2pastelul

Proiect de lecţie

Data:Clasa a VI-a BŞcoala: Şcoala Gimnazială „Bogdan Vodă”, Câmpulung MoldovenescProfesor: Iulian NegurăObiectul: Limba şi literatura românăAria curriculară: Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare: Literatura cultă. Opera lirică descriptivă. Pastelul (2 ore)Subiectul lecţiei: „Mărţişor” de Ion Pillat – pastel ( 2 ore)Tipul lecţiei : dobândire de noi cunoştinţe; comentarea unui text liricObiectivul fundamental : cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire

specială asupra universului liric al poezieiObiectivele operaţionale ale lecţiei: la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

a) cognitive să enunţe mesajul textului parcurs; să identifice oral ideile poetice dintr-un text literar; să identifice problema principală tratată într-un text literar; să identifice procedeele de expresivitate artistică într-un text literar; să identifice sentimentul / sentimentele dominant / dominante exprimate

în poezie; să evidenţieze rolul descrierii în realizarea tabloului de natură şi modul

de organizare compoziţională într-un text liric; să identifice caracteristicile operei literare – pastel

b) afective: să se implice emoţional alături de poet şi să trăiască bucuria pe care o

oferă peisajul descris, al primăverii;Stategie didactică Metode şi procedee: lectura expresivă a poeziei, conversaţia euristică, lectura selectivă,

învăţarea prin descoperire, problematizarea, mozaiculForme de organizare a activităţii elevilor: activitatea pe grupe în alternanţă cu

activitatea individuală şi activitatea frontală.Mijloace didactice: fişe de lucru, volume de poezii, tabla, manualulResurse:

capacităţi normale de învăţare a elevilor; cunoştinţele lor anterioare; timpul de învăţare : 50 minute

Bibliografie:Limba şi literatura română pentru clasa a VII-a, Corint; Ion Pillat , Poezii; Dicţionar de literatură română şi universală, ed. Coresi, 2000

Scenariul didactic

Ora I

Secvenţele lecţiei

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice

Evaluare

1.Organizarea clasei 2 ‘

Se cere elevilor să se pregătească pentru ora de limba şi literatura română

Elevii scot pe bănci cele necesare bunei desfăşurări a orei

Conversaţia

2.Actualizarea unor cunoştinţe anterioare 5 ‘

S-a cerut elevilor, în ora precedentă ,să citească câteva poezii de Ion Pillat, în care poetul oglindeşte frumuseţile naturii, a plaiurilor argeşene. Li se cere, acum, să prezinte o selecţie de câteva versuri din opera poetului pe tema propusă.

Elevii citesc versuri din poeziile despre natură ale lui Ion Pillat

Lectura selectivă/ expresivăConversaţia

3. Evaluarea 3’

Se explică elevilor că frumuseţile patriei au constituit sursă de inspiraţie pentru mulţi dintre poeţii noştri, că pitorescul lor a fost surprins în diferite anotimpuri şi în diferite momente ale zilei.Se solicită elevilor să-şi amintească numele unor asemenea poeţi şi a unor versuri studiate în anii anteriori.Li se comunică elevilor că versuri închinate naturii a scris printre alţii, şi Ion Pillat ( 1891 – 1945). Poet argeşean care a redescoperit poezia pământului natal în volume de poezii ca : „Pe Argeş în sus” (1923), „Satul meu„ ( 1925) „ Biserica de altădată” etc.În aceste volume cântă priveliştile româneşti, podgoriile Argeşului pline de roade, plăcerea de a se înfrupta din darurile pământului şi acestea pe fundalul înduioşător al evocării atmosferei casei părinteşti.

