Mara de Ioan Slavici Cuprins

1. Date despre autor 2. Date despre opera 3. Caracterizarea personajelor 4. Limb ajul artistic 5. Aprecieri critice 1.Date despre autor Ioan Slavici apartine epo cii marilor clasici,destinul favorizandu-i intalnirea cu Mihai Eminescu,caruia i i datoreaza debutul literar,si cu Titu Maiorescu,a carui conceptie estetica o im partaseste si o transpune in creatia sa.Impreuna cu Ion Creanga,povestitorul mol dovean,si cu I.L.Caragiale,comediograful muntean,Slavici intregeste spiritualita tea literara din a doua jumatate a secolului trecut,completand-o cu specificitat ea artistica transilvaneana. Viata lui Ioan Slavici(1848-1925)este o nesfarsita calatorie in spatiile romanesti,prezenta sa fiind in armonie si unitate cu oamen ii si locurile,trasand o punte spirituala intre podgoriile aradene(locul nasteri i)si podgoriile Moldovei de centru(Panciu-locul inhumarii) Pregatirea intelectua la si seriozitatea caracteriala i-au permis lui Slavici sa imbine,in acelasi tim p,mai multe meserii,si anume acelea de jurnalist,profesor si scriitor. Autor al unei opere nnoitoare,scriitorul a lasat veritabile modele estetice in majoritatea genurilor si a speciilor literare in proza. Mai ales in nuvele si romane,Slavic i creaza o umaninate insufletita de mari energii,de patimi si de acute probleme sociale desfurate in cadrul,schiat cu mana de maestru,al satului si al trgului trans ilvnean. In consecinta,apare ca intemeietor al noii directii literare,calitate re cunoscuta de insusi Maiorescu, care, preluand exemplul acestui tip de proza,va d ezvolta teoria realismului poporan. Vigurosul talent al scriitorului s-a exprimat pregnant mai ales in domeniul nuvelisticii,chiar de la aparitia volumului Novele din popor(1881),ce aduna intre paginile sale titluri de referinta-Popa Tanda, Gura s atului, La crucea din sat, Padureanca, Budulea Taichii, Moara cu noroc-contemporan noscand autenticitatea viziunii sale artistice asupra lumii satului. Daca din pu nctul de vedere al nuvelisticii sale,Ioan Slavici este un continuator al prozato rilor de la 1848,in privinta romanului el este un deschizator de drumuri,inaugur and romanul realist de factura rurala. Un astfel de roman este si romanul Mara. 1

Proza lui Ioan Slavici contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentului s pecifice locuitorilor din Ardeal,o lume in care triumfa binele si adevarul,cinst ea si dreptatea,norme etice pe care omul trebuie sa le respecte. Prozator ardele an,precursor al lui Liviu Rebreanu,Slavici este un autor moralist,un fin psiholo g,un creator de tipologii.Dupa cum el insusi marturiseste,ca adept inflacarat al lui Confuciu,aplica in opera sa principalele virtutii morale exprimate de acest a:sinceritatea, demnitatea, buna-credinta, franchetea, cinstea, iubirea de adeva r etc. Intraga creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, p entru chibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si past rarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanct ionata de autor. 2.Date despre opera Romanul Mara este cel mai bun roman al nostru inainte de 1.,conform afirmatiei lui Serban Cioculescu si aproape o capodoper a2.,in viziunea lui George Calinescu,deoarece destinul eroilor si mediul social s unt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului. Romanul Mara al lui Ioan Slavici a fost publicat in anul 1894,in rev ista Vatra,iar in volum a aparut abia in 1906. Mara face parte din categoria bildun gsroman,adica este un roman al initierii si al formarii pentru ca pe tot parcurs ul romanului ne este prezentata trecerea celor doi copii,Persida si Trica,de la copilarie la maturitate si totodata intierea lor in greul vietii. Titlul este re prezentat de numele personajului principal in jurul caruia se desfasoara actiune a. Semnificatia titlului este sugestiva, deoarece aceasta creatie este mai intai romanul Marei,al carei destin constituie axa fundamentala a epicii. Tema romanulu i o constituie fresca sociala a lumii ardelenesti, cu moravurile ei specifice, a sezata la interferenta satului cu orasul, intr-un targ ardelenesc. Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al-IX-lea si inceputul secolului al-XX-lea. Dar a devaratul roman este nu Mara si nici chiar drama erotica pe fond etnic. Eroii, t ulburatori, sunt Persida si Natl. In ei destinul Marei actioneaza procesual,si m odul in care Persida, de exemplu, traieste acest proces, care este mai mult deca t iubirea, constitue tema interna a romanului. Titlul romanului nu denumeste un personaj, ci o categorie:Mara de pe coperta nu este Mara din paginile cartii.3 St rucura romanului Romanul este structurat in 21 de capitole,purtand titluri semni ficative pentru continutul acestora:Saracutii mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie prin imbinarea dintre romanul Marei,care u rmareste destinul eroinei si romanul iubirii,care ilustreaza formarea si consoli darea cuplului erotic Persida-Natl. Reletarea actiunii se face din perspectiva a uctoriala, adica naratiunea este la persoana a-III-a, Slavici fiind omniscient s i omniprezent. Romanul are si o certa valoare etnografica, prin descrierea obice iurilor ardelenesti. Romanul zugraveste drumul Marei si al copiilor ei,Persida s i Trica,pana in momentul in care acestia din urma intra in lume.La inceput,dupa cum era si firesc,Mara ocupa un loc dominant,pentru ca mai tarziu,copiii,si mai ales Persida sa-i ia locul.Destinul familiei Marei se impleteste,datorita unor i mprejurari neprevazute,dar firesti,cu cel al familiei neamtului Hubar,a carei pr ezenta ,fara a fi proeminenta,ramane notabila.Intervin desigur si alte personaje cu care protagonistii 2

vin in legatura,in primul rand e vorba de Bocioaca si de ai sai,dar acestea nu f ormeaza decat elementele unui cadru in care se desfasoara destinul eroilor de pr im-plan. 3.Caracterizarea personajelor Toata atentia comentatorilor s-a i nvartit in jurul personajului Mara: femeie energica, amestec complex de avaritie abstracta si pasiune filiala-totul in numele datoriei de a-si asigura viitorul copiilor. Mara este un personaj complex si reprezentativ pentru conceptia artist ica a lui Slavici. Fin psiholog, observator atent al sufletului omenesc, scriito rul contureaza un personaj realist, viabil, de o vigoare surprinzatoare, care-si da seama ca singura cale de a izbuti in viata este puterea banului. Mara Branzo vanu ramasese vaduva cu doi copii,dar era inca tanara si voinica si harnica si Du mnezeu a mai lasat sa aiba si noroc4 Mara este precupeata5, prima femeie capitalist din literatura noastra(N.Manolescu)6,deoarece isi castoga existenta din negustori e.Ca o adevarata femeie de afaceri,Mara are un singur scop,acela de a strange ba ni. Portretul fizic,conturat cu detalii,triminte sugestiv la trasaturile morale.M uiere mare,spatoasa,greoaie si cu obrajii batuti de soare,de ploi si de vant7,Mar a sta toata ziua neobosita si energica la tejgheaua plina cu marfa. Femeie aprig a, cu un acut simt al demnitatii umane,se hotaraste sa stranga bani ca sa scape de saracie si sa-si creasca cei doi copii, pe Trica si Persida, carora se stradu ieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara este extraordinar de mandra de copiii ei si are modele de viata pentru ace stia,pe fata viseaza s-o vada preoteasa,iar pe