2calitatea in constructii

8/14/2019 2calitatea in Constructii

1/31

2. Calitatea in constructii2.1. Constructiile si dezvoltareadurabilaConstruciile, implicit cele de locuit, cu toateeforturile necesare realizrii lor, apar ca urmare a

unor motivaii puternice, fundamentale, desorginte divers:- nevoia de siguran (adpost),- de a asigura cadrul care s gzduiasc

desfurarea unor activiti de producie,- nevoi spirituale, estetice,

- de protecie i punere n valoare a mediuluinconjurtor, etc.


2/31

* Construciile modific i uneori afecteazmediul nconjurator:

* Conceptul de dezvoltare durabila a fostintrodus de Lester Brown, incepand cu

1984, reprezentand:

* dezvoltarea care satisface necesitilegeneraiei prezente fr a compromitecapacitatea generaiilor viitoare de a-i

satisface propriile necesiti.


3/31

Aceast definiie cupleaz ntr-un totintegrat i unitar principii privind :

necesitile actuale de dezvoltare;

protecia mediului i ecosistemelornaturale;

echitate i protecie social;

necesitile i drepturile generaiilorurmtoare.


4/31

In spiritul aplicrii principiului echittii -

construciile trebuie s satisfac treicategorii de exigene:

* exigene aleutilizatorului direct

(investitor/proprietar, etc);

* exigene ale utilizatorului indirect (restulcomunitii);

* exigene ale generaiilor viitoare i alemediului.


5/31

2.2. Exigente, performante si calitate

Omul, ca utilizator direct al unei construciiare diverse cerine/exigene fa de

viitoarea constructie.

Exigenele i performanele, sunt dou

categorii fundamentale ce formeazbinomul de baz al proiectrii, execuiei iexploatrii construciilor.


6/31

Prin exigenele utilizatorului fa de construcie

se inelege ceea ce arhitectul i inginerul trebuies satisfac proiectnd i executnd oconstrucie, ceea ce li s-a spus, explicit sauimplicit s rezolve.

Exigenele utilizatorilor construciilor (ca persoanesau organizaii care nu sunt familiarizate cuactivitile, conceptele i normele specifice

construciilor) se exprim iniial n termenicalitativi suficient de vagi, care apoi trebuieformulai ca cerine (exigene de performan),conform specificului activitii de construcii.


7/31

Performana construciei are in vedererezultatul activitii factorilor implicai nrealizarea construciei.

Calitatea constructiiloreste definita inLegea 10 din 1995 a calitatii in constructii, Art. 1,ca rezultanta totalitatiiperformantelorde

comportare a acestora in exploatare in scopulsatisfacerii, pe intreaga durata de existenta, aexigentelorutilizatorilor si colectivitatilor.

Conform standardului SR EN ISO 9000-2006 -Sisteme de management al calitatii. Principiifundamentale si vocabular - Calitatea reprezinta

masura in care un ansamblu de caracteristiciintrinseci indeplineste cerintele


8/31

Din cele doua definitii rezulta ca in prezent,pentru a exprima ceea ce se doreste a fi oconstructie (in toate componentele si etapele de

existenta), se utilizeaza doua concepte cvasi-sinonime si anume exigenta si cerinta.

Pe de alta parte, cand se apreciaza rezultatulobtinut(proiect, lucrare de constructie, obiect deconstructie, serviciu de consultanta, etc) nefolosim de atributele acestuia, numite siperformante.

Prin compararea performantelor cuexigentele/cerintele rezulta calitateaprodusului/serviciului.


9/31

Ideea de proiectare a constructiilor pebaza conceptului de performanta apare

dupa cel de al doilea Razboi Mondial inS.U.A., Anglia si Franta ca urmare aprogresului tehnologic rapid, a necesitatiiabordarii sistemice a fenomenelorcomplexe, specifice acestui domeniu,facand abstractie de mijloacelespecifice de realizare, spre deosebire de

trecut, cand prescriptiile traditionale serefereau direct la materiale, forme,dimensiuni, tehnologii.


