OSTEONECROZESunt făcute 21 de teste!!!!Trebuie completate La 30. Cele cu negru trebuie verificate

Necroza avasculară a capului femural

1. Necroza avasculară a capului femural: a. apare cu predilecţie la sexul feminin;b. este secundară fracturilor de col femural;c. are incidenţa maximă în jurul vârstei de 40 ani;d. are un pronostic mai bun decât boala Legg-Calvé-Perthes;e. afectează şoldurile bilateral în 50-70% din cazuri;(c, e)

2. Boala Chandler reprezintă: a. aproximativ 20% din totalitatea necrozelor avasculare de cap femural;b. necroza avasculară idiopatică a capului femural;c. necroza capului femural de orice etiologie;d. necroza post-traumatică a capului femural;e. necroza ischemică a nucleului cefalic femural;(a, b)

3. Factorii de risc cei mai des asociaţi NACF sunt reprezentaţi de:a. lupusul eritematos sistemic;b. tratamentul cu corticosteroizi;c. consumul de alcool;d. barotraumatismele;e. radioterapia;(b, c)

4. Colapsul capului femural în osteonecroza şoldului reprezintă: a. modificarea sfericităţii capului femural pe radiografie;b. evenimentul critic ce influenţează prognosticul;c. un indiciu al evoluţiei spre vindecare;d. o indicaţie pentru forajul de revascularizare;e. indicaţia de urgenţă pentru artroplastia şoldului;(a, b)

5. De rutină pentru diagnosticul formelor precoce de NACF este indicat: a. examenul radiografic;b. biopsia osoasă;c. rezonanţa magnetică nucleară;d. tomografia computerizată;e. scintigrafia osoasă;(c, e)

6. Radiografic în NACF stadiul II Ficat se observă: a. zone de osteocondensare şi geode la nivelul capului;b. pensarea spaţiului articular;c. lizereu subcondral (ca semn patognomonic);d. pierderea sfericităţii capului femural;e. nu apar modificări radiografice;(a, c)

7. NACF în stadiul III Ficat se caracterizează prin:

- 1 -

a. apariţia modificărilor degenerative articulare (distrucţia cartilajului, osteofitoza);b. menţinerea conturului normal al capului femural;c. sechestrarea zonei necrotice (“aspect de treaptă de scară”);d. depăşirea stadiilor precoce de boală;e. menţinerea indicaţiei pentru forajul de revascularizare;(c, d)

8. Diagnosticul clinic al unei NACF este sugerat de:a. semnul Duvernay pozitiv;b. semnul Drehman pozitiv;c. semnul Laugier pozitiv;d. mersul şchiopătat;e. durere în regiunea inghinală cu iradiere spre genunchi sau coloana vertebrală;(d, e)

9. În diagnosticul NACF: a. RMN este metoda de elecţie pentru diagnosticul precoce;b. tesele de laborator sunt neconcludente;c. scintigrafia osoasă prezintă modificări doar în stadiile tardive;d. evaluarea funcţională a osului este utilizată de rutină;e. biopsia osoasă este o metodă standard;(a, b)

10. Evoluţia unei NACF este spre: a. coxartroză secundară, de regulă;b. posibilă vindecare în stadiile precoce;c. coxa plana cu subluxaţia capului femural;d. vindecare, indiferent de stadiu;e. coxa magna în majoritatea cazurilor;(a, b)

11. La un bolnav de 40 de ani cu NACF în stadiul III Ficat se indică:a. forajul transtrohantero-cervico-cefalic;b. osteotomiile rotaţionale dacă unghiul combinat necrotic ≤160o;c. artrodeza şoldului;d. în leziuni extinse, artroplastia totală de şold cu proteză necimentată;e. administrarea de vasodilatatoare sau steroizi anabolizanţi;(b, d)

Osteocondroza şoldului

12. Boala Legg-Calve-Perthes este: a. osteocondroza disecantă a genunchiului;b. necroza ischemică a nucleului cefalic al femurului;c. tuberculoza corpului vertebral;d. osteocondroza şoldului;e. apofizita rotuliană;(b, d)

13. În etiologia bolii Legg-Calve-Perthes sunt încriminaţi:a. factorul genetic;b. rahitismul;c. factorul glandular;d. factorul vascular;e. dezechilibrul tonusului de postură;(c, d)

- 2 -

14. Pentru osteocondroza disecantă a şoldului este caracteristic: a. dezvoltarea unei coxa plana;b. apariţia cu predilecţie la sexul feminin;c. existenţa unei leziuni primare a cartilajului de conjugare;d. evoluţia spre agravare;e. apariţia unei fracturi subcondrale;(a, e)

15. În boala Legg-Calve-Perthes: a. fractura subcondrală marchează debutul clinic;b. poate apare un proces de „creeping-substitution”;c. cartilajul de conjugare are formă de „Y” răsturnat;d. epifiza suferă o alunecare şi basculare posterioară;e. se dezvoltă o coxa valga idiopatică;(a, b)

