Preţul unui număr 3 Lei.

Anul XVII. B l a j , la 3 Martie 1935 Nr. 9

A B O N A M E N T t U L: Un an 150 Lei Pe jumătate . . . 75 Lei In străinătate . . . 300 Lei

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME M primesc la Administraţie şl sa plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei

a dona şl a treia oră 4 Lei.

H O R I A Pomenirea mucenicilor neamului românesc, celor cari au fost frânţi

cu roata la Bâlgărad, în 1784

Se împlinesc în ziua de 28 Februarie o sută cincizeci de ani, de când a fost tras pe roată la Alba-Iulia conducătorul răscoalei româneşti din Munţii Apuseni, Horia cu tovarăşul său Cloşca. Al treilea crai al munţilor, Crişan sări însuşi în moarte, în temniţa din cetatea luiMihai.

In cântecele de ademenire, pe cari Ungurii Ie trimit cu atâta îmbelşugare în străinătate, în cari arată ce bine ne-a mers nouă Românilor sub stăpânirea lor, nu se suflă, vezi bine, nimic, de povestea Iul Horia. Cum nu se vorbeşte de răs­coala mai veche şi mai sângeroasă a lui Doja din părţile ungurene, sau de ispră­vile lui Pintea Viteazul. Nici chiar de revoluţia mai proaspătă a lui Avram [ancu nu pomenesc un cuvânt.

Pentrucă ar fi de ajuns ca popoarele din apus să cunoască de câte ori s'au răsculat Românii din Ardeal împotriva obăgiei ungureşti, pentru a cădea în >altă toată propaganda lor revizionistă.

Căci un popor de ţărani, — plugari şi păstori, legaţi de vatră şi de turme,

• un popor nearmat, nu prinde în mână securea, coasa, sapa, furca sau îmblăciul, să se lupte cu armele de foc şi cu tu­nuri, de dragul revoluţiei, ci numai când -a ajuns cuţitul la os.

Şi de câte ori ne-a ajuns nouă cu-itul la os, sub iobăgia ungureascăl

De prin veacul al cincisprezecelea, ie când Ungurii şi-au dat seama că le uge pământul de sub picioare în Româ-îimea dela apusul Carpaţilor, ei s'au în­grădit cu legi diabolice, pentruca să-şi râstreze averea şi puterea asupra noastră, rin legi cari fac ruşinea lor şi Ie-a adus

pe urmă moartea regatului lor, ei au scos pe Români din lege, recunoscând de naţiuni numai pe unguri, secui şi saşi. Şi acestea toate trei s'au jurat împotriva dreptului nostru. Noi am rămas boi de ug, muncitori pe pământul celor trei

naţiuni, plătitori dărilor, dar fără nici un drept, nici la avere, nici la cultură, legaţi de glie, ca vita priponită de pociump.

Către sfârşitul veacului al 18-lea pa­harul suferinţelor s'a umplut, cuţitul In­trase adânc în os.

Horia s'a pus în fruntea celor răniţi până la moarte.

Şi atunci cetele înarmate cu lănci, securi şi coase, îndată ce s'au ridicat în

picioare şi-au dat seama că aici ei, Ro­mânii sunt stăpâni, că legea lor, cea ro­mânească e la ea acasă, şi toţi domnii şi boerii, toţi deregătorii trăesc din săul lor, de pe spatele lor.

In strigătul lor de bătae nu mai era numai porunca: jos boerii! Jos diregătorii! Ci, înainte de toate: Jos Ungurii! Sus Românii! Sus dreptatea Românilor!

Horia şi adjutanţii săi treziră con­ştiinţa românească în toată lumea, şi revoluţia lui a fost nu numai cu caracter social, ci şi naţional.

S'au vărsat atunci râuri de sânge şi s'a pus temeiul urii neîmpăcate, conştiente acum, între două neamuri, ură, care din partea noastră s'a deslegat la 1918.

Dar revoluţia lui Horia a fost frântă. El şi tovarăşii săi Cloşca, şi Crişan, au fost prinşi în munţi, pe cărări arătate de către nişte vânzători ticăloşi.

Dar pecetea de foc a acestei revo­luţii a rămas pe inima neamului româ­

nesc, ca o nădejde. Această nădejde^a căpătat făptură în România Mare, în care noi ne aducem aminte cu recunoştinţă de mucenicii frânţi cu roata la Alba lulia, în 1784.

Ion A g â r b i c e a n u

Prigonirea biserici i în Rus ia Noui măsuri împotriva bisericii. Se înmulţeşte numărul celor fără dc Dumnezeu. O binefacere

a Papei. Reinvie catacombele. Sinuciderile cu duiumul

Oricât am scris despre soartea nenoro­ciţilor creştini din Rusia, tot nu e destul pentru a-i lămuri pe cetitorii noştri cari sunt curioşi de cele ce se întâmplă aeolo. Dupăce am ară ta t intr'unul din numerii trecuţi , ca pan i acuma bolşevicii au omorît 67 episcopi şi 18.500 preoţi, iară 200 episcopi şi 2.7000 preoţi stau intemaiteic bolşevice, e i până acuma s'au în­chis 29.000 de biserici, iată că ne r in ştiri noui despre o EOUS şi groaznică prigonire a creştinilor.

Preoţii sunt obligaţi de aici înainte să se anunţe Ia primărie, imediat ce sosesc într 'o localitate, chiar şi dacă stau aeolo numai câteva ore. Dacă vreun preot ar boteza, cununa or i spovedi pe cineva, fară de a cere voie mai înainte dela jandarmerie, înfundă puşeăria. P«ntruca să nu poată ren i In atingere cu cre­dincioşii, primarul ii ţine slptămâni întregi închişi la primărie, nedându-ls voie si vor­bească un singur cuvânt cu credincioşii, iar apoi ii trimite cu supa îatr 'altă comun», unde păţese aceeaş pacoste. Credincioşilor ie este striet oprit a se aduna mai mulţi inşi împreună şi a eânta cântece religioase. E vai şi amar dc capul preotului care îndrăzneşte să predice fără învoirea poliţiei în vreo biserică. 42 dc preoţi din Mjscova au fost pentru aceasta trimişi spre Siberia.

In schimb societatea celor fără de Dum­nezeu creşte intr'una. Membrii acestei soeic-tât» au ajuns la un număr de 5 milioane. Ziarele 10 la numir şi revistele, 23 la număr, ale acestora apar în zeci dc mii de exemplar* In 14 limbi ale popoarelor ce loeuesc în Rusia. Până acuma această societate a împărţit în eoaor 37 milioane de broşuri , a tipărit 600 d t cărţi, a aranjat 80 de muzee şi a organizat sute de expoziţii In diferit* oraşe de ale Rusiei. Această societate şi-a înfiinţat până acuma 4500 batalioane d t atao, tineri cari merg pe sate şi-şi bat joe de Dumnezeu. La Crăciun s'a aranjat în fiecare o ra ş câte o piesă tea­trală, In oare şi-au b t tu t joc dc Preacurata, de Pruncul I t u t şi de st. Iosif.

Sfântul Părinte dela Roma, vizând ma­rile suferinţe a l t «redincioşilor săi din aceea

tara atât de nefericit!, ie-a dat roie credin­cioşilor săi să poată primi şi seara sf. Cumine­că tur i , în sehimb însă a'au voie să mânânee, înainte de a se împărtăşi, cel puţin 6 ore.

Văzând s res tb i i , sum îşi bat joe de ei bolşevicii, şi-au săpat catacembe, «deci încă­peri sub pământ, unde ascultă în tihnă atât sf. liturghie cât şi celelalte lande dumnezeeşti. Iară lipsindu-le preoţii, a început un adevărat apostolat al mirenilor, cari aduc sf. Cumine­cătură din depărtări de sute de kilometri pentru credincioşi, botezând şi catehszând ei înşişi.

Dar Dumnezeu nu bate eu bâta şi nici au îndată. Deocamdată tinerii bolşevici, în-bâcsiţi de învăţăturile fără Dumnezeu, se sinu­cid cu droaia. Gazetele bolşevice la început aduceau ştiri îngrijorătoare despre aceasta, acuma însă tac muleom, îa credinţa că astfel vor putea împiedeca această boală. Dăm aici, după revista franceză „La Vie Iatelitetuellt* câteva fraze din ser isor i l i acestor nenorociţi: „Viaţa e atât de turbure, EU mai pot.,." „Totul e îngrozitor, mă arunc în apă, ca să mă mance peştii şi să nu mai rămână nimic din mine". „Am putea trăi — scriu 4 tineri sinucigaşi, cari s'aa spânzurat deodată — dacă am fi nebuni, dară fiindcă avem minte şi ne gândim, e ceva îngrozitor"... „Poate să fie ceva dincolo de mormânt, şi atunci au strică să încercăm de a vedea, pentrusă aeolo nu poate fi viaţa mai rea şi mai plictisitoare, decât aicia"..." Şase fete tinere se spânzură pe aceeaş creangă şi scr iu: „Nu mai putem... Cel puţin dac i am putea călători, ca să vedem lueruri interesante... Totul e fam, ne sufocăm". Iată unde duce lipsa de credinţă şi dssnădejdea! Nero, prigonitorul creştinilor, a rămas de pomină, câinii îi poartă numele. Ce ae va alege de sufletele lui Ltnin, Trotzki, Stalin şi a celorlalţi conducători de pT vremuri şi de acuma ai bolşevicilor!

D o a r m e î n t r ' u n a d e tre i s ă p t ă ­m â n i . O fetiţă de 4 ani, dintr'o comună din jud. Timiş-Torontal, doarme într'una de 3 săp­tămâni. Doftorii spun că această boală e ar­mare a gripei de care suferea copila.

Dumineca lăsatului de carne Biserica face totul ca în timpul acesta

al Triodului să ne pocăim şi să ne cură­ţim de păcate; de aceea ne-a pus în faţă mai întâi pilda vameşului şi fariseului, fă-cându-ne atenţi că fără umilinţă nu suntem în stare să facem nimica în viaţa spiri­tuală; de aceea ne-a citit in dumineca trecută evanghelia fiului rătăcit, voind să ne arete că orice păcat iartă Domnul, dacă avem părere de rău adevărată, dacă-1 spovedim şi facem destul pentru el; tot de aceea în sâmbăta lăsatului de carne face pomenirea tuturor drepteredincioşilor creştini, părinţi şi fraţi ai noştri celor din veac adormiţi. Dupăce ne-a făcut adecă atenţi cu buna, acuma ne pune în faţă moartea, care pe atâţia de ai noştri i-a cosit până acuma. Ea crede că chipul morţii cel puţin ne va trezi la pocăinţă.

