9232607 valeriu ciuculin mica gramatica italiana

7/25/2019 9232607 Valeriu CIUCULIN Mica Gramatica Italiana

1/49

MICA GRAMATIC ITALIAN

CUPRINS

SUBSTANTIVULGenul

Pluralul substantivelorSubstantive colectiveSubstantive compuseFormele diminutive i au!mentative

PR"NU#$L$Pronumele subiectLei % TuCon&unctive PronounsPersonal "b&ect PronounsPrepositional Pronouns

Possessive Ad&ectives and PronounsRelative PronounsInterro!ative PronounsRe'le(ive Pronouns

ARTIC"LUL)e'inite ArticleInde'inite Article

A)*$CTIVULAd&ective Formation

ComparativesSuperlativePossessive Ad&ectives

A)V$RBUL

PR"NU#$ SI A)*+uanti'iers)emonstrative Ad&ectives and Pronouns

V$RBULSummar, o' Tenses#odal VerbsAvere and $ssereIdiomatic Use o' FareSimple Past TenseImper'ect TenseFuture TensePresent TensePresent ConditionalPresent Sub&unctiveImper'ect Sub&unctiveCompound Tenses

-


2/49

Present Per'ect TensePast Per'ect TensePast Anterior TenseFuture Per'ect TenseConditional Per'ectPast Per'ect Sub&unctivePassive Voice

Re'le(ive VerbsImperative FormsParticiples

Notes "n Piacere

PR$P".ITIA

C"N*UNCTIA

INT$R*$CTIA

SINTA/AClauses)eclarative Sentences

Ne!ation"b&ectPredicate+uestionsSubordinate Ad&ective ClauseSubordinate NounClauseSub&unctive a'ter Impersonal

Non0Grammatical FormsTitle Forms

"RA 1I )ATA

NU#$RALUL CAR)INAL SI "R)INAL

PUNCTUA2IA

GL"SAR

3


3/49

SUBSTANTIVUL

G$NURI4 NU#$R$

Substantivele italiene au !enul masculin sau 'eminin i au dou5 numere6 sin!ular i plural7Toate substantivele italiene au in'le(iunile con'orm cu cele cinci ca8uri pre8entate 9cu 'oarte

pu:ine e(cep:ii;6

Caz Singular Plural Exemple1 0o 0i ra!a88o4 ra!a88i9b5iat;2 0o 0a uovo4 uova9ou; 0a 0e sorella4 sorelle9sor5;! 0a 0i turista4 turisti9turist;" 0e 0i cane4 cani9cio occ>ioc>i oc>i 9mai mul:i;

Toate substantivele care nu se =ncadrea85 =n !rupele - 0 ? r5m


4/49

Genul substantivelor italiene nu poate 'i determinat pe ba8a unui aspect mor'olo!ic4 cue(cep:ia celor din !rupa a 30a care sunt masculine la sin!ular i 'eminine la plural 9e(7 il !inocc>io!enunc>iul4 le!inocc>ia!enunc>ii; i substantivelor din !rupa a D0a care sunt masculine 9lartistaartistul4 !liartistiartitii;7 Cele mai multe substantive din !rupa - sunt masculine 9e(cep:ie pentru lamano m


5/49

INFINITIV$ 'olosite ca SUBSTANTIV$In'initivele 'olosite ca substantive sunt totdeauna masculine6ilvia!!iare c5l5toria ilcontribuire contribu:iailcamminare mersul ilpensare !imbe =n 'unc:ie de num5r4

dar substantivul nu su'er5 sc>imb5ri7 Substantivele compuse sunt =ntotdeauna masculine7$/$#PL$6 'a(a$appi9corscreH; ilcavatappi i cavatappi

?


6/49

a''allappia'ani l&accallappiacani gliaccallappiacani

illavapiatti maina de sp5lat vase ilavapiatti mainile de sp5lat vaseil!iradisc>i pic0up0ul i!iradisc>i pic0up0urile

)I#INUTIV$ SI AUG#$NTATIV$

)iminutivele =n italian5 implic5 ideea de m5rime mai mic57 Cele mai u8uale diminutive sunt6#asculine Feminine 0ino 0ina 0etto 0etta

un ra!a88o un ra!a88ino un b5iat un b5ie:el

una donna una donnina o 'emeie o 'emeiuc5

un libro un libretto o carte o c5rticic5 una casa una casetta o cas5 o c5su:5

Un diminutiv poate 'i 'olosit i ca e(presie a a'ec:iunii60ello4 ella asino4 asinello m5!5ru0olo4 0ola 'i!lio4 'i!liolo 'iu 9'eciora;0uccio4 0uccia bocca4boccuccia !uri:5

Termina:ia 0"N$este alipit5 substantivelor ca au!mentativ7Substantivele 'eminine devin =n !eneral masculine ca au!mentative6unra!a88o unra!a88one

un b5iat un b5ie:oiunacaserma uncasermoneo ca8arm5 o ca8arm5 mare

Alteori se 'olosesc diminutive depreciative pentru e(primarea ideii unor lucruri nedorite4uripuit 9slab;0ucolo4 0ucola paese4paesucolo sat urot5rot5rot5r


7/49

Consoan5 impur5 se numete s urmat de alt5 consoan5 9sb4 sc4 sp4 st;4 84 ps sau !n7$(emple6

lo stato !li statistatul statelelo 8io !li 8iiunc>iul unc>iilo psicolo!o !li psicolo!i

psi>olo!ul psi>olo!iilo !nosticismo !li !nosticismia!nosticismul a!nosticismeleConsoan5 pur5 este oricare alt5 consoan5 sau !rup de consoane7Articolul >ot5r


8/49

un treno uno specc>ioun tren o o!lind5un u''icio una donnaun birou o 'emeieunecce8ioneo e(cep:ie

Folosirea articolului ne>ot5r


9/49

9Urm5toarele ad&ective4 =n a'ar5 de !radul comparativ re!ulat4 au i un comparativnere!ulat;6alto =nalt

pialtosau superiore mai =naltbasso &ospibassosau in'eriore mai &osbuono bun

pibuonosau mi!liore mai buncattivo r5u

picattivosaupe!!iore mai r5u!rande mare

pi!randesau ma!!iore mai marepiccolo micpipiccolosau minore mai mic

Formele ma!!iore4 minore4 superiore4 in'erioresunt 'olosite rar7 #i!lioreipe!!ioresuntpre'erate =n loc depibuonoi depicattivo7

SUP$RLATIVUL

Superlativul se 'ormea85 plasot5re=naintea ad&ectivului4 un in'initiv4 un adverb4iar dup5 ad&ectiv cupiuttosto9mai de!rab5;7 )e e(emplu6Sono pi 'urbi 'eintelli!enti7Sunt mai mec>eri dec


10/49

C>eltuiete mai mult decot5rot5ria voleva comprare del latte7B5tr


11/49

tat5l meu cumnata tanostro padretat5l nostrui miei 'ratelli il nostro 'ratellino'ra:ii mei 'r5:iorul nostrula mia cu!ina 'rancese il loro padreverioara mea 'rance85 tat5l lor

En 'ra8ele em'atice4 ad&ectivul posesiv se trans'orm5 =n substantiv i este =ntotdeaunaarticulat7 $(emple6

+uesto il mioAcesta este al meu9substantiv sin!7 masc7;o perso le mieLe0am pierdut pe ale mele9substantiv 'em7 pl7;

Num5rul i !enul ad&ectivelor posesive sunt determinate de substantivul sau 'ra8asubstantivat5 care este modi'icat sau repre8entat de posesiv7

CUANTI+ICAT)RI

Trei sunt principalele cate!orii de cuanti'icatori6 numeralul'ar0inal4 numeralul#r0inali'uan$ii'a$#riigenerali7

Numerale cardinaleNumeralele cardinale 9uno4 due4 tre etc7; se plasea85 'ie =nainte4 'ie dup5 substantivele

determinate6)ieci e dieci 'anno venti.ece plus 8ece 'ac dou58eci7Ci sono tre ra!a88i sulla stradaSunt trei b5ie:i pe strad5Acestea sunt invariabile4 cu cet>irdtime)e la undici9unspre8ece; =n sus4 numeralul cardinal se 'ormea85 ad5u!


