preţul unul număr 3 Lei. A n u l X X .

Cenzurat B a a l , I a 2 9 Maiu 1 9 3 8 Nr. 22

A B O N A M E N T U L

an • • •

ţf jumătate . m străinătate

150 Lei 75 Lei

300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

întemeietori: f AL. LUPEANU-MELIN ş i iULIU MAIOR

D i r e c t o r IULIU MAIOR

ale a Papei. Ea nu e o putere din lumea a:tasta. Nu se întsmeiasă pe oţel şi fier. in jurul ei nu roiesc armii puternice de soldaţi în, platoşă şi sale. Nu are în spate fiduri de puşti şi tunuri, nici avioane şi tancuri, să întunece sarea şi să cutropească fimântttl. Papa nu vorbeşte de pe buza imurilor şi a puştilor. El nu are de ace­ştia. Nu are decât toiagul de păstor sufle­tesc şi inelul pescarului Petru. Şi totuşi asi Papa e cei mai puternic dintre domnitorii amantului. El are cea mai întinsă impă-riţk. Lui i-se închina sute de milioane de oameni. Cuvântul iui a fost şi este ascul-

de o lume întreagă. împăraţii acestei IWMJ şi-au depus de multe ori în cursul murilor purpura şi podoabele puterii lor picioarele Papii.

Puterea lui este superioară puterii giraţilor. Strălucirea puternicilor ace-tiilumi e o nimica pe lângă strălucirea Mirii lui. A lor e din lume, stăpâneşte opurile şi e legată de trecătoarele forme l l t ttc'stei lumi. A lui, deşi e în lume, nu e

lume, stăpâneşte sufletele nemuritoare, ILLŞat& de Dumnezeire, are cuvântul lui Ţstos şl Va trăi până la sfârşitul oeacu-rlor- Împărăţia Papii este împărăţia sufte-tor şi dtaceea este mai pe sus decât îm-rbiţitle acestei lumi, după cum şi sufletul ŢP&mşte trupul. Şi tocmai fiindcă e su-ttrioară tuturor, nu se va putea trece nici , a t i Peste ea. împăraţii şi conducătorii Joareior au ştiut acest lucru şi deaceea, I J I T T T A T s ă 0 supună, să şi-o facă unealtă KTT* l ° r S a u s â ° n i m i c e a s c ă ' M'6U 's~ !„ ' c ă c i niciodată materia nu va putea kfri»i* spiritul.

k i ^ i S t r i c a n a f°st înfrântă şi supusă waţilor niciodată. In cursul Evului

u a u încercat împăraţii germani să se „ J ' C E conducerea ei şi să numească kti , C o p i *' Preoţi. Papii s'au împotrivit ^ Lupta a început-o Grigorie FII şi au

KT T' W e d e *° d e a n i u r n i a $ H M ' I m ' ^tiră S t r n t a n Enric IV, împotrivindu se %t r ? l 0 r a d u s e d e Papa, a fost excomu-Hlli * > C a ^ă nu-şi piardă tronul, a fost

ceară iertare. %.,att tr™ut nici 30 de ani de când se «K f„ c ţeastă luptă şi împăraţii germani X l t k i ' r C a t i ă s e attt"tece în treburile bl-**tni Sfr^i"° supună lor şi să-i răpească Hui a u i*buttt nici aceştia. A fost o % l jy* de peste 100 ani, în cursul că­

ratul german Frederic şi urmaşii

tui au trecut adeseori cu armatele în Italia să înfrângă puterea Papei.

Biruitori au fost insă tot papii, ba «-tunci puterea unora din ei a ajuns la o strălucire şi mai mare. Şi biserica a biruit toate încercările grele ce s'au abătut asupra ei în cursul vremilor. A biruit prigonirile şi atacurile regilor, legile nedrepte ce s'au adus în cele mai multe ţări împotriva ei, şi a triumfat.

Napoleon, împăratul Franţei, a prădat Roma, şi a ţinut închis pe Papa. Nu i-a fo­losit nimica, Papa a rămas biruitor. S'au adus legi aspre împotriva bisericii în Aus­tria, Germania şi alte ţâri. Multe din ele au fost retrase însă. Poporul a rămas cre­dincios şi supus bisericii şi Papii. Azi pu­terea Papii este mai mare ca ori când. Toate ţările o recunosc aceasta, chiar şi cele necatoltce, şi fac înţelegeri cu Papa. El ere trimişi în lumea întreagă. El, suvera­nul fără de Stat, e mai mare decât toţi. Dă sfaturi regilor, încheie alianţe, se împotri­veşte celor puternici şi treteasă deopotrivă pe cei mari ca şi pe cei mici.

Mai primejduită pare biserica asi în Germania. Acolo Hitler şi tovarăşii lui pre­dică o religie nouă. In locul crucii lui Hri • stos au pus crucea încârligată, semnulpăgâ-nismului. Biserica a început să fie lovită prin măsuri nedrepte şi aspre, şi se vorbeşte chiar că Hitler va rupe înţelegerea pe care. O are cu Vaticanul. Biserica va birui insă şi acolo. Ori cât de popular ar fi Hitler, cele 30 milioane de catolici nu vor suferi ca să le fie călcată în picioare credinţa, şi Hitler se va pleca în faţa Papei.

Biserica catolică va trăi mereu, are doar făgăduinţa lui Hristos şi pentru ca ea să fie în adevăr perpetuă, va trebui să rămână întreagă în învăţăturile, viaţa şi organizaţia ei, împreună cu capul văsuţ, Papa, urmaşul lui Petru şi locţiitorul lui Hristos.

Cât vor trăi Hitler sau Mussolini, cât vor trăi guvernele şi regimurile politice pe cari le avem sub ochi, nu ştim. Papa a fost însă înaintea lor şi va trăi şi după ei. loate împărăţiile şi puterile au încercat să răpească puterea urmaşilor lui Petru, s'o folosească pentru ele, au trecut însă toate, iar Petru şi urmaşii Iui au rămas, căci ntu eşti Petru şi pe această piatră voiu zidi biserica mea, şi porţile iadului nu o vor birui pe ea*. Sever Barbu

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl ne plătesc nn şir mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

Pierduţii adecă stările de astăzi din Rusia bolşevică, descrise de un funcţionar înalt rus, care a fugit

dinlr'un lagăr de concentrare bolşevic

Ioan Solonevici este ou fost funcţionar Înalt din Bolşevicia rusească, care 17 ani a servit gu­vernul bolşevic după cea mai bană a sa credinţă. In acest timp lung el a observat că Bolşevicia rusească este iadul pe pământ şi s'a hotărît să fugă, dimpreună ca tial şi cu fratele său. Insă cineva dintre mulţii ticăloşi i- a pârlt şi ei au fost deţinuţi de pe tren şi trimişi într'o tabără de concentrare pentru 8 ani. Fiind ei deţinuţi a-colo, tribunalul i-a osândit la moarte, fiindcă au voit să fugă din ţară. Cu toate acestea au is-butit să fugă în Finlanda, iar de acolo la Sofia, capitala Bulgariei, unde-i aştepta soţia lui, Ta-mara. Acolo a tipărit el cartea întitulată: „Pier­duţii", în care a arătat tot ce au suferit în Rusia. Dar bolşevicii nu le-au dat pace nici acolo, ci le-au trimis o bombă acasă, care însă n'a omorîfc decât pe soţia Iui Ioan Solonevici, pe Tamara. Ei însă nu s'a lăsat înfricat, ei a continuat să arete tot ce este putred in Rusia.

Şi acuma, să vedem, din peaua unui rus a-devărat, care a fost atâta vreme funcţionar în Rusia adevărată stare de acolo.

înainte de toate Solonevici arată ca numă­rul celor Închişi fu taberile de concentrare este de peste 5 milioane, aşadară cam a 10 a parte dintre bărbaţii din Rusia.

Gvartirul acestor nenorociţi este cât se poate de prost, iară mâncarea şi mai proastă. 8C0 grame de pâne la zi şi o singură zamă, care Insă eşte numai apă caldă, puţin sărată. Dar aceşti neno­rociţi trebue să lucre, iar dacă nu lucrează cât vreau conducătorii, li-se mai snbtrage din mân­care, aşa că nu capătă decât 400 grame de pâine, îmbrăcămintea le este aceea cu care arau îm­brăcaţi când i-au deţinut, prin urmare ruptă, mur­dară şi plină de păduchi. Cei mai mulţi dintre deţinuţi mor prin urmare de frig.

Că ce greu sufere şi poporal liber, se vede de acolo că bieţii ţărani deţinuţi mai cruţau câte ceva din pânea puţină ce o primeau In taberele de concentraţie, ca să o trimită celor de acasă. Dacă vreunul dintre ţăranii liberi se plânge îm­potriva guvernului câtnş de puţin, este luat nu­mai decât şi trimis şi el in tabăra de coneentrare.

In forma aceasta bieţii oameni trebue să tacă, pentrucă in fiecare sat Bunt cel puţin 3—4 aşa numiţi activişti cari au dela guvern tot ce le trebue, numai să facă, tot mereu, cât mai multe arătări şi pâre împotriva celor nemulţumiţi.

Intr'altă parte a cărţii sale dl Solonevici arată, care este cauza pentru care Rusia nu de­clară nici unui stat războiu. Intr'un C B I de răz­boia ar trebui adecă să dea In manile tuturor soldaţilor arme. Iu cazul aeesta însă nemulţumiţii

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I

n'ar mai lupta împotriva duşmanului din afara, ci a celui dinlăuntru, iară bolşevicii ar cădea âela putere.

In schimb conducătorii bolşevicilor cheltuesc sume enorm de mari pentru propaganda ideilor bolşevice şi a revoluţiei bolşevice în toată lumea.

In ceeace priveşte marile înfăptuiri cu cari se laudă bolşevicii, dl Solonevici spune că sunt minciuni. Cele mai multe dintre lucrările cu eari se laudă au fost începute încă sub ţarul, iar sub bolşevici au fost numai continuate.

Cartea dlui Solonevici este cât se poate de preţioasă şi ne arată stările de acuma din neno­rocita Rusie. Această carte a fost tradusă în a-proape toate limbile europene. Noi am cetit © In limba germană.

Cele şapte păcate de căpetenie Sunt şapte păcate, pe cât de mari

şi de grele, pe atât şi de obişnuite, cari sunt asemenea unor balauri cu capete multe, ca nişte izvoare nesecate, ca nişte căpetenii de oştiri; pentracă sunt părinţii a mai multor păcate. De aceea se şi nu­mesc păcate de căpetenie. Aceste 7 păcate de căpetenie sunt următoarele: 1, trufia sau mândria, 2, iubirea de argint, 3, desfrânarea, 4, invidia sau pizma 5, mania, 6, lenea şi 7, nesaţul sau lăcomia.

Unii sfinţi părinţi numără intre cele şapte păcate de căpetenie nesupunerea, în locul invidiei sau pizmei.. Noi insă îi ur­măm pe acei sfinţi părinţi cari sunt de pă­rerea că pizma este mai mare păcat decât nesupunerea.