Ca creştinii să fie şi mai treji, ca să nu poată scăpa cu una cu două nepocăiţi, biserica în dumineca lăsatului de carne porunceşte să ni-se cetească evanghelia despre judecata din urmă. Preotul ne citeşte, fără nici o altă Introducere, cuvin­te le : >Zis-a Domnul, când va veni Fiul omului întru mărirea sa, şi toţi îngerii cu dânsul, atunci va şedea pe scaunul mărirei sale. Şi se vor aduna înaintea lui toa te popoarele. Şi va despărţi pe unul de altul, cum alege păstorul oile din capre. Şi va pune oile de-a dreapta sa, iară caprele de-a stânga...*

Veniţi dară, iubiţi cetitori, să ne gân­dim şi noi astăzi, în modul cel mai serios,

0|

la judecata particulară şi mai cu seamj cea din urmă. i

îndată după moarte, adecă în c l i ,J despărţirii sufletului de trup, acest ¿1 se va înfăţişa numai decât în taţa 1

nului Hristos, căci > Tatăl pe nimeni judecă, ci toată judecata a dat-o Fini, (Ioan 5, 22). Şi numai decât ne vom vedf întreagă viaţa ca într'o oglindă »căcipt, cum iese fulgerul dela răsărit şi se ^ până la apus, aşa va fi şi venirea Fiul omului« (Matei 24, 27), adecă întreat viaţa noastră, dela leagăn până la ^ mânt, se va vădi, toată va fi luminată j fulgerul Fiului omului. Şi zadarnic voi încerca să ascundem ceva, nu vom >căci nu este lucru de taină, care sât

se cunoască şi să nu vie Ia arătare< [Llt

8, 17). Celui bun îi va zice Domnul: >lnti întru bucuria Domnului tău< (Matei 2 23), iară când va vedea pe cel rău, va zit >Şi p e sluga cea netrebnică aruncaţi-ot tru întunerecul cel mai din afară, act va ii plângerea şi scrâşnirea dinţii (Matei 25, 30).

Insă fiindcă nu numai sufletul e; vrednic de pedeapsă ci şi trupul, ca m care mai mult a îndemnat sufletul la fâ: -delegi, trebui-va să-şi primească şi elf deapsa meritată. De aceea, după nimicii lumei acestea, vom învia cu toţii, i trupuri cu tot, aşa cum suntem acuma,ii după înviere va urma judecata din ura despre care e vorba în evanghelia astăzi.

Această judecată o va face Fiul oi lui, dupăcum ni-se spune şi laIoan5,î >şi putere , a dat lui, judecată să facă,( Fiul omului este«.

Mai întâi se va arăta pe ceriuri cruce, semnul Fiului omului, şi atunci' plânge toa te neamurile pământului, frică şi de spaimă. Isus a trebuit si umilească şi să se lase răstignit pe lem cel de ocară al crucii, de aceea se arăta atunci mai întăiu crucea, ca acel le de ocară pe care a trebuit să moară Dc

„Foiţa UNIRII POPORULUI*

flOţlA de jos

te-a ridica* drept, piitros, viforos, pentru Moţi.

pentru cei săraci ţi goi, pentru toţi... şi-ai despicat în două istoria, —

ţăran de cremene cum n'a fost altul să-ţi semene,

Koria l... le-ai desprins aspru din gloată

cu obrajii supţi, cu ochii crunţi să lupţi să 'nfrunţi

din sălhaticii-ţi munţi: ostile craiului, temniţă, roată... Ai vrut să spinteci pe munţi, pe văi, largi netede, slobode căi

pentru'ai tăi cei mîncaţi de străini, despuiaţi,

de biruri, de sbiri. de rele orînduiri... şi uitaţi

de regi şi tmpăraţi... Pân' la Bălgrad pe roată, uimind călăi, nemeşi, gloată, ţi-a bătut neschimbat sub tundră săracă

aceeaş mare, ne'nfricată inimă româno-ăacă, Duhul tău trăieşte încă treaz în munţi şi va trăi dîrz pân'vor domni peste Moţi

sbiri crunţi şi mişelnici despoţi... Uriaş domn

pe-al adâncurilor noastre sfârşit somn, pe-dl răsmeriţelor roşu praznic, mai roşi-vei oare vreodai', năpraznic acestui neam — viaţa şi istoria,

tu, munte

al vremilor noastre celor mai crunte, Horia ? !

A. Cotruş

Nana Vana Aşa li-se ziceau femeilor, prin partea

locului: „nana", iar pe asta. pe care am prins'e n peana, cum prinzi peştii îs undiţă, t e întâm­plase s'o mai chem. ş i Vase. Şi * , g i - , e S p u n M :

Nana Vana. Când se pomenea în Turbureni — sat de

oameni certaţi eu toate legile şi rânduelile ţării, - de Nana Vase, era, ea fi când ai fi po-msmt de dracul dracilor sau de răutatea rău­tăţilor.

Pe oamenii din Turbureni nu-i puteau îmblânzi nici pedepsele aspre ale legii, nici vorba blândă a popilor.

Pedepsele cădeau asupra lor cu duiuS iar preoţii se schimbau din an în an, ea cruţii în armată.

Care cam împlinea anal , îşi aduna ea fusele şi îşi încerca noroeul în altă parti,' s t-şi ia rămas bun dela credincioşi sao s< uite din drum îndlrăpt spre satul, câtva timp. Doar părintele Pamfiloî, din 'I de noroc, că nu-1 alesese în alt loc, a tf<! să se eanoneaseă în satul ăsta de împ«!i patru ani încheiaţi, lungi şi grei , cât patr: de temniţă. Dar, las' e i s'a şi lăudat cu W\ asta, o viaţă de om. „Măi, am păstorit PI ani în Tulbureni", era lauda lui de toate $ „Ei şi dacă ai păstorit", — îl înţep» a \ eâte-un prieten, — „ce, făeut-i-ai mai îndriciţi i i i a sau i-ai lăsat tot eumi-a'f'j

„Auzi vorbă de om cu scaun Ia c a ? îşi muşca părintele mustsaţn încărunţit*' 1" de vreme, — „asta-i ea a neamţului, «*' trăit viaţa întreagă înt r 'aa sat de rom" satul n'a putut învăţa nemţeşte dela eK zău, aici el n'a putut fura o vorbă d«l» c i i-am făcut mai buni, dar nu m'am d»»J brazdi eu ei şi asta-i mare cinste pentru' ee-o port" .

Dar vedeţi, cum îl înşeală pe ofl» 1

ca povestea părintelui Pamfiloi, era cât? să-mi scape Nana Vana din m â n i . Ş>-> r ' ua p ica t , de bine ce-mi căzuse ÎB • W *

Mana Vana era o femeie înaltă, ca o pastrama uitaţi la fum. Avuse t

Nr. 9 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

nul să se preamărească atunci de toate neamurile.

Apoi vom vedea pe Fiul omului ve­nind pe norii cerului cu putere şi cu mă­rirea multă. Pe Fiul omului Insă nu-1 vor vedea decât drepţii, păcătoşii li vor simţi numai puterea.

»Şi va trimite pe îngerii săi cu glas mare de trâmbiţă şi vor aduna pe aleşii lui dela patru vânturi, dela marginile ceriuri-lorpână la sfârşiturile lor*. (Matei 24, 31).

>Şi se vor aduna înaintea lui toate neamurile, şi va despărţi pe ei unul de către altul, cum alege păstorul oile din capre. Şi va pune oile deadreapta sa, iară caprele deastânga* (Matei 25, 32—33). Acolo se va descoperi tot ce am fâcut, nimic nu va rămânea ascuns: »Câte aţi zis întru întunerec, la lumină se vor auzi, şi ce aţi grăit la ureche în case, se va propovădui de pe acoperişuri* (Luca 12, 3).

Inchipuie-ţi aşadară, iubite cetitor, cum vei sta tu înaintea scaunului judecăţii, încunjurat de ingeri şi de oameni, de drepţi şi de păcătoşi, de rudenii de supuşi, de stăpâni, de prieteni şi de duşmani, toţi cu ochii aţintiţi la tine. Cu toţii vor auzi toate faptele, toate poftele şi toate gândurile tale, căci nimic nu va scăpa din ochii dreptului Judecător.

Să te ferească Dumnezeu, să nu auzi acel: »Duceţi-vă dela mine, blăstămaţilor, In focul cel de veci care e gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci am flămânzit şi nu mi-aţi dat să mânânc; însătoşat-am şi nu mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu m'aţi primit; gol şi nu m'aţi îmbrăcat; bol­nav şi iu temniţă şi nu m'aţi cercetate (Matei 25, 41—43).

Blăstămat de Dumnezeu, păcătosul se va vedea în aceeaş vreme lepădătura ce-

1 riului şi a pământului, batjocura şi ocara tuturor făpturilor; până şi făpturile cele fără de suflet se vor ridica împotriva lui. Soarele se va întuneca, stelele vor dispă­rea, pământul se va cutremura, iar el va rămânea ca trăznit, priveală tuturora.

baţi şi mâncase din pomana a lor toţi patru. Uaul, cel dintâi, «i-a făcut spele, acâţindu-se de-un prun, ca să scape mai de vreme de sub călcâiul ei. Zice că pe ăsta îl Imblătta ca pe snop şi nisi n'avea curajul sâ-i ceară iertare. Al doilea a murit în pat, cu doftoriile lângă el, dar nu prea avea cine sâ-i ducă linguriţa la gură. Al treilea atâta şi-a '«ecat amaru 'm rachiu, că s'o aprins alcoolul în el, de i o ars viaţa, cum arzipânea 'n cuptor. 0 « al patrălea, şi-a făcut Dumnezeu milă şi l-o luat la El, să-i păzească raiul, că era un om bun şi cu drep­tate, cum n'a fost altul, să-1 întreacă în Tuibu-reai . Ăstuia, de bună seamă îi va fi urât în grădina lui Dumaczeu, că poleină de om din satul lui nu calcă pe-acolo şi- i va fi şi lui dor, sfi mai afle câte ceva de pe-acasă.

Rlmasă 'n văduvie, Nana Vasa nu s'a dat jelei şi plânsului. A pus mâna 'n Ioeul băr­batului şi, ea un haidue de codru, s'a ţinut şi se ţine 'n rând cu satul. Ară, seamănă, coseşte ea un flăcău, iar când îi voiba să se apere cu gura, bate şepte sate, că au le lasă «'ajungi la rând.