Elevii răspund la întrebarea profesorului: V. Alecsandri ” Iarna”. M. Eminescu „ Fiind băiet păduri cutreieram”; G. Topârceanu „Toamna”, O Goga „Toamna”Receptează / Notează

Redescoperire

Expunere

4. Realizarea sensului 30”

Astăzi vom trece la studierea uneia dintre poeziile lui Pillat intitulată sugestiv „Mărţişor” , care face parte din volumul intitulat „Limpezimi” 1928, volum care cuprinde o suită de pasteluri intitulate „Calendarul viei”. Acest ciclu de pasteluri poartă numele popular al fiecărei luni a anului : Mărţişor, Prier, Florar, Cireşar, etc . Se trece titlul lecţiei pe tablă.La sfârşitul celor două ore va trebui să fiţi capabili să ...(se anunţă obiectivele operaţionale 1, 2, 3, 4, 5).

Receptează/ Notează

Scriu titlul în caieteReceptează

Explicaţia



Evaluare

Profesorul citeşte în mod expresiv poezia „Mărţişor” (2 minute). Se solicită elevilor să realizeze lectura poeziei în gând. Se fac exerciţii de lectură: citesc 2 – 3 elevi poezia respectând intonaţia şi punctuaţia.Elevii sunt solicitaţi să evidenţieze cuvintele necunoscute : câmpenesc, şipot, gâlgâitor, care se explică cu ajutorul clasei.

Încercaţi să explicaţi titlul poeziei „Mărţişor”.

Arătaţi cum este format cuvântul. Ce fel de sufix este „-işor” şi ce sentimente vă sugerează?

Arătaţi care este anotimpul evocat de poet în poezia „Mărţişor” şi care sunt sentimentele pe care poetul le exprimă. Selectează pentru fiecare sentiment versul / versurile corespunzătoare.

Aţi studiat până acum mai multe texte care aparţin genului liric. Arătaţi în ce mod îşi exprimă poetul sentimentele sale. Citeşte cu atenţie versurile în care se află verbe şi pronume cu ajutorul cărora poetul se adresează cititorului , făcându-l părtaş la farmecul naturii.

Elevii ascultă sau urmăresc textul reprodus în manual.Elevii citesc în gând poezia.

Elevii şi urmăresc textul poeziei.

Elevii îşi notează în caiete sensurile cuvintelor „câmpenesc” ( specific câmpului sau vieţii de la ţară); „şipot” ( izvor a cărui apă este captată printr-un jgeab sau printr-o ţeavă); „gâlgâitor” ( care gâlgâie, a curge cu zgomot într-un vas, curge provocând un zgomot ritmic. Se alcătuiesc propoziţii cu acestea.Elevii dau răspunsul solicitat: titlul este dat de denumirea populară a lunii martie, prima lună din primăvară care marchează în sufletele oamenilor descătuşare şi bucurie. Sufixul diminutival „– işor” sugerează bucurie, duioşie, mângâiere, încântare, cu alte cuvinte, afecţiune. „Mărţişor” este şi numele unei tradiţii la români, de 1 Martie când băieţii, în general, bărbaţii oferă fetelor / femeilor obiecte numite „mărţişoare”, simbol al venirii primăverii , al dragostei şi respectului. Elevii observă că poetul cântă reînvierea naturii, farmecul ei odată cu venirea primăverii. Ca în orice operă lirică, poetul îşi exprimă propiile sentimente de admiraţie, de bucurie şi încântare în faţa măreţului spectacol de trezire la viaţă a naturii.Elevii selectează versurile în care sunt exprimate sentimentele poetului.

Elevii vor observa că verbele la pers. a II-a singular „priveşte”,„vezi”, „auzi”, „te simţi legat”, „uneşti”, „duci”, „legi”, „ai spus” şi formele pronominale şi reflexive „ te”, „îţi”, „ ţi”, „în tine”, „tu” exprimă legătura dintre eul liric şi cititor.

Gândiţi/ Comunicaţi ( gândirea activă)

Gândiţi/ Comunicaţi Gândirea critică

Gândiţi/ Comunicaţi Gândirea criticăDescoperirea



Evaluare

Poetul localizează peisajul prezentat . Care sunt substantivele care indică localizarea peisajului?