Oricine făptueşte mai de multe ori unul sau altul dintre aceste şapte păcate,

se obişnueşte atât de mult cu el, încât pe urmă nu mai este în stare să se desbare de el. In forma aceasta el, devine un în­chinător idolilor, dupăcum spune sf. apostol Pavel, fiindcă el nu-i mai slujeşte lui Dum­nezeu, ci unei făpturi, de pildă trupului, banului ori mâncării, aşa că în sufletul Iui nu încape şi Dumnezeu. Urmarea este că dela o vreme se desbară cu totul de Dumnezeu şi serveşte numai făpturei, a-decă idolului pe care şi 1-a format. Despre unii ca aceştia spune Domnul nostru Isus Hristos !a Matei 6, 24: >Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei*.

Când au voit să între Evreii în pă­mântul Canaanului, şapte erau neamurile cari le stăteau împotrivă, şi anume: Heteii, Gherghîseii, Amoreii, Cananeii, Ferezeii, Heveii şi Iebuseii. Tot şapie păcate sunt şi duşmanii noştri cari nu ne lasă să intrăm in raiu, adecă cele 7 păcate de căpetenie.

Sf. evanghelist Marcu ne povesteşte despre Isus, la cap 16, stih 9 a evan­gheliei sale, că »dacă a înviat, în ziua cea dintâi a săptămânii, s'a arătat întâi Măriei Magdalenei, din care scosese şapte draci*. Ei bine, sf. Părinţi sunt de părerea că a-ceşti 7 draci n'au putut fi alţii decât cele 7 păcate de căpetenie.

>Când duhul necurat iese din om, umblă prin locuri sterpe, căutându-şi o-dihnă, dar negăsind îşi zice: mă voiu în­toarce la casa mea, de unde am ieşit. Şi venind, o află măturată şi împodobită. A-tnnci se duce şi ia cu sine alte şapte spi­rite, mai rele decât el, şi întiând îşi face aici sălaş, şi starea acelui om ajunge, acum în urmă, mai rea ca la început* (Luca 11, 24—26). Tot st. Părinţi spun că aceste 7 spirite nu sunt altele decât cele 7 păcate de căpetenie.

Astfel stând lucrurile, ne vom ocupa de aceste 7 păcate de căpetenie, pe rând, arătându-le răutatea, pentruca astfel ceti­torii să se ştie feri de ele.

P ă r i n t e l e l u l i u .

Biserica şi artele Biserica e mama şi păzitoarea

frumoase artei,»

Biserica a avut o mare Inrâurinţi as artelor frumoase. E i a schimbat ca muzica, pictura, sculptura şi arh lectora 1 da-Ie o viaţă nouă rupţ i din viaţa sa Q l zeească, dupăcum vom vedea — p e s " în fogâ — din cele ce urmează.

Muzica a ajuns Ia o mare înflorire binişor înainte de fondarea Bisericii, d i t

departe d i a sjange la desăvârşire. Era Iîbădă care nu se putea ridica mai p ţ

C ' de nivelul apei, peatrucă îi lipsea pD | { t ' 5

damnezeescull E i nu fermeca decât slrnJ ca şi cum şl-ar fi uitat că omul pe făngiw mai are şi suflet. Ea nu cunoştea paterei a mâna omul spre rsglc iune şi meditaţie,! a l ridica spre Dumnezeu. Sub fnrâurinţa' sericii a primit însă o putere tainică, care ridici peste toate timpurile şl peste toate; poarele şi cucereşte până şi inimile cele u împietrite. Pentru desăvârşirea acestei arte înfiinţat Biserica acum 15 veacuri vestitelt şcoli de muzică dela Milano (Ambrozlaoi)-dela Roma (Gregoriană). Un fiu al Biserici Guido d' Arezzo, a inventat g s m i modem (notarea muzicală). Tot Biserica a Inventat o mulţime de instrumente muzicale can orga, cartoanele (jocurile de clopote) etc.

Sob înrâurinfa B'serlcii, muzica a deve­nit o fiică mal mică a religiei, aceasta urmă având lipsă mare de muzici pentru tâlcul durerile şi bucuriile într'un fel mai M ţitor. Lipsă mal mare are însă muzici i religie, căci ce ar deveni muzica dacă i-i'i: răpi ceeace are mal sfâat şi mal s Dumnezeu?! Cine a auzit o muzică b!it ceascl în catedralele Romei, a l : Pârliţi sau în vreo mănăstire benedlctlnă, a pt' uşor înţelega ce a ficat Biserica Catofc pentru desăvârşirea acestei arte fermesito»

Biserica a dat viaţă nouă şl plcturel 0 şi muzica, pictura ajunge la mire înflori" încă binişor înainte de fjndarea Bisericii, 4« suferea şl ea de aceeaş l ipsi i Pictura ve*

Foita „UNIRII POPORULU «uisnii mimil ^

C â n t e c e Frunză verde de alămâle Ce-am Iubit nu-mi mai trebuie, Nici la moartea mea să vie, Nici prohodul să-l asculţi, Nici în groapă să se uite. Că-în groapă de s-o uita Mal tare m-ol cufunda.

Măi bădiţă, ochi bărnaci, Cinaş eşti şi bine-mi placi Şi mat bine ml-al plăcea, Da te strică mintea rea, Mintea rea şl blestemată Musai să te bată odată.

„3|15 Maiu 1848" Neamul românesc din Ardeal, veacuri dea-

rândul a avst de purtat pe umerii săi, o grea robie materială şl spirituală. El, cel mal ve­chi u dintre locuitorii Daciei de odinioară, a fost împilat, batjocorit, hulit şi nesocotit de către numeroşii streini, cari au venit aici mult mal târziu decât noi, şl fiindcă eram mal pu­ţini in asemlnare cu dânşii, valul oaspeţilor nepoftiţi ne-a supus pe încetul, schlmbându-ne

rosturile străvechi şi orânduelile moştenite d n bătrâni, şi transformându-ne în sclavi ai dom­nilor d-pământ . Mândra regalitate uogareaacă, sprijinită pe o nobilime tot mai puternică, hră­nind mari visuri de stăpânire teritorială, dusă până departe la Est şi Sud de culmile Car-paţilor, a încătuşat pe nesimţite In lanţurile Iobăgie!, pe toţi Românii cari sălăşluiau în aşa-numitul pământ al comitatelor. Ţinutul săcuiesc a ajuns şi el o oază privilegiată, populaţia străină colonizată aici în aceste părţi de mar­gine a primit caracterul de grăniceri Iar noi băştinaşii am devenit pe nesimţite jobagli Să-cuilor. Aceiaşi osândă jalnică o aveam de in­durat şl pe pământul Saşilor, aici Românii au fost tot aşa de oprimaţi ca şi în restul Tran­silvanie], Iar în oraşele întemeiate de cl t re aceşti „hospltes" aduşi din părţile Rinului de jos, prin legi şl oprelişti severe ne era zăgă­zuită Intrarea şi aşezarea.

Aşa s'au nimicit pe încetul străvechile forme da viaţă românească, concretizate In Instituţia cnezală şi volvodală din Ardeal, Păr­ţile Ungurene şl Banat, neamului nostru i-s'a şters dreptul de a-şl folosi după putinţă şi vrere rodurile agoniselii şl muncii câmpului, Iar in veacul XV nl-s'a răpit şi libertatea, res­pectată cu sfinţenie până atunci, de a ne mişca slobozi de pe moşia nnul domn pe alta. De acum înainte ţăranul român a rămas să-şi dacă amarul zilelor sub forma de rob legat de glie, socotit fiind ca unealta sau lucrul stăpânului

asupritor, preţuit numai atâta, cât era îo start să-i aducă acestuia vreun folos real mal"1'

Noulle forme de viaţă publică medie»» însuşite de către puternicele clase privilegii» ardelene, au lovit vrăşmaş şl în orândotli spirituale ale Românilor. Legi haine şl s'su alcătuit în acei nesfârşit şir de diete P'0' vinclale, prin ale căror hotărîrl neamul noi«(

era declarat numai de tolerat, adecă \oiiil

r

temporar să locuiască aici până când ii v a

voia domnului de pământ, tratat totdeauns» străin, dacă nu chiar ca duşman declarat* K sturile credinţei strămoşeşti au căutat asflP'j torli să ni le înlocuiască prin învi ţ l tura Inter»» sau calvină. Principii ardeleni adepţi al n"^ doctrine au lucrat cu multă râvnă în «c*3^ direcţie, nizulnd prin propagarea calvInU»11

intre Români, să ne facă să dispărem in n»»' puţin numeroasă a neamului unguresc.

Veacul XVIII aduce o sfioasă rază de" mină, aprinsă în acest Intunerec, în care becam neajutoraţi şl nesprijiniţi de nimeni, voia întâmplării. Inocenţju Micu Claln, *P copul mucenic al Blajului şi ctitorul netn<>rl

al acestui centru, ridică cel dintâi gla* a l P

de fulgerele revoltei, şl cearcă să o b l I D * T | W

cale de legi, dela adunările reprezent»»!, (

claselor prlvlleg'ate ardelene, drepturi, »co« ' fi libertăţi, şl pe seama obiditului său a " românesc. Înaintează memorii docafl»ef l

Curţii din Viena şl solicită audiente î m p * CI tesel Măria Tberesia, încercând să lămar"

Nr. 22 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

' ficândn-o să se Inspire din religia şl " r l ia catolică şl dândn-1 nn ideal nou, nu """ . ' l propriu unui siegur popor sau nnal t S veac, ci pe ldealal omenire! întrfgi şl ''"totdeauna, pe Isus Christos, înconjurat de Larata Vergară Marla şi de Sfinţi,

Biserica Catolică a apărat pictura contra fdeIor barbare care au început sâ nâvă-

nici asupra Europei încă in veacul al IV, ' r e nimiceau tot ce aflau în calea lor. Ea I jpjfât'O contra mozulmaniior, contra ico-'^«tllor bizantini, şi o apără şi azi contra Lie' protestanţilor şi contra a o mulţime de ,'cte religioase (anabaptişti, pocăiţi e tc) , pre­oţi şl contra nonlui pigânism: contra comu­nului. Biserica a încurajat pe marii pic­uri ca Rtlael, Michel Asgelo, Fra Angelico, [tonardo da Vine", Rubens, Rerabrandt şl

mulţi de tot, lucrările cărora împodobesc iitizl catedralele Apusului Catolic, formând kogiţli de nedescris. Ch'ar şi la noi cine a iprljlnlt şi sprijineşte mai mult pictura decât Biserica ?! Să i e vadă numii podoaba cate­dralei din Lugoj făcută pe cheltuiala Exelen-jel Sale Părintelui mitropolit Alexandru al Blajului I

Biserica a dst viaţă nouă şi sculpturel, artei de a ciopli fn piatră, aramă sau lemn. La plgânii cei vechi (ca şi la cel nouţ) sculp­tura urmărea aceeaş ţ lată: îndestularea unor simţuri, de aceea statuele lor par aşa de reci. La creştini sculptura urmăreşte înălţarea su­fletească, de aceea statuele ce ie întâlnim prin bisericile catolice par a împrăştia raze de lu­mini, de îndurare, ds pace, de v ia ţ i i Ca să ri daţi seama despre schimbarea pe care a livârşlt o Biserica în sculptăr i , priviţi două monumente, unul luat dinii'un cimitir catolic ţi un altul dintr'nn cimitir p i g â n , evreu sau ţrateafanf. Veţi vedea că de pe cel din clmi-U catolic se deslipeşte pace, credinţă şl #jde, iar de pe cel din celalalt cimitir, to, desnădejde, necredinţa, groszf...