Satul, cât îi el de înfurnicat, i-a luat groaza şi nu se pune unul în poară cu ea. Când îi vorba de vre-un lucru al satului, unde toţi trebuie s l pună mâna, Vana se dă la o parte şi-şi vede de treburi: „nu v 'arhi rutine, să vă scoată din năcaz o văduvă năcăjită?" Iar, când c prilej de ceva împărţeală, Vana tşi făee partea ei: „întâi văduvele şi orfanii,

Ingăimăcit şi ruşinat îngrozitor, va pune totuşi o ultimă întrebare dreptului Judecător, zicând: »Doamne, când te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, san gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu am slujit ţie?< Iară dreptul Judecător va răs­punde lui: »adevăr zic ţie, întrucât nu ai făcut unuia dintre aceşti mai mici, nici mie nu mi-ai făcut* (Matei 25, 44—45). Abia atund îţi vei aduce aminte, cât de nemilostiv, cât de împietrit cu inima ai fost în lumea aceasta. Cum ţi-se îmbiau prilejurile ca să-ţi câştigi vrednicii pentru rai, iară tu nu ai voit să te foloseşti de ele. Cum ţi-se vor umplea ochii de lacrămi, cum vei începe a plânge, cum te vei văieta 1 Totul va fi însă prea târziu, pentrucă >vor merge aceştia (cei dea stânga) în munca de veci« (Matei 25, 46).

Şi ca închipuire ce îngrozitoare e a-ceastă icoană, decum ca realitate!

Iată pentruce-ţi pune deci astăzi în faţă sfânta noastră biserică judecata din urmă. De aceea cântă ea la Mărirea de sâm­bătă seara dela >Doamne strigat-am<: »Când se vor pune scaunele şi se vor des­chide cărţile, şi Dumnezeu va şedea la ju­decată, o, ce frică va fi atunci, când îngeri vor sta înainte cu frică, şi râul de foc va curge; ce vom face atunci noi oamenii, cei vinovaţi cu multe păcate? Şi când 11 vom auzi pe £1 chiemând pe cei binecuvân­taţi ai Tatălui întru împărăţie, iară pe cei păcătoşi trimiţându-i în tortură, cine va suferi aceea înfricoşată răspundere?*

Să cântăm deci şi noi cu sfânta noa­stră biserică, în stihurile dela litia din aceea seară: »Vai mie înnegrite suflete, până când nu mai curmezi dela răutăţi? Pentruce nu-ţi aduci aminte de înfricoşata oră a morţii? Pentruce nu te cutrămuri cu totul de înfricoşata judecată a Mântuitorului? Oare ce vei să răspunzi sau cum vei să dai seama? Lucrurile tale stau faţă spre mustrarea ta, faptele tale te vădesc acu-zându-te. Deci, o suflete, vremea a sosit,

pe urms, voi lacomilor 8 . Şi dac* eiaeva îndrăz­neşte, să i-ss pun i de-a curmezişul, întâi îl săpuneşte, ds-i ustură obrazul nuntă vreme. Câei Vana, gândeşti că i-le şopteşte neeuratul la ureehe. Ştii şi ce a vrut omul s i pă s l t uus s« , nu numai eu ce-a greşit, ia TIS-O scrintire a minţii. Iar când simţeşte, că vorba nu-i poate fi ds folos, se ajute cum poate: loveşte cu ee-i cade în mani, fie chiar şi 'a primarul eomunej.

Aşa a ajuns Nana Vana spaima satului. Iar de voiai SS imblâazeşti arţagul câte unui flăcău de îasurat, care nu se da indârăpt dela orice blăstămăţie, era destul, să-i doreşti, să aibă aoroc de o nevastă cu Nana Vana ai-1 schimbai, pentru scurt timp, din lua în miel.

P e t r e a D a s c ă l u l

Două f a b r i c i d e m a r e v a l o a r e ia n o i . Becurile electrice, adecă sticlele a c e l e a în formă de pere, in cari arde lumina electrică, se fabricau până acuma numai în străinătate. Tot asemenea şt sticlele de ochelari. De când cu banii aceştia puţini, au văzut şi bogătaşii dela Bucureşti că trebue să se gândească şl el la noui Izvoare de venit. Şi s'au hotărît să facă două fabrici mari, la Bucureşti, una de becuri electrice şi alta de sticle de ochelari şi de cadrane, adecă de ramele în cari se vâră sticlele ochelarilor. Prin crearea acestor două fabrici nouă, foarte mulţi bani vor rămânea în ţară şi câteva mii de oameni vor ajunge la pâne sigură.

aleargă, apucă înainte, strigă cu credinţă: greşit-am, Doamne, greşit-am ţie, dar ştiu, iubitorule de oameni, mila ta. Pâstorule bune, nu mă despărţi pe mine dela starea cea de-a dreapta ta, pentru mare mila ta>.

P ă r i n t e l e l u l l u

A 28-a adunare a Reuniunii Meseriaşilor şi Comercianţilor români din Blaj

Duminecă, in 24 Februarie a. c , s'a ţinut Ia Blaj a 28-a adunare generală-ordinară a Reuniunii Meseriaşilor şi Comercianţilor ro­mâni din Blaj. Adunarea a avut loc în localul Reuniunii, de faţă fiind aproape toţi membrii.

D. prof. Dr. Coriolan Suclu, preşedintele Reuniunii, deschizând şedinţa, salută pe cel prezenţi şi îşi exprimă dorinţa ca adunarea generală să decurgă în spirit de armonie şl frăţie.

D. prof. Pompei Bârled, secretarul Reu­niunii, citeşte apoi raportul comitetului, oglindă a muncii depusă în anul trecut. Se desprind mai ales sforţările depuse de conducători pen­tru a termina procesul ce-1 are Reuniunea cu fosta casină maghiară, pentru localul ce de drept aparţine Reuniunii.

Activitatea culturală a Reuniunii, a fost de asemenea înbelşugată. Producţiile teatrale şi festivalurile date în decursul anulni, au adus un frumos succes moral în cinstea Reuniunii şi o frumoasă sumă de bani.

Partea bănească a anului, în general a fost mulţumitoare. Cu toate că, după cum reese din raportul cassarului, d. Iile Stroia, unii membri sunt în restanţă cu taxele cuvenite.

Tot în această şedinţă s'a ratificat afilie­rea Reuniunii la Centrala Reuniunilor de M e ­seriaşi, Comercianţi şi Industriaşi români din Ardeal şi Banat.

S'a completat apoi comitetul, care, prin moartea neobositului Augustul Qraiţla, a r ă ­mas fără vicepreşedinte. In acest loc a fost cooptat d. Emil Oltean, până acum fost membru în comitet, iar în locul dsale a fost ales d. Nicolae Baciu.

D. preşedinte încheie apoi şedinţa, îm­brăcând în cuvinte frumoase munca tuturor celor cari au contribuit ca Reuniunea să poată prezenta un raport de activitate atât de mul­ţumitor.

Cum au fost administrate pădurile date de către stat episcopiilor

Ziaristul Lorln Popescu, dela marele ziar din Bucureşti „Curentul", scrie un articol în acel ziar, în care arată, cât de râu au ad­ministrat cei mai mulţi episcop! ortodocşi pă­durile date de către stat acelor episcopii, pen­tru a avea lemue de foc pentru oficiile lor, ca astfel statul să nu trebuiască să dea bani şl pentru încălzit.

Dintre episcopiile ortodoxe cele dela Oradia, Cluj, Huşi şi Bălţi, precum şi mitro­polia Sibiului, asemenea şi episcopia Caran­sebeşului, Ie-a administrat cinstit şu cumn se cuvine In schimb celelalte episcopii or to­doxe nu au administrat cum ar fi trebuit aceste păduri, Iară unii episcop! ortodocşi şi-au făcut chiar de cap cu ele.

Despre episcopiile greco-catolice ziaristul n'are decât cuvinte de laudă, ceeace luăm, cn multă bucurie, la cunoştinţă, tot asemenea şl despre episcopiile minoritare. De altfel această chestiune a fost adusă şl in faţa Senatului, dl ministru al cultelor Lapedatu dând întru toate dreptate ziaristului Lorln Popescu.

g a g , 4 U N I R E A P O P O R U L U I

La ora 9 s*ara îacspe o produ?t¡ 0 |

trală, urmată da dai», aranjat* tot d« j , ^ şarţinători acsstui cerc. Se joacă p i e s a ' tra din casă" de V. Alexandri.

S'au pornit apele primăverii Din multe păr ţ i ale ţării primim

veş t i că s'au pornit apele primăverii. Zilele sunt frumoase, ap roape primăvară, şi sub bătaia razelor soarelui , z ăpada a început să se topească . In unele păr ţ i ale ţării a plouat , a p loua t din greu măr ind păraiele i svorâ te din apele ză­pezii.

In multe păr ţ i păraiele s'au vă r sa t şi şesurile întinse s 'au acoperi t cu apă . Liniile ferate au a v u t de suferit şi, mai ales în Dobrogea t renuri le au circulat cu mar i întârzieri sau chiar şi-au între­rup t circulaţia.

In Capitala ţării a p louat Dumineca t r e c u t ă aprig de to t . O par te a ora­şului, dela margine, a fost inundată, în­câ t a t rebui t să vină pompierii ca să ajute locuitorilor să iese din mijlocul a-pelor . Se învâr teau apele prin pivniţele locuitorilor, ca râurile cele mari la vâ l tor i .

Dunărea a început şi ea să se des-g h e ţ e . Sloiuri mar i de ghia ţă s'a urni t din loc ş'au lua t drumul Mării N e g r e . Desgheţarea merge încet, din care pri­cină nu sunt temer i de nici un pericol de inundaţie a Dunări i .

I a Ungaria însă apele sale au t r e ­cut graniţele fi s 'au r evă r sa t peste câm­pie făcând mari pagube . Apele sale s 'au măr i t şi mai mul t cu ploaia care a că­zut în Ungaria mai din g reu decât pela noi. 6 a mai mult , ploaia a fost înso ţ i t ă de o furtună puternioă.

Gând seriem aces te şire, soarele urcă s t ră luci tor pe înt insul ceriului se­nin. Tempera tu ra e r idicată . Apa ra t e l e din grădina bo tan ică a liceului de b ă ­ieţi, au a ră ta t mai zilele t r ecu te + 9 g r a d e .