Trica viseaza sa-l faca maistru-c ojocar. Nu de putine ori Mara a fost alaturata avarilor din literatura noastra. Nu e vorba numai de o exagerare,ci de o denaturare flagranta a personajului.In r ealitate Mara nu e decat extrem de chibzuita. Chibzuita pana la zgarcenie, stran gatoare si prevazatoare, Mara se gandeste intotdeauna la viitorul ei si la al co piilor ei. De aceea femeia are trei ciorapi in care pune in fiecare zi cel putin un creitar: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare,altul pentru Persida si al treilea pentru Trica8. Eroina noastra este o femeie care nu da inap oi in fata greutatilor ,curajoasa, indrazneata, cutezatoare ,autoritara, cu mult a putere de munca si cu o inteligenta pragmatica, izvorate din experienta ei de viata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta pentru copiii ei,desi ii iubeste en orm, dorind sa stranga bani suficienti care sa-i dea puterea sa invinga viata si sa-i asigure astfel echilibrul sufletesc. Desi este zgarcita, Mara nu este laco ma, setea de bani nu o dezumanizeaza,fiind mereu motivata si animata in actiunil e ei de dragostea materna. Construita din lumini si umbre, eroina nu se indura t otusi sa cheltuiasca bani pentru copii ei, astfel Persida este dusa la manastire , cu bani putini, iar pentru Trica refuza sa-i rascumpere serviciul militar ca s a-l scape de armata. Fire energica si ambitioasa, Mara ascunde sub masca asprimi i, o mare sensibilitate si sufera de fiecare data cand copiii ei trec prin dific ultati, fiind totdeauna de partea lor. Cand casnicia Persidei este in declin, Ma ra este un permanent sprijin moral pentru fata ei, ii da dreptate si o ajuta sa treaca peste greutati. Ca si Vitoria Lipan, Mara este o personalitate puternica, darza, ferma si tenace, urmarindu-si indeaproape scopul,acela de a strange sufi cienti bani pentru a avea un statut social si material solid, pentru a se simti stapana pe destinul ei. 3

Banii ii confera demnitate si respectul de sine si Mara nu mai vrea sa mai ajung a la starea de umilinta pe care i-o daduse saracia. Mara este un rezultat al med iului inconjurator,este un produs al vremii sale si ar fi exagerat sa-i cerem sa -si depaseasca mediul si epoca.In ansamblu,Mara este un personaj pozitiv in inte ntia scriitorului,si ea nici nu se poate aprecia altfel. Calculata si chibzuita, harnica si inteligenta,cu o mare vointa si stapanire de sine, Mara intruneste to ate virtutiile ce compun viziunea etica a lui Slavici, care construieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intelegere. este fiica Marei,sora lui Trica,sotia lui Natl si nora macelarului Hubar . Persida este una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine di n literatura romana si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate. Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin vointa, luciditate si dragoste, prin stapanirea de sine, care sunt pr incipalele arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat. In conturarea acestui p ersonaj,Slavici se dovedeste a fi un fin psiholog si un rafinat observator al su fletului feminin. Fire sincera si voluntara, delicata si pura,Persida invinge lo viturile sortii cu multa cutezanta, dar si cu o calma resemnare. Portretul fizic ,realizat direct de catre autor, sugereaza efecte surprinzatoare asupra celor di n jur: Inalta, lata-n umeri, plina, curata ca floarea de cires si alba, de o albe ata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut un fel de rumeneala9. P ersida traieste o iubire pasionata, o emotie puternica, scriitorul sondand sufle tul omenesc cu o neobisnuita forta de sugestie a cuvantului si o deosebita maies