UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN EUROPANr. Crt.

Denumirea unitatii de relief

Altitudineamaxima

Modul de formare Alcatuire geologica

Tipuri de relief Alte caracteristici

1 Munţii Alpi Vf. Mont Blanc 4807m

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

Sisturi cristaline si roci sedimentare

- relieful glaciar cu prezenţa gheţarilor actuali,- iar în partea de est relieful carstic dezvoltat pe calcare şi dolomite.

-Are lungimea de 1200 km- este format din culmi paralele desfăşurate pe direcţia generală vest-est între Marea Ligurică şi Câmpia Panonică- masivitatea

2 Munţii Carpaţi Masivul Tatra (vârful Gherlakowka, 2655 m)

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpinaEruptii vulcanice in neogen

şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş

-releif glaciar la peste 2000m-relief vulcanic-relief petrografic-carstic, specific etc.

– situaţi între bazinul Vienei şi Valea Timokului, au un traseu sinuos şi sunt mai fragmentaţi decât Alpii, au multe depresiuni şi culoare de vale. etc.

3 Munţii Pirinei 3404 m în vârful Pic d’Aneto

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

Sisturile cristaline domina + roci sedimentare

-relief glaciar la peste 2000m, de tip pirenean -cu creste glaciare, fara vai glaciare

--se desfăşoară între Golful Biscaya şi Marea Mediterană, au lungime de 400 km şi altitudini ce depăşesc 3000 m.-masivitatea remarcabilă în partea centrală.

4 Munţii Apenini

vârful Gran Saso, 2912 m

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpinaEruptii vulcanice

Sisturile cristaline domina + roci vulcanice

– la nord de Roma apar şi vulcani stinşi cu cratere şi lacuri vulcanice: Bolsena, Trasimeno-relief glaciar

-un lanţ montan ce se desfăşoară sub formă de culmi paralele în lungul Peninsulei Italice.-culmi orientate N-S-alunecari de teren , versanti abrupti-fragmentati de vai, culoare, depresiuni

5 Munţii Caucaz

vârful Elbrus, 5642 m

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

alcătuiţi din granite, roci vulcanice, calcare şi conglomerate

-gheţari actuali şi prezintă un relief glaciar pleistocen şi actual.-relief vulcanic,carstic

– se desfăşoară pe direcţie vest-est între Marea Neagră şi Marea Caspică -fragmentati de pasuri si trecatori la inaltime

6 Munţii Alpii Dinarici

2522mVf. Durmitor

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

Domina calcarele

-relieful carstic – se desfăşoară pe direcţia nord-vest sud-est sub forma unor şiruri paralele de culmi ale căror cute revărsate spre Marea Adriatică au dus la formarea ţărmului dalmatic

7 Munţii Balcani (Stara Planina)

2376 m în vârful Botev.

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

Domina rocile cristaline

-relief petrografic – se desfăşoară pe direcţia generală vest-est sub forma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei.

8 Munţii Pindului

2911 m în vârful Olimp.

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

Domina rocile cristaline

-relief carstic, ruiniform – situaţi în sudul Peninsulei Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-sud

9 Munţii Scandinaviei

2469 m Orogeneza caledonica si alpina

Sisturi cristaline vechi, puternic metamorfozate, gnaise şi granite.

- are gheţari montani actuali. -Formele de relief cele mai frecvente sunt platourile înalte, hornurile, circurile şi văile glaciare.

- orientaţi pe direcţia generală nord-est sud-vest,- după topirea gheţarului de calotă, au fost antrenaţi în mişcări de înălţare pe verticală. Spre ţărmul atlantic se termină abrupt şi prezintă numeroase fiorduri.- se pot deosebi trei sectoare: un sector sudic al fjellurilor, având extensiunea maximă în lăţime şi altitudinile cele mai ridicate, cu podişuri de 1500-2000 m, peste care se ridică vârfuri piramidale; un sector central mai jos de 800-1000 m şi un sector nordic care se prezintă sub forma unei creste accidentate şi înguste

10 -Munţii Caledonieni-Munţii Grampian,- Munţii Scoţiei de Sud -Munţii Cambrieni -Muntii Penini

1182m;Vf Ben-Newis 1343 m;înălţimi de 600-800 m; cu altitudini de 400-700 m; 893m, vf.Cross Fell

s-au format pe structuri caledonice şi hercinice faliate şi modelate de agenţii externi.

Sisturi cristaline si roci sedimentare

Relief carstic - sunt situaţi în Marea Britanie

- puternic erodati si faliati

11 Munţii Ural 1894 m (vârful Narodnaia).

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza hercinica

Domina rocile cristaline

Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şi cuprinde trei sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene şi văi glaciare; sectorul central cu relief carstic şi vulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenă intens fragmentată de văi.

– este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat la limita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia generală nord-sud, au altitudinea medie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal,

12 Masivul Central Francez

1886 m în vârful Mt. Doré

orogeneza hercinică

Domina rocile cristaline

-prezintă forme variate de relief: relief vulcanic, carstic, tectonic, cu grabene.