10/31

Conceptul de performanta este o noua filosofie

care incearca a defini modul in care un rezultatcatre care tindem trebuie sa-si poata indeplinirolul, fara a recurge la o descriere a ceea cetrebuie sa fie rezultatul.

In acest tip de abordare se pleaca nu de lacum trebuie sa fie un produs/serviciu, ci dela ceea ce trebuie sa ofere acesta, cumtrebuie sa functioneze in conditii binedefinite pentru a satisface un utilizator bineprecizat, indiferent de mijloacele folositepentru atingerea performantelor.


11/31

Normativul cadru pentru detalierea continutului

cerintelor stabilite prin Legea 10/1995, indicativ

NC 001 99: conceptul de performanta esteo abordare sistemica si globala aproblematicii obtinerii calitatii in toate

etapele ciclului de existenta al uneiconstrucii (proiectare, realizare, exploatarei postutilizare), plecand de la activitatile siexigentele utilizatorilor (directi si indirecti),

in mod independent de mijloacele materialesi solutiile folosite, punand accent pecomportarea in exploatare a constructiilor.


12/31

2.2.1. Exigentele utilizatorilor: reprezinta exprimarea necesitatilorutilizatorilor fata de constructia in ansamblu si spatiile din interiorulsau sau din jurul acesteia, independent de amplasarea sauconceptia ei . Standardul romanesc (in tabel 2, anexa A) grupeaza

exigentele utilizatorilor in urmatoarele categorii de exigente:

stabilitate si rezistenta; siguranta la foc; siguranta de utilizare; etanseitate;

exigente higrotermice; ambianta atmosferica (puritatea aerului); exigente acustice; exigente vizuale; exigente tactile; exigente antropodinamice;

exigente de igiena; adaptarea la utilizarea spatiilor; durabilitate; economie.


13/31

2.2.2. Exigentele de performanta: au deasemenea un gradmare de generalitate, sunt exprimate tot calitativ (nu tinseama de materiale sau de modalitatea concreta de realizarea constructiei), dar au in vedere localizarea cladirii,componentele ei si optiunile initiale ale conceptiei acesteia.Exigenta de performanta reprezinta convertirea/explicitareaunei exigente a utilizatorului prin intermediul a unuia sau amai multor criterii de performanta (exprimate ca valorinumerice sau niveluri de performanta).

Similar acestui concept mai intalnim in literatura despecialitate (NC 001 99) si termenul de Cerinta decalitate care reprezinta exprimarea calitativa acaracteristicilor cladirii (in ansamblu sau a partilorcomponente) pe care aceasta trebuie sa le

indeplineasca pentru a satisface exigentele utilizatorilor,tinand seama de diversii agenti care actioneaza asupracladirii.


14/31

La momentul actual, Directiva 89/106/CEE

precum si Legea nr. 10/1995 (art.5)modificata prin Legea nr. 123/2007

stabilesc c pentru obinerea unorconstrucii de calitate corespunztoaresunt obligatorii realizarea imeninerea, pe intreaga durat deexisten a construciilor, a

urmatoarelor 6 cerinte/ exigeneeseniale (tabelul nr. 1) :


15/31

Simbolcerinta

Denumire cerinta/exigenta esentiala

1995 - 2007 2007- prezent

A rezisten i stabilitate rezisten mecanic i stabilitate

B sigurann exploatare securitate la incendiu

C siguran la foc igien, sntate i mediu

Digiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia

mediuluisigurann exploatare

E izolaia termic, hidrofug i economia de energie proteciempotriva zgomotului

F proteciampotriva zgomotului economie de energie i izolare termic


16/31

2.2.3. Conditii tehnice de performanta:Exprimarea si detalierea cerintelor de calitate, in

termeni tehnici de performanta, se face prinintermediul Conditiilor tehnice de performantace trebuie satisfacute de cladire si diferitele sale

subansabluri/componente. O exigenta de

performanta (cerinta de calitate), de regula, areasociate mai multe conditii tehnice de performanta.