12/49

Numeralele cardinale terminate =n =n trWsunt o e(cep:ie de la aceast5 re!ul54 =n sensul c5vocala accentuat5 pierde accentul !ra'ic4 dar vocala ca atare nu dispare =nainte de ad5u!area lui0esimo7 $(emplu6

ventitrW ventitreesimo al dou58eci i treilea

PR)NUME 7I A-.ECTIVE -EM)NSTRATIVE

Ad&ectivele demonstrative se acord5 =n !en i num5r cusubstantivul4 iar pronumeledemonstrative cu antecedentele lor7

Sin!ular Plural#asculin Feminin #asculin Femininuesto uesta uesti ueste acesta4 aceasta4 acetia4 acesteauello uella uelli uelle acela4 aceea4 aceia4 acelea+uestoi uestasunt scrise =n mod obinuit uest=naintea unei vocale7

+uestuomo acest om+uestaria aceast5 arie

+uello9ca ad&ectiv; pre8int5 urm5toarele 'orme6uel =naintea unui substantiv care =ncepe cu o consoan5 9e(cepte disse si avverato7Tot ce a spus s0a adeverit7Acesta 9acest om; se spune uestiY acela 9acel om; se spune ue!li7 Aceste dou5 'orme

sun invariabile4 se re'er5 numai la persoane7Formele pentru dep5rtare sunt ue!li i uestinumai pentru persoaneY alt'el se 'olosesc

uelloi uesto7)emonstrativele nu pot 'i omise6Ilmi#e 3uell#0iRoberto7Al meu i al lui RobertLamiacasa e 3uella0ituo 'ratello7Casa mea i cea a 'ratelui t5u7Formele costui 9acesta4 5sta;4 costei 9aceasta4 asta; costoro 9acetia4 5tia;4 sunt 'olosite

numai pentru persoane i =n !eneral cu sens depreciativ6C>i '#*$uiZCine0i 9*$aZC>e ardire >anno '#*$#r#[

Ce impertinen:5 au i 9:$ia[

-3


13/49

VERBUL

TABL)UL TIMPURIL)R

Verbele italiene au patrupre8ece timpuri4 din care apte simple i apte compuse7

Sc>imb5rile verbelor =n di'eritele timpuri i moduri sunt =nso:ite sau nu de au(iliare4 dar 'iecaretimp are propriile termina:ii7

Verbele sunt =mp5r:ite =n trei !rupe4 dup5 termina:iile de la in'initiv6

5are 5ere 5ire

gi#'are (en0ere par$ire

a ;u'a a (in0e a ple'a

Iat5 con&u!area model a verbului gi#'are6

I$alian9 R#me] io !ioc>i s5 m5 &oc

Timpuri $re'u$ePa**a$# Rem#$#= Pere'$ul *implu=\Io] !iocai m5 &ucai 9m0am &ucat;Impere$$# 0ell&In0i'a$i(#= Impere'$=io !iocavo m5 &ucamC#ngiun$i(# Pa**a$#= C#n;un'$i( $re'u$=\c>e] io abbia !iocato s5 m5 'i &ucatImpere$$# 0el C#ngiun$i(#= C#n;un'$i( Impere'$=\c>e] io !iocassi s5 m5 'i &ucatPa**a$# Pr#**im#= Pere'$ '#mpu* In0i'a$i(=\Io] >o !iocato #0am &ucat

Trapa**a$# Rem#$#= Pere'$ '#mpu*=\Io] ebbi !iocato #0am &ucatTrapa**a$# Pr#**im#= Mai mul$ 'a pere'$ul=Io avevo !iocato #5 &ucasemTrapa**a$# 0el C#ngiun$i(#= C#n;un'$i( $re'u$=\c>e] io avessi !iocato s5 m5 'i &ucat

Timpuri (ii$#are+u$ur# Sempli'e= Vii$#r in0i'a$i(=\Io] !ioc>erX #5 voi &ucaTimpuri (ii$#are '#mpu*e

+u$ur# An$eri#re= Vii$#r an$eri#r=\Io] avrX !iocato Voi 'i &ucat

-


14/49

C#n0i6i#nalC#n0izi#nale Pre*en$e= C#n0i6i#nal prezen$=Io !ioc>erei #0a &ucaC#n0i6i#nale '#mpu*eC#n0izi#nale Pa**a$#= C#n0i6i#nalC#mpu*=Io avrei !iocato #0a 'i &ucat7

VERBELE M)-ALE

T>e modal verbs ma, be con&u!ated Hit> eit>er avereor essere4 dependin! on t>e in'initivet>at 'olloHs7 I' t>e in'initive is a transitive verb4 it is con&u!ated Hit> avere7 I' t>e in'initivee(presses movement and is not transitive4 t>en it is con&u!ated Hit> essere7^>en t>e modal verb is used =n a response4 H>ere t>e in'initive is understood4 avereis used as t>eau(iliar, verb7-)VERE9must; 4 P)TERE9beable to; and V)LERE9Hant; sunt usuall, 'olloHed b, anin'initive and sunt considered irre!ular verbs since t>e, dont 'olloH t>e pattern o' t>e re!ular 0ereverbs7

-)VERE\Io] devo $u am datoria s5\Tu] devi Tu ai datoria s5$!li 9lui4 essa; deve $l 9ea; are datoria s5\Noi] dobbiamo Noi avem datoria s5\Voi] dovete Voi ave:i datoria s5$ssi \loro] devono $i 9ele; au datoria s5

P)TERE\Io] posso $u pot\Tu] puoi Tu po:i$!li puX $l 9ea; poate\Noi] possiamo Noi putem\Voi] potete Voi pute:i$ssi \loro] possono $i 9ele; pot

V)LERE\Io] vo!lio $u vreau

\Tu] vuoi Tu vrei$!li vuole $l 9ea; vrea\Noi] vo!liamo Noi vrem\Voi] volete Voi vre:i$ssi \loro] vo!liono $i 9ele; vor

Not56 ca i =n rom


15/49

Nu au vrut s5 ias5 cu noi7

AVERE :i ESSERE

T>e Italian Au(iliar, verbs essere 9to be; and avere 9to >ave; sunt irre!ular7 T>e, suntcalled Au(iliar, Verbs because t>e, sunt used =n con&unction Hit> ot>er verbs to 'orm compoundtenses7

Avere4 used b, itsel'4 is a transitive verb Hit> t>e meanin! 6 to oHn or to >ave7$ssere4 used b, itsel'4 is an intransitive verb Hit> t>e meanin!6 to e(ist7$ssereand Averesunt con&u!ated as 'olloHs6

AVERE

Pre*en$e 0ell&In0i'a$i(#

\Io] >o am\Tu] >ai ai$!li >a are\Noi] abbiamo avem\Voi] avete ave:i$ssi \loro] >anno au

Impere$$# 0ell&In0i'a$i(#\Io] avevo aveam\Tu] avevi aveai$!li aveva avea\Noi] avevamo aveam

\Voi] avevate avea:i$ssi \loro] avevano aveau

Pa**a$# Rem#$#\Io] ebbi am avut\Tu] avesti ai avut$!li ebbe a avut\Noi] avemmo am avut\Voi] aveste a:i avut$ssi \loro] ebbero au avut

+u$ur#

\Io] avrX voi avea\Tu] avrai vei avea$!li 9ella; avr va avea\Noi] avremo vom avea\Voi] avrete ve:i avea$ssi \loro] avranno vor avea

C#n0izi#nale Pre*en$e\Io] avrei a avea\Tu] avresti ai avea$!li 9ella; avrebbe ar avea

\Noi] avremmo am avea\Voi] avreste a:i avea

-?