-situati in vestul Frantei

13 Meseta Spaniolă

3478 mVf. Cerro de Mulhacen

orogeneza hercinică

Domina rocile cristaline +sedimentare

-relief glaciar-culmi numite sierra-relief ruiniform

-regiune formată din podişuri cu altitudini de 600-1000 m, renumitele mesetas, platouri vălurite şi cordiliere (Munţii Cantabrici, Cordiliera Iberică, Sierra Morena şi Cordiliera Betică),

14 Munţii Vosgi şi Munţii Pădurea

1429m1424m

formaţi în orogeneza hercinică,

rocile cristalinegresii

-relief petrografic - au fost separaţi de grabenul Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m şi sunt puternic

Neagră erodaţi de agenţii externi;

15 Masivul Şistos Renan

1142m orogeneza hercinică,

rocile cristaline

În craterele vechi ale vulcanilor din regiunea Eiffel se păstrează lacuri de crater numite maar.

- orientat pe direcţia est-vest, are altitudini cuprinse între 600 şi 800 m.

16 Podişul Boemiei

1602m orogeneza hercinică

rocile cristaline

-prezintă relief tectonic bine dezvoltat.

-încadrat între Colinele Ceho-Morave, Munţii Metaliferi şi Munţii Sudeţi, are altitudini reduse- Partea de nord-vest are altitudini mai mari, 500-900 m, jumătatea sudică 700-800 m, iar partea nord-estică este o depresiune de eroziune cu altitudinea de 200 m;

17 Podişul Finlandei

1324m Orogeneza caledonica

Roci sedimentare

-relief glaciar- relief uşor ondulat

- situat în partea de nord a Finlandei- altitudini medii de 300-400 m, deasupra căruia se ridică masive izolate mai înalte. Partea de sud, Podişul Lacurilor, are altitudinea cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi este alcătuit din culmi deluroase alungite ce corespund sectoarelor de acumulare glaciară, între care se interpun lacurile glaciare.- peisajul dominant este cel al pădurilor de conifere şi al turbăriilor, în partea de nord şi peisajul lacustru şi păduri de conifere în sud

18 Câmpia Nord-Europeană.

min.-28m max.300m

Cp. de subsidenta Roci sedimentare

- aliniamente de morene glaciare şi sandre.- relief fluvio-glaciar-relief eolian

- situată între unităţile hercinice şi Marea Baltică şi Marea Nordului, este intens modelată de gheţarii cuaternari- Altitudinile sunt cuprinse între 0-300 m-in sectorul vestic, unde sunt poldere(Olanda), câmpia este sub nivelul mării,uscatul fiind menţinut prin îndiguiri- Câmpia este acoperită la suprafaţă de formaţiuni cuaternare glaciare, fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi eoliene.-Este o câmpie vălurită, acoperită cu loess, fragmentată de numeroase râuri.

19 - Câmpia Română

300m s-a format prin colmatarea succesivă a unui bazin lacustru, în timpul cuaternarului timpuriu şi mediu. cp. fluvio-lacustra

Sedimentare frecvenţa loessului şi a depozitelor loessoide pe toată întinderea câmpiei fapt care a dus la apariţia crovurilor.

– este cea mai mare câmpie din România, se dezvoltă pe stânga Dunării, de la Drobeta-Turnu Severin până la Galaţi. Câmpia aparţine vastei arii depresionare dintre Platforma Moesică şi orogenul carpatic

20 - Câmpia Panonică.

-s-a format prin colmatarea Mării Panonice-cp. fluvio-lacustra

Sedimentare -relief fluvial -situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic-Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cu compartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m) dominate de masive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Câmpia prezintă mai multe diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), Câmpia Bratislavei etc.-Este traversată de Dunăre şi câţiva afluenţi mai importanţi ai acesteia: Tisa, Drava, Sava şi Morava.

21 Câmpia Padului

a apărut prin colmatarea unui fost golf marin cu depozite aduse de râuri din Munţii Alpi şi Apenini.

Sedimentare -relief fluvio-marin - situată în nordul Italiei, între Munţii Alpi în nord, Munţii Apenini la sud, Marea Adriatică şi Munţii Dinarici la est.

22 Câmpia Europei de Est (Câmpia Rusă. )

28 m în Câmpia Caspică, 343 m în Podişul Valdai şi 463 m în Colinele Timan.

Formata pe structura veche de podis

Sedimentare -nordul acestei câmpii relieful este dominat de formele rezultate din procesul de acumulare glaciară care se întrepătrund cu cele fluvio-glaciare.

-este cea mai întinsă câmpie din Europa, are o suprafaţă de 4 mil. km2 şi este a doua câmpie din lume ca suprafaţă după Câmpia Amazonului.-Ocupă aproape întreaga jumătate estică a Europei, de la Carpaţii Păduroşi, în vest, până la Munţii Ural, în est, şi de la Marea Neagră şi Marea Caspică, în sud şi până la Oceanul Arctic în nord.- Câmpia apare ca o asociere de câmpii joase, coline şi podişuri vechi- Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est Europeană, având un fundament precambrian larg boltit şi modelat de calota glaciară în jumătatea nordică. O caracteristică a acestei câmpii este şi faptul că marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc.

23 - Câmpia Precaspică

este o câmpie de şelf formată, pe de o parte, prin colmatarea cu sedimente marine şi retragerea apelor ca urmare a coborârii nivelului cu -28 m sub nivelul Oceanului Planetar, iar pe de altă parte, cu aportul aluviunilor aduse de apele curgătoare care se varsă în Marea Caspică (Volga, Ural etc.).

Sedimentare În partea de sud a câmpiei, în sectorul dintre fluviile Volga şi Ural, apar şi forme de relief eolian (dune de nisip).

-Această câmpie este parazitată de cea mai mare deltă din Europa (Delta Volgăi