Calendarul a r a t ă p e n t r u zilele cari vin, vreme m e s t e c a t ă şi vân t . Deocam­d a t ă cerul e liniştit ,

Un nou contract cu fabricile de armament „Skoda"

Sun t trei ani de c â n d guvernul dlui I o r g a a s t r icat învoia la dintre s t a tu l r o m â n şi fabricile „ S k o d a " , pen t ru fa­b r i ca rea unor muniţ i i .

D. Gh, Tâtdrăscu, pr imminis t rul ţ ă ­rii şi ministru al a rmamentu lu i , s'a gân­dit că to tuş i ar fi b ine ca ţ a r a să se înzes t reze cu a rme , a căror lipsă era s imţ i t ă . A începu t deci consfătuiri ou conduoător i i fabricei aminti te, consfă­tu i r i oari s 'au t e rmina t dumineca t r e ­c u t ă . Atunci, după 12 ore de discuţii , s 'a încheiat un nou cont rac t tntre s t a ­t u l român şi fabricile „Skoda*. Vom primi d e l a ei mai multe tunuri , celelalte lu­c rur i de oari are lipsă armata urmând s ă se fabrice la noi in ţa ră , mai ales la R e ş i ţ a .

In baza noului oontract s ta tu l nos­

t ru are de plă t i t 606 milioane coroane cehoslovace. Con t rac tu l cel vechiu e ra făcut pentru suma de un miliard 30 de milioane coroane cehoslovace. Miercurea t recută , fabrica „Skoda" a început lu­crările pen t ru materialul prevăzut în cont rac t .

Cancelarul Austriei la Paris şi Londra

D. Schuschning, cancelarul Austriei , a fost la sfârşitul săptămâni i t r e cu t e şi la înoeputul aces te ia , în vizită oficială la Paris şi L o n d r a . In mod oficios s 'a anun ţa t că vizita a avut ros tul unei în­ţelegeri în t re Aus t r i a şi ţări le v i z i t a t e , ca ele să mea rgă pe drumul p a c t e l o r dela Roma şi L o n d r a .

S'a vorbit cu aces t prilej că în t a i n ă a r fi vorba să se aranjeze u r c a r e a pe t ronul Austriei a lui Ol to de H a b s b u r g . Aces te svonuri s 'au dovedit însă ne în­temeia te .

Atâ t la Par i s c â t şi la Londra , co­munişti i şi socialiştii s 'au a r ă t a t nemul ­ţumi ţ i de vizi ta dlui Schuschn ing , care , după pă re rea lor, e „călăul munc i ­torilor din Aus t r i a* . Turburâr i î n s e m a t e însă nu s 'au p r o d u s .

Cerc cultural în Căpâlna de jos DumineeI, în 10 F«braarie a. c , membri

careului cultural No. Iii, de sub conducerea dlui Iuliu Todoran înv. dir. n «omuna Biia, au ţinut o şezătoare culturală în com. Câpâlna de jos. Ca oaspeţi au luat parte Dl şi dna Du­mitru Todoraa, preşed. comit. şsol. jud. şi Dl N . Pop, învăţător.

Lecţie practică nu s'a ţinut, cursurile fiind suspendate din cauza gripei.

Se trece deadreptul la conferinţe intime 1. Dl. M. Groza ceteşte lucrarea sa: „Poe­

ţii români cari au aplicat poezia în ser viciul intereselor naţional*. Rodul ei".

2. Dl. Aug. Colceriu a vorbit despre „Fi­sele individuale".

După şedinţa intimi, a urmat şedinţa publici.

Programul care s'a desfăşurat în faţa u-nui numeros public, a fost compus din urmă­toarele conferinţe:

1. „Şcoala şi biserica, factori ai edu­caţiei ţinută de Dl I. Todoran, preş. cercului cultural.

2. „De ce trebue să mergem la biserică şi cum să ne purtăm" ţinut! de Di N Mol-dovan, înv. Sânmid luş .

3. „Cooperativele săteşti" ţ inuţi de Dl Gh. Dancu, înv. în com. Biia.

4. Trecutul şi viitorul neamului prin şcoală" de Dl Aug. Colceriu.

Ca încheiere preotul local, aduce mulţu­miri învăţătorilor pentru munca pe «are o de­pun pentru luminarea satelor.

C o r e s p o n d .

Avem prea mulţi oameni învăţat

Da, da, am ajuns şi aceste vremuri,i« c. Înainte cu 15 ani nici gândi nu ne puteam,] vada v'o dăm numai de cât.

Studenţii în drept din toată ţara au flj grevă, pentrucă s'au pus condiţii p r g a g, pentruca să poată ajuoge advosaţi.

S'au făcut vacante 129 focuri pestroJ deeători. Au intrat peste 1000 de cereri, j,j deputaţii şi senatorii au cerut ministaruhu \ justiţie să-i numiască unaia 8, altuia m iarăşi altuia 24 de tineri în locurile râmaşi^ cânte.

5500 de licenţiaţi în farmacie bat drumuri] şi se văietă că ii-s'a luat şi dreptul de a tea t r l i .

Din toamnă şi pftaă acuma au foiţi miţi 14000 de învăţători, peste cei 38.000 tj vechi, şi tot ureă scările ministerului lastre] ţiunii alţi vreo 3000 de normalişt i cari ce mânoa.

Sunt 60 de catedre vacante pentru f i fesori, iară la examenele d t capacitate catij ţin acuma la Bucureşti s'au prezentat au i puţini de 4000 de candidaţi.

Iată unde am ajuns! Şi să ştiţi c i toţij eeşti oameni invitaţi , rămaşi fără posturi,] deveni In curând cei mai mari bolşerie poate, chiar trădători de ţară.

Cea mai marc gazetă a folicilor din Spania

Este „Ei Debate", despre care am scris noi în mai multe rânduri . Aeeastă g» apare zilnic, a re pâaă acum 200.000 de abo cari plătesc regulat gazeta, căci altfel nu] trimite. Atât de bine-i merge acestei gaj încât şi-a zidit de curând un palat cu 7

Ia tipografia acestei gazete se afli mai modernă şi mai mare maşină rotativ întreagl Europa, o rotativă care. e în sta tipăreasă un număr de 64 pagini. Cul«| literelor nu se face cu manile, ci eu maşini. Toate camerele sunt provlzute cu lcfon de oas i , iară pe acoperişul palatulu un aparat de radio care trimite numai ştirile în întreagă ţara. Redactorii sânt] oameni tineri, şefredaetorul n 'are decât ani. Tot în aeel palat se află şi o şeoill nume pentru gazetari, la e a r t s'au înser toamnă 6a de tineri.

Ca toţi redactorii, tipografii şi o» de serviciu să poată lua parte regulat l] liturghie, în palat este şi o frumo*să ea unde se poate asculta liturghia începând orele 3 dimineaţa.

P« l â t g ă ziarul principal, mai apare ( o revistă de dumineca cu chipuri anumei tru popor, o revistă glumeaţă şi o revistlj tru t o p i i . Iaeepând cu Ianuarie 1935, a] pe lângă ediţia de dimineaţa a ziarului, «diţit de seara numi ţ i : „Ya".

Iată ce poate face credinţa tare!

S a v a p r e l u n g i s t a r e a d e as* In 11 centre ale ţârii e stare de asediu dela venirea la putere a guvernului de »' In 15 Martie, expiră termenul stării de •* Până atunci însă se va vota o lege care o va prelungi. Centrele, unde se vaaP1

legea se vor reduce însă, dela 11 la 6.

Nr. 9 U N I R E A P O P O R U L U I P a c 5

ţTIRIU SÀPIDA

Nil lnşfiinfare abonaţilor gazetei

noastre Din n u m ă r u l m a r e a l a b o n a ţ i l o r

g a z e t e i n o a s t r e , e ' a u g ă s i t uni i c a r i n i c i p â n ă la s f â r ş i t u l l u n i i F e b r u a r i e n 'au putut s ă - ş l f a c ă d a t o r i a faţă d e g a z e t ă , a c h l t â n d u - ş l Res tanţa ş l a b o ­n a m e n t u l p e a n u l c u r e n t . î n ţ e l e g ă t o r i a i s i t u a ţ i e i , r ă s p u n d e m c e l o r c e n e - a u r u g a t Tn s c r i s ş i v e r b a l c ă l e î m p l i n i m r u g ă m i n t e a . C u m f n s ă n u p u t e m f a c e d e o s e b i r e Tntre c e t i t o r i , Ti a n u n ţ ă m p e toţi c ă I er tăm J u m ă t a t e d in r e s t a n ­ţ e l e d e a b o n a m e n t p â n ă la 31 D e c . 1 9 3 2 , t u t u r o r a c e l o r a c a r i v o r plăt i a c e a s t ă r e s t a n ţ ă p â n ă la s f â r ş i t u l l u ­n i i M a r t i e , a. c . Ce l c a r i la data r e s ­p e c t i v ă n u v o r fi plăt i t r e s t a n ţ e l e , v e c h i ş i n o u i , s u n t a n u n ţ a ţ i c ă v o r fi daţ i p e m â n a leg i i .

Cât a î n c a s a t s t a t u l î n z i u a d e 2 3 F e b r u a r i e . La o conferinţă ţinută zilele t re­cute la ministerul de finanţe, s'a arătat că în 23 1. c , statul a încasat pin impozite suma de 54 milioane Lei. Din acestea, 11 au fost în-:asate în Bucureşti.

S p r e r e î n v i e r e a c r e d i t u l u i . Se pare :ă mergem spre Dine. Semnele unor vremuri mai limpezi, decât cele din anii trecuţi, încep ă se ivească. 0 comisie lucrează acum la

Janca Naţională pentru întărirea creditului. 3ăci s'a dovedit că societatea fără credit, e a un om prin vinele căruia nu curge sâuge. Idecă e sortită peirii.

R e f o r m ă a g r a r ă î n U n g a r i a . InlUn-aria sunt foarte mulţi nemulţumiţi, mal ales itre ţărani, din motivul eă grofii cei mari au loşii de tot întinse, iar între cei mici sărăcia

prea mare. Primul ministru, d. G5mb0j, a Inat un discurs în care a anunţat că guvernul îaghiar se pregăteşte să facă o largă reformă grară. In urma acestei reforme, a declarat rlmul ministru, Ungaria va trebui să trăiască a linişte o mie de ani.