Care este elementul / elementele care compun planul cosmic? Selectaţi versul / versurile edificatoare în acest sens şi comentaţi semnificaţia lui/lor.

Elevii constată că : tabloul de natură este

cel al locurilor natale şi emoţiile poetului sunt mai puternice. Peisajul terestru se compune din: dealul „ în deal la noi”, spre care urcă o potecă, zăvoiul în care poposeşte prima barză, gara în care intră trenul, livada înflorită, munţii de la Rucăr, viile, priveliştile câmpeneşti şi podul.

Cosmicul este sugerat prin cuvântul „ cer” ( „în tine şi pe ramuri e cerul limpezit”)

Cerul limpezit aduce lumina, pacea şi bucuria de a trăi pentru perpetuarea vieţii pe pământul străbunilor.

Cerul imprimă peisajului o atmosferă optimistă, în concordanţă cu sentimentele de încântare şi bucurie trăite în faţa spectacolului naturii trezite la viaţă.

Gândiţi/ Comunicaţi Gândirea criticăDescoperirea

Gândiţi/ ComunicaţiProblematiza-rea

5.Reflecţia 5’

Se distribuie la nivelul a două grupe fişe de lucru prin metoda interactivă „ Gândiţi – lucraţi în perechi- comunicaţi”

Grupa 1:Tabloul de natură nu este doar static, ci plin de mişcare şi culoare. Aduceţi argumente în acest sens.

Grupa 2: Atmosfera luminoasă, liniştită, calmă este sugerată şi de armonia versurilor. Faceţi consideraţii privind elementele de versificaţie şi prozodie.

Un elev din prima grupă îşi alege o pereche din grupa a II-a cu care discută subiectul propus pe fişă, pe care apoi îl expune întregii clase.Un elev din a II-a grupă îşi alege o pereche din grupa I cu care discută subiectul propus pe fişă, pe care apoi îl expune întregii clase, Ceilalţi elevi monitorizează consultările.Elevii răspund: „barza cade pe zăvoi”, „omul sapă”, „plugul ară”, „câinele latră”, „te cheamă un cuc”, „şipotul s-a trezit” – imagini de mişcare; „a nins cu nea de floare”, „pomii ninşi”, „cerul limpezit”, „omul în alb” – imagini de culoare.Elevii vor constata că:

versurile suntorganizate în 13 distihuri( strofe de două versuri)

măsura: 13 silabe; ritmul trohaic; rima împerecheată

Gândiţi/ lucraţi în perechi/Comunicaţi

Evaluare formativă

6.Asigurarea feed- back-ului

Are loc pe parcursul lecţiei, realizându-se prin aprecieri verbale şi prin întrebările la care răspund elevii, cu sprijinul profesorului.



Evaluare

Asigurarea retemţiei şi a transferului2’

Face aprecieri asupra modului de pregătire a elevilor pentru lecţie şi a participării lor la predarea noului conţinutSe recomandă ca temă de casă ex nr 1, 2, 3, 4 de la „Colţul cuvintelor”

Conversaţia

Ora a II-a



Evaluare

Organizarea clasei 2’

Cere elevilor să-şi pregătească materialele necesare orei.Pregăteşte materialul didactic, asigură cadrul adecvat orei

Scot pe bănci materialele necesare

Conversaţia

Actualizarea cunoştinţelor anterioare 5’

Solicită elevilor să citească încă o dată textul poeziei în gând. Adresează elevilor întrebări pentru verificarea însuşirii cunoştinţelor anterioare:1. Cine este autorul poeziei „ Mărţişor”?2. Ce fel de creaţie literară este poezia „Mărţişor”? Argumentaţi

3. Ce vă sugerează titlul?4. Ce anotimp este înfăţişat şi care sunt elementele, fenomenele prin care este descris?

5. Care sunt sentimentele exprimate de poet în poezia „ Mărţişor”?

Elevii citesc în gând textul.