16/49

$ssi \loro] avrebbero ar avea

Pre*en$e 0el C#ngiun$i(#c>e io abbia s5 amc>e tu abbia s5 aic>e e!li 9ella; abbia s5 aib5c>e noi abbiamo s5 avem

c>e voi abbiate s5 ave:ic>e essi \loro] abbiano s5 aib5

Impere$$# 0el C#ngiun$i(#c>e io avessi dac5 aveamc>e tu avessi dac5 aveaic>e e!li 9ella; avesse dac5 aveac>e noi avessimo dac5 aveamc>e voi aveste dac5 avea:ic>e essi \loro] avessero dac5 aveau

Pa**a$# Pr#**im#\Io] >o avuto am avut\Tu] >ai avuto ai avut$!li 9ella; >a avuto a avut\Noi] abbiamo avuto am avut\Voi] avete avuto a:i avut$ssi \loro] >anno avuto au avut

Trapa**a$# Pr#**im#\Io] avevo avuto avusesem\Tu] avevi avuto avusesei

$!li 9ella; aveva avuto avuses\Noi] avevamo avuto avuseser5m\Voi] avevate avuto avuseser5:i$ssi \loro] avevano avuto avuseser5

Trapa**a$# Rem#$#\Io] ebbi avuto avusesem\Tu] avesti avuto avusesei$!li 9ella; ebbe avuto avusese\Noi] avemmo avuto avuseser5m\Voi] aveste avuto avuseser5:i$ssi \loro] ebbero avuto avuseser5

+u$ur# An$eri#re\Io] avrX avuto voi 'i avut\Tu] avrai avuto vei 'i avut$!li 9ella; avr avuto va 'i avut\Noi] avremo avuto vom 'i avut\Voi] avrete avuto ve:i 'i avut$ssi \loro] avranno avuto vor 'i avut

C#n0izi#nale Pa**a$#\Io] avrei avuto a 'i avut\Tu] avresti avuto ai 'i avut$!li 9ella; avrebbe avuto ar 'i avut\Noi] avremmo avuto am 'i avut

-M


17/49

\Voi] avreste avuto a:i 'i avut$ssi \loro] avrebbero avuto ar 'i avut

Pa**a$# 0el C#ngiun$i(#c>e io abbia avuto s5 'i avutc>e tu abbia avuto s5 'i avutc>e e!li 9ella; abbia avuto s5 'i avut

c>e noi abbiamo avuto s5 'i avutc>e voi abbiate avuto s5 'i avutc>e essi \loro] abbiano avuto s5 'i avut

Trapa**a$# 0el C#ngiun$i(#c>e io avessi avuto dac5 a 'i avutc>e tu avessi avuto dac5 ai 'i avutc>e e!li 9ella; avesse avuto dac5 ar 'i avutc>e noi avessimo avuto dac5 am 'i avutc>e voi aveste avuto dac5 a:i 'i avutc>e essi \loro] avessero avuto dac5 ar 'i avut

ESSEREPre*en$e 0ell&In0i'a$i(#

\Io] sono eu sunt\Tu] sei tu eti$!li el 9ea; este\Noi] siamo noi suntem\Voi] siete voi sunte:i$ssi \loro] sono ei sunt

Impere$$# 0ell&In0i'a$i(#\Io] ero eram\Tu] eri erai$!li era era\Noi] eravamo eram\Voi] eravate era:i$ssi \loro] erano erau

Pa**a$# Rem#$#

\Io] 'ui 'usei\Tu] 'osti 'usei$!li 'u 'use\Noi] 'ummo 'user5m

\Voi] 'oste 'user5:i$ssi \loro] 'urono 'user5

+u$ur#\Io] sarX voi 'i\Tu] sarai vei 'i$!li 9ella; sar va 'i\Noi] saremo vom 'i\Voi] sarete ve:i 'i$ssi \loro] saranno vor 'i

C#n0izi#nale Pre*en$e\Io] sarei a 'i\Tu] saresti ai 'i

-O


18/49

$!li 9ella; sarebbe ar 'i\Noi] saremmo am 'i\Voi] sareste a:i 'i$ssi \loro] sarebbero ar 'i

Pre*en$e 0el C#ngiun$i(#c>e io sia s5 'iu

c>e tu sia s5 'iic>e e!li 9ella; sia s5 'iec>e noi siamo s5 'imc>e voi siate s5 'i:ic>e essi \loro] siano s5 'ie

Impere$$# 0el C#ngiun$i(#c>e io 'ossi dac5 a 'i 'ostc>e tu 'ossi dac5 ai 'i 'ostc>e e!li 9ella; 'osse dac5 ar 'i 'ostc>e noi 'ossimo dac5 am 'i 'ost

c>e voi 'oste dac5 a:i 'i 'ostc>e essi \loro] 'ossero dac5 ar 'i 'ost

Pa**a$# Pr#**im# \Io] sono stato am 'ost \Tu] sei stato ai 'ost

$!li 9ella; stato%a a 'ost\Noi] siamo stati am 'ost\Voi] siete stati a:i 'ost$ssi \loro] sono stati au 'ost

Trapa**a$# Pr#**im#

\Io] ero stato 'usesem \Tu] eri stato 'usesei$!li 9ella; era stato%a 'usese\Noi] eravamo stati 'useser5m\Voi] eravate stati 'useser5:i$ssi \loro] erano stati 'useser5

Trapa**a$# Rem#$#\Io] 'ui stato am 'ost

\Tu] 'osti stato ai 'ost$!li 9ella; 'u stato%a a 'ost

\Noi] 'ummo stati am 'ost\Voi] 'oste stati a:i 'ost$ssi \loro] 'urono stati au 'ost

+u$ur# An$eri#re\Io] sarX stato voi 'i 'ost

\Tu] sarai stato vei 'i 'ost$!li 9ella; sar stato%a va 'i 'ost\Noi] saremo stati vom 'i 'ost\Voi] sarete stati ve:i 'i 'ost$ssi \loro] saranno stati vor 'i 'ost

-Q


19/49

C#n0izi#nale Pa**a$#\Io] sarei stato a 'i 'ost

\Tu] saresti stato ai 'i 'ost$!li 9ella; sarebbe stato%a ar 'i 'ost\Noi] saremmo stati am 'i 'ost\Voi] sareste stati a:i 'i 'ost$ssi \loro] sarebbero stati ar 'i 'ost

Pa**a$# 0el C#ngiun$i(#c>e io sia stato eu s5 'i 'ost

c>e tu sia stato tu s5 'i 'ostc>e e!li 9ella; sia stato%a el s5 'i 'ostc>e noi siamo stati noi s5 'i 'ostc>e voi siate stati voi s5 'i 'ostc>e essi \loro] siano stati ei s5 'i 'ost