Au f u r a t un buto i c u r a c h i u . Doi >cuitori din jad. Hanedoara au intrat în piv-iţele crâşmei din comună şl au furat un butoi u rachiu. Ei au fost prinşi şl trimişi în ju-ecată. Au fost osândiţi amândoi la câte o ju-lătate de an închisoare şi au rămas pătaţi şi u faima de „hoţi de rachiu".

G e r m a n i a s e î n a r m e a z ă . Un mare iar străin dă ştiri deadreptul uluitoare despre urmările secrete ale Germaniei. Astfel spune ă fabricile lunkers, cari au 13 mii lucrători, onstruesc în fiecare zl câte 14 avioane tip şor. Fabricile din Warnemuende, cari au 15 lil muncitori, fabrica tot la 3 zile un avion istrugător şi câte unul pentru aruncarea born­elor. Conducătorii de azi ai ţărilor au deci ouă feţe. Cu una fac mereu legături de pace, u ceealaltă se înarmează pe ascuns. Până la fârşlt cine ştie care va învinge.

D o u ă s u r o r i , s e a r u n c ă d in a v i o n . Hcele consulului american la Neapole (Italia) rau (logodite cu doi ofiţeri din aviaţia en-leiâ. Ofiţerii an căzut, na de mult, cu avionul

rămânând amândoi morţi. De durere, logodni­cele lor şi-au pus în gând să moară ca şi ele. Au plecat deci la Londra cu avionul, Iar pe drum i'au aruncat amândouă în aier. Trecă­torii drumului au găsit din ele doar două gră­mezi de carne sfărmată.

Câteva s t â n c i s e p r ă b u ş e s c p e n i ş t e t r e c ă t o r i . In Franţa s'a întâmplat de curând o mare nenorocire. Câteva stânci s'au rupt din munte şi s'au prăvălit în vale. Pe şoseaua din marginea muntelui treceau vreo opt călători. Cinci din ei au fost omorîţi sub greutatea pietrilor. Ceilalţi au fost atinşi numai, şi, grav răniji, au fost duşi Ja spital.

S ' a u d e s c o p e r i t „ r a z e l e m o r ţ i i " ? S'a mai vuioit şt ae alta uatâ de razele morţii. Ar fi nişte raze cari omoară, dela depărtare, orice vietate, şi cari ar putea aprinde avioa­nele îa aier. Aceste raze, dacă ar încăpea pe mâna unor oameni paşnici, atunci pacea lumii ar fi asigurată, căci cine ar încerca să facă războlu, ar fl pe loc oprit cu „razele morţii". Un inginer francez, numit Dunikowskl, a de­clarat că el a descoperit secretul fabricării acestor raze, şi că e gata să-şi pună această ştiinţă în slujba statului francez, dacă acesta s'ar învoi să-i revizuiască un proces pe care inginerul îl pierduse. Statul francez n'a răspuns nimic la cererea inginerului.

121 ,000 d e a n g l i c a n i t recuţ i la c a ­t o l i c i s m în c u r s d e IO a n i . Am uiai o i a t a t îu muite râaauri, câ t ae serios se gândesc Ia mântuirea sufletului Englezii, acest poate cel mai cult popor al lumei. El bine, dintre aceşti Eaglezl cari sunt de aceeaşi lege cu Saşii noştri şi cu Uigurii reformaţi, au trecut la religia catolică, în curs de 10 ani, nu mai pu­ţini de 121.000 de inş'. Catolicii din Anglia îşi susţin ei înşişi şcoiile poporale, pe cari le cercetează 403.917 copii, aşa că 70 % al co­piilor catolici umblă Ia şcoli catolice. Cei 2 300.000 catolici din Anglia susţin 1385 şcoli catolice, aşa că tot pe 2000 de credincioşi se vine câte o şcoală. Unde suntem noi pe lângă Englezi? 1.700 000 de uniţi nu susţinem nici

j o singură şcoală poporală catolică, iară gazete I poporale abia una, dar nici acesteia nu-I plă-I tim abonamentele!

T r u p e l e s t r ă i n e p ă r ă s e s c S a a r - u l . In timpul alegerilor din provincia Saar, or­dinea era menţinută de soldaţi străini, între cari cei mal mulţi englezi şi Italieni. După alegeri, ei au rămas încă acolo, pentrucă spi ­ritele erau prea agitate. Acum primim vestea că ultimele trupe străine, cele italiene, au pă ­răsit şi ele Saar-ul, plecând spre ţara lor. Lo­cul lor va fi luat în curând de soldaţii germani.

Un v a p o r s e s c u f u n d ă c u 1 5 0 d e c ă l ă t o r i . Un mare vapor ch nezesc a fost apucat de furtună în largul oceanului. Câteva ore s'a luptat din răsputeri ca să ajungă la tărm, dar strădania a fost zadarnică. Valurile furioase l-au acoperit, şi, încet, vaporul a luat drumul adâncului apelor. Pe vapor se ; flau 150 de călători. Nici unul n'a scăpat cu vieaţă. Toţi au ajuns pradă peştilor.

A î n g h e ţ a t a c ă ţ a t d e t r e n . Un copil de 14 ani, din Miercurea Ciucului, a fost luat ca ucenic de un măcelar din Bucureşti. Cum nu se putea împăca de ioc cu viaţa între s t re­ini, el a plecat săptămâna trecută spre casă. N'avea însă nici un ban, de aceea s'a acăţat de tampoane, în urma trenului. La Ploieşti a fost găsit îngheţat şi a fost dus la spital a-aproape mort.

Cât e d e m a r e e x p o r t u l R o m â n i e i . începând dela 1 până la 13 Februarie, ţara noastră a trimes peste graniţă mărfuri în va­loare de 388 milioane, 601 de mii 405 Lei. Mai mult s'a trimes în Germania de unde am primit 69 de milioane 321 de mii, 732 Lei. Vin apoi la rând următoarele ţăr i : Grecia, Italia, Franţa, Anglia, Austria, Elveţia, Cehoslovacia, Egipt, Uogarla,Spania, Australia,

| Olanda, Palestina, Siria, Algeria, Turcia, Ame­rica, Danemarca, Albania, Tunis, Belgia, P o ­lonia, Bulgaria, Danzig, Iugoslavia, Suedia şi Lituania.

şcoala Superioară Ţărănească a „Astrei", Blaj, 1934

In decursul lunii Aprilie, 1934. a funcţionat In oraşul nostrn, t u b conducerea Desp. Blaj, al „Astrei", o Şcoală Superioară Ţărănească. Chipul nostru a r a t l pe curslştll Şcoalel In grădina botanică a licealul de bieţi , ascultând lecţia dlul advocat Dr. I. Bianu, care le lă­mureşte anele din legile ţării. O astfel de Şcoală Ţărănească se va deschide şi in anul acesta. Ba mal mult, D. Al Lupeanu-Melln, preşedintele Desp. Blaj al „Astrel*. a luat măsuri ca s t se poată deschide şl o Şcoală Superioară Ţărănească pentru femei. Data deschiderii şcolilor încă nu-l stabilită. La vremea sa vom înştiinţa pe toţi cetitorii noştri despre aceasta.

Pag. 6

Glasuri de durere — Dela înmormântarea I. P. Sf. Mitropolit Vasile Suciu

Bucureşti. Academia română adânc îndu­rerată de pierderea veneratului membru onorar mitropolitul Vasile Suciu, trimite mitropoliei din Blaj condoleanţele sale. — Mraeec Preşedin­tele Academiei.

Bucureşti. In ultimul moment iiind împiede­cat de a participa la Înmormântarea marelui Mitropolit Vasile, exprim condoleanţe adânc sim­ţite. — Curator al bisericii Sf. Vasile Bucureşti, Laurenţiu Moldovm.

Cernăuţi. Pătruns de durere din cauza ador­mirii în veci a Excelenţei SaleMitrop Vasile, trimit condoleanţe în numele propriu, al cleru­lui şi al credincioşilor ruteni. — Simoviciu vi­car rutean.

Bucureşti. Rog primiţi condoleanţe pentru pierderea marelui român, protector al tuturor şcolilor din Blaj. Ioan Banciu directorul general al Casei de depuneri şi consemnaţiuni.

Bucureşti. Profund Îndurerat, Vă rog să primiţi condoleanţele mele pentru pierderea în­durată de biserica şi şcolile blăjene p e rea la cele veşnice a marelui român şi adevă-rat apostol al credinţei şi dragostei de neam care a fost înalt Prea Sfinţitul Vasile Suciu. — Directorul învăţământului secundar / . Bratu.

Bucureşti. împiedecat a participa la în­mormântare, primiţi condoleanţele mele cele mai sincere. — Senator Oyâtfâs.

Arad. Adânc impresionaţi de moartea înalt Prea Sf. Sale Mitropolit Dr Vasile Suciu, muce­nic al neamului românesc, în numele nostru şi al locuitorilor din acest judeţ, Vă rugăm primiţi cele mai sincere condoleanţe. Rugăm pe bunul Dumnezeu să-i aşeze sufletul între cei drepţi şi să-i răsplătească faptele neperitoare pentru bi­serică şi neam. — Prefect de Alba, Vulcu.

Ploeşti. Adânc îndurerat plâng alături de fiii Blajului pe marele şi blândul prelat, eruditul ctitor al aşezemintelor culturale din arena româ­nismului, Mitropolitul Suciu, al cărui nume va străluci deapururi în istoria neamului şi bisericii noastre. — Ion Basarabescu.

Bucureşti. Domnul să primească în dreapta lui nobiiul suflet al înaltului şi bunului român, păstor credincios al bunelor învăţăminte creşti­neşti. Oscar Kiriacescu.

Lupeni. Deplângem moartea marelui arhie­reu. Dumnezeu să-i facă parte cu aleşii săi. — Parohia Lupeni, Dieceza Lugojului.

Cluj. Mă ataşez cu toată smerenia şi cu Întreaga mea fiinţă la doliul ce-1 îndură biserica unită prin trecerea la cele eterne a Excelenţei Sale Înalt Prea sf. Domn Vasile Suciu arhiepis­cop şi Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş. Marele Păstor ducând o viaţă de martir va con­tinua să se roage, iar rugăciuni ascultate vor aduce dela bunul Dumnezeu întărire în credinţă credincioşilor, bisericii şi sprijin binefăcător neamului. Căutând în aceste rugăciuni mângâ­ierea de care avem atâta lipsă, o vom găsi căci ne o va da Domnul. — Marius Pecuita, director.

Dej. Adânc intristaţi de pierderea iubitului nostru Părinte, rugăm pe bunul Dumnezeu ca sufletul său să-1 odihnească în pace. — Dr Podor Marin, Dej.