Cerinta de calitate: Conditii tehnice de performanta:

A.1. Aptitudinea pentru exploatare;

A. Rezistenta si stabilitate A.2. Capacitati de rezistenta si stabilitate;

A.3. Durabilitate structurala.


17/31

2.2.4. Criteriu de performanta: reprezinta ocaracteristica ce trebuie luata inconsiderare la detalierea si cuantificarea

conditiilor tehnice.

Formularea fiecarui criteriu de performanta

asociat unei conditii tehnice de performantatrebuie sa includa fenomenul specific, pentru

care trebuie satisfacut un nivel deperformanta . O conditie tehnica de

performanta are asociate mai multe criterii

de performanta (Tabel ...).


18/31

Pentru fiecare criteriu de performanta trebuie

indicate de la caz la caz limitele inferioare sisuperioare ale gamei de valori sau aleclaselor de performanta acceptabile, in raportcu care trebuie sa se situeza performantele

produsului livrat.

Deasemenea, pentru fiecare criteriu de

performanta trebuie descrise sau facute trimiteri

la reglementari tehnice si metodele dedeterminare (masurari, incercari, calcule, etc)ale performantelor produsului livrat.


19/31

Cerinta de calitateConditii tehnice de

performantaCriterii de performanta Definire criterii de performanta

1 2 3 4

A. Rezistenta si

stabilitate

A1. Aptitudine

pentru

exploatare

A.1.1. Evitarea deformatiilor si

deplasarilor excesive

- deformatii si deplasari care nu afecteaza aspectul si

utilizarea efectiva a structurii si care nu producdegradari ale finisajelor sau alte elemente

structurale.

A.1.2. Evitarea vibratiilor

excesive

- vibratii care nu produc degradari ale structurii sau

materialelor si echipamentelor pe care le

suporta si nu limiteaza eficienta functionala a

structurii sau a echipamentelor.

A.1.3. Evitarea degradarilor

- degradari (fisuri) care nu afecteaza aspectul;

- degradari cauzate de oboseala sau alte efecte

depinzand de timp, care nu influenteaza

durabilitatea si functionalitatea.

A2. Capacitati de

rezistenta si

stabilitate

................................. .........................................................

A3. Durabilitate

structurala................................... ..........................................................


20/31

2.2.5.Nivel de performanta: Valoare impusapentru un anumit criteriu de performanta in

functie de conditiile tehnice si influenta agentilorcare actioneaza asupra constructiilor.

2.2.6. Performanta unui produs: reprezintacomportarea unui produs in raport cu utilizarealui. Produsul poate fi constructia in ansamblul ei,

sau componentele ori elementele sale (ex:

sageata efectiva a unui planseu sub actiuneaincarcarilor de exploatare, rezistenta efectiva la

transfer termic a peretilor exteriori etc).


21/31


22/31

2.3. SPECIFICITATEA DOMENIULUICONSTRUCIILOR N PRIVINA OBINERIICALITII

Activitile care au ca scop producia materialde bunuri se grupeaz n dou sectoaremajore, respectiv sectorul produciei

industriale i sectorul construciilor.

O comparaie a celor doua modaliti esteutil, spre a putea fi pus n evidenspecificitatea domeniului construcii nprivina realizrii produselor, i implicit acalitii acestora


23/31

CARACTERISTICILE PRODUCIEI N FABRIC( )

__ CARACTERISTICILE PRODUCIEIN ANTIER ( )

Locul fabrica ) este fix;

Produsul realizat este mobil (pleac fiind livrat ); Operaiunile - n incinta fabricii; Producia se realizeazn spaii inchise

A Locul ( antierul ) este itinerant; Produsul realizat este fix ( rmane la locul execuiei ); Numeroase operaiuni - se executn afara antierului; Producia se realizeaz de reguln aer liber-

Variaiile n cadrul procesului de producie suntpractic nule pe perioade de timp indelungate;

Prevaleaz procesele uscate; Lipsesc aproape total operaiunile care

genereaz lucrri ascunse, acestea fiindexcepii;

Produsele finite rezultate din ciclul de produciereprezint serii lungi;

B Variaii importante n procesul de producie n perioademult mai scurte de timp, inclusiv n cazul specializrii;

Prevaleaz procesele umede; Operaiunile care genereaza lucrri ascunse sunt

frecvente i numeroase, constituind regula; Produsele finite ce rezult din ciclul de producie

reprezint deseori serii scurte, sau chiar unicate;

Durata total a ciclului de existen a produsuluifinit scurt;

Caracter continuu al procesului productiv;

Corelare facila intre frontului de lucru si numarulde executanti;

Odat stabilit modalitatea optima de organizarea ciclului productiv, nu se mai intervine ( dect

n situaii exceptionale ).

