2._propolisul.doc

47
Originea si tipurile de Propolis Propolisul este un material rasinos de consistent cerii recoltat de catre albine din muguri si scoarta copacilor. Proprietatile fizice si culoarea lui variaza, si este folosit in interiorul stupului pentru scopuri diferite. El este foarte important pentru colonia de albine dar si pentru sanatatea oamenilor si animalelor dupa cum am vazut intr-una din lectiile anterioare. Propolisul are ca surse principale (originea): Secretia plantelor, exudates. Rasinile din scoarta copacilor (in special pinul- punus spp.). Muguri de mesteacan (betula species). Muguri de plop (populous species) 1 . Eucalypt (eucalyptus sp.). Castan (aesculus hippocastanum). Salcie (salix species). Alnus spp. Brad (abies spp.). Prun (prunus spp.). Ulm (ulmus spp.). Stejar (quercus spp.). Frasin (fraxinus excelsior). Etc. Popravko 1969, afirma ca prezenta unui grup mare de compusi de tip flavonic in propolis dovedesc originea din plante a acestui produs. Totusi faptul ca numeroase component flavonice ale propolisului apar mai ales intr-o forma glicozilata indica ca materialul brut de provenienta vegetala folosit de catre albine la 1 Verzar 1983, a aratat ca extractul cel mai efectiv (antibacterian si antimicotic) este “propolisul de plop si din muguri de plop”. 1

Upload: dianaalexandra

Post on 06-Dec-2015

22 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Originea si tipurile de Propolis

Propolisul este un material rasinos de consistent cerii recoltat de catre albine din muguri si scoarta copacilor. Proprietatile fizice si culoarea lui variaza, si este folosit in interiorul stupului pentru scopuri diferite.

El este foarte important pentru colonia de albine dar si pentru sanatatea oamenilor si animalelor dupa cum am vazut intr-una din lectiile anterioare.

Propolisul are ca surse principale (originea):

Secretia plantelor, exudates. Rasinile din scoarta copacilor (in special pinul- punus spp.). Muguri de mesteacan (betula species). Muguri de plop (populous species)1. Eucalypt (eucalyptus sp.). Castan (aesculus hippocastanum). Salcie (salix species). Alnus spp. Brad (abies spp.). Prun (prunus spp.). Ulm (ulmus spp.). Stejar (quercus spp.). Frasin (fraxinus excelsior). Etc.

Popravko 1969, afirma ca prezenta unui grup mare de compusi de tip flavonic in propolis dovedesc originea din plante a acestui produs.Totusi faptul ca numeroase component flavonice ale propolisului apar mai ales intr-o forma glicozilata indica ca materialul brut de provenienta vegetala folosit de catre albine la producerea propolisului a fost afectat de sistemul enzymatic al albinei, cauzand distructia partial a compusilor si in special desfacerea ramasitelor de zahar si eliberarea aglicanilor. In fosta URSS , cea mai comuna sursa de propolis este din muguri de mesteacan (betula verrucosa), mai mult decat din muguri de plop (populous nigra).

Muguri de plop

1 Verzar 1983, a aratat ca extractul cel mai efectiv (antibacterian si antimicotic) este “propolisul de plop si din muguri de plop”.

1

Mugurii de plop sunt in mod particular atractivi pentru albine, in zonele de clima temperate. Acesti muguri produc un exudat care poate contine cateva sute de compusi fenolici si fiecare specie de plop exudeaza o mixture caracteristica de compusi. Compozitia balsamului de propolis se poate “potrivi” cu exudatul characteristic al mugurilor de plop, iar specia de plop de la care s-a recoltat exudatul poate fi identificata (Greenaway si Colab 1990).

In concluzie :

Exista mai multe specii de plante care pot fi sursa pentru productia de propolis. Aceste specii de plante se gasesc pe toata suprafata pamantului, exceptand zona

Polul Nord si Polul Sud+Sahara. Substantele active farmacologic din exudatul plantelor vor fi gasite de asemenea si in

propolis. Exista o mare variabilitate in compozitia propolisului produsa de marea valabilitate a

plantelor – sursa.

Tipuri de propolis

a) Dupa originea geografica: European Siberian Nord American Central American etc

b) Dupa altitudine: Propolis montan Propolis de campie Propolis de desert

c) In functie de caracteristici (culoare): Propolis maro-verzui (mai ales in zonele temperate) Propolis rosu (mai ales in zonele tropicale)

Se poate spune ca datorita existentei atator feluri de plante exista multe tipuri de polen.Totusi, veti fi surprinsi. Indifferent de origine, propolisul are efecte asemanatoare.

Caracteristicile propolisului

2

Structura si consistent

Structura si consistent propolisului variaza in functie de temperature.

Tare si fragil la 0-15°C in special cand este mai vechi. Moale si maleabil la aproximativ 30°C. Vascos intre 30 si 60°C. Lichefiaza la temperature mai mari de 60-70°C.

Daca este incalzit usor in bain-marie se scindeaza in doua parti distincte:

O parte vascoasa ce se lasa la fund. O parte lichida (ceara de propolis) ce pluteste la suprafata apei.

Continutul de ceara variaza intre 7,5 si 35% (Ivanov 1981).Continutul cu impuritati variaza intre 18 si 34% (Makashvili 1972).

Structura microscopic a propolisului este incredibil de asemanatoare cu cea de origine. Explicatia poate fi probabil legata de activitatea unor “albine lucratoare specializate in propolis”2.

Culoarea

Culoarea variaza in functie de zona geografica si de plantele de origine: Galben deschis Galbui-verde Galbui-maro Maro rosiatic Caramiziu inchis Maro verzui Maro inchis Etc.

Ca un exemplu culoarea predominant a propolisului Brazilian este:- Rosie- Verde- Maro clara

Mirosul

2 Jeanson si Marchenay 1976.

3

Propolisul European prezinta in mod uzual un miros placut si dulceag de muguri de plop, ceara, miere si vanilie. Cand este ars degaja un miros delicat datorita rasinilor aromatice care devin volatile. Mirosul propolisului Georgian seaman, in general, cu propolisul din alte zone si regiuni ale URSS (Makashvili 1972). Propolisul Lituanian are un miros foarte puternic de scortisoara.

Gustul

Acru si uneori amar.Propolisul Georgian are un gust amar si intepator.Cea mai mare parte a tipurilor de propolis Brazilian sunt picante.Flavonoizii si propolis au un gust amar si astringent3.

Temperatura de topire

Temperature de topire se intinde de la 65°C pana la peste 82°C. unele esantioane pot avea temperature de topire peste 100°C. (Makashvili 1972)

Solubilitatea

Aproape insolubil in apa rece.Partial solubil in:

Apa fierbinte sau fiarta (unele substante din propolis, solubile in apa fiarta, sunt acizii fenolici, in special acidul cafeic. De asemeni zaharurile si aminoacizii sunt solubili in apa. Bankova 2000).

Alcool Acetone Amoniac Benzene Chloroform Eter Tricloretilena Etc

Propolisul poate fi in intregime diluat numai intr-un amestec adecvat de solvent.4

Viteza de oxidare- Viteza de oxidare a propolisului Georgian variaza intre 16-21 secunde.

3 Patzaichin si Colab 1990.4 Donadieu 1994

4

Procentul de dizolvare in cloroform- Variaza intre 7,64 si 22,44 (Makashvili 1972).

Ph- variaza intre 5,2 si 5,7 (Bracho et al. 1998).

Activitatea antibacteriana- a solutiei de extract de propolis in etalon (EEP) este mentinuta la un ph acid sau neutru.5

Compozitia propolisului

5 Scheller, Stanislaw, Szaflarski, J.,Tustanowski, J., Nolewajka,E., Stojka,A. 1977 – biological properties and clinical application of propolis I. Some physic-chemical properties of propolis, in Arzneimittelforschung 27 (II)(4), Seiten 889-90 (abstract).Prezenta celor 19 elemente a fost aratata in extractul alcoholic de propolis EEP.