Trapa**a$# 0el C#ngiun$i(#c>e io 'ossi stato dac5 a 'i 'ost

c>e tu 'ossi stato dac5 ai 'ostc>e e!li 9ella; 'osse stato%a dac5 ar 'i 'ostc>e noi 'ossimo stati dac5 am 'i 'ostc>e voi 'oste stati dac5 a:i 'i 'ostc>e essi \loro] 'ossero stati dac5 ar 'i 'ost

Toate verbele $ran*i$i(e sunt con&u!ate cu auxiliaru avere7 En toate 'ormele unde se'olosete au(iliarul essere4 participiul trecut se acord5 =ntotdeauna =n !en i num5r cu subiectul6 #ia sorella uscitacon !li amici7 Sora mea a ieit cu prietenii7

#olti pala88i erano statidistrutti7 #ulte blocuri 'useser5 distruse7Siamo arrivatiin ritardo7Am a&uns cu =ntanno usato la mia bicicletta7$i au 'olosit bicicleta mea7Loro l&>anno usata7$i au 'olosit0o7Li>o man!iatitutti7I0am mo visteieri7Le0am v58ut ieri7Avete letto la rivistaZA:i citit revistaZS_4 l&abbiamo letta7

)a4 am citit0o7

-


20/49

CAREA I-I)MATIC A VERBULUI +ARE

Pe la !i 'atto ripetere due volte7#0a '5cut de&a s5 repet de dou5 ori7Glielo 'eci vedere laltro !iorno7

L0am '5cut s50l vad5 alalt5ieri7a 'atto c>iamare Suo 'ratelloZA:i trimis pe cineva s5 c>eme pe 'ratele dvsZGlielo 'ar ammettere4 non dubiti7El va 'ace s5 admit54 nu te =ndoi7

PASSAT) REM)T)

Per'ectul simplu 9passato remoto; e(prim5 o ac:iune care a 'ost =ndeplinit5 =ntr0un timp=ndep5rtat 9spre deosebire de relicva olteneasc5 din rom


21/49

0are 0ere 0ire

io 5ai 5ei 5iitu 5a*$i 5e*$i 5i*$ie!li4 ella 58 5? 5@noi 5amm# 5emm# 5imm#

voi 5a*$e 5e*$e 5i*$e$ssi \loro] 5ar#n# 5er#n# 5ir#n#

$/$#PL$6 PARLARE

\Io] parlai eu vorbii\Tu] parla*$i tu vorbii$!li4 ella parl8 el vorbi\Noi] parlamm# noi vorbir5m\Voi] parla*$e voi vorbir5:i$ssi \loro] parlar#n# ei vorbir5

RI+LETTERE\Io] ri'lettei eu re'lectai\Tu] ri'lette*$i tu re'lectai$!li4 ella ri'lett? el re'lect5\Noi] ri'lettemm# noi re'lectar5m\Voi] ri'lette*$e voi re'lectar5:i$ssi \loro] ri'letter#n# ei re'lectar5

APRIRE

\Io] aprii desc>isei\Tu] apri*$i desc>isei$!li apr@ desc>ise\Noi] aprimm# desc>iser5m\Voi] apri*$e desc>iser5:i$ssi \loro] aprir#n# desc>iser5

F"L"SIR$6 Per'ectul simplu este 'olosit pentru a descrie6-7 " ac:iune terminat5 =n trecut6

Non 'eci cola8ione ieri7Nu am m


22/49

0are 0ere 0ire

io 5a(# 5e(# 5i(#tu 5a(i 5e(i 5i(ie!li4 ella 5a(a 5e(a 5i(anoi 5a(am# 5e(am# 5i(am#voi 5a(a$e 5e(a$e 5i(a$e

$ssi \loro] 5a(an# 5e(an# 5i(an#$/$#PLU6

\Io] parla(# eu vorbeam\Tu] parla(i tu vorbeaiLei parla(a )v7 vorbea:i$!li 9ella; parla(a el 9ea; vorbea\Noi] parla(am# Noi vorbeam\Voi] parla(a$e Voi vorbea:iLoro parla(an# $i vorbeau

En limba italian5 se 'olosete pentru a descrie6@ " stare trecut5 privind idei4 opinii sau emo:ii6Sapevo c>e ai miei amici non piacevano le mie idee71tiam c5 prietenilor mei nu le pl5ceau ideile mele7

@ " descriere a unei scene din trecut6Nel parco4 il tempo era bello e !li uccelli cantavano7En parc4 timpul era 'rumos i p5s5relele c


23/49

F"L"SIR$6Viitorul este ec>ivalent =n romid

3


24/49

\Tu] apri desc>i8i$!li apre desc>ide\Noi] apriamo desc>idem\Voi] aprite desc>ide:i$ssi \loro] aprono desc>id

Tipul 3 de verbe =n 0ire6 FINIR$

\Io] 'inisco termin\Tu] 'inisci terminiLei 'inisce termin5$!li 9ella4esso; 'inisce termin5\Noi] 'iniamo termin5m\Voi] 'inite termina:i$ssi \loro] 'iniscono termin5

Verbele nere!ulate au con&u!5ri adesea neobinuiteY se va consulta un dic:ionar7Verbul nere!ulat6AN)AR$

\Io] vado mer!\Tu] vai mer!i$!li 9ella; va mer!e\Noi] andiamo mer!em\Voi] andate mer!e:i$ssi \loro] vanno mer!

F"L"SIR$6Pre8entul indicativ este 'olosit la 'el ca =n romimbarea =n 0er adau!5 termina:iile 0ei4 0esti4 0ebbe4 0emmo4 0este4

3D


25/49

0ebbero7 Cele terminate =n 0ERE i 0IREpierd vocala e 'inal5 =nainte de a ad5u!a termina:iilespeci'ice condi:ionalului 0ei4 0esti4 0ebbe4 0emmo4 0este4 0ebbero7

$/$#PLU6\Io] parlerei a vorbi\Tu] parlere*$i ai vorbiLei parlere,,e ar vorbi

$!li 9ella; parlere,,e ar vorbi\Noi] parleremm# am vorbi\Voi] parlere*$e a:i vorbi$ssi \loro] parlere,,er# ar vorbi

Condi:ionalul pre8ent este =n mare parte ec>ivalent cu cel rom


26/49

\io] scriva s5 scriu\tu] scriva s5 scrii$!li 9ella; scriva s5 scrie\Noi] scriviamo s5 scriem\Voi] scriviate s5 scrie:i\$ssi4 loro] scrivano s5 scrie

Aprire\io] apra s5 desc>id\tu] apra s5 desc>i8i$!li 9ella; apra s5 desc>id5\Noi] apriamo s5 desc>idem\Voi] apriate s5 desc>ide:i

\$ssi4 loro] aprano s5 desc>id5

Con&unctivul pre8ent se 'olosete6)up5 o e(presie a unui sentiment personal 9emo:ie4 dorin:5;6

Sono contento c>e voi siate ui7Sunt 'ericit c5 voi sunte:i aici7)esidero c>e tu arrivi presto7)oresc s5 soseti repede7

)up5 o e(presie a unei necesit5:i4 unui dubiu sau a unei posibilit5:i6 necessario c>e tu ven!a con me7$ste necesar ca tu s5 vii cu mine7 possibile c>e noi andiamo a Pari!i7$ste posibil ca noi s5 mer!em la Paris7