Baia Mare. Mă asociez din tot sufletul la doliul încercat de biserică noastră unită şi Vă rog pe această cale să primiţi sincere regrete şi condoleanţe — Dr. Oiegaş.

Bucureşti. Rog primiţi adânci şi umilite condoleanţe pentru trecerea la viaţa vecinică a luminosului şi prea fericitului Mitropolit Vasile Suciu, unul dintre cei mai buni fii ai neamului. — Inginer Ioan Comaniciu.

Cluj. Adânc îndurerat însoţim cu rugă ciuniie noastre în drumul veciniciei pe marele nostru Mitropolit. — Emil Birtolont.

Aiud. Moartea marelui păstor şi cărturar m'a îndurerat profund. Regret că sănătatea nu mi-a permis să asist la funerarii. Vă rog primiţi condoleanţele mele pentru nemângăiata pierdere încercată de i ubita noastră biserică — Dr Baltariu.

lohanul vechiu. Deplângem pierderea ma­relui păstor. — Preot Mircea Joma şi credincioşii.

Sighetul M. Plângem pierderea marelui Mitropolit Vasile, stâlp de granit al neamului şi bisericii noastre. — Mihail Şerban şi familia.

Bacău. Fraţii franciscani trimit condoleanţe pentru moartea Mitropolitului Suciu — Provincia.

Zalău. împărtăşesc doliul Mitropoliei Bla­jului. — O. Ibrbk profesor.

Jopliţa. Sincere condoleanţe pentru pier­derea marelui Părinte Vasile. — Dr Luca, Topliţa.

Roman. Mănăstirea franciscană Sâbăoani Moldova depune condoleanţe fierbinţi, rugân-du-se astăzi la sicriul ilustrului răposat. Preot Bisoc, secretarul Provinciei.

Cluj. Luăm parte cu nestăpânită durere la grozava lovitură ce a încercat biserica noastră prin moartea ilustrului Mitropolit. — Dr Sabin Maier.

Sarmlseghetuza. Adânc instristaţi deplângem pe marele nostru Mitropolit. Clerul şi poporul Districtului Upia Traiană.

Craiova. Regrete eterne pentru moartea lui nenea Vasile. — Traxan Niculescu.

Cluj. Primiţi Vă rog şi transmiteţi Vene­ratului Capitiu expresiunea sincerei mele dureri. — Aurel Socol.

Câmpina. Rog pe Ilustritatea Voastră să primească expresiunea sentimentelor mele de adâncă părere de rău pentru durerea pe care biserica noastră o încearcă prin moartea mare­lui Mitropolit Vasile Suciu. — Clericul Laurenţiu Moisiu.

Bucureşti. Cu adâncă mâhnire am primit vestea încetării din viaţa a înalt Prea Sfinţi­tului Mitropolit Dr. Vasile Suciu, bunul şi blân­dul meu protector şi al celor 3 feciori ai mei cari au primit învăţătură şi educaţie adevărat creştinească la şcoalele din Blaj. Rog fierbinte pe bunul Dumnezeu să-1 aşeze în rândul celor drepţi ca pe un binlăcător al bisericii, al româ­nismului şi al şcolilor din Blaj. Familia Teodor Ghiţescu ortodox, oficiant superior cl. 1, şef al biroului de achitări mandate poştale interne, Bucureşti.

Sibiu. Deplângem şi noi alături de toţi Românii de bine pierderea marelui Mitropolit, in­transigentului Român şi vechiu binevoitor, al familiei noastre. — Director Constantin Papp.

Tg. Mureş îndureraţi de moartea marelui Mitropolit Vasile Suciu rog primiţi sincerele mele condoleanţe. — Dr 7 rai an Pop.

• r Oradea, Primiţi şi transmiteţi familiei Suciu sincere condoleanţe. — Lupuţiu.

Bucureşti. Sincere condoleanţe — y Moldovan. '

Cluj. Adânc mişcat de pierderea lului nostru şi marelui român, primiţi \ \ condoleanţele noastre. — Familia înghit j ţiel.

Oradea. Primiţi sincere condoleanţe P (

marea pierdere îndurată de biserică şi n e , ' Familia Bleda.

Dumbrăveni. Primiţi sincere condo1. pentru pierderea prea timpurie a marelui' hiereu. — Profesor Albu, Dumbrăveni.

Valea lui Mihai. Preoţime» şi credit tractului deplâng dispariţia marelui Vasile şi transmit dureroase condoleanţe, [ top op Romul Buzila.

Făgăraş. Primiţi cele mai adânc sis condoleanţe pentru pierderea celui mai v)| fiu al ţării şi altarului. — Director Jigal,

Sighişoara. Profund îndureraţi de a% marelui şi distinsului Arhiereu Vasile, măa la doliul Blajului şi al întregului neam. — | dura.

Cluj. Cu prilejul morţii marelui Mitre; primiţi Vă rog cele mai simţite condoleatif Profesor Alexandru Ciplea.

Bacău. Condoleanţe pentru moartea si pului Mitropolit Suciu. — Preot losif Jâh Bacău.

Vărădia. Jelesc pe marele Mitropolit,! meu prolesor. — Protopop Stoica.

Bucureşti. împiedecat din motivul dei a participa Ia înmormântarea marelui Arti

rog, primiţi pe această cale expresiunea d pentru pierderea ireparabilă. — Victor ghelschi.

Bucureşti. Profund mişcat rog Prea i râtul Capitiu mitropolitan să binevoiască»; expresia celor mai vii condoleanţe pentru derea I. P. Sf. Mitropolit Vasile Suciu —(• primul rabin, Bucureşti.

Timişoara. Reuniunea sf. Măria a fes române unite din Timişoara îşi pleacă gem la treptele catafalcului marelui Arhiereu io tându-şi ca şi ultim omagiu, rugăciunile Prea Curata Fecioară. — Elena Dr. Bi prezidentă.

Cluj. In doliul ce prin moartea Mit litului Vasile încearcă neamul şi biserica ut cu adâncă durere sufletească Vă prezint si condoleanţe. — Dr. Ioan Costea.

Sânnicolaul Mare. In mitropolitul 1 Suciu dela Blaj plângem fără mângâiere f truchipătorul arhiereului ideal, român i ştin integru, chivernisitorul cel mai des* al avutului bisericii pe care 1-a plasat nieri lără pereche. In ţara de caractere f creştine vieaţa lui adauge nouă lumină 1» lucită tradiţie a antecesorilor şi rămân* de foc pentru urmaşi. — Preot Valeţi* tean.

Bucureşti. Reîntors din călătorie sptf rea mea durere am aflat de trecerea în celor drepţi a înalt Prea Sfinţitului M'" Vasile Suciu. Deplângând dispariţia P r { l f

a marelui Arhiereu şi mare român rog, 1

cele mai sincere condoleanţe. — Richari^

Bixad. Fraţii sfântului Vasile dep$ marele Arhiereu şi fac rugăciuni pentru lui. — Atanasie Maxim superior region8

Nr. 9 U N I R E A P O P O R U L U I P a * . 7

Un mare duşman al pomilor Păduchele ţestos

A pă t runs la noi în ţ a r ă un mare duşman al pomilor, anume Păduchele ţestos. A fost adus din Ungar i a ou mlâ-diţele de pomi şi cu trandafirii cumpă­ra ţ i de acolo.

Păduche le ţes tos este originar din China. Mai întâi s'a găsit însă în ţinutul San José din California, înainte de a-ceas t a cu vre-o 60 de ani. De aceea îi şi zic unii Păduchele din San José .

Din China, păduchele ţ e s tos a t re­cu t şi în Japonia , apoi în Sta te le-Uni te , Canada , Chili, Argent ina , Mexic, Aus­tralia, Africa de Miază-zi, Tasmania , Noua-Zelanda , Aust r ia şi Ungar ia . Din Ungar i a a venit la noi.

Păduchele ţ es tos es te mic, abia de 1 milimetru lungime şi de coloare galbenă. E s t e acoperi t cu o coajă ce­nuşie-negricioasă şi la mijloc galbenă lucioasă.

P e t r e c e bine în orice ţ inu t . Sufere frigul cel mai mare şi că ldura cea mai r idicată.

Se înmulţeşte repede. O m a m ă poa te pune c â t e 9—10 viermuleţ i în vreme d8 24 ceasuri . Timpul de punere a vier-muleţilor ţine pes te 6 săp tămâni . Ia r pent ruca un viermuleţ să se desvoalte şi să a jungă şi el să se p o a t ă înmulţi, brebue 30—40 zile. Astfel în t r 'un an se Dot p ă r â n d a cel puţin 3 neamuri de păduchi.

Pe vremea înmulţirii , m a m a ori nănâncă foarte mult , ori nu mănâncă le loc, ci s tă numai pe o coajă de m ă r îaoată şi pune pui-viermuleţ i .

In v ia ţ a viermuleţilor se pot deosebi două s tăr i . O s ta re de misoare si una

* «

de şedere . S ta rea de mişcare , e foarte scurtă, abia de câ te-va ceasuri . In a-ceas ta s t a re , viermuleţi i sunt foarte sprinteni şi pot face o oale de câ te-va seci de metr i .

In a doua s ta re , viermuleţ i i nu se mai mişcă, sunt fără de picioare şi sun t Invaliti într 'o coajă, oeva mai mică ca şi coaja păduchilor bă t rân i şi la mijloc i e coloare neagră- lucioasă.

In a c e a s t a s tare de şedere , pe t rec şi pes te iarnă de obioeiu pe par tea din jos a mugurilor.

Păduchele ţ e s tos a t acă mulţi pomi. P â n ă acum se cunosc pes te 70 de soiuri de pomi şi copaci pe cari poate t ră i . Astfel poa t e trăi pe măr, păr, gutui , păduce l , scoruş, prun, trandafir, pierseo, oais, p lop , salcie, plop t remură tor , ulm, teiu, p l a t a t an , mes teaoăn , oastan, nuc, corn, smochin, frasin, molid, dud, sal­câm, v i ţ a de vie.

A t a c ă de obioeiu p a r t e a lemnoasă a pomulu i : t runohiu şi crengi . P o a t e n taoa Insă şi frunzele şi fructele. Se aşează mai ales în crepftturile coajei, ori şi în oohiul fructului sau la legă­t u r a cozii fructului.