Biserica Catolică n'a transformat numsi "wica, pictura şi sculptura, ei şl arhitectura, I

de a zidi şl împodobi clădirile. Mărturii |

^'fimltatea acţiuni sale, porcită peatra mân­jea naţionali a Româsiior. Cererile Româai-'°t rând pc rând ajung în posesiunea dietei ar-Jtl«H8,care era cherastâ să hotărască asupra JPorseniîăfii acordării iobagilor noştri! unor así-«ide drepturi. Episcopul, învestit ca racgal de , r°D,participă şl el la adunările leg'statlve. Ce WuDă de ură, duşmănie şi satanică pofti de «bañare, a deslănţuit glasul Ierarhului dela

1 , n mijlocnl viesparului dietei, alcătuită din jllil Unguri, Saşi şi Săcui, atunci când a

««alt să vorbească întâia oară despre iobagii t r a

a c h i numlnda-i „naţiune", când a cerut pen-i i ^ ] > d f e p t u l de a nl-se respecta limba, orân-

"e bisericeşti şl vechile instituţii privile-8 «le vieţii publice. Uraganul revoltei cîa-

ltl|

r 8 t ă PâuItoare izbacnl în sălbatice huidu-p,l, a m en in ţâ r i cu moarte, adresate episco-k Mucenicul Clain prin lapta purtată fără

î 'd 8 6 1 ° v i 8 * ă î n t r e s g ă » P H n e b 8 z e l e P f ° -

Vn P 0 U t I c a l R o m â n , , o r ardeleni, care va a Q | s t p

e a p , a t r a cea de temelie, a aspiraţiilor JJ naţionale, până la 1848.

H l t] , n c e r B « " « revoluţionară a lui Horea ltic r o r |

a 8 0 raal bună orânduire a stărilor de N n ! » , C r t f a m i i i o r d e v , e Î l a I e t a r a n , I o r

' i | r o b )

n a f o 8 * în stare să îndulcească ama­relor f r a * , l 0 r l o r * b * d n p ă i r a 8 , c a I i M r T , t

""filei C l c í P e í e n l 1 aşezate în fruntea răz-l| rJ » oprimările şi asupririle au ajuns a fl S r i , n t , m a r ' Sufletul popular a zugrăvit în

"'Presionante obida grea şl viaţa aşe-

vii ne sunt măreţele catedrale ce Împânzesc ţerile catolice.

Se desgroapl zi de zi tot mal mait din trecutal omenire). Se scot de sub scoarţa pământului oraşe şi ceti ţ i întregi, şi ne minu­năm de ceeace au putut săvârşi cei vechi, dsr în acelaş timp ne dăm seama că peste toate, aceste măreţii ale pigânismaiui pluteşte moar­tea, ara şl desfrâul. Dimpotrivă, domurile, catedralele catolice, cele zidite scum 8 - 9 sate de ani, sau cele zidite azi cu aceeaş eleganţă şi precisie, par adevărate locaşuri de odihnă, de întărire şi oţeiire a paterilor snfieteştl. Turnurile lor cu cruce în vârf îţi adac aminte în necazuri şi dureri, că omul n'are cetate stătătoare pe acest pământ, ci că acolo în Cer îşi are omul adevăratul lăcaş.

Grecii, Romanii şi Egiptenii ce) vechi (păgâni) an săvârşit mari şi multe minunăţii artistice. Biserica nu Ie-a respins fără nici o judecată, cl ie-a adoptat, transformându-le, Încreştlnându-Iel Le-a smais namsi tristeţe, necredinţa şl necurăţenia, pe care Ie-a înlo­cuit ca veselie, credinţă şi curăţenie. Biserica a făcut ca arhitectura păgână ceeace a făcut ş! cu ornai păcătos prin botez sau spovedanie.

Păcatul artelor ceior vechi a fost acesta: necunoaşterea adevăratului frumos: Dumnezeu! Necrezând păgânlsmul decât în materie, na putea exprima adevărata frumuseţă care îşi are lăcaşul în nevăzut! E meritai Bisericii de a fi descoperit şl de a fi impus artelor, drept idea! principal, adevăratul frumos!

l o a n Vul tur

C u r s u r i l e d s v a r ă a l a U n i v e r s i t ă ţ i i P o p u l a r a „ N i c o l a e l o r g a " d i n Vă len i c -d s - M u n t e se vor ţine Intre 15 Iulie — 15 Aogcst a. c , sub conducerea directă a D-!ui Profesor Nicolae, lorga. In timpul cursurilor va funcţiona ca şi în anii trecuţi o cantină şi cSminuri pentru bieţ i şi fete. Costul este de lei 1.200 de persoană la cantină şi lei 200,— pentru cămin (pe întreaga luni) . Iascrlerlie se fac pe adresa următoare: Ualversîtatea Popu­lară „Nicolae lorga", B-dal Schitul Mlgrjreaaa Nr. 1, unde se afiâ secretariatul.

Adunarea „Agrului" din Holod «Cercai sgrist din Holod şi împrejurimi" a

ţinut duminecă, sub preşedinţia dlui Alex. Văcă-rescu, în şcoala primară din Holod, a II-a şedinţă urmată de o frumoasă serbare religioasă.

La această serbare a venit lume multă din Holod şi comunele vecine, In frunte cu preoţii, învăţătorii ;i alţi intelectuali din această regiune*

Dl Alex. Văcăreseu, In cuvântarea prin care desehide şedinţa, îndeamnă pe cei de faţă Ia cre­dinţă în Dumnezeu, milă, post şi rugăciune multă. A urmat apoi o înstrnetivă conferinţă religioasă, a dlui loan Tiţiou, lnv.-dir. [în Dumbrăviţa-Mică, şi un frumos program artistic, executat de şco­larii şi tinerii din comună, sub priceputa condu­cere a dlui înv. Teodor Bondar.

La sfârşitul şedinţei, păr. Victor Ghergar, intr'o frumoasă cuvântare, arată care este rostui „Agrului" In frământările vieţii de azi. Asistenţa s'a îndreptat apoi spre biserică, unde s'a oficiat sf. slujbă a binecuvântării euharistice. Din aeesfc prilej păr. Alex. Ciurdariu a rostit o frumoasă cuvântare despre blândeţe.

Serbarea s'a îneheiat prin o masă pentru oaspeţi în casa păr. V. Ghergar, unde s'a hotărit ca viitoarea şedinţă să se ţină în Mociar.

Serbare străjerească în comuna Mărgineni jud. Făgăraş Dumineci, 15 Mai, o avut loc sfinţirea ş l

înălţarea steagului naţional al stolului de stră-jerl dela Şcoala Primară din comuna Mărgi­neni.

La această serbare aa luat parte: dl c o ­mandant de legiune Ciocan loan, profesor Ia Făgăraş, dl Ghedson Socol, preşedintele Cer-

i zată în»fără ds respectul legilor, pe care erau osândiţi s i şi-o dacă Românii, când pentru cea mai neînsemnată vină ori bănuială nedreaptă, erau osândiţi Ia spânzurătoare:

Dragă Ţara Oltului Câte lunci Atâtea cruci. De-a dragul să te tot duci

Dar Ţara Ardealului Câte lunci

| Atâtea furci De urât să nu te duci.

Mişcările revoluţionare dela sfârşitul vea­cului XVIII, începute în ţările din Apusul Eu­rope), unde mulţimea masselor populare de jos îşi cereaa dreptul la viaţă şl muncă liberă, au croit drum tot mai larg spre răsăritul con­tinentului. Şcolile Blajului de altă parte, prin opera lor de laminarea poporala), prin învăţă­turile atâtor dascăli înflăcăraţi propovăduite dela catedră, ca graiu viu sau prin scris, ves­teau neamului originea noastră romani, din viţa împărătească aiul Romulus şi Traian, să­vârşind astfel minunea învierii spirituale a Ro­mânilor ardeleni.

Primăvara anului 1848, odată ca sosirea celor dintâi vestitori al bogatului anotimp în lumini, verdeaţă şi flori, a adus şl peste plaiu­rile străvechii Dacii adieri mistice de libertate chemâoda-se neamul la viaţă naţională prin războinicul apel adresat tuturora: nDeşieaptă-te

Române din somnul cel de moarte'. Obidiţii iobag! al gliei, convinşi de dreptatea cererilor lor i-aa dst seama de importanţa covârşitoare pe care o au în organismul statuia! şl pregă­tiţi cu mic şi mare an plecat la luptă, răstur-n ind şi nimicind nedreptele temelii pe cari s'aa clădit abusiv, atâtea din Instituţiile bar­bare ale evului mediu.

Cei zăvorâţi de veacuri în întunerec ş i umbra morţii ceream acum cu tărie prin re­prezentanţii lor dreptul la viaţă, pământ şi libertate. Guvernul încnnosttinţat prin organele administrative de pe orientările Românilor sub­jugaţi înspre alte zări a întrebuinţat toate mij­loacele de constrângere pentru a stăvili aceste mişcări, începând ca legea aşanamltă »statarie" şl până la spânzuraturile cioplite din lemne puternice de stejar, aşezate prin toate satele. Opreliştele, pedepsele, temniţa şt moartea n'au fost în stare de data aceasta sa mai înspăi­mânte pe Români, nu i-au mai împiedecat de a alerga cu miile spre Blsj, la glasal conducă­torilor, aude erau chemaţi să-şi manifeste liberi voinţa şi să hotărască după şoapta s u ­fletului, soarta lor viitoare.

(Va urma) Ş t . M a n c i u l e a

Cetiţi şi rătfpânpiţi „ U N I R E A P O P O R U L U I "

calai Caltaral „Berlvoli »1 Jar", străjerii din Berivoil-Mari şl Copăcel, în frunte cu coman­danţii lor, Intelectualii şl sătenii din Mlrg 'nenl şl comunele vecine.

Slujba religioasă a sfinţirii stcegalui a fost oficiată de preoţii Aurel Urla şl Octavian Fulicea. A urmat apoi tâlcuirea textului biblic, făcută de citre cel doi preoţi şi cuvântul dlal Gh Socol, preşedintele Cercului Cultural „Be-rlvoil şl jar".

Dl Blca Oh. comandantul stolului din Mirg'nenf, într'o frumoasă cuvântare, face istoria comunei şi a şcoalel, ier dl comandant de legiune Ciocan Ioan arată care este rostul străjeriei înfiinţată de M. S. Reg«ie.

Urmează un program bogat şi variat de jocuri, cântece şi recitiri de poezii, S : disting mai ales strljirli din Berivoil-Mari, iar la jo­curi şl câniece naţionale cei din Copăcel şl Mărgineni. Serbirea s'a sfârşit prin o defilare frumoasă.