trie artistica, incat Pompiliu Marcea nota impresionat:Dragostea Persidei este de un dramatism rascolitor . Nimeni pana la Slavici n-a descris dragostea in tot c eea ce are mai dramatic, grav,cu atata adancime si vigoare realista, cu atata po ezie.10.Pasiunea statornica pentru barbatul ei este insotita de sinceritate si de licatete sufleteasca, rugandu-si mama sa nu-l blesteme pe Natl, deoarece ea este de vina. Casnicia ei parcurge mari dificultati,dar Persida isi salveaza casator ia prin luciditate si inteligenta, prin puterea dragostei si prin stapanirea de sine, prin bunatate si blandete,facand ca sotul sa-i ceara iertare si familia sa iasa mai intarita din aceste incercari. Ca si Mara, Persida are un acut simt al realului, o personalitate puternica in care domina calitatile sale iesite din c omun, devotamentul, chibzuinta si vointa puternica, reusind astfel sa invinga to ate piedicile vietii. Persida este unul dintre cele mai reusite personaje din li teratura romana, inscriidu-se in aceeasi tipologie umana cu Sasa Comanesteanu si cu Tincuta, din opera lui Duiliu Zamfirescu sau cu Doamna T. din Patul lui Procu st de Camil Petrescu, ori cu Otilia din Enigma Otiliei de George Calinescu. , Natl, Hubar, Bocioaca, Trica, Bandi, preotul Codreanu sunt firav conturati. Numai Trica este un erou mai prezent in roman prin faptele sale si i ntegritatea morala. Personajele episodice se raporteaza intr-un fel sau altul, l a destinul Persidei, evidentiind nobletea sufleteasca si forta personajului. 4.L imbajul artistic 4

Ioan Slavici este un exceptional portretist,conturand prin detalii si sugestii p uternice personaje complexe si solid construite.Fiind un prozator realist obiect iv, Slavici nu insista atat asupra trasaturilor fizice, cat si asupra celor psih ologice, etice, de comportament si de gandire.Particularitatile fizionomiei tran smit cu o forta de sugestie extraordinara, trasaturi morale,stari interioare ale personajelor. Slavici foloseste in naratiune dialogul si monologul interior, in serate spontan in tesatura epica a romanului.Deseori replicile au valoare aforis tica,ilustrand precepte morale:E mare stapan rusinea, si om sa fii ca sa nu i te pleci daca o cunosti11. Asemenea lui Rebreanu , al carui precursor este, Slavici pune accentul pe fapte, pe intamplari, pe actiune. Stilul este anticalofil,ca si la Rebreanu. Procesele stilistice sunt simple,fara impodobiri ostentative.Cele mai intalnite mijloace artistice sunt interogatiile si exclamatiile,enumeratiile si repetitiile, inversiunile topice, care dau frazei culoare si oralitate. 5.Ap recieri critice Mara este cea mai izbutita opera a lui Slavici si unul din cele m ai bune romane romanesti.Aici se adancesc problemele sociale tratate in nuvele s i se adauga probleme noi,nationale si confesionale.12. Maraofera cea mai cuprinzato are imagine a societatii rurale ardelene din a doua jumatate a secolului al XIXlea,de un echilibru de compozitie clasic.In special figura energica a Marei,zbuc iumandu-se sa-si creasca omeneste copiii,trecand peste toate piedicile,ramane o creatie de neuitat.13. In 1947,Serban Cioculescu facea o apreciere pe cat de indr azneata(nimeni pana atunci nu se exprimase asa de categoric),pe atat de adevarat a:Mara este cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1880-1900,ba chiar cel mai bun roman al nostru inainte de Ion.14. Romanul Mara aparut mai intai in revista in 1894,apoi si in volum,in 1906-este superior tuturor romanelor scrise pan a la aceasta data in literatura romana,inclusiv acelea ale lui Duiliu Zamfirescu , care s-a bucurat de mai multa simpatie si pretuire din partea contemporanilor si intr-un