Gând sunt mulţ i , se pot găsi şi pe al te părţ i ale fructului. Din cauza nu­mărului mare al păduchilor se poa te forma pe anumite păr ţ i ale pomului, o adevăra tă coajă. După 3 ani dela a t a ­care , pomul moare .

Răspândirea păduchilor ţes toş i de pe un pom pe altul sau dintr'o grădină înt r 'a l ta se poa te face şi prin vânt, prin animale şi chiar şi prin oameni.

Dintr'un ţ inut într 'al tul sau dintr 'o ţ a ră într 'alta poate fi răspândit prin poamele şi mlădiţele ce se aduc din ţ inutul sau ţa ra bân tu i tă de acest pă­duche.

De aceea cumpărarea poamelor şi a altoilor din ţ inuturi le bântuite de pă­duchele ţestos t rebuie oprită.

Pomii a taca ţ i de păduchele ţ e s tos t r ebue stropiţi cu o zeamă pregă t i tă din apă, piatră vână tă , var st ins şi Novenda — un fel de sare ce se cum­pără din prăvălie. La 100 litri apă se pun 2 kgr. p ia t ra vână t ă , 2 kgr. v a r s t ins şi 10 kgr . Novenda . Ou aceas t a zeamă de coloare cenuşie se poate s tropi ia rna ori ce pom. Stropirea să se facă numai în zilele fără îngheţ .

Stropirea pomilor se poate face ori când, începând dela căderea frunzelor şi până la înmugurire . Pomii s t ropi ţ i în aceasta vreme, p r imăvara au un frunaiş verde şi s ă n ă t o s .

I o n P o p u - C â m p e a n u

Bătălia agriGolă-românească Ia cursul lunii t recute s'a ţinut la Bucu­

reşti, o mare constituire a tuturor prefecţilor din ţară, la care au luat parte mai mulţi mi­niştri, printre cari şi de V. P. Saşiu, ministrul agriculturii.

Scopul acestei soasfătuiri a fost ducerea ia îndeplinire a o mulţime de lucruri, spre folosul şi binele obştesc. Una din aceste mari probleme a fost spusă cu privire la agricul­tura ţării noastre şi, mai ales, care priveşte pe micii agricultori, după cum vom vedea. Mieii plugari vor fi ajutaţi, îndrumaţi ca să-şi poată lucra pămâatul eât mai bine, pentruca astfel să-şi poată scoate din vânzarea produselor lor eât mai mari venituri.

Ministrul de agricultură v reas l pornească o adevărată bătălie, care s i aduci bună stare, mărire de producţie cantitativă şi calitativă, doreşte să se pună o nouă bază agriculturii noastre româneşti. Ia acest scop arătăm aici ce are de gând Dl V. P. Sassu, ministrul agricul­torii s i înfiptuiasci:

1. S i se facă aprovizionarea plugarilor pentru primăvară, cu seminţe bune, curăţite şi ferite de orice boale, pentruca in modul aeesta s i se poat i asigura o recoltă cât mai buni .

2. S i se facă îngrăşarea pământului, prin gunoire, care este aşa de necesari în multe părţi ale pimântului nostru destinat diferitelor culturi.

3. Pentruca s i se continue lupta ce s'a dat as t i toamnă eu fructele româneşti, pomii trebue curăţaţi şi îngrijiţi cât mai bine la pri-mftvari.

4. Isfiinţarea de staţiuni pentru curi ţ i rea seminţelor. Aeeasta ar urma să se faeă pe cen­tre de comune, tnzestrftndu-le cu moşii şi ma­teriale necesare aeestui scop ca: maşini de treerat, de săminat cari se vor cumpăra de Camerele Agrieole cu fondurile ee li se vor pune la îndemlnă.

5. Cultivarea plantelor leguminoase, tex­tile (oânepa, inul) fi medicinale, cari as igur i

agricultorului un venit frumos pe Iângi cel obţinut din vinderea produselor agricole.

6. Facerea ar i tur i lor de pr imivar i cu în­grijire, mai ales pentru regiunile unde bântuie seceta.

7. Sădirea pomilor şi arborilori s i se faeă cu multă dragoste, c ic i as igur i un venit frumos.

8. Valorizarea (preţuirea) produselor să se faci prin mijlocul cooperativelor, cari nu vor trebui s l lipssască din nici un loc, dacă v r tm ca produsele noastre s i fie bine vândute şi venitul s i rămână fn puaga noastră.

9. întreţinerea semănăturilor şi păşunilor pria grăparea lor nimicind buruienile cari se întind pe ele, mai cu seamă cele aduci toare de boale.

10. Iazsstrarea comunelor cu reproducă­tori de rasă bună, pentru pr i i i la animalelor,

11. Coatrolul sanitar al animalelor făcut cât mai regulat, pentru combaterea boalelor intre animale şi paseri.

12. Dtsvoltarea grădinăritului, a creşterii paserilor de curte şi a ocupaţiunilor casnice, cu deosebire pentru locuitorii din jurul oraşelor.

13. Aflarea de locuri, unde plugarii noştri s i-şi poati vinde uşor produsele lor şi totdeo­dată şi bine.

îngrijirea satelor cu paznici comunali pen­tru păzirea câmpului şi păstori pentru vite. Pentru realizarea acestor puncte se vor trimite la munci toţi inginerii agronomi şi tot pe r ­sonalul agricol aflător pe la camarile agricole şi în alte locuri. Toate acestea însemnate lu­crări se vor face prin sfaturi, îndrumări, aju­toare, premii şi subvenţii cari se vor da pentrn ajuagerea la mărirea produeţiunei produselor agricole.

Desigur că îndeplinirea luorărilor înşirat* mai sus vor asigura o producţinae mare, d* calitate şi eantitate mai bună faţă de anii trecuţi.

Iar pentru organizarea acestei bătălii a-gricole, care se va da anul acesta, se vor forma pe judeţe şi comune comitete agrieole, eari vor urma întru toate îndrumările date de Ministerul de agricultură.

Bătălia agricolă bine condusă va duse a-grieultura noastră românească eu un pas îna­inte, apropiiadu-ne din ee în ce de popoarele cari fae o agricultură cu mult mai bună, g ă ­sind comoara nepreţuită a muncii lor în p ro ­dusele obţinute. Lucrarea biae făcută a pămân­tului ne asigură o răsplată vrednică şi b o n i a muneei noastre, iar cu ca odată preţuirea adevărată a tuturor produselor pe cari Ie avem.

La o marfă bună, cuviae-sc un preţ b u n ! O l i m p i u I. B â r n a

B u n ă I i n f l a ţ i a ? Se svonise, înainte cu câteva săptămâni, că se va face Inflaţie, adecă se vor tipări bani mulţi şi astfel va scădea valoarea banului nostru. Era vorba anume să se tipărească bani noul în valoare cam de 7 miliarde Lei. Ce s'a întâmplat? Lu­mea dela Bucureşti şi dela oraşele mari a dat Iureş la ţară, a început să cumpere pământ , căsi, bucate, vin, vite, cu un cuvânt orice, ca să nu rămână de pagubă, scăzând valoarea banului. Dacă se făcea noua inflaţie, cine pă ­gubea? Ţăranii. Cum a ş a ? Aşa că ei vindeau pe bani scumpi tot ce aveau, iar pe urmă se alegeau cu o grămadă de bani fără valoare pe fundul lăzii. Să ne ferească deci Dumnezeu de inflaţiei

U n c o p i l a f o s t a r s d e v i u . într'o comună din jud. Buzău, nn copil mic, de trei ani, a foit lăsat singur acasă. A început să se joace în jarul cuptorului de foc, şi I-s'au a-prlns hainele depe el. Când an sosit părinţii acasă l-au găsit ars de vio.

Pag. 8 U N I R E A P O P O R U L U I

C ă r ţ i n o u ă N o r o c şi v e s e l i e ! „Măriuţa Sabie" şi

alte schiţe umoristice din viaţa poporului de Niculae Lupu. A apărut în biblioteca poporală a Asociaţiunii „Astra", nr. 217. Editura Asocia-ţiuuii „Astra 8 , Sibiu, str. Şaguoa 5. Format H V 2 / 1 5 cm. 68 pagini, preţul 5 Lei.

Cetitorii noştrii cunosc de bună seamă pe autorul acestei broşuri. De multe ori s'au înve­selit cetmdu-i rândurile, cu întâmplări haslii, publicate la foiţa gazetei noastre.

Ia broşura de faţă, autorul a strâns câteva din istorioarele publicate de Dsa în publicaţn răsleţe. Sunt patru povestiri, în care e prinsă viaţa satelor noastre, cu multe întâmplări hazlii şi cu mulie învăţăminte folositoare. In timpul liber nu veţi găsi ocupaţie mai potrivită decât să citiţi, în auzul tuturora, din broşura »Noroc şi veselie*. E scnsă într'o limba curgătoare, frumoasă şi pe înţelesul tuturora. Cu 5 Lei, fie­care o poate avea în casa sa. O recomandăm călduros.

P . I. V e r n o n I o h n s o n , Un d o m n , o c r e d i n ţ ă , t r a d u c e r e d e I . B., După „ana­lele sfintei Tereza de Dsieox, laşi, Institutul grafic «Presa Bana", 1934, 48 pagini, format 12/29 cm. s preţul 10 Lei.

Io această broşură ni-se arată, cum şi pen-truce s'a întors preotul englez Vernon Iohnson dela religia protestantă şi anglicană ia cea ca­tolică, în urma cinstei pe care o dedea Sf. Sore Tereza de pruncul Isus. Broşura se citeşte cu mare plăcere, mai ales de oamenii cu carte, cărora le-o şi recomandăm cu toată căldura.

C r i s t o f o r S c h m i d , p r e l u c r a r e d e p ă r . B r o n i s l a v F a l e v s k i . C o m o a r a t ă i n u i t ă ş i e r o i i C r e d i n ţ e i , Iaşi 1934, Institutul grafic „Presa Bună", 38 pagini în format 12/29 cm. preţul 8 Lei.

In această broşură ni-se dau două poves­tiri drăguţe de vestitul scriitor german, Cristofor v. Schmtdt, prelucrate de păr. Bronislav Faiew ski. Sunt două istorioare morale de toată frum-seţea cari vor face multă bucurie cetitorilor bi­bliotecii »Presa Bună*.

P r . G. S e p i e t e r — P r . I o a n V u l t u r » E x a m e n u l d e c o n ş t i i n ţ ă î n v i a ţ a s p i r i ­t u a l ă . Editura părinţilor Basiiieni. Tipoprafia „Sf. Vastle", mănăstirea Bixad, jud. Satu-Mare, 1934, 94 pagini în format 11/15 era., Preţul 10 Lei.