)up5 verbe de opinie 9pensare4 credere4 sperare4 sentire; ce ast'el ca 9c5;

primac>e =nainte 9de;perpaurac>e de team5 c5a meno c>e numai s5 nu

'ino a c>e piunue Lei sia 7 7 7 "ricine a:i 'i )v 7 7 7+ualunue cosa io 'accia7 7 7 "rice a 'ace 7 7 7)ovunue si vada 7 7 7 "riunde se mer!e 7 7 7

)up5 un ad&ectiv la superlativ c


27/49

importante este important impossibile este imposibil necessario este necesar possibile este possibil probabile este probabil

C)NGIUNTIV) IMPER+ETT)

Sub&onctivul trecut se 'olosete mai rar =n vorbirea curent5Y este mai des 'olosit =n literatur57Poate 'i 'olosit =n 'ra8e unde con&unctivul este cerut de verbul din principal54 care este la un timptrecut sau condi:ional7 La r5d5cina verbului se adau!5 termina:iile6 pentru verbele =n 0AR$ 0assi40assi4 0asse4 0assimo4 0aste4 asseroY 0$R$6 0essi4 0essi4 0esse4 0essimo4 0este4 0esseroY 0IR$6 0issi4 0issi40isse4 0issimo4 0iste4 0issero7

Con&unctivul imper'ect6Volevo c>e tu lo 'acessi7A 'i vrut ca tu s0o 'aci7

Pre8entul con&unctiv6Vo!lio c>e tu lo 'accia7Vreau ca tu s0o 'aci7

$/$#PL$6Parlare\Io] parlassi eu s5 'i vorbit\Tu] parlassi tu s5 'i vorbit$!li 9ella; parlasse el s5 'i vorbit\Noi] parlassimo noi s5 'i vorbit

\Voi] parlaste voi s5 'i vorbit$ssi \loro] parlassero ei s5 'i vorbit

S'ri(ere \io] scrivessi eu s5 'i scris

\tu] scrivessi tu s5 'i scris$!li 9ella; scrivesse el s5 'i scris\Noi] scrivessimo noi s5 'i scris\Voi] scriveste voi s5 'i scris

\$ssi4 loro] scrivessero ei s5 'i scris

Aprire\io] aprissi eu s5 'i desc>is\tu] aprissi tus5 'i desc>is$!li 9ella; aprisse el s5 'i desc>is\Noi] aprissimo nois5 'i desc>is\Voi] apriste voi s5 'i desc>is

\$ssi4 loro] aprissero eis5 'i desc>isF"L"SIR$6

Imper'ectul con&unctiv e(prim5 nesi!uran:54 posibilitate4 o dorin:54 la 'el ca pre8entulcon&unctivului7

3O


28/49

Con&unctivul se 'olosete =n 'ra8ele subordonate =n ca8urile =n care subiectele sunt di'erite ivorbitorul din principal5 e(prim5 dubii sau ac:iunea dorit5 de el se va petrece =n viitor 'a:5 deac:iunea din principal57

)ac5 verbul din principal5 este la imperfectindicativ4perfectulsimplu4 condiionalsau maimultcaperfect4 =n 'ra8a secundar5 se va 'olosi imperfectulconjunctiv7

Con&unctivul este 'olosit6

-7 En 'ra8ele subordonate ce urmea85 dup5 verbele ce e(prim5 dorin:54 comand54 emo:ie4=ndoial5 sau nesi!uran:57

Avevano paura c>e lui lo 'acesse7 \sc>imbarea subiectului]Le era team5 ca el s5 n0o 'i '5cut7Lei insist_ c>e \io] lo 'acessi7$a a insistat ca eu s0o 'ac7

37 En 'ra8ele subordonat dup5 o e(presie impersonal54 dac5 subordonata con:ine un subiect7$ra importante c>e ascoltassimo i detta!li7$ra important ca noi s5 ascult5m detaliile7

7 En 'ra8ele subordonate4 ce conoscesse bene la Francia7Voiam s5 vorbesc cu cineva care s5 cunoasc5 bine Fran:a7

D7 )up5 con&unc:ia subordonatoare come se pentru a e(prima un 'apt contrar condi:iei7Come se cere =ntotdeauna imper'ectul con&unctiv7Parla come se mi conoscesse7Vorbete ca i cum m0ar cunoate7#i tratta come se 'ossi un cretino7#5 tratea85 ca i cum a 'i un cretin7

TI#PURI C"#PUS$

Timpurile compuse ale tuturor verbelor sunt 'ormat cu diverse timpuri ale au(iliarelor avere9a avea; sau essere9a 'i; plus participiul trecut al verbului de con&u!at7

Sono venutiZ Au venitZai visto777Z Ai v58ut777ZAbbiamo sempre detto777 Am spus =ntotdeauna777

PASSAT" PR"SSI#"

Per'ectul compus4 sau trecutul conversa:ional 9passatoprossimo;6Per'ectul compus indic5 o ac:iune =nc>eiat5 =n trecut4 dar =n acelai timp presupune o

le!5tur5 cu pre8entul7 Se 'ormea85 cu a&utorul verbului au(iliar 9avere sau essere; con&u!at lapre8ent indicativ plus participiul trecut al verbului de con&u!at7Participiul trecut al verbelor re!ulate se 'ormea85 =nl5tur


29/49

tu >ai ` participiul trecute!li4 ella 4 etc >a ` participiul trecutnoi abbiamo ` participiul trecutvoi avete ` participiul trecut$ssi >anno ` participiul trecut

io sono ` participiul trecut

tu sei ` participiul trecute!li4 ella ` participiul trecutnoi siamo ` participiul trecutvoi siete ` participiul trecut$ssi sono ` participiul trecut

$/$#PL$6\Io] >o parlato am vorbit\Tu] >ai parlato ai vorbit$!li9ella; >a parlato a vorbit\Noi] abbiamo parlato am vorbit\Voi] avete parlato a:i vorbit$ssi4 loro >anno parlato au vorbit

\Io] sono andato am mers\Tu] sei andato ai mers$!li 9ella; andato%a a mers\Noi] siamo andati am mers\Voi] siete andati a:i mers$ssi4 loro sono andati%e au mers

Per'ectul compus 9passatoprossimo; are dou5 'olosiri importante6

@ Pentru a e(prima o ac:iune sau o stare a min:ii4 a emo:iei4 a opiniei i pentru a preci8a momentuldin trecut6+uando mi >a visto4 >o avuto paura7Ceiat54 cu!etare sau o stare6$lla >a aperto la porta e io sono entrato7$a a desc>is ua i eu am intrat7Con&u!area la passatoprossimo cu pre8entul verbelor avere sau esseredepinde de 'elul

verbelor6 tran8itive sa intran8itive7 Verbele tran8itive se con&u!5 cu avereY verbele intran8itive cuessere70 Verbele tran8itive cer complement direct i r5spund la =ntrebarea ce4 pe cineZ7 Complementul

poate 'i un substantiv sau un verb7a man!iato una pi88a7Am m


30/49

Imp#r$an$[Aminti:i0v5 c5 participiul trecut al verbelor con&u!ate cu essere se acord5 =n !en i num5r cu

subiectul7La ra!a88a andata a scuola7

Fata a mers la coal57 I ra!a88i sono andati a scuola7 B5ie:ii au mers la coal57

TRAPASSAT) PR)SSIM)

#ai mult ca per'ectul 9trapassatoprossimo; indic5 o ac:iune anterioar5 altei ac:iuni trecute4e(primate de obicei prin per'ectul compus sau prin imper'ect7 Se 'ormea85 cu a&utorul verbuluiau(iliar 9essere sau avere; con&u!at la imper'ect indicativ i participiul trecut al verbului decon&u!at6