Naţionalismul Bisericii Unite*) Dle Prefect, dh delegat al *Stră)li Ţării*,

Onorată Asistenţă, Iubiţi Străjeri, Când voi, elevii şi străjerii aeestei vechi şi

vestite Scoale Normale, sunteţi pregătiţi să ridi­caţi psvilionul naţional şi să daţi astfel o nouă dovadă de naţionalismul şi patriotismul vostru, precum şi de fidelitatea voastră către Rege, pe eari virtuţi le aţi moştenit dela părinţi şi pe cari vi le-au îngrijit, nutrit şi înmulţit educatorii voştri — biserica noastră unită cu Roma numai bucura se poate şi chiar jubila.

Bucura, pentrucă biserica unită a fost aceea care a salvat la 1700 naţionalismul românesc de perire; care ne-a scos din gbiarcle cutrepitoare şi desnaţionalizătoare ale ungarilor reformaţi | i care prin deschiderea şcolilor din Blaj a propo­văduit mai Întâi naţionalismul românesc şi a des­chis calea spre propăşire şi spre ştergerea grani­ţelor dintre Ardeal fi România-Maraă.

Dar na numai bucura, ci chiar jubila poate această biserică, mai ales atunci când se gândeşte că principiile politice pe eari le a propovăduit mai întâi marele Inochenţie Micu Claia, iar pe urma lui cei trei luceferi ai literaturii române: Samoil Micu Ciain, Petru Maior şi Gheorghe Şincai, apoi marii cărturari: Timotei Cipariu, Ioan Micu Meldovan, Alexandru Grama, Dr. Ioan Raţiu, Dr. V. Lucaciu, Dr. Coroian, Gheorghe Pop de Băseşti, Augustin Bănea şi atâţia alţii, s'au realizat pe de­plin. Căci cel dintâi ziar românesc, oare nu tot blăjanul Gheorghe Bariţiu îl întemeiază şi uniţii Iacob şi Aurel Mureşiann II continuă? Liceul dela Braşov şi dela Brad, apoi Şcoala Normală dela Arad nu tot cu ajutor dela Blaj se deschide? Bu­covina oare nu blăjanul Aron Pamnul o redeş-teptează? In Moldova nu uniţii: Simiou Bărnuţiu, Vasile Pop, V, Fabian-Bob, Manfi şi Costea duc cultura? Dar oare fără uniţii Ioan Maiorescu, August Treboniu Laurian, Al. Papiu-Ilarian ce ar fi fost cultura munteană?

Asemenea este biserica noastră, unei mame cu copii mulţi, dintre cari fiecare numai glorie şi mândrie a adus maicei sale; pe cari văzându-i adunaţi împreună şi cunoscându-Ie faptele fru­moase, Ii binecuvintează cu lacrimi de bucurie în ochi. Aşa şi biseriea unită cu Roma, după ce-şL vede visul împlinit, după o muncă de abia două sute de ani, se bucură şi plânge de bucurie şi binecuvintează orice început bun, orice dovadă de alipire către Ţară şi Rege.

Cu prilejul sărbătoarei frumoase de astăzi, când în Blajul naţionalismului curat fâlfâie ou un pavilion naţional mai mult; când viitorii eduea-

*) Cuvântare ţinută Ia ridicarea pavilionului na­ţional pentru străjerii dela Şcoala Normală Română U-n\U de bateţi din Blaj, Duminecă In 22 Mai 1938.

Guvernul ia măsuri în contra scumpirii traiului — Din n0l

primejdia de război în Europa — Revoluţie şi în Mexico Lupte mari pe fronturile Spaniei şi Chinei

M ă s u r i c o n t r a s c u m p i r i i t r a i u l u i Deoarece îa vremea din urmă mărfurile

s'au scumpit foarte mult şi preţul lor conti­nuă încă să se arce, guvernul a hotărît s i cerceteze, care este pricina acestui rău şi s i la unele măsuri pentru ieftinirea traiului.

Iu acest scop dl Mltiţă Constantinescc, ministrul Economiei Naţionale, a întocmit două decrete-kg!, prin cari se înfiinţează 4 comisii. A:eete comisii vor cerceta, care este pricina scumpirii vieţii şi vor propune măsu­rile cele mai potrivite pentru Ieftinirea traiului.

î n g r i j o r a r e m a r e î n E u r o p a Europa trăieşte din nou clipe de î rg i-

jorare şi frământare. Se simte iarăşi teama războiului şl mirosul prafului de puşcă.

Pacea, atât d ; primejduită în vremea din urmă, pare că acum trăieşte ultimele clipe. Primejdiile vech! n'aa fost înlăturate şi altele noui, mat ameninţătoare s'au ivit.

Două chîst lnnl au neliniştit mai ales Europa în vremea din urmă. Anume: che­stiunea războiului spaniol şi chestiunea G r-manlel. Pe acestea două au căutat conducă­torii marilor puteri s i le limpezească şl să aducă din nou linişte şi siguranţă în lume.

In ce priveşte chestiunea Germaniei, In parte, ea s'a limpezit dela sine. Germanii au făcut Anschlassal fără să mal ceară învoirea celorlalte ţări. A mai rămas chestiunea colo­niilor germane şi cererile G;rmanilor din Ce­hoslovacia. Aceştia volan să fie cât mai li­beri şi neatârnfttori în Cehoslovacia, dacă nu chiar despărţiţi. Cererile lor, atât de Îndrăz­neţe, aveau Ia spate sprijinul puternic al Ger­maniei şi Cehoslovacia se afla Intr'o mare în­curcături . Pentru liniştirea lucrurilor aa in­tervenit şi marile puteri Franţa şl Aoglla, atât Ia Praga cât şl la Berlin.

întâmplările din urmă au schimbat Insă ca totul împrejurările şi au făcut ca lucrurile să ia o întorsătură mal neliniştitoare ca înainte.

Pentru 22 Mai în Cehoslovacia au fost

tori ai vlăstarelor nevinovate dela ţară se pregă­tesc să şi mărească acest sentiment naţional pe care biserica unită 1-a trezit mai întâi; când a-ceastă veche şcoală se împodobeşte In permanenţă cu mândrul nostru treicolor — nu se putea ea fostul prefeior al acestei şcoli, Excelenţa Sa Inalt-preasfinţitul nostru Mitropolit Alexandru, să nu-şi trimită binecuvântarea sa, şi, din Întâmplare, prin unul care 8 ani de zile, şi Încă In vremurile cele mai grele, când Schulpolizeiul nu lipsia dela nici o oră, a fost profesorul de limba maghiară şi germană al acestei Şcoli şi unul dintre înte­meietorii Internatului ei, la forma sa de astăzi, cu convict.

Bunul Dumnezeu să vă ajute şi să vă bine-cuvinteze ca să puteţi propovădui, întreagă viaţa voastră, credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege.

lu l iu M a i o r

f xste alf g ' r i le comunale. Ia cursul ici electorale, desfăşurată din prilejal a ^ alegari, In mal multe r tg 'uai lo;:ulte de g5

mani, s'au îatâtnplat numeroase ciocniri |p populaţia germană şi cehoslovacă. Ia reg'mj Ceh doi agricultori german!, când sc îcdrţpij spre graniţa germană, au fost Impaşcap grănicerul cehoslovac. Faptul acesta a prj dus turburare mare în Cehoslovacia ţ| ales în G :rminia. Ţ u i l e au îocepnt sin neliniştească din pricina asta. Se temeut Germania va folosi prilejui acesta pentrp năvăli îa Cehoslovacia, aşa cum a făcut tt două luni îa Austria, mai ales că Gumaoli declarase de mal multe ori că este gata al-ţj verse sângele pentru eliberarea G:rmanllor,

Se ch'ar vorbls că Germania ar şi fi lt< grămădit trupe la graniţa Cehoslovuciei.

Pentru o mai mare siguranţl , Cehoslo­vacia a chemat sub arme îucâ două regi' mente ds rezervişti.

Se crede că lucrurile se vor linişti Isii şl de data aceasta. Cehoslovacia este gili să dea drepturi cât mal mari Germanilor cari îi are, în acelaşi timp este însă şl hi râtă sl-şl apere neatârnarea d« orice năviti străină. Are apoi sprij'nul Franţei, Anglie!' Rislsl, aşa că şi Germania nu va dori n bolul, ci va primi ca lucrurile să se re zoii» pe cale paşnică. I

C ă l ă t o r i a I. P . S . Patriarh M i r o n î n P o l o n i a

Vmerl 20 Mal, I. P. S. Patriarh MW preşedintole guvernului român a plecat în lonla. Sa crede că această vizită a I. P-* Patriarh va strânge şl mai mult legăturile dintre noi şi Polonia.

R e v o l u ţ i e î n Mexico Din Mexico vine vestea că în zilele tir

cate acolo o izbucnit revoluţia împotriva P»' şedlntelul Cardenas. ,

Râscoalt a fost provocată de gwtW Cedillo. Aesta are cam la 15,000 de plrtl*" bine înarmaţi, ca cari este hotărît s i r*1" armatei guvernului. •

Răsculaţii aa tăiat în mai multe loc» liniile telefonice. împotriva lor au fost tri»'* trupe puternice de soldaţi.

R ă z b o i u l d i n Spania

Ia Spania, deşi vremea rece şl P l o , o î ' j a stânjenit mult mişcarea trupelor, t""', laptele n'aa încetat şi s'au purtat ca acee'J înverşunare ca şl înainte. .

Pe frontul Teruel-Castellon trapele naţ' nallste au înaintat binişor, cucerind mal °ia oraşe din mâna bolşevicilor şi luând roşi prizonieri. Miercurea trecută a f° ' ' mare l up ţ i de aviaţie, deasupra oraşului t stellon, între 100 de avioane. Ţinta spre ei se îndreaptă acum trupele naţionaliste t l

valea Vanclel, aşezată dealungul Medlters« Deşi biruinţa este mal mult de P» r

generalului Franco, totnşl armatele bo!şey l

U N I R E A P O P O R U L U I fag. 5 j n jâ S e predea. Eie rezistă ca înver-

0 ° v f t fornai în reginnea VJla Franca, spre f o D , ^j n j | n tarea generalului Vareiia, au arua «opri cit io f?c

cele w peste 24 de briglzi, înarmate cu

a i noui şî mai moderne arme.

L u p t e l e d i n R ă s ă r i t

Rlzboiul din China merga înainte şi sunt ri că va las o întorsături neaşteptată,

"Tale» că J tponez ' i încep să atace şi cu JJe otrăvitoare.

Luptele, cari se dau acuma sunt înverşu-ite «1 grele. Ia regiunea Suchow armatele tloeze ea fost înconjurate de Jjpont-ziJ cari La tăiat toi te drumurile şl le-au făcut cu neputinţa retrigsrea. Situaţia lor este cât se ţjjte de grea. Oraşul Saceu, dapă o rezla-tajj înverşunată, a fost cucerii de J «posezi, (iti ac luat foarte mulţi prizonieri. Foloain-jQ.se de f«ptul că J ponez'i aa îngrămădit ctle mai bane trupe îa această regiune, ar-uiU chiaezl a iacepat să atace ca farie in provincia Shsosi.