5

Compozitia propolisului este un subiect fascinant. Dintre toate produsele apicole, propolisul este probabil cel mai “medicinal”. Compozitia sa, proprietatile farmacologice si indicatiile au fost studiate de mii de cercetatori.

Compozitia cantitativa a propolisului

Exista un numar mare de compusi ce pot aparea in propolis. Greenaway si Colab 1990, a spus ca avand in vedere ca exudatele din mugurii diferitelor specii de plop sunt frecvent asemanatoare in ceea ce priveste compozitia calitativa. Pot fi foarte diferite in ceea ce priveste compozitia cantitativa, iar aceste diferente se reflecta in compozitia propolisului ce include exudatul din muguri. Aceste variatii in compozitia propolisului pot fi considerabile.6

Propolisul contine aproximativ: 55% rasini7 si balsamuri8

7,5-35% ceara9

10% uleiuri volatile10

5% polen11

5% acizi grasi 4,40-19% impuritati (Ivanov 1981) Terpene Substante tip tanin (Tihonov 1978), secretia glandelor salivare ale albinelor si

componente accidentale.

Compozitia calitativa a propolisului

Flavonoide6 Asemenea diferente majore in compozitia propolisului au efecte considerabile asupra proprietatilor. Presupunerea ca uneori compozitia polenului este asemanatoare cu originea da (sursa) este incorecta si orice experiment asupra popolisului presupun a fi stiintific trebuie sa fie detaliat asupra constituientilor propolisului (Greenaway si Colab 1990).

7 Rasina este un termen folosit pentru substante care sunt in mod obisnuit lipicioase si insolubile, sau foarte putin solubile, in apa sau in solvent organic. Datorita acestei insolubilitati, par sa fie importante numai pentru proprietatile lor structurale.

8 Balsamurile sunt lichide naturale sau substante semi-solide obtinute uzual din scoarta copacilor prin metode speciale (Opris 1990).

9 Ushkalova si Topalova (1978) au aratat ca ceara este un component indispensabil al propolisului, desi proportia sa depinde de regiunea de unde a fost extrasa de albine, metoda de colectare si de alti factori, ei au gasit de asemenea in monstrele de polen colectate din trei regiuni ale fostei URSS patru tipuri de ceara, diferite una de alta sub aspectul greutatii specifice si solubilitatii in alcool etilic (Ivanov 1981).

10 Uleiurile volatile sunt compusi ce au in mod uzual mirosuri placute.

11 Nakashima T. Si Nakashima N. 1989, au aratat ca propolisul Brazilian obtinut de la albinele Africane contin cantitati mai mari de polen decat cel obtinut de la albinele Europene.

6

Acizi alifatici si esterii lor Acizi alifatici cu lant lung Uleiuri volatile cu lanturi scurte Esteri unor uleiuri volatile cu lanturi scurte Acizi aromatic si esterii lor Acid benzoic si derivatii Aldehide Alcooli Acid cinamic si derivati Alti acizi si derivatii Cetone, fenolisi compusi aromatic Terpene, alcooli sesquiterpenici si derivatii lor Terpenoide si alti compusi Compusi volatile Hidrocarburi Hidrocarburi alifatici Steroli si hidrocarburi steroide Zaharuri Lactone Alfa si beta-amilaze Aminoacizi Derivati ai acizilor nucleici Vitamine Minerale Transhidrogenaze anaerobe Substante H+ donoare Alte substante insolubile in apa si solvent organic Poluanti

Proprietati farmacologice ale propolisului, efecte, actiuni

Propolisul este probabil din punct de vedere cel mai studiat produs apicol.

7

El este utilizat in toata lumea in mii de farmacii, oficii medicale, clinici umane sau veterinare, laboratoare experimentale etc. Propolisul dupa cum stim este de asemenea cel mai important medicament produs de albine si utilizat in interiorul stupului pentru proprietatile sale antibacteriene si impotriva radiatiilor. Proprietatile curative ale propolisului depend in mare masura de compozitia sa. Am vazut deja ca propolisul are o compozitie foarte complexa, cu peste 300 de constituienti descoperiti. Mai jos este o lista generala cu proprietatile propolisului si una specifica referitoare la substantele ce-l alcatuiesc.

Sa le studiem pe rand:1. proprietatile propolisului (lista generala)

Activeaza macrofagele, induce citokinele si inhiba factorul de crestere tumorala al celulelor intestinului gros- proprietati imunostimulante si anti-cancerigene.

Efect aglutinat- proprietate de alipire (asemanatoare cleiului), utila in vindecarea plagilor.

Alergic- poate produce alergii la 3% din oamenii ce vin in contact cu unele substante continute de propolis (in special-cafeatul).

Actioneaza impotriva microorganismelor acido-rezistente- propolisul are proprietati antibacteriene specific si nespecifice.

Antialergic- are de asemenea efecte antialergice (nespecifice) impotriva activitatii histaminopeptice produsa de quercitina.

Antibacterial- cea mai importanta proprietate a propolisului.

Antibiotic- un larg spectru general de proprietati antibacteriene.

Impotriva bataturilor12- proprietatile de alipire si de stimulare a regenerarii epiteliale ale propolisului explica acest efect.

Impotriva depresiei, tristetii, melancoliei- acesta este un efect bioenergetic legat de gustul picant al propolisului, conform Medicinii Traditionale Chineze, gustul picant ajuta impotriva depresiei, tristetii, melancoliei.

12 Bataturi= ingrosari locale ale pielii, in general la maini sau la picioare.

8

Antihemoragic- propolisul protejeaza interiorul, iar in cazul restului Naturii: copacii (scoarta sau mugurii)sau stupii.

Antiherpetic- propolisul este bine cunoascut ca unul dintre putinele medicamente natural foarte bune impotriva diferitelor virusuri, virusul herpetic a fost studiat mai mult decat alte virusuri.

Anti-umiditate- propolisul, in Natura, protejeaza copacii si coloniile de albine impotriva ploii, el are, datorita gustului amar-picant un efect fiziologic general de “uscaciune”.

Antiinflamator- dupa un studio efectuat la Universitatea Oxford, propolisul are un efect antiinflamator de doua ori mai puternic decat faimoasa aspirina.

Antiinfectios, dezinfectant- este o proprietate legate de puterea antibiotic a propolisului.

Impotriva celulelor leucemice- propolisul are proprietati generale impotriva celulelor tumorale.

Antimicrobian

Anti-mucegai- mucegaiul este legat de umiditate, propolisul este eficace impotriva ei.

Anti-micobacterium tuberculosis- extractul de unt de propolis este cea mai buna protective impotriva TB.

Antimicotic- fungi sunt si ei legati de umiditate(vezi mai sus). Propolisul este unul dintre cei mai puternici produsi naturali anti-candida.

Antiedematos- propolisul diminueaza permeabilitatea capilara si are de asemenea un efect general de uscaciune.

Antioxidant (Mackevicius, Lukas. Cerniauskiene L:R 1997)- propolisul este totodata un foarte bun protector impotriva a tot ce este legat de “focul” intern sau extern.

Antiparazitar- parazitilor le place umiditatea, ei mai au nevoie de asemenea de capilarele slabite, pielea slabita si mucoasa interna (endoteliul) gazdei. Propolisul are un efect opus, protejand “gazda”.

9

Anti-proteolitic- propolisul ajuta producerea de protein si in general protejeaza organismul, organelle, tesuturile si structurile celulare. Aceasta proprietate este extreme de importanta in lupta impotriva tumorilor, deoarece celulele si tesuturile canceroase pot creste numai prin proteoliza structurilor inconjuratoare.

Antiseptic- legat de proprietatea antimicrobiana generala. In Georgia, la tara, multe mame “picteaza” jucariile copiilor cu propolis.

Antispastic- propolisul are un efect de calmare, de liniste, de sedare, impotriva durerii, amintiti-va, el lupta impotriva “focului”.