Pâr. profesor a făcut foarte bine când a tradus în iimba românească vestita carte a preo tului francez G. Sepieter. Cetitorii cărturari vor ceti cu mare folos această broşură, care le dă poveţe^ cum să-şi examineze conştiinţa, pentruca sâ se poată spovedi cât mai bine. O recoman­dăm mai ales preoţilor şi cărturarilor noştri cari vor afla în ea comori nepreţuite.

P r e o t u l î n ş c o a l ă , I . l e c ţ i i d i n M i c u l C a t e h i s m d e p ă r . M i h a i S ă l ă g e a n , Oradea, Tipografia Românească, 1934. 126 pagini, for­mat 23il6 cm., broşată preţul Lei 25.

Cartea păr. Mihai Sălăgean dela Oradea, care de 30 de ani este catihet şi astfel a ajuns să devină un catihet bun, este cât se poate de folositoare pentru preoţii noştri şi ea n'ar fi iertat să lipsească de pe masa nici unui catehet. j Pâr. Sălâgein ne dă în 57 lecţiuni întreg micul Catehism scris de păr. canonic Dr. Nicolae Brînzeu, prelucrat cât se poate de uşor şi de pe înţelesul copiilor. Dacă preoţii noştri s'ar folosi şi de această carte, ar face orele de re­ligie cât se poate de plăcute, iară pe elevi i-ar atrage pentru religie tot mai mult, aşa că am putea avea nădejdea de un viitor tot mai bun şi mai strălucit. Aşteptăm cu nerăbdare şi voi. 11. al cărţii păr. Sălăgean.

M u l ţ u m i t ă

Numeroaselor scrisori de condoleanţe, primite cu ocazia morţii regretatului meu soţ Nicolae Popp, le exprim pe această cale adânci mulţumiri.

Bla j , 24 Februarie 1935. văd. Vetur ia Popp n. Denghel

Lista neagră D u ş m a n i i f o i i

Duşmanii foii sunt toţi aceia cari au pri­mit-o ani dearândul, s'au fălit că sunt şi dânşii oameni cu carte, iar acuma, când le cerem bani, nu vreau să ne mai cunoască. Iată numele unors dintre acei cari ne au păgubit astfel: Domnosie Mârza, Bouţarul de jos . dator 885 Teodor Paşcălsu a. T. Vişag . . . » 9 4 5 Gheorghe llisie, Pâucota . . . . » 3 1 7 Petru Pop AL, Ghelar » 4(5 Gheorghe Pogăniciu, Petroşeni . . s 230 îoan Iileş 1. Nic, Borga-Tiha . . . > 475 Ioan Pop 1. Sim., Borga-Tiha . . . > 175 Vasiie Pop 1. G., Borga-Tiha . . » 600 Teodor Gherman G. Fildul de sus . » 180 Alexandru Negruţiu, Sucutard . . » 845 Rus Vasiie, Comlosc . . . . . . » 196 Nic. Suciu, Coroisâmărtin . . . . » 460 Ioan Perşia, Comlod » 495 Jurca Partenie, Pianul de jos . . . » 577 Vasiie Cioloca, Chinciş » 630 Cornelia Cheţian, Nima Râciului . » 595 Teodor Morariu, Desmir . . . . » 180 Iuliu Roman, Filipişul Mare . . . » 135 Antoniu Costin, Groşi » 915 Simion Mmălţan, Bucerdea gr. . . » 435 Teodor Popa, Ocnişoara . . . . » 155 George Milian, Betfia . . . . . » 675 Paul Igna, Betfia » 675 Ioan Cherecheş, Agriş » 725 Ioan Puşcaş, Filipişul mare . . . » 125 Nicolae Pauleti, Beşineu . . . . » 127 Ioan Muntean, Ciumbrud . . . . » 325 Nuţu Boroş 1. Ioan, Ciumbrud . . » 645 Ioan Titu B., Ciumbrud » 825

Vom continua cu asemenea liste şi pe a-ceşti duşmani ai foii. noastre îi vom da şi pe mâna advocatului nostru. Minai 1 Mdtiwm. |""\| 1' M^m^mpiwftjflyijimini t „ u j 11 i m — g — w m i n u m j i m i M i m

Posta gazetei Am primit câte 100 Lei dela următorii: Bud Va­

siie, Ioan Gârbovan, Fedoreac Gheorghe, Soc. culturală Herina, Ioan Nicula, Teodor Mateiu.

Câte 150 Lei: Brustur Remus, „Crucea Roşie" Zălau, Gh. Cernău, Rusu Uie, Of. parohiaf Cizer, Andreiu Bonea, Alex Gavruş, Petean Ioan, Gavrîl Rugea Zgerle, Băcilă Alimpiu.

Câta 200 Lei: Popa Onu 1. T., Robu Ioan,Aurel Tioc, Elena Rusu, Iacob Lazar, Of. parohial Petroman.

Alte sume: Vinţi George 400; D Păuleţ 267: A-tanasiu Hopârtean 120 Popa Vasilică 370; Ursan Gavril 286; Albu Trifu 270, Gh Cernăn 120; G. G. Câmpian 75; Ing. L. Codarcea 680; Chiş Paul 300; Vasiie Abuşan 140; Dănuţ Vasiie 75; Moise Sârb 260; Dreghiciu Dioni-slu 225; TulaiTeodor 88, Mureşan Ioan75; G.Borcea40; V. Toaşcă 1. Ioan 30; Ioan Toma 300; Ioan Rusu 390; Toma Ciolac 70; Of parohial Aiton 312; Haţegan Au-gustin 300; Ioan Stanciz 172; Coman Ioan 117; Svecle Nicolae 50; Pascu Ioan 160; Ioan Pop 35.

Tămaş George 450; Of. parohial Valea Chioarului 334; Ioan Mateuţiu 771; Ioan A. Fodor 75; Nic. Măr­ginean 20; Chirion Hodârnău 142; Adrian Oţoiu450; Ni­colae Oşan 360; Ioan Breazu 75; Dr. Victor Fodor 180; Ştefan Nyergeş 488; Sichet George 120; Petru Maţu 75; Feldiorean Gavril 80; Pr. George Bone 950-Botezan George 75; Ioan Cârnu 85; Anton Marţ 40. '

_ _ R e d a c l o r M U L ^ ^

Publicafiune

Cu ziua de 15 Martie 1935 să închiriază

luJ^IT D

s

n V i c t o r M i h a | y »> t o t ^ şl localul de prăvălie din piaţa I. M. Clain.

*rru ° P O t B l"»« î ^ in t eze ofertele în C e n r a T r , . d f 3

d e m a l s a s l a Administraţia Centrală Capitulară din B la j . * 274 ( 1 - 2 ) flflm- C e n t r a i ă c a p i t u l a r ă . B l a j

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . D u m h ^ Nu. 1 8 4 - 1 9 3 4 " " " *

Publicaţie de licitaţie Sabieasnatul Ş;f Portărei prin

publică câ în baza deciziunii No. G. 1 9 ^ a judecătoriei mixtă Biaj în favorul r e r . j a

tului Veisz et. C. com. de textilă în Satârj. repr. prin advocatul Dr. Lud. Enyedi adv.j pentru incasarea creanţei de 1887 Lei şi sec. s : fixează termen de licitaţie p^! 16 Martie 1935 orele 21/» p. m. la faţa i0 c, in Biaj Str. 1. M e u Kseia Nr. 21 undeseţ vinde prin licitaţiuue publica judiciara; 80 stofă de haine f u valoare de 8000 L?i.

In caz de nevoie şi sub preţul de estirîa Dumbrăveni, la 15 Ftbr . 1935.

(27i) 1 - 1 FLEFLEA şef m > :

No. 2 6 9 - 1 9 3 5 .

FuiiiicatiuBie Primăria comunei Bucerdea GrânoasS

în lucrare prin licitaţie publică ce se va j în ziua de 18 Martie 1935 ora 10, în locs

Primăriei comunale, terminarea localului şti lei primare.

Caietul de sarcini, planul şl devizul pot vedea la Primăria comunală în oreie serviciu.

Preşed. Com. Int.: Notar: î . C î s t i a n • . Oltean

(273) 1 - 1

Tipografia Seminarului Teologi

'catru pentru şaten La B l a j s a t i p ă r e ş t e , s u b îngrijit

d fu i ALEXANDRU L U P E A N U M E L I N ,

r e c t o r u l g a z e t e i n o a s t r e , o bibfiotr d s p i e s e t e a t r a l e p e n t r u s ă t e n i . Ples s u n t a l e s e a n u m e c a s ă p o a t ă fi c a t e d e t i n e r i d i n p o p o r ş î c a ele f ie î n ţ e l e s e ş i g u s t a t e d e locuitori i t e i o r .

Până acum au apărut următoarele ne* 1. CÂRLIG VINDE PE SURU, teatn

tesc într'un act, localizare de A. Melin. Pi reprezentare se cer 4 persoane şi scet foarte simplă. Piesa e plină de haz şi J jucaţ i p â n â acum î n foarte multe părţi. % unei cărticele 5 lei.

2 LEAC PENTRU MUERI, teatru 9 ral în 2 acte, localizare de A. Melin. P' reprezentare se cer 19 persoane, dintre 5 mai principale. Scenârla uşor de făcui jucat mai întâi în comuna Unirea jud. T< cu mare succes. Preţul 8 lei

Teatru şcolar T o t s u b î n g r i j i r e a d l u l Lupe 2

M e l i n s e t i p ă r e ş t e ş l o biblioteca t e a t r u ş c o l a r , u n d e a a p ă r u t pâ"* c u m v e s t i t a p i e s ă :

FETIŢA ORFANĂ, feerie muzicala i acte de A. Melin, care s'a reprezentat <" petate ori Ia Cluj, la Sibiu, Craiova, Bl«li' ştie, şi îa aproape toate oraşele ardelei" şi în Moldova şi Dobrogea. Foarte mult şi sătenilor. Până acum a fost repre^ în sute de comune. Cântecele din aceas» rocoasă piesă le ţin minte copiii ani de- ,

Preţul unui exemplar (fără note 0 } l

Lei 10 Toate piesele de mal sus, se află d{

zare la

Librăria Seminarului din

c gr.-cat. Blaj

La preţul fiecărei cărticele, cerută s £ | _Prin postă, se adaugă şi 2 lei pentru^"'