„Ion Pillat”

„creaţie lirică”; sentimentele exprimate în mod direct; prezenţa figurilor de stil; elemente de versificaţie şi prozodie

„primăvara”; „dealul spre care urcă o potecă”; zăvoiul unde poposeşte prima barză; gară în care intră trenul; livada şi florile, munţii de la Rucăr, viile, priveliştile câmpeneşti şipotul apei; prezenţa omului, a păsărilor călătoare

Încântare şi bucurie pentru trezirea la viaţă a naturii

Muncă independentăBrainstorming-ul

Evaluare iniţială

Evocarea 3’

Înainte de a trece la lecţia nouă rezolvaţi corect careul dat . Răspunzând întrebărilor veţi afla pe axa A-B titlul lecţiei noastre de astăzi ( Pastelul). Dacă nu ştiţi să răspundeţi tuturor întrebărilor apelaţi la text1. Numele popular al lunii aprilie.2. Şi plugul care....3. Prezenţa omului în text este marcată de o acţiune ( are aceeaşi formă şi ca substantiv şi ca verb).4. Element de civilizaţie care apare în mijlocul peisajului descris5. Verb al „existenţei” (indicativ prezent, pers a III-a, sg).6. „ ... ţi-a botezat câmpia”

Elevii rezolvă careul: Pe axa A-B apare cuvântul „PASTEL” iar răspunsurile sunt:

„prier” „ară”

„sapă”

„trenul”

„este”

„lumina”

Joc didactic ( rebusul)

Gândiţi / comunicaţi

Realizarea sensului 30’

Astăzi vom continua studiul poeziei „ Mărţişor” şi vom învăţa o noţiune nouă, şi anume „Pastelul”.



Evaluare

Se trece titlul lecţiei pe tablăLa sfârşitul orei va trebui să fiţi capabili să ..... ( se anunţă obiectivele 1, 2, 3, ….)Se dă, cu ajutorul elevilor, definiţia pastelului: specie literară aparţinând genului lirirc şi în care se înfăţişează imaginea unei privelişti din natură prin intermediul limbajului artistic, exprimând, în acelaşi timp, sentimentele poetului raportate la priveliştea înfăţişată.Termenul pastel a fost preluat din pictură, în franceză pastel, iar în italiană pastello înseamnă „pastă, creion colorat”.În literatura română termenul de pastel a fost pus în circulaţie de Vasile Alecsandri prin titlul dat ciclului de versuri „ Pasteluri” (1868 – 1869), publicată în revista „Convorbiri literare”.

Li se comunică elevilor că pentru a afla caracteristicile se va apela la metoda mozaicului.Explică elevilor în ce constă metoda mozaicului. Împarte elevii în patru grupe de câte şase elevi , punându-i să numere. Atrage atenţia elevilor că, la sfârşitul orei, pe caiete, vor avea planul de analiză a poeziei. Acesta va fi realizat pe părţi, de fiecare echipă şi predat de colegii de grup.Explică elevilor că grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 şi 4 se numesc „ grupe de experţi”. Sarcina lor este să pregătească, cu simţ de răspundere, materialul pe care îl vor prezenta colegilor din grupa mixtă . Ei sunt responsabili de predarea acelei porţiuni celorlalţi membri ai grupului , fiecare fiind expert într-o anumită porţiune.În fiecare grupă se împart sarcinile. Echipa formată din nr. 1 va prelua sarcina nr. 1; echipa nr. 2 va prelua sarcina nr. 2; echipa nr. 3 va rezolva sarcina nr. 3; echipa cu nr. 4 va rezolva sarcina nr. 4.