Anti-sudoric- transpiratia apare cand este prea mult “foc” in cuptor.

Anti-stress- stressul produce “foc” cu urmatoarele simptome: spasme, hipertensiune arterial, nervozitate. Propolisul protejeaza impotriva tuturor acestora.

Anti-trichonas (vaginalis, gallinae, microti)- propolisul este in general un produs natural antiparazitar.

Anti-tumoral (citotoxicitate sau inhibitie tumorala)- propolisul stimuleazqa sistemul imun, este anti-proteolitic, protejeaza structura organismului, ajuta energiile genetice (Zhong Qi conform MTC=Medicina Traditionala Chineza).

Antiviral- propolisul protejeaza scoarta copacilor, mugurii, endoteliile (“pielea” interna), membrele celulare, virusurile nu pot penetra structurile vii dar pot trece prin aceste structure anatomice, multiplicarea virala este de asemenea inhibata de anumiti constituienti ai propolisului.

Antringent- in principal pentru uz extern, vezi cosmetic. Propolisul usuca, amintiti-va.

Balsamic- propolisul contine rasini si balsamuri.

Cicatrizarea si regenerarea epiteliilor si endoteliilor- “pielea” corpul este asemanatoare scoartei copacilor.

Conservant- multe alimente nu pot fi pastrate mult timp indelungat datorita diversilor factori (oxidare, proteoliza, multiplicare bacteriana), propolisul protejeaza impotriva acestor factori.

10

Scade dorinta de a fuma si de a bea alcool- propolisul conform MTC, ajuta elemental “metal”, o energie a “metalului” scazuta, predispune organismului sa absoarba produsi amari si picanti, cum sunt alcoolul si tutunul.

Reduce nivelul tensiunii arteriale- (cand este prea ridicata). Prin cateva mecanisme cum ar fi: anti-spastic, anti-“foc”, protective a capilarelor etc.

Reduce nivelul colesterolului in sange- propolisul este usor, grasimile sunt grele, propolisul ajuta secretia biliara a ficatului, care are proprietati generale impotriva grasimilor.

Reduce presiunea ridicata din ochi (glaucom)- propolisul are efecte anti-spastice, impotriva umiditatii, anti-congestive, ce sunt legate de glaucom.

Reduce permeabilitate capuilara- prin cresterea rezistentei capilare acestora. Capilarele sunt alcatuite din mai multe celule, propolisul prin proprietatea sa de alipire, intareste intareste membranele celulare.

Reduce fragilitatea capilara- actioneaza direct prin actiunea locala a bioflavonoidelor din propolis si indirect prin vitamina C (ce este crescuta de substantele din propolis).

Deodorant- mirosurile neplacute legate de cativa factori, incluzand transpiratia si proteoliza.

Depurativ- propolisul ajuta mecanismele generale de detoxifiere (stimuleaza ficatul, vezica urinara, plamanii, rinichii, intestinal gros, pielea si endoteliile).

Diminua secretia gastric prin cresterea activitatii histaminopeptice- propolisul este foarte bun impotriva bacteriei Helicobacter pylori ce produce cresterea aciditatii stomacului.

Diminua efectele adverse ale chimio- si radio- terapiei- prin protectia directa impotriva acestor factori si prin proprietatea de detoxifiere.

Energizant, revitalizant, tonic- propolisul este amar ca si cafeaua si picant ca piperul.

Uz extern: curate si imoaie pielea, elimina excrescentele (cand sunt prezente)- legat de proprietatile de detoxifiere locala, regenerarea epiteliala si de alipire.

Activitatea histaminopeptica- propolisul creste capacitatea sangelui de a bloca histamine-alergii.

11

Actiunea imunomodulatoare- putem spune ca propolisul ajuta in mod intelligent sistemul imun. Daca acest sistem este prea “excitat” propolisul il linisteste, daca este prea slab il stimuleaza!

Actiunea imunostimulanta13- propolisul activeaza sinteza macrofagelor, intensifica fagocitoza etc., acestea cresc puterea sistemului imun.

Maresc intuitia si vointa- “metalul” conform MTC este legat de intuitive. Pe de alta parte “metalul” este “mama” lojei “apa” care este legata de vointa.

Mareste rezistenta organismului la bolile infectioase- efect direct ca antibiotic, efect indirect ca imunostimulator.

Intensifica facogitoza- fagocitoza inseamna mecanismul prin care celulele albe din sange “mananca” bacterii, virusuri, dar si celule moarte sau substantele straine.

Anestezic local- copacii au si ei “dureri” cand sunt raniti la nivelul scoartei sau al mugurilor.

Mineralizant- legat de continutul relative ridicat de minerale. Multe minerale ajuta propolisul sa fie bine cunoscut ca “cimentul stupului”, el are aceeasi functie pentru acele slabiciuni din paradentoza gingiilor si dintilor.

Nutritiv- datorita continutului de minerale si bioflavonoide.

Fitoinhibitor- scoarta copacilor nu este interesata sa lase alte sisteme vegetale diferite sa creasca in plagile lor umede temporar. Albinele nu doresc sa creasca plante in stupul lor. Mugurii copacilor trebuie sa dormiteze pana cand “focul” intern si extern este sufficient de puternic pentru a incalzi si pentru a stimuli noua crestere.

Previne di diminueaza insuficienta pulmonara acuta- dintre organelle interne, propolisul ajuta cel mai mult plamanii.

Promoveaza construirea colagenului si elastinei- extreme de important in multe boli, dar mai ales in ranile interne si externe.

13 Activeaza sistemul imun (Yang Ruiyu. Muller si Colab 1987. Dimov 1989 citat de Basic in 1995 la congresul apimondia Elvetia).

12

Pro-oxidant- nu exista nimic in lume care sa fie numai alb sau numai negru. Propolisul este un antioxidant puternic dar, pentru echilibru, are si proprietati pro-oxidante, bineinteles in cantitati mai mici.

Protejeaza organismul impotriva radiatiilor- scoarta copacilor este expusa radiatiilor cosmetic si ale soarelui zi si noapte.

Protejeaza organismul impotriva efectelor negative ale veninului de albine- propolisul are multe efecte ce sunt in opozitie cu cele ale neninului de albine. Este usor de inteles daca asociati veninul de albine cu ideea de “foc”.

Stimuleaza regenerarea tesutului mamiferelor- noi suntem “verii” copacilor, ranile copacilor sunt vindicate prin acelasi mecanism: “regenerarea tisulara”.

Stimuleaza mitozele si creste biosinteza proteinelor- mitozele sunt legate de multiplicarea celulara. Biosinteza proteinelor este necesara in orice process de regenerare celulara sau tisulara.

Stimuleaza respiratia celulara- celulele vii au “plamanii” lor, care sunt mitocondriile.

Stimuleaza actiunea citocida a limfocitelor care inhiba cresterea celulelor tumorale- prin acest mecanism propolisul diminua efectele adverse ale chimio- si radio- terapiei- cu alte cuvinte, propolisul stimuleaza limfocitele (un tip special de celule albe din sange) sa “manance” celulele “rele”.

2. Proprietatile propolisului (lista specifica)

Orice om de stiinta, medic sau farmacist va accepta cu usurinta faptul ca apiterapia are o baza stiintifica puternica daca le veti da dovezi.