fel chiar din partea posteritatii pana mai deunazi.Este superior,evid ent,si celorlalte romane scrise de insusi Slavici,cunoscute abia istoricilor lit erari... In Mara,teza morala-caci,foarte consecvent cu sine insusi,scriitorul o face sa apara si aici-este acum mai nobila si mai cuminte,total acoperita de fap te,copleita de adevrul vieii infatisat in tablouri vii,convingtoare artisticete. Acum Slavici voiete sa arate ca dragostea curata si mai ales iubirea copiilor, ntemeie rea unei familii terg orice urme deosebitoare dintre oameni apartinand diferitelo r nationalitati ori confesiuni.Aspra si strangatoarea Mara,ca si indaratnicul si putin cam sucitul Hubar isi inmoaie inimile in fata spectacolului frumos,induio sator al ivirii pe lume a copilului copiilor lor. Teza este completamente absorb ita de puternica senzaie de viata vzuta si traita de autorul insusi.In primul rand trebuie spus ca Mara este un roman de dragoste, superior tuturor celorlalte rom ane e acest fel din literatura noastra,de la Bolintineanu si pana la cartea care iese de sub tipar in clipa de fata.Numai un cunoscator adanc al sufletului omen esc ajutat de o experienta de viata acuta-a izbutit sa realizeze atata poezie din tr-un material atat de prozaic,cel putin in aparenta:povestind cu detasare,cu as prime chiar,dar si cu o anume gingasa ingaduinta,iubirea dintre fata unei precup ete de peste si zarzavat si fiul unui tot atat de prozaic macelar.E drept ca,int amplator 5

parca,prozatorul beneficiaza de un fel de rasturnare a situatiilor si a datelor consacrate de uzul comun si indelungat.Demonstratia ca poezia se afla in orice-R embrandt,ajuns sarac la batranete, in lipsa de subiecte si de modele,picta genia le panze cu boi despicati in galantarele macelariilor-este facuta.15 Intr-un arti col din 1937,intitulat Slavici romancier,Calinescu aprecia transant: Pentru epoca i n care a aparut,Mara trebuia sa insemne un eveniment;si astazi,privind inapoi,ro manul acesta pare ca un pas mare in istoria genului.Si totusi,el a trecut in tcer e, toata lumea ramanand ncredinata ca scrierea este neizbutita.Cu mult inaintea lu i Rebreanu,Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu ata ta dramatism,incat romanul este aproape o capodopera.16 Note 1.Mariana Badea,Limba si literatura romana pentru elevii de liceu,Editura BADEA&PROFESIONAL CONSULTING ,Bucuresti,2004,pag.112 2.Ibidem 3.Constantin Stanescu,Cronici literare,Editura Ca rtea Romaneasca,Bucureti,1971,pag.15 4.Op.cit.,pag 116 5.Ibidem 6.Ibidem 7.Ibidem 8.Idem,pag 117 9.Idem,pag118 10.Ibidem 11.Idem,pag 120 12.Al.Piru,Istoria litera turii romane de la inceput pana azi,Editura UNIVERS, Bucuresti, 1981,pag.157 13.I dem,pag.159 14.Pompiliu Marcea,Ioan Slavici,Editura pentru Literatura,Bucuresti,19 68,pag.330 15.Ion,Rotaru,Comentarii si analize literareEditura Prometeu, Bucuresti , 1994, pag. 223,224 16.Eugen Simion(coordonator),Florina Rogalski;Daniel Criste a-Enache,Andrei Grigor,Limba si literatura romana,Editura CORINT,Bucuresti,2004,pa g.9 Bibliografie Slavici,Ioan,Mara,Editura Gramond, Bucuresti, 1973 Badea,Mariana,L imba si literatura romana pentru elevii de liceu,Editura BADEA&PROFESIONAL CONSUL TING,Bucuresti,2004 Simion,Eugen(coordonator),Rogalski,Florina;CristeaEnache,Dan iel;Grigor,Andrei,Limba si literatura romana,Editura Corint,Bucuresti,2004 Stanesc u,Constantin,Cronici literare,Editura Cartea Romaneasca,Bucuresti,1971 Piru,Al.,Ist oria literaturii romane de la inceput pana azi,Editura UNIVERS,Bucuresti,1981 Mar cea,Pompiliu,Ioan Slavici,Editura pantru Literatura,Bucuresti,1968 Rotaru,Ion,Comen tarii si analize literare,Editura Prometeu,Bucuresti,1994 6