16. Clinic, în boala Perthes se constată: a. flexia şoldului posibilă numai în asociere cu rotaţia externă (semnul Drehmann);b. semnul Trendelenburg pozitiv;c. exagerarea lordozei lombare;d. limitarea rotaţiei interne, flexiei şi abducţiei şoldului;e. scurtarea membrului inferior cu 1-2 cm;(b, d, e)

17. La debutul osteocondrozei şoldului, radiografic se observă: a. oprirea în creştere a nucleului epifizar;b. linie transparentă paralelă cu suprafaţa subcondrală („zgârietura de unghie”);c. lărgirea colului femural;d. bascularea epifizei;e. capul femural în formă de ciupercă cu subluxaţia externă;(a, c, d)

18. În boala Legg-Calve-Perthes:a. în grupa 4 Caterall este implicată întreaga epifiză;b. în grupa A Salter şi Thompson fractura subcondrală interesează <1/2 din epifiză;c. la debut apare lărgirea cartilajului de conjugare;d. bascularea epifizei între 60-90o este o deplasare moderată;e. baza epifizei are un aspect eliptic;(a, b)

19. Posibilităţile de tratament în boala Legg-Calve-Perthes includ: a. a. tracţiunea continuă cu membrul în abducţie şi rotaţie internă (10-12 luni);b. b. imobilizarea în aparat ortopedic cu sprijin ischiadic Tachdjian;c. c. osteotomiile femurale de varizare;d. d. imobilizarea în aparat gipsat după metoda Pacci-Lorentz;e. e. epifiziodeză intra- sau extraarticulară;(a, b, c)

Alte osteonecroze

20. Osteocondroza disecantă a genunchiului este: a. evidenţiată clinic prin semnul Axhausen;b. boala König;c. boala Osgood-Schlatter;d. osteonecroza apofizei de inserţie tibială;e. osteonecroza rotulei;

- 3 -

(a, b)

21. În osteocondroza capului metatarsianului se recomandă: a. artrodeza cuneiformizantă medio-tarsiană;b. susţinător plantar cu modelarea bolţii anterioare;c. ridicarea tocului încălţămintei cu 1-2 cm;d. susţinerea marginii interne a piciorului;e. extirparea ţesutului necrotic, foraje şi rezecţia exostozelor;(b, e)

22. Boala Kienböck este: a. osteonecroza capului femural;b. osteonecroza navicularului tarsian;c. osteonecroza capului metatarsianului II;d. tuberculoza metacarpienelor;e. osteonecroza semilunarului carpian;(e)

23. Osteonecroza aseptică poate să apară: a. la nivelul diafizelor;b. la nivelul epifizelor;c. la nivelul apofizelor;d. la nivelul metafizelor;e. oriunde unde există osificare encondrală;(b, c, e)

24. Boala Scheuermann este: a. boală neuromusculară a coloanei vertebrale;b. boală reumatică;c. boală congenitală a coloanei vertebrale;d. osteocondroza juvenilă a coloanei vertebrale;e. tuberculoza coloanei vertebrale;(d)

25. Osteonecroza rotulei se numeşte: a. boala Perthes;b. boala Schauermann;c. boala Sinding-Larsen;d. boala Schlatter-Osgood;e. boala Kienböck;(c)

26. Osteonecroza capului metatarsianului II - III apare mai frecvent: a. la adolescenţi;b. la sugar;c. la vârstnici;d. la sexul feminin;e. la sexul masculin;(a, d)

27. Posibilităţi de tratament în boala Köhler II: a. susţinătoare plantare adecvate;b. antibioterapie locală şi generală;c. rezecţia capului metatarsianului;d. artroplastie articulară;e. vasodilatatoare periferice;(a, c, d)

- 4 -

28. Coxa plana este o complicaţie tardivă a: a. coxartrozei secundare displaziei congenitale de şold;b. bolii Legg-Calve-Perthes;c. epifiziolizei capului femural;d. necrozei avasculare a capului femural;e. osteocondrozei nucleului cefalic femural;(b, e)

29. Apofizita calcaneană (boala Schintz-Heim)a. apare mai frecvent la băieţi;b. deseori are localizare bilaterală;c. are indicaţie de tratament chirurgical;d. apare mai frecvent la fete;e. are indicaţie de tratament conservator;(a, b, e)

30. Boala Köhler este necroza aseptică a: a. scafoidului tarsian;b. condilului femural intern;c. semilunarului carpian;d. capului humeral;e. capului metatarsienelor; (a, e)

31. Care din următoarele boli nu sunt osteonecroze aseptice?a. boala Ombrédanne;b. boala Perthes;c. boala Kienböck;d. boala Bechterew;e. boala Chandler;(a, d)

- 5 -