Mai jos sunt suficiente dovezi pentru oricine:

Substante antimicrobiene in propolis (Schneidewind si Colab 1975):Flavone si flavonone (Ghisalberti 1979):

Flavone: Chrizina Tectochrizina 5-hidroxi-4, 7-dimetoxiflavona

13

Ramnocitrina galangina14

galangin-3-metil-eter15 (5,7-dihidroxi-3-metaxiflavona) izalpinina pectolinaringenina quercitina-3, 3’-dimetil eter

Flavonone: pinostrobina pinocembrina16

alpinetina17

alnusitol18

pinobanksina19

3-acetil-pinoanksina Pinobaksina-3-acetat20

Sakuranetina 5-hidroxi-4’,7-dimetoxiflavona

Acizi aromatic si esterii lor: Acid benzoic 21

Acid benzyl p-cumaric22

Ester benzyl p-cumaric Acid cafeic23

Un ester al acidului cafeic cu un alcool aromatic.Derivati ai acidului cinamic:

Acid acetil-cinamilidian- antimicrobian impotriva bacillus subtilis, bacillus cereus, Escherichia colli

Compusi heteroaromatici:

14 Metzner 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton mentagrophytes.15 Machida si Colab 1985.16 Metzner 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton mentagrophytes. Testele pe soareci infectati cu candida albicans au aratat ca pinocembriul este sufficient numai pentru tratament extern de ex. In stomatomicoze.17 Machida si Colab 1985.18 Machida si Colab 1985.19 Metzner 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton mentagrophytes.20 Metzner 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton mentagrophytes.21 Janes si Bumba 197822 Metzner 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton mentagrophytes.23 Cizmark si Matel1970, Mochida si Colab 1985

14

Pinosilvina

Compusi volatile (uleiuri eterici)24

Antibacterian: pinocembrina25

pinobanksina26

isalpinina27

galangina28

acizi aromatic si esterii lor – acid ferulic29, acid cafeic un diterpenoid din clerodan30

Anti- Staphylococcus aureus: acid cinamic31

acid isoferulic32

acid cafeic33

Anti-Escherichia colli si Streptomyces aureofaciens: unele UV absorb substante din propolis34

Substante antimicotice: acizi aromatic si esterii lor35

kampferol-7.4’-dimetil eter36

24 Kivalkina si Colan, arata in 1975 ca substantele volatile (uleiurile esterice) ale propolisului de mesteacan si al copacilor obisnuiti au cea mai mare activitate microbicida impotriva bacillus anthracis (vaccinul lui P.Tenkovski), St. Aureus 209. Bacillus subtilis L-2, Mycobacterium B-5, T.Gipseum si E.Coli 0-55. Uleiurile eterice au relative o inalta activitate pe bacteriile Gram-pozitiv si o activitate scazuta pe cele Gram-negativ (E.coli). extractul de ulei eteric petrolier are o activitate mai pronuntata decat alte extracte cu ar fi extractele alcoolice si compusi volatile din propolisul natural. Makashivi a aratat in 1972 ca propolisul cel mai atractiv antimicrobian este unul puternic mirositor, cules in regiunile de munte.25 Papay si Colab 198526 Papay si Colab 198527 Papay si Colab 198528 Pepeljnjak 1982. Papay si Colab 198529 Cizmarik si Matel 197030 Matsuno Tesuya 199131 Qiao si Chen 199132 Qiao si Chen 199133 Qiao si Chen 199134 Simuth si Colab 1986, 199135 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 197536 Papravko 1971 arata ca aceste substante pot inhiba cresterea fungilor patogeni Mycrosporum lanosum si Trychophyton inn concentratii de 25-35γ/ml. Metzner si Colab 1975. Schnerdewind si Colab 1975.

15

ermanina (5,7-dihidroxi-3,4’-dimetroxiflavona)37

pinobanksina-3 acetat38

pinocembrina39

p-cumaric acid benzyl ester40

un ester al acidului cafeic41

acid cafeic42

sakuranetina43

pterostilben44

pinosilvin (3,5-dihidroxistilben)45

acid cinamilid acetic- antimicotic pe Mycobacterium phlei,M. Smegamatis si Candida albicans46

Anti-Candida: pinocembrina47

acid cinamilic acetic48

Anti-Mycobacterium phlei: kempferida (kempferol-4’-metil eter)(3,5,7-trihidroxi-4’-metroxiflavona)49

Anti-microorganismelor acido-rezistente: kempferida50

Impotriva substantelor din mucegaiuri: pinocembrina (Miyakado si Colab 1976)

Anti-Blastomycete

Antiseptic:

37 Papravko 1971 arata ca aceste substante pot inhiba cresterea fungilor patogeni Mycrosporum lanosum si Trychophyton inn concentratii de 25-35γ/ml. Metzner si Colab 1975. Schnerdewind si Colab 1975.38 Metzner si Colab 1975. Schnerdewind si Colab 1975.39 Metzner si Colab 1979, testat impotriva bacillus subtilis, staphylococcus aureus, candida albicans si tricophyton mentagrophytes. Testele pe soareci infectati cu candida albicans au aratat ca pinocembriul este sufficient numai pentru tratament extern de ex. In stomatomicoze.40 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 197541 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 197542 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 197543 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 197544 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 197545 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975. Machida si Colab 1985 (activitate antimicrobiana impotriva Mycobacterium phlei si M.smegmatis) 46 Metzner si Colab 1975. Schneidewind si Colab 1975. Machida si Colab 198547 Metzner si Schneidewind 1978.48 Machida si Colab 198549 Papravko 1971 a descoperit ca kempferida este foarte activa impotriva microorganismelor acido-rezistente (conceptia ce inhiba cresterea Mycobacterium phlei este de 25γ/ml)50 Papravko 1971

16

acid benzoic (Vanhaelen si Vanhaelen-Fastré 1992)

Substante antivirale (König si Dustamann 1985): acid cafeic 3-metil-2-enil cafeat (Amoros si Colab 1994)51

Luteolina Quercitina 7-metroxiquercitina52

3,7-dimetroxiquercitina53

Efect antiherpetic: Extract de isopropil-alcool din propolis54

lectine55

Anti-virusul influenta A/Hong Kong (H3N2) (in vitro)+ inhiba producerea hemaglutininelor in ovo:

ferulat de isopentil56

Activitatea antimutagenica: activitate antimutagenica (Yamada J., Tomita Y. 1996) acid cinamic (Yamada J., Tomita Y. 1996) acid cumaric (Yamada J., Tomita Y. 1996)

Citotoxicitate sau inhibitia tumorala (Grunberger si Colab 1988, Inayama si Colab 1984): acid cafeic fenil ester (metal cafeat, metal ferulat) acid cafeic fenil ester. Quercitina si diterpenoid al clerodanului (Matsuno Tetsuya

1991 citat de Yamamoto 1996) artepilina C57

chrizina (Hladon si Colab 1987)Radioprotector:

acid ferulic (Shinoda M. 1995)58

Chemopreventia carcinogenezei colonului (Rao si Colab 1995): feniletil-3-metilcafeat 59

51 Acest studio a fost efectuat pe virusul herpes simplex de tip 152 König 198753 König 198754 Smuk si Hren 197855 Dumitrescu M, Crisan I, Esanu V 199356 Serkedjina 199257 Kimato Tetsuo 1993 citat de Yamamoto 199658 Shinoda M. 1995 Japonia- studii asupra radioprotectorilor chimici impotriva utilizarii razelor – X intr-un accelerator de raze X de putere mica Japonia, in Yakagaku Zasshi 1995 Ian. 115(1):24-41(***-abstract).