Elevii trec titlul în caiete

Elevii îşi notează definiţia pe caiete

Elevii vor fi conduşi să observe că aspectele din natură prezentate în pastel pot fi: - un singur element al naturii;- un peisaj cu dimensiuni mici sau mai largi;- un fenomen al naturii;- un anotimp;- aspecte ale vieţii şi muncii în naturăReceptează

Receptează

Conversaţia

Gândiţi / comunicaţi

Explicaţia



Evaluare

Sarcina nr 1 : Arătaţi care sunt elementele şi fenomenele specifice primăverii care alcătuiesc tabloul de natură. Susţineţi-vă ideile prin raportare permanentă la text, la versuri. Specificaţi modul de expunere folosit.

Sarcina nr 2: Fiind o creaţie lirică, eul liric este prezent în cadrul natural contemplat. Citiţi cu atenţie textul şi scoateţi în evidenţă mărcile eului liric prin care poetul se adresează cititorului, făcându-l părtaş la farmecul naturii. Care este culoarea dominantă a peisajului?

Sarcina nr 3: În pastel trăirile eului liric sunt exprimate prin intermediul imaginilor vizuale şi auditive şi de mişcare realizate cu ajutorul figurilor de stil. Arătaţi, servindu-vă de versuri, care sunt aceste imagini şi figurile de stil folosite ( epitete, comparaţii , personificări, repetiţii, inversiuni).

Sarcina nr 4: Legătura dintre om şi natură este un motiv bogat reprezentat în pasteluri. Aduceţi argumente, citind şi arătând versurile edificatoare în aceste sens, Stabiliţi culoarea predominantă a tabloului din natură.

Monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe, îndrumă elevii pentru a se asigura că s-au transmis corect informaţiile.Cere câte unui expert din fiecare grupă să citească planul rezultat din activitatea lor depusă.

Rezolvă sarcina indicată ( vezi anexa 1)

Rezolvă sarcina solicitată (vezi anexa 1)

Rezolvă sarcina de lucru indicată ( vezi anexa 1)

Rezolvă sarcina indicată ( vezi anexa 1)

Grupele discută sarcinile pe care le au de rezolvat elaborând fiecare câte un plan al acestora.

Fiecare expert se întoarce la grupa sa iniţială / mixtă şi predă materialul său. Toţi ceilalţi experţi notează ideile pe caiete şi cer lămuriri . În acest fel se alcătuieşte planul de discuţie a conţinutului poeziei .( vezi anexa 1)

Mozaicul/ activitatea pe grupe

Conversaţia

Citesc/ se confruntă/ notează/ Comunică

Asigurarea feeed- back-ului 3’

Se cere elevilor , dacă este posibil să precizeze care este mesajul poetic al creaţiei lirice „ Mărţişor”

Răspuns posibil: Natura poate oferi omului posibilităţi nenumărate de a-şi găsi împlinirea, liniştea sufletească de care are atâta nevoie, de a-şi umple sufletul de bucurie.

Problematizare



Evaluare

Reflecţia5’

După ce am lucrat întreaga oră, se cuvine acum să ne sistematizăm cunoştinţele referitoare la pastel, evidenţiind caracteristicile lui.

Elevii vor constata că pastelul are anumite caracteristici ● prezintă un tablou din natură, un fenomen al naturii, un anotimp, aspecte ale vieţii şi muncii în natură;● eul liric este prezent nemijlocit în operă; ● impresiile şi sentimentele sunt exprinmate în mod direct;● poetul apare în ipostaza de observator( martor ocular care contemplă natura);● modul de expunere predominant este descrierea;● trăirile eului liric sunt exprimate prin imagini vizuale şi auditive realizate cu ajutorul figurilor de stil,

Gândiţi/ Comunicaţi / Notaţi

Evaluare finală

Asigurarea transferului şi a retenţiei2’

Face aprecieri asupra modului general de desfăşurare a orei. Anunţă tema: 1. De scris pe caietele de notiţe planul de discuţii al lecţiei ( planul a fost xeroxat pentru a câştiga timp);2. Într-o compunere de o pagină, o pagină şi jumătate, demonstraţi că opera studiată „Mărţişor” este un pastel.