In tre F r a n ţ a ş i I ta l ia

înţelegerea stat de mult dorită între a-ceete două ţări surori n'a putut fi înfăptuită nici acum. S'aa ivit noul greutăţi , în calea cestef înţelegeri. Uaa din ele se crede că ut: războiul din Spania. Francezii doresc bl-raio|a repablicanilor, iar Italienii sunt part-unii generalului Franco, în armatele căruia luptă un mare număr de voluntari Italieni.

R e g e l e i ta l ie i v a fi î n c o r o n a t î m p ă r a t a l A b i s i n î s i

Regele Victor Emannel al italiei este tot­odată şi împăratul Abislniel. I jcoronarea so­lemnă ca împărat însă nu s'a făcut încă. A-cam, când cele mai muite ţări t 'au grăbit să recunoască de legiuită stăpânirea italiană în abisinia, ambii tot mal mult avoaul câ se va itee şi încoronarea solemnă. Se crede că a-<aiia vi fi nu pei te malt la începutul lunci ftare. E* se va face in marea bîsericâ a & Petra din Roma, în prezenţa Pape!.

C e s e m a i p e t r e c e î n R u s i a Caverna! bolşevic din Rusia continuă

Westârile. Au fost arestaţi până acuma mulţi «• fruntaşii revoluţiei de ieri şl se crede că 11 cărând le vor urma şl alţii. Fiecare dintre rantaşIj de azi al bolşevismului rusesc se '«te aştepta ca să fie arestat şî osândit.

In săptămâna trecută au fost arestaţi 18 "intişi bolşevici. Pe vremuri erau şl ei oa-°" n i "beri şi trimeteau pe alţii la moarte. A:am vor fi trimiţi ei şi maf târziu ceilalţi.

Schimbaţi-vă n u m e l e u n g u r e ş t i ! «Qnt la noi şl astăzi încă, mai ales în

»r|lle de Miazănoapte ale Ardealului, o mul-I™6 de inşi, cari au nome ungureşti, ca S:l-M Nyârăil.'KorDil, Blharl, fi altele multe.

r Bgăm, dragi cetitori, schlmbaţi-vă aceste »«1 pocite, pe cari vl le au dat duşmanii ««naiul românesc, ca să vă poată maghla-

J C o a t â t mai Iute. Articolul 29 din L'gea

«a r A 1 p r e v e d e c â t o a t e " c t e , e I n l e g ă t a r ă

IU t l l o bând i r ea numelui românesc sunt sca­de taxe si de Umbre. Mu mal răbdaţi a-

•M4 b a -

Prilej ca, din pricina acestor nume pocite,

Mu

j,ţl batjocură pe capetele voastre, şl na c«ito^v C 8 ' t " n D r i c I n a acestor nume pocite, M| ' n Vechinl Regat să creadă că nn sunteţi 0( c

r o m " n » cu toate c i în vinele voastre î « r e « r ? v n , c l 0 0 8 l n 2 a r P , c a r de «&«Jge a n " • s ^ i / * rngăm foarte mult, ascultaţl-nel

^ a m e n l u l u i la foaie!

Biserica unită în slujba neamului Ungurii nu aduc la cunoştinţa împăratului moartea episcopului Patachi decât după 9 luni şi jumătate — Protopopii aleg de vicar pe iezuitul Adam Fifter — Alegarea lui Ioan Micu din Sadu — Cum se călugăreşte el şi cum primeşte numele de Inochenfie şi de Klein — El este numit baron — In copilărie era mut — Cum a început a vorbi — Cele 8 cereri pe cari Ie tăcu şi le trimise la V.ena — Ce a cerut prin ele — 'El este cel dinfăi care cere drepturi egale

pentru Români — I-se înmulţesc îndată şi duşmanii După moartea episcopalul Ioan G arg'u-

VUeanu, p i s ă la alegşrea altul episcop, b ss -rica unită rămaşi să fie ocârmultă de doi protopopi „vicari". Iapăra tu l se afli. la G a z iu Sîtris, şt numai după nouă luni şl jumătate p r i s ! ştirea despre moartea episcopulal ro-mâa. Apa ştiau gavsrnele din Ardeal se g â -bsască a încunoştltnţa pa împăratul despre moartea episcopului român. Aşa ştiau guver­nele din Ardeal să grăbească a încunoştllnţa pe împăratul despre moartea nuu! episcop, şl mai cu seamă e episcopala! român, care lăsa ua gol nu sşor de umplut. Preoţlmea, proto-topopli şi poporal aşteptau răspuns delà îm­păratul dar scrisorile lor cine ştie aude zăceau, iar împăratul le primi numai la 15 August 1728, cu toate c i au fost trimise încă la 30 O.tomvrlë 1727.

Vizând protopopii şl preoţii că răspuns delà împăratul nu vine nlc! de cum, se adu­nară Intr'un sinod, întocmai ca o tarmă fără păstor şi ca nişte pui părăsiţi de cloşcă, °ca să se hotărască ce să fa:ă. Trebair i s i recu­noască, că între ei nu era nici unul care gă cunoască bine canoanele bisericii şi limbi la­tină, în care se făceau pe afauci toate scri­sorile. Rugară deci pe rectorul şcoalelor ca­tolice dla C<uj, pe iezuitul Adam F.tter, ca până la alegţre de alt episcop, să ocârmuiascâ el văduvită dieceză români . Cancelarul Ioan Borncmissa încă cern delà împăratul acelaşi lucru pentru Români, iar Impăratal cât ce primi înştiinţarea, adecă la 15 Asgast 1728, îl şî numi pe Fitter „director al clerului român".

La 15 Noemvrie acelaşi an, Fitter chîmă un fel de consistor, adecă pe cel doi vicari şl 12 protopopi, şi hotărîră să ceară delà impă­ratal încă odată respectarea c:lor doaâ di­plome leopoldine, ca Românii sâ-şl primească dreptarile fi privilegiile făgăduite când s'au nuit. Au fost trecut 29 de ani delà unire, Iar diplomele încă tot na erau respectate, cam nici mai târziu n'au fost.

Moşia răposatului G'nrgln-Vâleanu a fost confiscată de răutăcioşi. Fitter şl protopopii cernră să se restltae bisericii unite, ca din venitele el să se deschidă un seminar teologic, unde să înveţe carte cei chemaţi la preoţie. Guvernele transilvănene însă, avară grije ca această cerere să n'ajungă în manile împă­ratului.

Preeţlmea română era aproape desnSdăj-daltă. In Ţările Româneşti domneau Fanarioţii, adecă Grecii din Fanarul Constantlnopolulul, unde şl scaunul de „domnitor", şi cele de vlădici ori de „stareţi" prin mânîstlr i , se de-deau numai pentru bani grei. Românii arde­leni n'aveau păstor decât pe Dumnezeu.

Mulţi dintre preoţi şl protopopi vruri să aleagS episcop pe vre-unul dintre Iezuiţii cari ştiau româneşte, dar Fitter le spuse că na se poate, căci iezuiţilor nu Ie este iertat să pri­mească astfel de cinste şl sarcină fără po­runca delà Papa.

La 4 Iunie 1728, cu învoirea împăratului se întranl sinodal de alegere, care alese trei — dapă obiceiul vechia —, fi anume: pe Iosif Hodermarkl, care era episcop rntean la Mun-cacln; pe Ladîslan Hataf, care era preot romano^

catolic la Figaraş în locul Ini Giurgiu-Văleanu: şi pe Ioan Micu din Sadu, care pe atunci d u d a teologia în anul III, la institutul s u p e ­rior ai Iszalţilor la Tirnavia, nn departe de Pojon în Uigîr ia . Lista voturilor acestor trei, fa trimisă la împăratul, care la 25 Februarie 1729 num! pe cel din urma, adecă pe Ioan M e u d o S îd s .

Alesul împăratului fu trimis îndată la mă­năstirea din Mancaclu, ca eă stea an an între călugării „Bisiliaul* şi să facă „chipul cel mic", adecă să se călugărească, căci pe vremea aceea nu putea cineva să fie v'ădlcă înainte de a fi călugăr.

La călugării „BasiHani" era obiceiul — — cum e şl acum —, ca omul să-şl lea alt nume pe lângl cel de botez care l l-au dat părinţii, numele vre-unul sfânt, cere să-i fie o:rotltor în visţa călugărească. Name non, care să însemneze că s'a lepădat cu totul da omul cel ve.h'u, şi s'a îmbrăcat în cel nou. Se cerea în«a, ca Intra cât se poate, nomele cel nou ci lugiresc, să îaceapă tot cu aceeaşi literă, ca şi cel vechiu. Ioan Micu îşi alese numele de lnochentie, iar de patron ceresc îşi alese pe papa sf. Iaochentie, care păstorise biserica lai Damaezea între anii 401—417.

Ia mănăstirea Mancaciulai, lnochentie primi toate gradele ierarhice, adecă: Lectorat, Ipodiaconat, Disconat, Preoţie; iar la 7 Noem-vrie 1730 ia sfinţit intru episcop pentru Ro­mânii din Transilvania. împăratul îi dăduse ranga! de „baron" şl titlnl de nobil „von Kiein". Astfel din Ioan Micu, se făcu „Inno-centlus von Klein'.

lnochentie Mlcu-Klein se născuse în Sada l ângi Sibiu, la anul 1692. Pe când stadia deci anul I I de teologie la Tirnavia şi pe când fa ales episcop, avea vârsta de 36 de ani.

Din tinereţele sale ştim numai atâta, că începuse să vorbsascl târz'u de tot, aşa că. mulţi dintre săteni îi credeau mut. Muţenia asta îl venise dintr'o boală în copilărie, şi se vindecă prin o spaimă. Iată ce ae spunea fle-iertatul Ioan B ana, fostul preşedinte al Aca­demiei Române din Bocureşti:

— Dintr'o boală în copilărie, Ioan Mica rămase foarte greu la vorbă, aproape ca mat. Odată se jaca ca alţi copii, „de-a eroşll". A-decă — precum este ştiut —. ţăranii dela munte lucrează mult la pădure. Taie copaci mari şi grop, îl curăţă de crengi, Iar t run­chiurile acelea, numite de el „groşi", Ie pră­vălesc pe mante în jos pe câte o alvle, cari nu se opresc până'n vale. Copiii Imlteazi fi el meseria şl manca părinţilor. Astfel copiii din Sada se jacau de-a „groşii" la munte, dar cu lemne mal mici, cu cioturi fi ca bataragf, d a p i puterea lor.

Pe Ioan Micu nu-1 prea chemau la Jocul ăsta, căci el na putea vorbi ca să dea porun­cile cuvenite la astfel de meserie. El stetea insă de-o parte fi se uita, râzând fi el când „ciotul" se dedea peste cap sau se împlânta Intre nişte cricl.