17

Efect inhibitor asupra modificarilor biochimice induse de azimimetan si a formarii de cripte anormale focalizate si coloniile de sobolani (Rao, C.V. Desai, D., Simi,B. si Colab 1993):

esterii acidului cafeic60

Anestezic local: pinocembrina (Paintz si Metzner 1979) pinostrobina (Paintz si Metzner 1979) esterii acidului cafeic (Paintz si Metzner 1979)

Cardioprotector61

Intareste capilarele: quercitina (Budavari 1989) 3’,4’- dihidroxiflavonoide Flavon-3-oli (Roger 1988)

Reduce permeabilitatea capilarelor (actiune tip vitamina P): Flavonoide (Szent-Györgyi si Colab 1936)

Antihemoragic: flavonoide62

Influente in vitro asupra metabolismului enzymatic al mucopolizaharidelor din venele safene:

unele flavonoide (Niebes si Laszt 1971)

Spasmolitic:63

quercitina kempferida pectolinaringenina 3’,4’-dimetileterul luteolinei (Lafon,L. 1970)

Antiinflamator- Acid cafeic (Bankova si Colab 1983):59 Rao C.V., Desai D., Rivenson A., Simi B., Amin S., Reddy B:S 1995- Chimioprevenirea carcinogenezei colonului prin feniletil-3-metilcafeat, in cancer res, 55(11), pg 2310-15 (***-abstract).60 Rao C.V., Desai D., Rivenson A., Simi B., si Colab 199361 Chopra S., Pillai , K.K., Husain, S.Z., Giri, D.K. 199562 Marinescu 199263 ***stupul si mierea de albine 1992

18

Anacetina (Benkova si Colab 1983) Bisabolol (Marinescu 1982) Flavonoide (Marinescu 1982)

Antioxidant: Flavonoide (Vanhaelen si Vanhaelen-Fastré 1992) Acid cafeic feniletil ester 64

Activitate histaminopeptica: Quercitina (Di Maggio si Ciaceri 1961)

Impotriva celulelor leucemice: Artepilina C (Kimoto Tetsuo 1993 citat de Yamamoto 1996)

Antidiabetic (neconfirmat): Pterostilbena

Vindeca ulcerul gastro-duodenal: Luteolina Apigenina Pinocembrina, galangina si chrizina (anti-helicobacter pylori)(Itoh si Colab 1994) Derivatele 4-acidului hidroxicinamic (p-acid cumaric) ca si compusi anti-helicobacter

pylori (Hashimoto si Colab 1998)

Hipocoleretic (3’,4’- dimetileterul luteolinei Lafon L. 1970)

Ajuta in insuficienta pulmonara (Aviado si Colab 1974): Eriodictiol

Previne insuficienta pulmonara acuta: Eriodictilol (Aviado si Colab 1974)

Stimuleaza mitozele si creste biosinteza proteinelor: Argina (Gabrys 1986)

Promoveaza construirea colagenului si a elastinei: Prolina (Gabrys 1986) Acid ferulic 1938 (Cizmárik si Matel 1971, 1978)

Efect agglutinant: Acid ferulic (Cizmárik si Matel 1971, 1978)

64 Jaiswal , A.K., Venugopal R., Mucha ,J, Carothers,A.M., Grunberger,D. 1997

19

Balsamic: Acid benzoic (Vanhaelen si Vanhaelen-Fastré 1992)

Cicatrizarea si regenerarea epiteliilor (derivatii acidului cinamic Marinescu 1982)65

Vindecarea ranilor: Acizi fenolici66

flavonoide67

Alergie: prenil cafeat68

Impotriva febrei fanului (Jachimowicz 1978):69

substante volatile in aerul din stup

A fost o lectie lunga, nu-I asa?Nu va faceti problem in legatura cu termenii “tehnici”.Este important sa stiti unde sa le gasiti in caz ca veti avea nevoie de ele in viitor, in discutiile cu prietenii sau doctorii.Inca odata va rog asigurati-va ca aveti in biblioteca o enciclopedie sau un dictionary medical bun care sa va ajute sa intelegeti acesti termini foarte complecsi si limbajul medical in intregime.

Indicatiile propolisului

Propolisul, cel mai „medicinal” produs apicol, cu peste 70 de proprietati farmacologice dovedite, are sute de indicatii.

Dupa cum ati vazut in istoria apiterapiei, propolisul a fost folosit din cele mai vechi timpuri.

In zilele noastre, cercetatori si clinicieni din toata lumea descopera aproape in fiecare luna noi proprietati si indicatii pentru acest produs natural.65 Marinescu 198266 Avrouet-Grand 199467 Avrouet-Grand 199468 Hausen si Colab 1987, Wollenweber si Colab 1987, Greenaway si Colab 1988, Hashimoto si Colab 1988.69 Jachimowicz 1978

20

Propolisul, cu adevarat „protector al vietii” a fost folosit in tratamentul urmatoarelor conditii:

Cavitatea bucala

afte comune recurente cronice glosodinii herpes labial recurent moniliaza parodontopatii cronice periferice stomatite dupa amigdalectomii stomatite ulceroase stomatite ulceronecrotice

Otorinolaringologie

amigdalita acuta inflamatia acuta a urechii mijlocii faringite cronice faringite post-traumatice hipoacuzie infectii cu virusul inflenza laringite cronice mezotimpanite otite medii supurate cronice otite cronice cu mezotimpanite acute otite difuze externe otite eczematoase externe ozena perforatia traumatica a membranei timpanului rinite alergice cronice rinite hipertrofice cronice rino-faringite cronice rino-faringite hipotrofice cronice rino-faringo-amigdalita acuta rino-faringo-amigdalite cronice rino-sinuzite alergo-infectate hiperplastice cronice sindrom cohleo-vestibular

Oftalmologic

afectiuni inflamatorii microbiene ale polului anterior al ochiului afectiuni inflamatorii microbiene ale anexelor oculare afectiuni inflamatorii virale ale anexelor oculare

21

afectiuni inflamatorii virale ale polului anterior al ochiului arsuri oculare arsuri ale anexelor oculare sechele ale herpesului oftalmic traumatisme oculare traumatisme ale anexelor oculare

Boli infectioase

influenza herpes zoster hepatite salmoneloze sida lepra tuberculoza malarie trichomoniaze tripanosomiaze

Boli pulmonare (pneumologie)

astm bronsic bronsiectazii bronsita astmatica endo-bronsite nespecifice infectii cu virusul influenza pneumonii nespecifice pneumonii cronice nespecifice traheite tuberculoza pulmonara

Afectiunile aparatului digestiv

colite subacute si cronice constipatie gastrite ulcer gastro-duodenal

Ginecologie

dureri vaginale post-operatorii eroziuni cervicale leucoree rani greu vindecabile dupa operatii chirurgicale in sfera ginecologica

22

trichomonas vaginalis vaginite vegetatii

Dermatologie

alopecie in spoturi alopecie totala arsuri si opareli arsuri induse experimental la porcii de guineea eczeme escare foliculite furuncule cronice hidroadenite hiperkeratoza intertrigo (sugari) lupus eritematos neurodermite piodermite radiodermatite tuberculoza cutanata (adjuvant) ulcer cronic al gambei ulcer trofic verucoza

Radiologie si radioterapie

leziuni induse de radiatii radiodermatite

Oncologie

tumori produse de factori externi ca: virusuri, bacterii, substante chimice, radiatii, etc.

Tumori produse prin slabirea sistemului imun. Tumori ce au ca origine epiteliile (pielea), sau/zi endoteliile (mucoasa).

Toate denumirile medicale de mai sus, mai mult sau mai putin complicate, arata dereglari produse de factori externi (poluarea, radiatii, bacterii, virusuri, fungi, caldura excesiva, factori traumatici etc,.) sau interni (inflamatii, hiper- sau hipo-functia organelor interne, a sistemelor, a tesuturilor sau chiar a celulelor. Etc.).

23

Dupa cum ati vazut in lectia despre „proprietatile propolisului” , propolisul poate indeparta, diminua sau neutraliza factorii mentionati mai sus, astfel armonizand functionarea intregului corp, nu numai a partilor sale componente. Cum poate fi propolisul administrat pacientilor pentru a vindeca sau pentru a alina afectiunile mentionate mai sus?

Vom afla raspunsul la aceasta intrebare in lectiile urmatoare...Aveti rabdare prieteni!Pas cu pas doresc sa va transform in adevarati experti in apiterapie, dar va rog sa fiti siguri ca ati inteles in intregime lectiile din urma...