Non eravamo usciti perc>W !i avevamo comprato i re!ali7Ieisem pentru c5 cump5rasem cadourile7

AVERE

io avevo ` participiul trecuttu avevi ` participiul trecute!li4 ella aveva ` participiul trecutnoi avevamo ` participiul trecutvoi avevate ` participiul trecut$ssi4 loro avevano ` participiul trecut

ESSERE io ero ` participiul trecut

tu eri ` participiul trecut

e!li4 ella era ` participiul trecutnoi eravamo ` participiul trecutvoi eravate ` participiul trecut$ssi4 loro erano ` participiul trecut

$/$#PL$6 \Io] avevo parlato vorbisem \Tu] avevi parlato vorbisei $!li9ella; aveva parlato vorbise

\Noi] avevamo parlato vorbiser5m \Voi] avevate parlato vorbiser5:i $ssi4 loro avevano parlato vorbiser5

\Io] ero andato plecasem\Tu] eri andato plecasei$!li 9ella; era andato%a plecase\Noi] eravamo andati plecaser5m\Voi] eravate andati plecaser5:i$ssi4 loro erano andati%e plecaser5

TRAPASSAT) REM)T)

#ai mult ca per'ectul anterior 9trapassatoremoto; este 'olosit mai mult =n conte(te literaresau istorice7 Se 'olosete =n scris pentru a indica rela:ia =ntre dou5 ac:iuni succesive trecute7 Sere!5sete de obicei =n 'ra8e subordonate introduse prin con&unc:ii temporale6 appena4 uando7 Se


31/49

'ormea85 cu per'ectul simplu al au(iliarului 9essere sau avere; i participiul trecut al verbului decon&u!at7

Indic5 o ac:iune tecut5 anterioar5 altei ac:iuni trecute4 redat5 prin per'ectul simplu7 Enrom


32/49

noi saremo ` participiul trecutvoi sarete ` participiul trecut$ssi4 loro saranno ` participiul trecut

$/$#PL$6\Io] avrX parlato voi 'i vorbit\Tu] avrai parlato vei 'i vorbit

$!li9ella; avr parlato va 'i vorbit\Noi] avremo parlato vom 'i vorbit\Voi] avrete parlato ve:i 'i vorbit$ssi4 loro avranno parlato vor 'i vorbit

\Io] sarX andato voi 'i mers\Tu] sarai andato vei 'i mers$!li9ella; sar andato va 'i mers\Noi] saremo andati vom 'i mers\Voi] sarete andati ve:i 'i mers$ssi4 loro saranno andati vor 'i mers

F"L"SIR$6+uando Lei avr terminato4 me lo dir7C


33/49

\Io] sarei andato a 'i mers\Tu] saresti andato ai 'i mers$!li 9ella; sarebbe andato ar 'i mers\Noi] saremmo andati am 'i mers\Voi] sareste andati a:i 'i mers$ssi4 loro sarebbero andati ar 'i mers

F"L"SIR$6

Condi:ionalul trecut are aceleai valori ca =n rome i ne!o8i c>iudevano presto7Am 'i ieit mai repede dac5 am 'i tiut c5 ma!a8inele =nc>ideau devreme7

C)NGIUNTIV) TRAPASSATT)

Con&unctivul trecut este un timp re8ervat conte(telor literare7 Formarea lui este dinimper'ectul con&unctiv al au(iliarului i participiul trecut al verbului7 En limba modern5 este 'olositdoar la persoana a treia6

$ro contento c>e #aria 'osse arrivata7$ram 'ericit c5 #aria venise7

0are % 0ere % 0ire

io avessi ` participiul trecuttu avessi ` participiul trecute!li4 ella avesse ` participiul trecut

noi avessimo ` participiul trecutvoi aveste ` participiul trecut$ssi avessero ` participiul trecut

io 'ossi ` participiul trecuttu 'ossi ` participiul trecute!li4 ella 'osse ` participiul trecutnoi 'ossimo ` participiul trecutvoi 'oste ` participiul trecut$ssi 'ossero ` participiul trecut

$/$#PL$6\Io] avessi parlato dac5 a 'i vorbit\Tu] avessi parlato dac5 ai 'i vorbit$!li9ella; avesse parlato dac5 ar 'i vorbit\Noi] avessimo parlato dac5 am 'i vorbit\Voi] aveste parlato dac5 a:i 'i vorbit$ssi4 loro avessero parlato dac5 ar 'i vorbit

\Io] 'ossi andato dac5 a 'i mers\Tu] 'ossi andato dac5 ai 'i mers$!li 9ella; 'osse andato%a dac5 ar 'i mers\Noi] 'ossimo andati dac5 am 'i mers\Voi] 'oste andati dac5 a:i 'i mers

$ssi4 loro 'ossero andati%e dac5 ar 'i mersF"L"SIR$6


34/49

Indicativul este 'olosit pentru o stare de 'apt4 Con&unctivul este 'olosit pentru a e(prima oincertitudine4 o posibilitate4 o dorin:57

Con&unctivul trebuie 'olosit =n 'ra8ele secundare ce tutti avessero comprato i bi!lietti7Nu era posibil ca to:i s5 'i cump5rat bilete7Il datore di lavoro dubitX c>e !li impie!ati avessero completato il pro!etto7

Patronul se =ndoia c5 'unc:ionarii ar 'i terminat proiectul7-IATE>A PASIV

)iate8a activ5 este o construc:ie =n care subiectul 'ace ac:iunea descris5 de verb7 En diate8apasiv54 subiectul su'er5 ac:iunea verbului7 Persoana sau entitatea care su'er5 ac:iunea se numetecomplement indirect7 )iate8a pasiv5 implic5 =ntotdeauna o ac:iune care se re'lect5 asuprasubiectului7

)iate8a activ56Luniversit conceder una borsa di studio7Universitatea va acorda o burs5 de studii7)iate8a pasiv56Una borsa di studio sar concessa dalluniversit7" burs5 de studii va 'i acordat5 de universitate7

En italian54 diate8a pasiv5 are aceeai construc:ie cu cea din limba rome uesta casa sia stata venduta un anno 'a7G


35/49

Se iubesc mult 9ei =ntre ei;7

IMPERATIV)

#odul imperativ e(prim5 o comand54 o c>emare la ac:iune4 un s'at7En italian5 are 'orme la persoana a II0a i a III0a sin!ular i plural i persoana I plural4 spre

deosebire de rom


36/49

Nu vorbi =n timp ce pro'esoara vorbete[

PARTICIPI)

In'initivul4 Participiul trecut i Participiul pre8ent sunt !rupate =mpreun5 pentru ra:iuni'unc:ionale7 Aceste 'orme verbale nu se sc>imb5 dup5 persoan5 i num5r cum se =ntivalent cu !erun8iul romipele concur


37/49

#5 distram cntnd7Gerun8iul are dou5 'orme6prezent9cantando; i trecut9avendocantato;7

N#$e a*upra (er,ului PIACERE

Folosirea verbuluipiacereeste similar5 cu cea din limba romie8e7

PIAC$R$` INFINITIVCI)NE

Prepo8i:iile simple =n italian5 sunt6a la4 c5tre mediante prin 9intermediul;con cu meno mai pu:in4 e(cept


38/49

#ulte adverbe de mod sunt 'ormate prin ad5u!area su'i(ului 0mentela 'orma de 'emininsin!ular a ad&ectivului corespondent7 Ad&ectivele terminate =n 0le i 0re pierd e 'inal =nainte dead5u!area lui 0mente7 )e e(emplu6