Odatâ se Jucau mulţime de copil ca groşi mici în alvîa grofilor celor mari şl grei. Gălăgia lor era aşa de mare, încât n'auzlră zgomotul pe care ÎI făcea „un adevărat cros*

P a g . 6 U N I R E A P O P O R U L U I

care se prăvălea năpraznic pe monte în Joi, la câteva zeci de paşi asupra cârdoloi de copii. Ioan Mica vedea primejdia, şi începu aă mngească: M-ra-m', m-m-m', şl făcea semne deznădăjduite cu manile, dar copiii n'aveao grija lui. De-odati 1-se deslegă limba şi începu a striga cu glas mare: Fugiţi mă-ă-â-ăf că vine grosnl pe voi şl vă omoarăl Trunchiul cel uriaş se înfipse cu un cap în pământ şi se opri la câţiva p&şî de ceata copiilor. Ei se împrăştiarâ înspăimântaţi, iar Ioan Mica de atunci vorbi ca şi alţi copil.

Era foarte inteligent, iar părlnjil se vede să fl fost cu etăriclcă destol de bană şi ca privilegia de nobili, de oarece li-se per­mise să-ş! trimită băiatul la şcoală, cam io­bagilor na ie era permis. Ei se încumetară să-1 trimită tocmai la Iezaiţli din Stbla, în colegiul cărora taxele emu foarte mari.

Când şi-a început studiile, nu ştim. A-tata ştim că în şcoala Iezuiţilor din Sibiu se născu în el dorinţe de a se face şi el iezoit. Spre scopul acesta fa trimis la Tirnavia lângă Pojon (szt Bratisieva în Ceho-Slovacia), unde tăcu pregitlre (noviţlat) un an de zile, apoi îi trecu gândul de călugărie. Rimase însă acolo mal departe, căci cardinalul Kolonich lăsase o fundaţie de 26 000 florenl, din care s i se în­treţină 12 tineri greco-catolici, Români şl Ra-teni. Câad stadia anul III de teologie, avea vârsta de 36 de ani, iar când fa sfinţit înlra episcop, avea 38 de an!.

Cărând după sfinţirea întru episcop» ^vlădica Inochentie" cum îi zicea poporul —, merse la Viena, ca să ceară de acolo cu gara, împlinirea celor făgăduite In cele două di­plome împărăteşti, şi să audă ca urechile sale r isponsol din gara împăratului, ca apoi s i spună el guvernelor ardelene, care este voinţa Împăratului. Instalarea lui în scaunul vitldl-cesc dela Făgăraş a avut loc numai la 28 Septemvrie 1732. înainte de această dată insă, el înaintase. Curţii din Viena 8 „petiţii" sau cereri pentra drepturile făgăduite Romanilor, iar pentra sine cern „scaun în dieta ţârii" şi în toate adanirile publice, amăsarat rangului său de „baron" şi de „vlădică" al celui mai număros popor din Transilvania, care singur face cât toate celealalte neamuri îsipreacS. El ceru aceasta, ca neamul românesc de aci înainte s l nu mai fie lăsat numai în bunăvoinţa strei­nilor, ci eă-şi aibă reprezentant pe îniaşi pă­rintele săa sufletesc, care ii cunoaşte necszs-zlle, dorinţele şi amăricinnilr, şl care li vo­ieşte binele. Sâ no lese sâ se sdncă k g i împotriva acesta! neam, care pe cât este de nomăros, vpe atâta e de credincios şl recunos­cător; şi pe cât e de nedreptăţit, pe atâta s de vrednic de o soartă mal bună. Vlădica Româ­nilor trebue sâ fie de faţă când se citesc scri­sorile venite dela împăratul, şl să aibă dreptul să le vadă şl el, cel puţin acelea cari privesc pe Români, ca na cumva streinii să citească ce nu e scris, iar ce e scris să no împlinească. Iar când s'ar face nedreptate acestei neam, să a lb i cine face cunoscut împăratului şl Curţii din Viena nelegiuirea, ca să se îndrepte câţ mai cărând.

Impiratal îi dăda acest drept prin de­cretai dela 11 Decemvrie 1732. De asum neamul românesc va avea apărător în dieta ţării, gu­vernai va avea an controlor nemitait, Iar vlă­dica inochentie o mulţime de duşmani neîm­păcaţi.

________ N. L u p u

Un o r a ş c a r e s e c u f u n d ă este oraşul Tokio dtn îndepărtata ţară a Japoniei. învăţaţii japonezi spun, că în fiecare an pământul pe care este aşezat oraşul Tokio se scnfoodă cu câţiva centimetri. Din anul 1923 până acum s'a sculundat cu aproape un metro.

Numărul acesta al gazetei va ajunge în manile cetitorilor noştri târziu şi neregulat, Cauza este că domnişoara dela Administraţie s'a îmbolnăvit grav şi fără de veste, iar lucru­rile i-au rămas neisprăvite. Până am dat de veste şi ne-am găsit pricepuţi la aceste lucruri şi până le-am putut isprăvi cu bine, a trecut vremea şi trimiterea gazetei a întârziat. Nă­dăjduim că până la numărul viitor vom putea veni în rând cu administraţia, ca gazeta să poată merge regulat. Şi până atunci cerem iertare cetitorilor noştri.

O f r u m o a s ă s e r b a r e a Ş c o l i i N o r ­m a l a d e î n v ă ţ ă t o r i d i n B la j . Duminecă in 22 Mai s'a făcut la Şcosla Normală de în­văţători din Blaj ridicarea pavilionului naţio­nal, adecă steagul treicolor al stolului de străjer!. Sfinţirea steagului a făcut-o păr. prof. Tit LIvlu Chineza. Reprezentant al Mitropoliei a fost pir . director Iuliu Maior, iar al Strâjii Ţării pir . dir. Ioan Popu-Câmpeanu. Au fost de faţă toate stolurile de străjer! din Blaj şl toate autorităţile, în frunte ca dl prefect co­lonel Iotts. După amiază s'a dat un concert strălucit, Ia Palatul Cultural, concert condos de p i r . prof. Celestin Chercbeţio.

S e r b a r e a p r e m l l i t a r i l o r d i n B l a j . Sâmbăta, sărbătoarea sfinţilor Constantin şi Elena, cari cont patronii premllitarilor, s'a făcut pe Câmpul Libertăţii o frumoasă pro­ducţie a premllitarilor de sub comanda dloi maior Mlclioş. Slujba dumnezeească s'a să­vârşit Ia doaă mese separate, la deportare de 20 metri, la ona slujind parohul de astăzi al Bi&jaini, păr. canonic Victor Pop, iar la cea­laltă pi r . ortodox dela Valea Lungi.

Un d a r f r u m o s . D-I talia Albini Pre­şedintele Asociaţiei miuiere din Zlatna, dona­torul ca mâni largă al atâtor biserici, & bine­voit a dona de sf. Paşti şi biserlcef din Be-rlndo jad. Cluj framoaea samă de 3000 Lei, pentra care întreaga parohie li exprimă şl pe această cale cele mal recunoscătoare mulţu­miri. Bunul Bumnezea să-I răsplătească fapta nobilă şi creştinească. Vlorel Cristea preot.

C e i m a i m a r e c l o p o t d i n D o b r o g e a este astăzi ciopotai bisericii noastre române unite din Constanţa — strada Salcâmilor, vila Dragoş — care cântăreşte nu mai puţin de 721 kilograme. Credincioşii noştri pot fi mân­dri de acest clopot, care se află într'o clo­potniţă de fler cu un alt clopot mai mic.

P e n f r u c e s e c e a r t ă E n g l e z i i . Englezii trec, de regula, ca un neam dc oameni fourte serioşi şi cumpătaţi în toate, cari no-şl pierd vremea cu nimicuri. Chiar şl în certările din­tre celealalte popoare, el nu se amestecă decât atunci când 51 vorba să tragă vr'un folos pen­tru el şl ţara lor. O întâmplare petrecută, na de mult, în Parlamentul englez, ne a ra ţ i şl o altă lăture, mai puţin cunoscută, a firii Engle­zului. Anume, din vechi timpuri, Englezii sunt deprinşi să ştie că scaunul preşedintelui Ca­merei Lorzilor îi umplut c a lână, fiind lâna ona din marile bogăţii ale Angliei. Aceasta era credinţa tataror, era Intrată în tradiţie, devenise o formulă sfântă şl nimenia nu-şl patea închipui că ar putea II şi astfel. Când

colo, ce să vezi? Intr 'ona din zile S e d

pere c i scaunul nn-I orapiot ca l | n j t | C 8 ,

preşedintele Par lamentam! şl poate mUj t l

?l t l

intaş! de-a! la! na s'a a odihnit p e \l , oaie, ci pe păr de cal. Vestea a căzut c ^ trăznet pe capnl serioşilor Englezi, cari * C l

vizat călcată în picioare una din cele vechi tradiţii ale lor. îndată marii IndcaU8' de l ină şi oierii, aa ţinnt an sfat şi a a J *]!

rit să trimită lâna trebuincioasă, ea n, nmpiut scaunul. S'a căutat apoi să se a1le

cine a Înlocuit lâna din scaan cu păr de '! Făptaşul n'a păta t fi însă niclcom descopM. Poate că el e mort de molt, de câteva de ani. S'a mai Ivit însă şl o altă grenu/ Preşedintele Parlamentolai se simte foarte blt(

pe parol de cal şi no mal vrea să fie înlocuit De altă parte negustorii şi oierii cer ca ]ât|j să i-se dea cinstea cuvenită, aşa că nu ae şti, cum se va sfârşi cearta. 1

M o a r t e n ă p r a s n i c ă . Intr'adevăr ni-prezoică moarte a avat ceferistul Nicolalt Haneş de lângă Sibiu. L-a ajuns pa negânditt şi pe neştiute. Plecase de acasă, dumineci dimineaţa, la o nuntă a unei nepoate în G;0. goveţ. N'a mai ajuna însi . In gara Blaj s'a dat jos din trenul accelerat cu care venise ţ| a volt să se urce pe trenul de marfă, care mer­gea spre Valea Lângă. In graba Iui de a u urca, căci trenai mergea, s'a lovit la cip ;| aşa ameţit a căzut tub roţile trenului, caii l-au tăiat în bncăţ!.

M u l ţ u m i t ă . Credincioşii transilvăneni români uniţi din Constanţa ţin că aduci mul-ţumită şl în modal acesta familiei păr. Dr. Vasile Chlrvai, profesor Ia Academia de teo­logie din Oradea, pentru preafrumosal potir de argint dăruit sfintei biserici. Maica sfînii, patroana sfintei noastre biserici, s i le împli­nească toate dorinţele. Ia nomele credincioşi­lor, Pr. Nicolae Şandra.'

. F o c m a r e in A m a r i c a . Ia Atlanta, E I , oraş al Atnericci de Nord, s'a aprins, zilelei trecute, unul din cele mai mari hotele. Deşi au sosit în grabă ajutoare, din c&oza vântului focul n'a mai putut fi stins. Aa pierit în fii-cărl 24 de călători, cari se afiaa în hotel, alţi 12 au foit grea răniţi, iar 22 n'an patnt fi gă­siţi încă până acuma.