Propolisul- contraindicatii di limite

Exista aproximativ 1-2% din populatie cu alergie la propolis, sau cu reactiile alergice la anumite substante ce intra in compozitia sa, cum este prenil-cafeatul. Ca rezultat al acestor alergii, propolisul nu este recomandat acelor persoane ce sufera de asemenea alergii. Iata cateva reactii adverse ce pot aparea la persoanele alergice dupa administrarea de propolis (intern sau/si exter):

Dermatite de contact la propolis (brut sau crema, unguent) Dermatite cosmetice dupa aplicarea de creme cu propolis, lotiuni, etc. Alergie la inhalarea de propolis cu spasme bronsice Mucozitati orale cu ulceratii (tablete cu propolis, propolis de mestecat) Eczeme ocupationale la apicultori (propolis natural).

24

Hipertensiunea arteriala (propolisul este spasmolitic si astfel scade nivelul presiunii arteriale). Ca sfat general, similar pentru folosirea tuturor produselor apicloze, dupa cum deja stiti, este testarea reactiei alergice folosind numai cantitati foarte mici la inceput. Astfel se incepe numai cu o picatura de tinctura de propolis diluata intr-o lingura de ceai sau de apa, mai putin de 10-50mg. In forma naturala pentru mestecat, sau aplicatii externe cu unguent numai pe suprafete foarte mici ale corpului. Urmand sfaturile de mai sus, veti avea posibilitatea sa diagnosticati o posibila alergie la propolis din timp si sa incercati sa o eliminati mai tarziu folosind alte metode.

Limitele folosirii propolisului sunt similare cu cele specifice pentru miere sau polen: Organismul slabit Absorbtie ineficienta Obstacole in calea zonelor „tinta” Administrarea incorecta

Concluzie: fiti prudenti in folosirea oricaror produse apicole, mai ales la inceput. Nu „vindeti” propolisul ca un „panaceu”! Invatati despre alte metode care va pot ajuta sa va imbunatatiti eficienta apiterapeutica.

Administrarea propolisului

Exista doua cai principale de administrare a propolisului : interna si externa.

Calea de administrare „interna” semnifica faptul ca propolisul patrunde adanc in organism, pana la nivelul oaselor, rinichilor, inimii si creierului. Administrarea interna inseamna nu numai administrarea orala sau prin nas (inhalatii) a propolisului, dar de asemenea prin anus sau vulva (ca in cazul supozitoarelor rectale sau vaginale), sau prin injectii.

Calea de administrare „externa” semnifica faptul ca propolisul este aplicat pe piele si/sau „orificiile” superficiale: urechile si ochii (sacul conjunctival).

Cand propolisul este folosit ca protector al membranelor celulare, trebuie sa intelegem ca este important sa utilizam cateva metode „vehicule” pentru a atinge „tintele”: celulele, tesuturile, organele, sistemele ce se afla in dizarmonie.

25

A. Administrarea interna

1. Administrarea orala (pentru a fi inghitit):a) Ca lichid

Extract de propolis in apa Tinctura Sirop (ca in siropul pentru tuse)

b) Ca semi-lichid Amestec miere-propolis Extract in propilen-glicol

c) Ca solid Propolisul brut (mestecat apoi inghitit) Pudra din propolisul brut Granule Extract de unt de propolis Tablete cu propolis Capsule Extract de propolis micro-incapsulat

2. Preparate pentru cavitatea bucala: Guma de mestecat Pasta de dinti Extract apos (uz local) Tinctura

3. Pentru afectiunile aparatului respirator: Inhalatii

4. Administrarea intravaginala: Ovule (supozitoare vaginale) Tablete

5. Administrarea intrarectala: Supozitoare

6. Injectii: Injectii intra-articulare cu extract apos de propolis

B. Administrarea externa

1. Pentru ochi:

26

Picaturi oculare (solutie oftalmica)(extract apos etc.) Micelii moleculare pentru tratarea ochilor Membrana medicala oculara

2. Pentru piele: Creme Agenti de protectie solara Ruj de buze Alifii Pudra de propolis brut(combinat de exemplu cu miere sau ulei de masline) Plasturi Lotiuni Solutii Spray Sapun

3. Pentru pielea si parul capului: Sampon Sapun Lotiuni

4. Pentru tesuturi: Electro- si fonoforeza Ionoterapie

Metodele de administrare a propolisului de mai sus pot fi folosite singure sau combinate cu alte produse naturale (miere, usturoi, ginseng etc.). Amestecurile , „propolis-alte produse naturale” pot fi realizate ca preparate (ca in cazul farmaciei de casa) si/sau ca produse comerciale vandute in farmacii sau in magazine cu alimente naturale.

Dozajul:

Cel mai bun ritm si dozaj pentru metodele de administrare de mai sus poate fi stabilit de catre apiterapeut si variaza in functie de afectiune, structura pacientului, caracteristicile functionale si chiar emotionale. Deoarece toleranta propolis este destul de ridicata (chiar si 1gram/kg greutate corporala /zi poate fi tolerat), cantitatea de propolis poate sa varieze in limite largi in functie de scopurile terapeutice.70

70 In unele tipuri de cancere este necesar sa se administreze mari cantitati de extract de propolis (tincturi).

27

Propolisul brut (3-10grame/zi) poate fi inghitit dupa ce a fost mestecat 5-20minute.Pentru tinctura de propolis 5-50%, doza este de 5-30 picaturi, de 3/zi intre mese intr-o lingurita de apa sau ceai.

Regulile administrarii propolisului:

In primul rand testati o posibila alergie. Incepeti obisnuit cu doze mici, numai daca nu este o urgenta care sa va „forteze

mana”71. Folositi cateva „vehicule” (miere, capsule, creme, supozitoare). Folositi metodele de administrare pentru a atinge „tinta”. Pe calea orala (cea mai obisnuita). Prin piele (alifiile cu propolis „ajuta” la patrunderea in piele prin masaj, acupresura). Prin supozitoare. Prin cai fizoterapice (electroterapie, fonoforeza etc.). Folositi cateva tipuri de extract de propolis (apa, alcool, extracte grase) pentru a fi

siguri ca ati introdus „fortat” cea mai mare parte a compusilor activi, folositori din propolis.

Fiti atenti la cantitatea de propolis „activ” in preparatele comerciale.72

Fiti atenti la data de expirare a produselor comerciale de propolis.73

Pastrati toate produsele cu propolis, in special solutiile si/sau preparatele in locuri reci si intunecoase.74

Incepeti un program de detoxifiere inainte de a folosi propolisul. Curatati tesuturile pe care veti aplica sau administra propolis.75

Activati circulatia sangelui (folosind terapia cu venin de albine, masajul, acupresura, gimnastica etc.) pentru a fi siguri ca vor atinge „tinta” compusii activi din propolis, si ca vor ajuta, ideal, toate celulele corpului sa se dezvolte.

Activati bio-energia organismului ce strabate meridianele prin acupresura, acupunctura, apipunctura, Shiatsu, Qigona, Yoga etc.

Luptati folosind diverse metode psihoterapice impotriva ingrijorarii, geloziei, invidiei, melancoliei, depresiei.76

71 O sangerare masiva, de exemplu, interna, externa sau arsuri.72 Unele companii, in dorinta lor de a obtine profituri maxime, scriu pe eticheta “PROPOLIS” cu litere mari, dar introduce in produs cantitati foarte mici de propolis…73 In timp ce propolisul insusi este un excellent conservant, alti compusi amestecati cu el ii pot micsora durata de viata.74 Unul dintre principalele grupuri de compusi active ai propolisului sunt bioflavonoidele, in timp ce acestea protejeaza viata animal si vegetala de actiunea distructiva a razelor solare, expunerea excesiva a lor la acesti factori fizici le scade eficienta.75 Propolisul insusi este un remediu de detoxifiere- ajuta la detoxifierea corpului, dar pentru a-l creste eficacitatea trebuie folosit pe un corp “curat”.

28

Relaxati corpul suficient, dormiti suficient, pentru a lasa organismul sa prelucreze eficient toti compusii pretiosi si propolisului.