'ranco desc>is4 cinstit'rancamente desc>is4 cinstitdebole slabdebolmente slab

'acile uor'acilmente uorma!!iore mai marema!!iormente mai mare

Adverbele se compar5 precum ad&ectivele7 )e e(emplu6'acilmente pi'acilmente ilpi'acilmenteUrm5toarele adverbe au 9i; un comparativ nere!ulat6

bene bine me!lio mai bine ilme!lio cel mai binemale r5u pe!!io mai r5u ilpe!!io cel mai r5umolto mult pi mai mult ilpi cel mai mult

poco pu:in meno mai pu:in ilmeno cel mai pu:inAdverbele care nu se termin5 =n 0mente pot ad5u!a 0issimodup5 ce am =nl5turat vocala

'inal5 i ast'el re8ult5 superlativul ec>ivalent cu molto9'oarte; ` adverb7 )e e(emplu6bene bine moltobene 'oarte bine benissimo 'oarte binepiano =ncet moltopiano 'oarte =ncet pianissimo 'oarte =ncetEn !eneral4 adverbele urmea85 dup5 verb7 Ca pi voluto saperne7Nu a mai vrut s5 tie 9de asta;7Non >a mai voluto ascoltarmi7Nu a vrut niciodat5 s5 m5 asculte7

SUBSTANTIV ` C"Nca A)V$RB

Adverbele sunt =n mod 'recvent 'ormate 'olosind 'ra8a preposi:ional5 '#n *ingularul*u,*$an$i(ului6con substantiv 0mente $n!lis>

con ansiet ansiosamente cu nelinitecon !usto !ustosamente !ustos 9cu !ust;con a''etto a''ettuosamente cu a'ec:iune 9a'ectuos;con pa8ien8a pa8ientemente cu r5bdarecon rapidit rapidamente rapid

F"L"SIR$A A)V$RB$L"R CU #")IFICAR$A A)*$CTIV$L"R ` ALT$ A)V$RB$Adverbe ca molto4 poco4 abbastan8a i tropposunt 'olosite pentru a transmite intensitatea7

Adverbe care =nt5resc sensul celor amintite sunt relativamente4 straordinariamente4 enormemente4estremamente4 realmente7

Q


39/49

Cuvinte ca poco4 molto4 abbastan8a pot 'i 'olosite ca adverbe i ad&ective7 Adverbelemodi'ic5 verbe4 ad&ective i alte adverbe7 Adverbele nu0i sc>imb5 'orma7 Ad&ectivele modi'ic5substantive i pronume i se acord5 cu cuvintele pe care le modi'ic5 =n num5r i4 dac5 este posibil4=n !en7Adverbele nu0i sc>imb5 'orma7

Studio troppo rapidamente7 Studie8 prea rapid7Loro studiano troppo rapidamente7 $i studia85 prea rapid7

Ad&ectivele =i sc>imb5 'orma7Ten!o troppe riviste7 Am prea multe reviste7Comprai troppi vestiti7 Am cump5rat prea multe >aine7

#")IFICAR$A A)V$RB$L"R )$ CJTR$ ALT$ A)V$RB$A'irmative

)ise!na molto4 molto bene7 )esenea85 bine4 'oarte bine7Canta veramente bene7 Ceservete drept con&unc:ie i este cerut5 dup5 a'irma:ii4 =naintea adverbelor6

)ubito c>e ven!a7 #5 =ndoiesc c5 vine7Credo c>e non sia vero7 Cred c5 nu e adev5rat7

INTER.ECDIA

Inter&ec:iile sunt mai numeroase i mai importante =n italian5 dec


40/49

"> )io mio[ ">4 )oamne[#amma mia[

Ca inter&ec:ii pot 'i 'olosite i substantive sau ad&ective6Bravo[ Bine[ Bravo[Atten8ione[ Aten:ie[Al 'uoco[ S5ri:i[ Foc[Aiuto[ A&utor[

SINTAA

STRUCTURA +RA>EI

" 'ra85 trebuie s5 aib5 minim un subiect 9care poate 'i i sub=n:eles; i un predicat7 piccante7$ iute7Sau poate con:ine o propo8i:ie principal5 i una sau mai multe secundare7#i piace anc>e se piccante7Emi place c>iar dac5 este picant7

PR"P".I2II PRINCIPAL$Propo8i:ia principal5 poate =ncepe cu subiectul e(punerii4 cu un complement4 un adverb sau

o propo8i:ie adverbial5 sau cu o propo8i:ie subordonat57 Prima po8i:ie =n 'ra85 este =n !eneral unade em'a857PR"P".I2II SUB"R)"NAT$

Prin de'ini:ie4 propo8i:ia subordonat5 este =ntotdeauna dependent5 de una principal5 i nupoate e(ista de una sin!ur57 A'irma:ia '5cut5 =n propo8i:ia subordonat5 nu poate avea aceeai!reutate ca cea '5cut5 =n principal57

)e obicei4 propo8i:ia subordonat5 este separat5 de principal5 prin vir!ul57Se il mio bilancio lo permettesse4 mi comprerei una casa in campa!na7)ac5 bu!etul meu mi0ar permite4 mi0a cump5ra o cas5 la :ar57

PR)P)>IDIA -ECLARATIV

)IAT$.A ACTIVJ)iate8a activ5 este o construc:ie =n care subiectul e(ecut5 ac:iunea descris5 de verb7 "rdineaconstruirii acestor 'ra8e este subiect0verb0complement direct7$/$#PLU6Il meccanico % ripara % la macc>ina7 #ecanicul repar5 maina7

subiect verb compl7dir

SUBI$CTULSubiectul unei propo8i:ii poate 'i un substantiv4 un pronume4 un nume propriu sau o 'ra85

substantival57 )e asemenea i un !erun8iu sau o 'ra85 in'initival5 poate 'i subiect7 Subiectul poate 'isimplu sau compus7P".I2IA SUBI$CTULUI

Subiectul nu trebuie s5 stea =n 'a:a verbului7 $(ist5 o mul:ime de posibilit5:i de combinare4ba c>iar subiectul poate lipsi6Subiect la s'


41/49

RiparX la macc>ina7A reparat maina7Subiectul este adesea plasat la s'iZC>i ripar la macc>inaZ Cine va repara mainaZLa ripar un buon meccanico7 " va repara un bun mecanic7

INFINITIVUL CA SUBI$CT

Ciamo7 Non lo c>iamo7

El c>em7 Nu0l c>em7En construc:iile verbale re'le(ive4 nonprecede pronumele re'le(iv7

#i lavo7 Non mi lavo7 #5 sp5l7 Nu m5 sp5l7 Ci al8iamo7 Non ci al8iamo7 Ne scul5m7 Nu ne scul5m7

Po8i:ia lui non=n 'ra85 nu e 'i(57 C


42/49

Nimeni nu l0a v58ut7Nessun aiuto mi !iover7Nici un a&utor nu0mi va aduce ceva bun7Nessuna spia!!ia pi pittoresca di uesta7Nici o pla&5 nu este mai pitoreasc5 dec


43/49

Predicatul const5 dintr0un verb sau o 'ra85 verbal54 care include complemente4 atribute imodi'ic5 e(presia7 " propo8i:ie poate include mai mult de un verb4 atribut sau complement7

INTER)GADIA

Fra8ele intero!ative poart5 la s'n >a due 'i!liZ *o>n >a due 'i!li7Giovanni are doi copiiZ Giovanni are doi copii7Uneori =ntrebarea este construit5 pun