Un s a t f n f r e g a r s d© f l ă c ă r i . slptămă&a trecută s iabacnit un ioc mare iJ comuna Persunari din judeţul Buzău. Focal > pornit dela gospodăria unui sătean şi, ^ vânt mare în ziaa sceea, repede s'a întins ¡0 întreg satul. Din cauza lipsei de apă n'a casi putut- fi scăpat nimica. Ia câteva ceasuri 1H* căriis au nimicit total, lăsând an sat de oaraei1

pe dramuri. Jalea locuitorilor este neapos de mare.

î n c e t a r e a d i n v i a ţ ă a u n e i v r e ^ n i c e r o m â n c e . Cu adânc regret Inreglstri* moartea uneia din celea mai vrednice române* din plasa Ccica jad. Bihor: Doamna vid. M»'1* Vâcărescu născ. Clintoco, întâmplată în etate de 77 ani în comuna Holod jad. Bihor. Mol regretata decedată a fost fiica vrednlcn'0' protopop şi marelui român de pie mernori' din Vintiri: Ioan Glintocn, sub a căra! pă»*0' rlre sufletească an trecut din aceasta regina' 5 comune la religia gr. cat.română, şl vâdnv» administratorului dela domenlol epiacope^ unit român din Holod: Alexandra Vâcăre** a cărui casă în timpurile grele trăite sub gimul unguresc a fost an Ioc de întâlnire; . ' v

demnuri, povăţulrl, directive şi ajutor peo* toţi luptătorii vieţi! noastre româneşti ° !

Bihor. — A făcut preţioase donaţi! Blserief şl a ajutat pe cel săraci. In Jad. Bihor o ° e '

Nr. 22

fiii s i l : Alexandru licenţiat în drepturi, r r

d ( n te le „Cercului «grist din Holod ş î îm-P r f ' s . f f l e « ( fost prim consilier de finanţe şi P ' llier Jadeţan; Mihaiu absolvent de teo-t 0 i] si profesor ds liceu; fiica ea Silvia abs. '^'aiai secundar precum şi numeroasele ru-C"f|i dla Ja d- B ' n o r fl l a d e î e l 8 vecine. — Ia veci pomenirea e i !

în f iorătoarea f a p t a a u n u i n e b u n . jllik k*mo în Japonia s'a întâmplat s l p t i -

itt trecuţi o înfiorătoare crimă. Ua nebun, Llnda-se de o sabie şl de o puşcă, a ucis 2'8ds oimeni şi a răcit grea trei. După s l -v^irea crimei, nebunul s'a refugiat într'o pă­lite aode s'a spânzurat.

i n c â c r a r e Tntr'un s a t e v r e e s c d in lituania. In localitatea Tezse din Lituania ,'i produs săptămâna trecută o cumplită în-derare latre jidsnli de acolo. Evreii ortodocşi „piraţi pe un bărbier evreu, care lucra sâm-blta ao îocercit i l - l omoare. Acestuia l-au ilrit alţii în a jaf or şi cum J danul îi amarnic ilrln la bătaie, în curând s'a încăerat tot istal. Fiind vorba da o chestiune relig'oasă, i'm amestecat în câlţuială şl rabinii. Poliţia noraai cu bombe fi gtze, cari provoacă la­crimi, a putut să-i despartă.

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 7

Dr.Onoriu Cismaş notar public în Diciosânmărfin

No. 173-1938 afac.

Publicaţie de licitaţie Ia urma cererii adresată mie, de către

llch'datorll delegaţi al firmei în lichidare Jârnava" s. a. din Dlclosânmirtin, In confor­mitate cu art, 203—205 cod. corn., se va vinde ţrln licitaţie publici, totalul creanţelor, ce firma

I/cnfdire la diverg debitori le are. Valoarea nominală a creanţelor este

¡»266 Iei, fără însă ca f rma în lichidare să '/tpundâ de incasabllltatea lor şi de aceea Ar ele se vor vinde în global, şi subt va­loare» lor.

Tabloul debitorilor se văd în orele de '«vicia în biroul meu notarial, unde se va I1" ia 3 Iunie 1938 ora 16 şl licitaţia.

Preţul da cumpărare se va plăti îndată şl cumpărătorul va mal achita taxele

"'«Ie după actul de cumpărare. Dxlosânmărtln, 24 Mal 1938

Notar public: L S. Dr. Onoriu Cismaş ss.

1038 (l—i)

C o pPul P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m b r ă v e n i N r ' 75-1938

Publicaţie de licitaţie . .^obsemnatul şef portărel prin aceasta , l c l c * în baza decisului Nr. G. 592-1931 s i n t o r , d m I x t e B l 8 J î a 'avorul recla-« i #' B l n c * E c ° n o m i c ă H i s u s â u r e p r . prin t,, i

C 4 t a l Dr. Bela Vajda Diciosânmărtin pen lece " r e a c r e a n t e l de 1116 Lei — bani şl 'tuni" * ' X e a z a t e r r n e n de licitaţie pe ziua de U , 1 9 3 8 la orele 10 a. m. la faţa locului v0t vi H B 8 > I a d o m * urmăriţilor Nr. unde se W P r l n , , c i t »f Jnne publică Judiciară 2

jl e ' 4 porci în valoare de 10.000 Lei. «Urj,11 c , z de nevoie şl sub preţul de estl-

lOjj^nJbrlvenl, la 12 Mal 1938. v !> şef portărel FLEFLEA

^ U N I R E A POPORULUI*

Plugari! Stropitul viilor se apropie. Pentru pregl-

tital zamei de stropit aveţi nevoe de piatră vânătă şl v i r bun, atins în momentul între­buinţării.

Piatră vânătă, de foarte bună calitate, g 's ' ţ i la Camera de Agricultură din Blaj, cu 22 lei kilogramul.

Tot la Camera de Agricultură găsiţi nişte aparate namite staţiuni ds avertizare, adică d î prezicere când s l stropiţi viile. — O ast­fel de staţiune costă 1000 lei, dar pentruca s i 0 cumpere şl s i se obişnuiască cu ea şi comu­nele noastre româneşti, Csmera suportă 500 lei, aşa că cumpărătorii trebue s i plătească numai 500 lei.

Cinci sute lei, sunt convins că poate plăti orice comună, pentru siguranţa recoltei, liniştea oamenilor, netrebuind să fie tot cu frica în spate, că li-se strică via şi ds altă parte stro pese numai când trebue, fără să arunce în zadar piatra, varul şi să piardă zilele de lucru.

Ia timpul verei se umili foarte multe vite, mâncând trifoin, lucerna, rapiţă. In caz că animalele acestea nu sant îngrijite pot mari. — Pentra desumfiâtul vitelor Camera a comandat nişte sonde „Pipe-L'ne" care costă 1000 lei.

Produsul cel mai important al oilor, lâoa, dacă este groasă nu este cântată şi bine plă­tită. — Ia judeţul nostru fiind numai rasa de 01 ţurcana, care produce astfel de lână, ce-am hotir î t să adicem berbeci de rasa ţigsc pen­tru îmbunătăţirea o'lor noastre. — Berbecuţii născuţi anul acesta costă 500 lei, iar cel c ă l ­caţi în 1937 costă 1200 lei bucata.

Adresaţl-vă Comerei de Agricultură, care vă dl sfaturi, înlesneşte câmpărarea uneltelor, maşinilor agricole şl Vă dă seminţe bune de sămănat.

I îg 'ner agronom V i c t o r R u s u

Primejdia buruienilor Numeroşi duşmani pândesc semănăturile bie­

tului plugar, încă de atunci de când firul de să­mânţa a fost aruncat sub brazdă şi până la cules. Aceşti duşmani sunt de doaă feluri; animali (ciori, vrăbii, iepuri, şoareci, insecte) şi vegetali (buru­ienile, tăciunele, mălura, rugina, cuscuta şi alţii), deopotrivă de răi şi păgubitori amâadoi. Cei mai primejdioşi pentru sămănături sunt însă buruie­nile. Plugarii ştiu foarte bine acest lucru eând spun că „buruiana mănâncă din aceeaşi strachină cu plugarul". Paterea de răspândire a buruieni­lor este foarte mare. Un singur fir de mac, pro­duce peste 50.000 de seminţe. Pe un metru pă­trat de pământ, luat la adâncime de 10 cm. pot să stea până Ia 34000 boabe de sămânţă de bu­ruieni.

Numai plugarul aruncă în fiecare an sub brazdă 3000 ] vagoane de sămânţă de buruieni (neghină, muştar, pălămidă).

La răspândirea buruienilor în sămănături ajută mult şi arăturile slabe ce se fac. Patru sunt lasă mai ales căile prin cari buruienile ajung în ogoarele noastre. Una din aceste patru căi o al­cătuiesc păşanile, mai ales păşrinile neîngrijit», pe cari crese la voie scăeţii şi ciulinii. Acestea sunt adevărate săm&nţare de buruieni. O altă eale

de răspândire o formează marginile drumurilor şi căilor ferate pline de buruieni şi ele. O a treia cale o formează hotarele atâtor bucăţele de pă­mânt, rozoarele multe dintre locuri, deasemenea acoperite cu buruieni. Iar a patra cale de pătrun» dare o formează bătăturile şi locurile pustii, so­cotite a nimănui.

Având atâtea căi de răspândire şi fiind foarte rezistente Ia orice, buruienile sunt o adevărată primejdie pentru Bămănături.

Lupta împotriva lor trebuie dusă prin: 1. Aratul miriştilor îndată dapă secerat. 2. Unde miriştea e prea buruienoasă să se

ardă înainte de arat. 3. Semănatul cerealelor cu maşina, dupăce

seminţele au fost perfect curăţite prin vântură-toare, trioare.

4. Să se gunoiască câmpul numai cu bălegar bine fermentat.

5. Plivitul şi prăşitul cât mai des. 6 Curăţirea hotarelor, şanţurilor şi marginilor

dramurilor de buruieni. In anui acesta din cauza ploilor multe pre­

cis că cele 50.000 de seminţe de mac — cât pro­duce o singură plantă, — cele 20.000 seminţe de pălămidă, 10.000 ridiche sălbatecă, 6000 muştar, 10.000 păpădie, 2000 neghină —vor creşte falnice năpădind culturile noastre de grâu, orz, secară dacă nu ieşim cu toţii — mic şi mare — să le smulgem până sunt tinere, fragede — şi holda ne îngădue să umblăm prin ea. — încă nu e târ­ziu! Ieşiţi la plivit căci munca vă este răsplătită înzecit. — Nn pregetaţi!

Ing . A. D e g a n

Posta gazetei Unui cetitor a l nos t ru . Atâtea întrebări

ne pui, încât nu suntem în stare să-ţi răspun­dem într'uu număr întreg. Ceteşte, te rugăm, cartea „Pocăiţii" de păr. prepozit Dr. Nicolae Brînzeu din Lugoj, şi te vei dumiri asupra tu­turora. Drept ai când spui: „Mă mir şi eu foarte mult de acestea două biserici, cari se bat fn capete, ortodoxă şi catolică, căci din cauza neîn­ţelegerilor se înmulţesc pocăiţii. Când aceste două biserici vor veni la unire, ca să fie o sin­gură' credinţă, atunci va scădea numărul po­căiţilor". Să ştii Insă un lucru: nu noi atacăm, ci ortodocşii; noi ne apărăm. Iar la aceasta avem drept, chiar după legea firii. Şi încă ceva: pocăiţii nu se prea înmulţesc în parohiile unite, ci In cele ortodoxe. Aşadară iată, ce bine ar fi, daci, în loc să ne atace pe noi într'una, s'ar apăra de pocăiţi. Cu bine şi cu sănătate!