Multumiti lui Dumnezeu si Mamei-Natura de fiecare data cand veti folosi acest extraordinar remediu!

Preparate cu propolis

Propolisul este un alt produs apicol ce poate fi utilizat in sute de preparate diferite.Substantele active din propolis pot fi extrase folosind alcool, grasimi si chiar apa77, oferindu-ne o arie larga de expermente si incercari.

Iata o lista cu principalele preparate cu propolis pe care le puteti realiza in „farmacia de casa”:

Extract apos Extract din unt (extract gras) Tinctura Apa de gura Capsule Picaturi ocularePudra din propolis brut Inhalatii Propolis in miereSpray Extract moale de propolis Plasturi Unguent Crema

76 Conform Medicinei Tradizionale Chineze aplicata Apiterapiei, aceste emotii sunt cei mai mari “consumatori” ai energiilor propolisului (compusilor).77 Classic se considera ca propolisul nu se dilueaza in apa. Adevarul este ca foarte mici cantitati din el se dizolva in apa si pot fi folosite in diferite scopuri.

29

Sa vedem cum le putem prepara.

1. Extract apos Luati 10 grame de propolis pudra (vedeti mai jos cum se realizeaza) si

amestecati-o cu 100ml de apa curata si pura (1:10). Lasati recipientul pentru aproximativ 10 ore, dar, daca este posibil, agitati-l

cat mai des posibil. Dupa 10 ore, filtrati solutia, ce ramane poate fi folosit in extracte alcoolice sau

grase, sau poate fi mestecat sau inghitit ca in cazul propolisului brut. Partea fluida care este obtinuta (extractul apos de propolis), are un gust si o

aroma specifica propolisului si poate fi folosita in diferite moduri: pentru baut, ca apa de gura (combinat cu cateva picaturi de uleiuri esentiale+extracte de plante), pentru gargara in afectiuni ale gatului, sau in aplicatii externe (picaturi pentru ochi, pentru baie etc.).

2. Extract de unt (extract gras)

Aceasta este un preparat bine cunoscut printre apiterapeutii rusi. El a fost folosit cu succes de catre acestia impotriva tuberculozei. Iata cum se poate realiza un astfel de preparat:

Luati 100 grame de pudra de propolis si amestecati-o cu 800 grame d unt. Incalziti acest amestec in baia de apa la cel mult 40-45°C, si amestecati pana obtineti

un amestec omogen. Transferati acest amestec omogen, cat timp mai este cald, intr-o farfurie plata (ca

pentru prajituri) pentru a se raci. Dupa ce amestecul s-a racit destul, se poate adauga mierea deasupra si poate fi portionat in „prajiturele” mai mici cu ajutorul unui cutit. Fiecare asemenea felie trebuie sa aiba aproximativ 5 grame.

Pentru un tratament general, daca nu exista o alta indicatie, se pot consuma zilnic 4-8 asemenea prajiturele,, intre mese.

3. Tinctura de propolis

Tinctura este cel mai obisnuit preparat cu propolis, usor de realizat de catre oricine si avand un efect terapeutic maxim. De asemenea, pornind de la tinctura, se poate obtine extract moale de propolis si de la acesta, pot fi realizate sute si chiar mii de alte preparate si produse...

Sa vedem cum se realizeaza tinctura:

30

Luati 30-40 grame de pudra de propolis si amestecati-o cu 70 de ml de alcool de 90-95°. Lasati acest amestec pentru minimum 14 zile intr-un loc inchis si racoros (nu in frigider), dar amestecati-l de 3-6 ori pe zi, sau gasiti o modalitate mecanica pentru a face acest lucru in mod automat. Este important sa permiteti moleculelor de alcool sa intre in contact cu cat mai multe componente ale propolisului, pentru a le extrage din masa „solida”.

Dupa 2 saptamani (cu cat e mai mult, e mai bine) solutia poate fi filtrata. Portiunea lichida trebuie pastrata intr-un vas de culoare inchisa, intr-un loc intunecat, rece si uscat.

Ceea ce am obtinut este o tinctura de propolis de aproximatov 30% (daca doriti sa stiti procentajul exact, trebuie sa cunoasteti cata ceara si cati alti compusi insolubili in alcool existau initial in propolis). Ajutorul unui farmacist va fi foarte valoros aici.

Compusii insolubili ai propolisului nu trebuie indepartati deoarece ei contin inca substante active valoroase, mai ales daca extractia voastra a fost una scurta (2-3 saptamani), si/sau daca nu ati amestecat prea mult solutia initiala. Aceasta masa de propolis ramasa dupa prima extractie, poate fi amestecata din nou cu alcool „proaspat”, intr-o proportie de 1:10. Acest amestec poate fi lasat pe loc pentru alte 2-3 luni. Dupa aceasta perioada de timp puteti repeta aceleasi proceduri de mai sus (filtrarea, depozitarea etc.). solutia finala, dupa aceasta a doua extractie, poate fi denumita tinctura de propolis, dar calitatea sa este de obicei mai scazuta comparativ cu cea a solutiei obtinuta initial. Aceasta tinctura de gradul doi poate contine aproximativ 3-6% propolis. Din nou, cereti sprijinul unui farmacist pentru a obtine masuratori mai precise.78

Deoarece aceasta tinctura de gradul doi contine mai multe substante „grele”, poate fi folosita pentru administrari externe si/sau pentru uyul apicultorilor („pictarea” stupilor primavara ca o masura de igiena, pentru atragerea roiurilor „salbatice”, pentru „spalarea” mainilor inainte de deschiderea stupilor, dupa intepaturi accidentale de albine etc.).

4. Apa de gura Folositi o combinatie de extract apos de propolis (80%)+ apa minerala (15%)+1% extract moale de propolis+2% uleiuri esentiale (ulei de menta, ulei de eucalipt, ulei de rozmarin, ulei de salvie, de levantica etc.)+miere 2%.

78 Daca cel mai apropiat farmacist se afla in afara orasului, si doriti sa aflati précis cat de mult propolis aveti in tincture, puteti face urmatoarele:

A) Luati precis 100 grame de tincture (de primul sau de al doilea grad), mutate aceasta cantitate de tincture pe o farfurie plata.

B) Lasati-o asa pentru 2-4 zile, timp in care toata apa si alcoolul se vor evapora iar Solutia se va transforma treptat intr0un solid.

C) Introduceti farfuria in congelator pana cand devine fragile (1-2 zile).D) Razuiti extractul moale de propolis pur si masurati-l cu precizie greutatea. Greutatea finala va fi

procentul de propolis in Solutia de alcool (tinctura).

31

5. Capsule

Capsulele sunt bune pentru persoane „extravagante” ce nu pot consuma produsele apicole asa cum sunt, in forma lor naturala. De asemenea, capsulele sunt bune pentru companiile farmaceutice mari care au deja o piata de desfacere mare.

Aveti aici cel putin 3 obtiuni:

Introduceti in capsule goale propolis brut+ putina pudra de orez pentru a pastra foarte scazut continutul de apa activa.

Introduceti extract moale de propolis, amestecat cu putina miere. Introduceti extract de unt de propolis.

Ceea ce trebuie sa faceti este sa gasiti si sa cumparati in cantitati mari capsule goale + mijloacele „tehnice” necesare.Poate fi destul de scump de cumparat aceste „unelte”, dar puteti obtine contacte bune.Pentru a fi eficienti din punct de vedere financiar, trebuie sa aveti un grup de clienti si o cantitate de propolis brut pentru prelucrarea in laborator.

6. Picaturi oculare

Luati extract apos de propolis di adaugati 1% extract moale de propolis.79

Daca doriti adaugati 1-2% miere.Incepeti cu o picatura, asteptati 2-3 ore, apoi folositi 2 picaturi pentru fiecare ochi, apoi dupa inca 3 ore incercati cu 3 picaturi. Ramaneti cu 3 picaturi de 3ori/zi pana cand apar efectele dorite, apoi reveniti usor: 2 picaturi, apoi 1 picatura de 3ori/zi.