44/49

)ubito c>e sia vero7I doubt t>at it is true7

Non posso ammettere c>e sappia 'arlo7I cannot admit t>at >e can do it7 probabile c>e labbia ricevuto7It is probable t>at >e >as received it7 possible c>e se ne sia andatoZ

Is it possible t>at >e >as !one aHa,Z@ A'ter verbs o' t>inin! and believin! H>en doubt or uncertaint, is implied7 For $(emplu6

Veramente non credo c>e abbia ra!ione7I reall, do not t>in t>at >e is ri!>t7Credi c>e me ne importiZ)o ,ou t>in I careZ

Note6 T>e 'uture4 >oHever4 is used H>en t>ere is no uncertaint,7Credo c>e mi ascolter7I believe >e Hill listen to me7

SUB.)NCTIVUL -UP VERBE IMPERS)NALE

Verbele din propo8i:iile subordonate introduse cu c>e4 dup5 verbe impersonale sau e(presiicare implic5 possibilitatea4 probabilitatea4 necesitatea4 utilitatea4 !reeala4 corectitudinea4 aparen:a idorin:a4 sunt la con&unctiv7 )e e(emplu6

probabile c>e non ne sappia nulla7Probabil c5 nu tie nimic7 possible c>e me lo dia7$ste posibil s5 mi0l dea7Biso!na 9 necessario; c>e Lei a!isca subito7Trebuie ca dv s5 ac:iona:i imediat7 inutile c>e !liene parli

$ste inutil s50i vorbeti despre asta7Non !iusto c>e anc>e Lei sincomodi7Nu e drept s5 v5 =ncurca:i i dv7Sembra c>e si sia deciso7Pare c5 s0a decis7 !iusto c>e o!nuno riceva la sua parte7$ste drept ca 'iecare s50i primeasc5 partea7$ 'acile c>e ci 'accia uesto 'avore7$ uor s5 ne 'ac5 'avoarea asta7Aceast5 re!ul5 nu se aplic5 totui pentru e(presiile impersonale cas vero4 si vede4 c>iaro4

perc>4 etc74 ce' s5 'ac5 nimic7 perc> lo dico io7Asta e pentru c5 o spun eu7 vero c>e lo disse7$ste adev5rat c5 a spus0o7

In'initivul este 'olosit =n propo8i:iile subordonate ciaramente7Trebuie s5 vorbim clar7

DD


45/49

+)RME N)N5GRAMATICALE

Termenul de non0!ramatical se aplic5 pentru civintele i e(presiile ce nu pot 'i =ncadrate=ntr0o cate!orie le(ical57 Formele non0!ramaticale nu se sc>imb5 dup5 !en4 num5r4 persoan5 sautimp7 Cele mai comune sunt6 s_4 noi !ra8ie7

TITLURI -E P)LITEDE

Apelativele de polite:e sunt Si!nore4 Si!nora4 si!norina i abrevierile lor asociate7 Se'olosete articolul >ot5ri spie!a la le8ione7Pro'esorul Bianc>i e(plic5 lec:ia7

)RA SI -ATA

"RA

Pentru e(primarea orei este 'olosit5 persoana a III0a a verbului essere6C>e ora Z

Ce or5 eZ C


46/49

il venerd_777 i !ioved_777vinerea777 &oile777Laereo parte il uattordici7Avionul pleac5 =n 98iua de; paispre8ece7lultimo !iorno del mese7779=n; ultima 8i a lunii777

LUNIL$

!ennaio ianuarie lu!lio iulie'ebbraio 'ebruarie a!osto au!ustmar8o martie settembre septembrieaprile aprilie ottobre octombriema!!io mai novembre noiembrie!iu!no iunie dicembre decembrie

AN"TI#PURIL$la primavera prim5vara lautunno toamnalestate vara linverno iarna

)IVI.IUNIL$ .IL$Ilamattina diminea:ail !iorno 8iuadi !iorno 8iua4 =n timpul 8ileila notte noaptea4 =n timpul nop:iiil pomeri!!io dup5 amia8aieri notte a8i noaptelaltro ieri alalt5ieriieri ieristanotte 9=n; noaptea asta

o!!i a8idomani m


47/49

rare volte rareori

NUMERALUL

NU#$RAL$L$ CAR)INAL$

Numeralele cardinale sunt6

8ero - dieci- uno -- undici3 due -3 dodici tre - trediciD uattro -D uattordici? cinue -? uindiciM sei -M sediciO sette -O diciassetteQ otto -Q diciotto nove - diciannove3 venti 3- ventuno33 ventidue trentaD uaranta ? cinuantaM sessanta O settantaQ ottanta novanta- cento - mille3 duemila -7 centomila37 duecentomila

NU#$RAL$L$ "R)INAL$primul primo 0a

al doilea secondo 0aal treilea ter8o 0aal patrulea uarto 0aal cincilea uinto 0aal aselea sesto 0aal optulea settimo 0aal nou5lea ottavoal 8ecelea nono 0aal unspre8ecelea decimo 0aal doispe8ecelea undicesimo 0aal treispe8ecelea dodicesimo 0a

al -0lea tredicesimo 0aal -D0lea uattordicesimo 0aal -?0lea uindicesimo0aal -M0lea sedicesimo 0aal -O0lea diciassettesimo 0aal -Q0lea diciottesimo 0aal -0lea diciannovesimo 0aal 30lea ventesimo 0aal 3-0lea ventunesimo 0aal 330lea ventiduesimo 0aal 0lea trentesimo 0a

al D0lea uarantesimo 0aal ?0lea cinuantesimo 0a

DO


48/49

al M0lea sessantesimo 0aal O0lea settantesimo 0aal Q0lea ottantesimo 0aal 0lea novantesimo 0aal -0lea centesimo 0aal --0lea centunesimo 0aal ---0lea centoundicesimo 0a

al -3-0lea centoventunesimo 0aal 30lea duecentesimo4 0aal 0lea trecentesimo4 0aal D0lea uattrocentesimo 0aal ?0lea cinuecentesimo4 0aal M0lea seicentesimo4 0aal O0lea settecentesimo4 0aal Q0lea ottocentesimo4 0aal 0lea novecentesimo4 0aal -0lea millesimo 0aal 30lea duemillesimo0aal -70lea centomillesimo 0aal 370lea duecentomillesimo 0a

FRAC2IUNINumerale 'rac:ionale6

o &um5tate un me88oo treime un ter8odou5 treimi due ter8iun s'ert un uartotrei s'erturi tre uarti

o cincime un uintoo esime un sestoo eptime un settimoo optime un ottavoo noime un nonoo 8ecime un decimo

Numeralele 'rac:ionale p


49/49

Numeralele 'rac:ionale se pot 'orma mai uor cu 'orma 'eminin5 a numeralului ordinal i parte6treime ter8a partedou58ecime ventesima parte

Num5r5torul unei 'rac:ii este cardinal6dou5 noimi 3% due noni

paispre8ece trei8ecimi -D% uattordicitrentesimi

N"TAR$A NU#$R$L"R

Numere =ntre!i#iile i mai mari se despart prin punct6-7 8ece mii

.ecimaleNumerele 8ecimale 'olosesc vir!ula6-43 unu vir!ul5 doi

PUNCTUA2IA

7 punto 777 puntini sospensivi 0 dieresi4 vir!ola Z punto interro!ativo vir!oletteY punto e vir!ola [ punto esclamativo 0 trattino6 due punti 9 ; parentesi

9232607 valeriu ciuculin mica gramatica italiana

Documents