Pr. Alexandru Terdic: din banii trimişi de Dv. am trecut Lei 183 in contul abonamentului lui Bodor Mihai, cantor dipl. Dânsu a fost abonat din 1927 şi până în 13. VIII. 1934. — A plătit în următoarele rate: 28. II. 1927 lei 160; în 25, VIII. 1928 Iei 180; in 8. V. 1930 Iei. 180, cari s'au trecut pe 1929; în 23. XI. 1933 lei 120 s'a trecut pe 1930; 3. II. 1934 Iei 150; s'a trecut pe 1930 lei 60; 1931 lei 90; în 8. IV. 1938 lei 182, din cari s'a trecut pe 1931 lei 99; 1932 lei 93; restanţi pe 1932 lei 87; 1933 lei 150; 1934 lei 100. In total lei 337.

J u d e c ă t o r i a Mixtă B la j S e c ţ i a Cf.

Nr. 486—1938 Cf.

Extract din publicaţiunea de licitaţie Iu cererea de executare făcută de a r m l -

rltorea Casa de Păstrare Generală S. A. din Mediaş contra urmăritului Moga Ilie, la cere­rea urmăritoarei

judecătoria. A ordonat licltaţiunea în ce priveşte imo­

bilul situat în comuna Prostea Mare circum­scripţia judecătoriei M'xte Blaj, cuprinse In Cf. a comunei Prostea Mare Nrul protocolului Cf. a comunei Prostea Mare No. 806 de ordine A f 5 top. 4531 vie In est. de 56 st. • ca preţul de strigare 37,50, lei top. 4532 vie tn est. de 141 st. • ca preţul de strigare de 60 lei, A. t 6 top- 1046/1 în est. de 1 Jug. 1140 stj. • , cu preţul de strigare de 150 Iei, top.

Fag. 8 0 N 1 R S A P O P O R U L U I ,

1047 părău in est de 360 stj. • ca pretai de strigare de 15 lei, top. 1048 părău in est de 530 st]. • cu preţui de strigare de 22,50 Iei

rător Ia est de 3 jug. cu preţul de strigare de 300 lei. top. 1050 fânaţ In est. de 3 jug. 435 stj. • cu preţul de strigare de 337,50 lei, A f 7 top. 4529 vie ia est de 117 stj. • cu preţul de strigare de 52.50 lei, A f 8 top. 1022 lâaaţ în est de 1 jug. 1210 stj. • cu preţul de strigare de 150 lei, top. 1023 a-rător în est, de 2 jug. 684 stj. • cu preţu de strigare de 285 lei, top, 1045 fânaţ în est]' de 550 st. • • cu preţul -de strigare de 60 lei, top. 1046/2 arător în est. de 1370 stj. • cu preţul de strigare de 112,50 lei, pentru înca­sarea creanţei de 2431 lei bani —, capitai şi accesorii.

Licitaţiunea se va ţine în ziua de 5 Iulie anul 1938 ora 11 a. m la Judecătoria Mixtă Blaj.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fi vân­dute pe un preţ mai mic decât preţul de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de strigare drept garanţie, în nume­rar sau în efecte de cauţie socotite după cursul fixat în § 42 legea LX. 1881, sau să predea aceluiaşi delegat chitanţa constatând depune­rea, judecătoreşte, prealabilă a garanţiei şi să semneze condlţiunile de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea LX. 1881; § 21 legea LX. 1908).

Dacă nimeni nu oferi mal mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mal urcat decât cel de strigare este dator să întregească ime­diat garanţia — fixată conform procentului preţului de strigare — la aceiaşi parte pro­centuală a preţului ce a oferit (§ 25. XL'. 1908).

Data Blaj la 1 luna Aprilie annl 1938/ Judecător şef: (as) P. TALPEŞ 1019 (1—1) , Dir. C i : (a) A. BERAN

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . D u m b r ă v e n i No 73-1938

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aseasta p a -

bllcă că în baza decizianii No. G. 1232—1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Banca Economică S. A. din Hosniău repr. prin advocatul Dr. Vajda Bsia Dlciosănmărtin pentru încaiarea creanţei de 7562 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 7 Iunie 1938, orele 6 p. m. la faţa locului

în ChesJer la dom. urm. Nr. C. 90, 39 şi Ho. C. 35 unde se vor vinde prin licitaţlune pu­blică judiciară 4 oi, 2 cai, 1 şură,^ 1 coteţ fu valoare de 20.500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni la 13 Mai 1938.

1030 (1—1) Şef portărel FLEFLEA

No. 252 b. 1937.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Portărel prin acessta

publică că în baza declziunil No. Q. 1736— 1837 a judeeătorlel mixtă Blaj în favorul re­clamantului Dr. Alexandru Vamoşiu repr. prin advocatul — pentru încasarea creanţei de 1500 lei şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 31 Mai 1938 orele 2 p. m. la faţa lo­cului în Veza la No. C. 126 unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 1 cal, 1 căruţă în valoare de 4000 lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni Ia 12 Mal 1938.

1037 (1—1) Şef-Portărel FLEFLEA

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Trib. D u m b r ă v e n i

No, 72—1938.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef. Portărel prin aceasta

publică că în baza declziunil No G. 1294-1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Banca Economica Hususiu repr. prin ad vocatul Dr. Bela Vajda Dlciosânmirtin pentru îneasserea creanţei de 4000 Lei — bani şi ace. se f xtază termen de licitaţie pe zica 1 Ianle 1938 orele 12 a. m. la faţa locului îa Ţapa la dom. urmăriţilor No. unde se vor vinde prin licitaţlune publică judiciară 2 boi, 1 csr, în valoare de 16000 Lei.

Ia caz de nevoie şl sub preţul de esti­mare.

DnmbrSvenl Ia 12 Mai 1938. 1032 1—1 FLEFLEA şef portărel

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Trib. D u m b r ă v e n i

No 74-1938

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Portărel prin aceasta

publică că în baza declziunil No. G. 1289-1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclaman­tului Banca Economică S. A. Valea Lungă repr. prin advocatul Dr. Vsjda Bela Dlciosânmăitin pentru încasarea creanţei de 2765 Lei — bani şi ace. se fixează termen de llsitaţie ps zisa 7 iunie 1938 orele 2 p. m. la faţa locului în Corn. Chssler la dom. urm. No. ende se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 2 iepe, 3 car i , 19 oi, 1 icroafâ în vaioare de 14.C00 Lei.

In caz de nevoie şl seb preţui de esti­mare.

Dumbrăveni ia 12 Mai 1938. 1029 1—1 FLEFLEA şef portărel

Activitatea Reuniunii pentru Ajutorare din Timi­şoara în jude{ul Târnava Mică

Aviz Ia jadeţnl Târnava-Mică şi-a început ac­

tivitatea Reuniunea pentru Ajutorare din Ti­mişoara, care primeşte membri fără vizită me-di :a ! ă pană Ia vârsta de 85, pentru sume dc i jator de 8.000—16000 f! 24000 Lei pe lâogă coiizaţionl iuaare moderate.

Oricine poate să şi înscrie membrii fa­miliei, ori unde a'ar găsi aceştia.

Reuniunea pentru ajutorare F „ u i i U ajutorare din -r

şoara este cea mal răspândită S 0 : i e t ^ acest fel din Întreagă ţara, numărând ^ 13000 membrii şi peatc 180 fili«i e

p{>!' Centrala: Timişoara I. Str. Gh Laz'^ 1"' Primim persoane cu garanţie dia

fieci localitate mal mare, cari ar dori s i p r e i ' , ^ ducarea agenţilor ce urmează a fj înfdnt !°B

Oferte se vor trimite la adresa:

Reuniunea pi Ajutorare n Timişoara. Sucursala

Diciosâumirtin Str. R 'g Ferdinand 64 1026 (1 3)

Convocare Se convoacă adunările generale parohial/

române unite din Blaj — Parohia de jos'i Parohia de sas — într'o şedinţă comun*, R1

ce se va ţinea l i 5 louie 1938, Dumineci imediat după sf. Liturghie, la orele 11 a,, în lo:aial băncii „Patria", pentru a se con pane o repartiţie în scopul acoperirii de noi a tomului biserice! psrohi3ie-istorice şl penim alte reparaţii urgente reclamate de acea blst-r i d . Ca acel prilej se vor poblica şi ra|ianlle ambelor parohii pe anii îa restanţ i .

Blaj, la 24 Maiu 1938. Victor P o p A. C. Domşa

canonic, adu . psrohial asesor consistorial, paroh

al parohiei de jos. al parohiei de t

A p a m i n e r a l ă rad ioac t ivă

este r e c o m a n d a t ă în t r a t a m e n t u l bo'

Iilor de r in ichi , ficat, căi u r ina re , gută

şi a r t r i t i sm

C o m e n z i l e se p r imesc la Admirii'

n i s t r a ţ i a bă i lor

Că l i m a n e ş t i - C ă c i u l a t a Gara Jiblea, jad, Vâlcea

1034 (1- 3)

C o r p u l Port . T r i b . D u m b r ă v e n i No. 76-1938

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef Port i rel prin

aceasta publică că în bsza deci-ziunii No. G. 1231-1931 a judecă­toriei mixtă Blaj în favorul recla­mantului Banca Economică s. a. Valea Lungă repr. prin advocatul Dr. Bela Vajda Diclosânmărtin pen­tru încasarea creanţei de 8102 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 7 Iunie 1938 orele 4 p. m. la faţa locului în Chesler la Nr. C. 39, 172 şl 84 No. unde se vinde prin licitaţlune pu­blică judiciară 2 cal, 2 şuri, 4 cară, 4 ol, 2 vaci, 1 căruţă în valoare de 30500 Lei.

In caz de nevoie şl sub pre­tai de estimare.

Dumbrăveni la 13 Mal 1938 1028 1—1 FLEFLEA şef portărel Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj

INVASATURA Z i p 1

Cum v e ţ i î n g r i p

a ş a veţi d o b â n d i

r.Oi,trug»ti « w i ţ ' l , f

jonir roşi. p « a "

Praf şi Leşie de tutuf| Vindecat! vitele S» «'•„,!' j*M tt de boH ,i în tè c i » . spal a n d U ,

LEŞIE DE TUTUfţ , i g j 0 . p o d ! _ r i > a * °»'*''g, avea tl-n v i f t o r i n b e 15 ( ( |

Produse de «ânzare la toate depozita ^

Pj-aful de tutun in pachete : I j g r ' t u „ I"

?rŞ0O gr. Lei 10. - • - • » ' • * * r . US »

bidoane: I Igr. Le. 35 şi 2 W |(„»

Se pot comanda si prin ori" debil