7. Pudra de propolis brut Luati propolis brut si sfarmati-l in cat mai multe bucatele cu putinta. Introduceti acest propolis granulat brut in frigiderul vostru pentru 1-2 zile,

pana cand devine fragil. Dupa 1-2 zile, folositi o rasnita puternica de cafea80, pentru a obtine o pudra

foarte fina. Pudra de propolis astfel obtinuta poate fi pastrata in vase de culoare inchisa,

intr-un loc intunecos, uscat si racoros.79 Folositi un extract moale de propolis ce contine putina apa. Alcoolul se va evapira mai intai, apoi apa. Astfel nu veti astepta pana cand extractul moale de propolis va devein tare ca “piatra”, dar il puteti folosi cand inca mai are consistent unei “ciocolate” subtiri.80 Aceste rasnite, folosite pentru propolis, se incalzesc foarte usor, deoarece propolisul este o substanta vascoasa. Prin urmare, verificati temperature rasnitei cat mai des posibil si/sau folositi-o pentru perioade scurte de timp, de mai multe ori.

32

Aceasta pudra de propolis poate fi folosita mai tarziu la realizarea TUTUROR produselor pe baza de propolis.

8. Inhalatii

Puteti folosi cel putin 2 tipuri de inhalatii: a. Introduceti 10-30 de picaturi 30% tinctura de propolis intr-un litru de apa care este

foarte aproape de a fierbe. Inhalati vaporii pentru aproximativ 3-5 minute, apoi faceti o pauza scurta si respectati daca este necesar.

b. Folositi aparate fabricate speciale pentru inhalatii. Introduceti o tableta speciala fabricata pentru inhalatii in apa apropape clocotita. Aceasta tableta trebuie sa contina extract moale de propolis deja obtinut de voi, amestecat cu substante ne-alergice81 speciale.

9. Propolis in miere

Este foarte usor de realizat, aveti cel putin 4 obtiuni:

a. Adaugati extract moale de propolis 2-30% (obtinut din tinctuta de propolis) in miere.b. Adaugati 2-30% pudra de propolis in miere.c. Adaugati 2-10% extract de unt de propolis in miere.d. Realizati un amestec din toate cele 3 preparate de mai sus82 si spunetii „elixirul”

vostru cu propolis. Pastrati secreta reteta sa (ingredientele si concentratiile)... si veti deveni bogat!!!

10. Spray

Si aceasta este foarte usor de realizat.

a. Obtineti mai intai suficienta tinctura de propolis 10%.b. Goliti un recipient de spray, spalati-l bine apoi uscati-l.c. Introduceti tinctura de propolis in recipient.83

Aceste spray-uri trebuie sa contina numai aer normal, si nu alte gaze.Dupa o perioada de timp de nefolosire, orificiul de pulverizare poate fi blocat cu propolis.Daca veti apasa de cateva ori si/sau veti agita recipientul, alcoolul din solutie va dizolva „dopul” de propolis, iar sprayul va putea fi folosit.

81 Cereti ajutorul farmacistului.82 Un astfel de amestec va contine toti compusii active posibili ai propolisului, astfel ca va avea un efect terapeutic maxim.83 Daca doriti sa faceti acest lucru la o scara comerciala, trebuie sa folositi recipient normale de spray de la companiile locale care le comercializeaza.

33

11. Extract moale de propolis Luati tinctura de propolis, cat de multa doriti. Intindeti-l pe o farfurie plata. Acoperiti-l cu un tifon. Lasati alcoolul sa se evapore singur (1-2 zile vor fi necesare) sau folositi un

foen. Orientati jetul de aer cald paralel cu farfuria si nu direct catre solutie.

O alta posibilitate, in laboratoarele bine echipate, este folosirea aparatelor speciale pentru vidat.Pentru farmacia de casa metodele de mai sus sunt ok.

12. Plasture

Cumparati plasturi normali, dar fara partea „activa”.Inlocuiti partea activa cu extract de moale de propolis amestecat cu 10-15% alcool.

13. Alifie

Folositi extract moale de propolis 10% intr-o baza clasica de alifie, de exemplu alifie de Calendula.Unguentul final poate fi introdus in recipiente speciale pentru alifii.Pastrati-le in frigider.

14. Crema

Folositi o crema clasica, de exemplu o crema de tip cosmetic.Puteti adauga numai 1-2% extract moale de propolis.In acest caz, ca si pentru alifii, este esential sa testati contra alergiei inainte de aplicarea pe piele!Amintiti-va ca 1-2% dintre oameni sunt alergici la propolis.

Pentru a realiza toate preparatele de mai sus aveti nevoie de:

Propolisul de calitate ridicata. O balanta buna.

34

Un laborator perfect curat, la standarde „farmaceutice”, alcatuit din cel putin 3 camere (prima camera pentru materiale brute, a doua pentru prelucrare, a treia pentru depozitare).

O buna cooperare cu farmacistii si medicii locali.

Incepeti cu preparatele pentru uzul vostru, fabricate in laboratorul vostru.Daca totul merge bine, va puteti gandi mai tarziu la proiecte mai mari...

Aduceti-va aminte ca un vechi proverb chinezesc spune ca „un drum de 10.000 li incepe ca unul singur”...

Produse pe baza de propolis

Propolisul este un alt produs apicol foarte „versatil”. Caracteristicile lui fizice si chimice permit miilor de companii din toata lumea sa realizeze un numar incredibil de produse. Un produs , dupa cum am specificat, are un scop comercial foarte clar si este produs pe scala larga.

Urmatoarele produse sunt disponibile pe „piata apiterapeutica”:

Bomboane Capsule Caramele Guma de mestecat Creme Deodorante Apa de gura Picaturi pentru ochi („oftalmosept” in Romania) Granule de propolis brut Rujuri Lotiuni Extract de propolis micro-incapsulat

35

Spray de gura Spray nazal Unguente Ovule Plasturi (in Cuba se realizeaza plasturi cu propolis foarte buni) Extract de propilen-glicol Sampon Sapun Spray Supozitoare Tablete Tinctura Pasta de dinti.

Nu este minunat sa vedem atat de multe produse diferite pe baza de propolis? Teoretic toate visurile se pot implini, daca cumparatorul are contacte bune cu producatorii.Folosirea produselor de mai sus depinde de conditiile specifice ale fiecarei persoane (pacient). Este important ca administrarea acestor produse sa se faca in asa fel incat substantele active prezente in propolis sa-si atinga „tintele”: celulele, tesuturile, organele, functiile, aparatele, sistemele afectate sau chiar intregul organism pe cat de eficient este posibil. Amintiti-va una dintre cele mai importante reguli ale apiterapiei: testati mai intai pentru alergie!

Cele mai multe dintre produsele prezentate mai sus pot fi realizate, la o scala mai mica, chiar acasa.

Totusi , pentru a nu va pierde timpul datorita greselilor ce pot apare usor datorita neexperientei, este bine sa lucrati initial cu un partener experimentat care are acces la un bun farmacist.

PS. Dintre toate produsele de mai sus, eu personal prefer clasica tinctura de propolis.De ce?

Deoarece poate fi administrata cu usurinta intern si/sau extern. Poate fi diluata atat de mult cat este necesar cu alte fluide, in special alcool. Alcoolul poate fi usor evaporat rezultand un extract moale de propolis care poate fi

apoi amestecat cu multe alte ingrediente, inclusiv grasimi ca untul. Poate fi adaugat direct laptisorul de matca, mierii sau apilarnilului.

36

Poate fi folosit in scopuri „tehnice”, asa cum este (de exemplu vopsirea peretilor interiori sau exteriori si stupului. Pentru protejarea lemnului si/sau a structurilor metalice de la distrugere etc.).

Poate fi adaugat altor ingredienti pentru realizarea produselor pe baza de propolis enumerate mai sus...

37