Receptează

Îşi notează pe caiete indicaţiile primite

Conversaţia

Anexa 1

Sarcina grupei 1: Elementele şi fenomenele specifice primăverii

Sarcina grupei 2: Prezenţa eului liric

păsările călătoare se întorc din ţările calde ( „ din zbor întâia barză cum cade pe zăvoi”)

oamenii încep muncile agricole ( „ omul care sapă şi plugul care ară”)

pomii înfloresc ( „ a nins cu nea de floare pe pomii din livezi”)

cucul îşi strigă numele („ ce limpede te cheamă un cuc”)

izvorul s-a trezit la viaţă („ gâlgâitor , din iarbă un şipot s-a trezit”)

pretutindeni dau muguri pe crengi(„ dau muguri pretutindeni din veştedele crengi”)

lumina a cuprins întreaga câmpie(„ cu apa ei lumina şi-a botezet câmpia”)

pe drumurile viei se aud râsete şi chiote („ ce râsete , ce chiot pe drumurile viei”)

modul de expunere predominant: descrierea

eul liric observă trezirea la viaţă a naturii; îl invită pe cititor să ia parte la acest

spectacol al naturii, prin: folosirea verbelor la persoana a II-a : priveşti , auzi, vezi, te simţi, nu poţi, uneşti, duci, legi , ai spus,

pronumele de persoana a II-a : tu îţi, ţi, ţine prin aceste procedee eul liric se contopeşte

cu receptorul; albul care sugerează o atmosferă calmă,

luminoasă,- epitete ( „pomii ninşi” , „nea de floare”, „omul în alb”, „munţii de la Rucăr cu iarna lor îi vezi”)

Sarcina grupei 3: Imagini vizuale , auditive şi de mişcare ( motorii)

Sarcina grupei 4: Legătura dintre om şi natură

● imagini vizuale introduse de verbe ca „priveşti”, „vezi”, „descoperi” şi de interjecţia „iată” şi alcătuite din:- epitete ( „pomi ninşi”, „cer limpezit”);- personificări ( „pomii îşi flutură batiste”, „ lumina a botezat câmpia”);- metafora („ nea de floare”);● imagini auditive ( „ auzi de sub podgorii un câine care latră”; „ ce limpede te cheamă un cuc”; „ gâlgâitor , din iarbă, un şipot s-a trezit”) realizate cu ajutorul :- personificărilor ( „ te cheamă un cuc”; „ un şipot s-a trezit”);- epitetul personificator „ gâlgâitor” ( sugerează susurul izvorului);● imagini de mişcare ( motorii): („ întâia barză cade pe zăvoi”, „ trenul intră încet de tot în gară”, „ omul sapă”); ●alte figuri de stil: repetiţia „ de fiecare dată” ( veşnicia, permanenţa);inversiunea „ ce limpede te cheamă un cuc”, „ adâncul rost al vieţii”

veşnicia naturii şi strânsa legătură dintre aceasta şi om („ aceste lucruri veşnice îţi sunt”!/ Ce sfântă bucurie descoperi pe pământ.”; „ de fiecare dată mai trainic te uneşti/ Cu farmecul acestor privelişti câmpeneşti”;

legătura dintre om şi natură este sugerată („O nouă viaţă astăzi de viaţa veche legi/ Dau muguri pretutindeni din veştedele crengi”;

legătura este permanentă, în ciuda trecerii generaţiilor(„ ce râsete, ce chiote pe drumurile viei/ Pe unde-au mers părinţii, îţi duci şi tu copiii”)

veşnicia naturii este sugerată prin repetiţia „ de fiecare dată”;

bucuria , încântarea poetului în faţa naturii e redată prin propoziţii exclamative cu adverbul „ce”: „ ce veşnice îţi sunt”, „ ţi-e inima mai nouă...”.

2pastelul

Documents