C Durata total a ciclului de existen a produsului finit indelungat;

Caracter discontinuu al procesului productiv;

Corelare intre frontului de lucru si numarul deexecutanti;

Independent de modalitatea de organizare a ciclului

productiv, exist probabilitatea ridicata de revizuire aacestei organizri ( n multe situaii existnecunoscute la data demarrii ciclului productiv ).

Fora de munc este stabil; Fora de munc foarte specializat i calificat;

D Fora de munc este puternic fluctuant Exist probleme n privina specializrii i calificrii forei

de munc ;

Ciclul productiv se realizeaz de regul dinfondurile productorului;

Valoarea produsului relativ mic; Garania poate prevedea nlocuirea produsului

neconform n ntregul su.

E Ciclul de producie se realizeaz de regul din fondurileclientului;

Valoarea produsului relativ mare;

Garania nu poate prevedea nlocuirea produsului nntregul su.


24/31

2.4. Sistemul calitatii in constructii

Factorii implicai n realizarea unei construcii

formeaz de fapt o mulime eterogen de persoane i/sauorganizaii ntre care sunt definite prin lege sau sestabilesc adhoc diverse relaii i condiionari, multiple idiverse.Calitatea unei construcii este rezultatul aciuniiacestei multimi eterogene de factori i anume :

Investitorul; Proiectantul; Executantul; Furnizorii de materiale, produse, echipamente i utilaje; Organizaii i persoane ce furnizeaz diferite servicii: consultani,

experi tehnici, verificatori de proiecte, responsabili tehnici cuexecuia, dirigini de antier, laboratoare de ncercri s.a.; Autoriti publice locale i centrale (ministere); Inspectoratul de Stat n Construcii, s.a.


25/31

Toti acesti participanti, directi sau

indirecti, la realizarea si utilizareaconstructiilor interrelationeaza, dupa

anumite reguri/norme definind un

sistem complex, al carui finalitate oconstituie mediul antropic.


26/31

Legea 10/1995 a calitatii in constructii instituie sistemul calitatii inconstructii (S.Q.), care sa conduca la realizarea si exploatarea unorconstructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor,a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Conform Legii10/1995, (Art. 8 si 9), sistemul calitatii in constructii reprezintaansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, regulamente,proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilorin toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare aleacestora, si anume:

a) reglementari tehnice in constructii;

b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;

d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si aconstructiilor;

e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;

f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari inactivitatea de constructii;

g) activitatea metrologica in constructii;

h) receptia constructiilor;

i) comportarea in exploatare si interventii in timp;

j) postutilizarea constructiilor;

k) controlul de stat al calitatii in constructii.


27/31


28/31

Sistemul calitatii este un sistemn masura n care este un ntreg alctuit din mai multe componente (ex : structuri organizatorice,responsabiliti, regulamente, mijloace etc) ntre care exist condiionrimultiple si diverse.

Ca orice sistem, i acesta primete un input (I) generat de motivaia

investitorului i materializatn exigenele investitorului/utilizatorilor i alecomunitii precum si in resursele care se aloc i se capaciteaz, fade produsul virtual construit i l transformn cadrul unui macroproces (de construire) ntr-un output (O) materializatn produsul construit care s satisfac prin performanele sale, ntr-omsur ct mai mare, exigenele exprimate ( produsul s fie decalitate ).

Calitatea este un sistem cibernetic, prin aceea c are posibilitatea dea-i autoregla funcionarea (feed back) n msura n care eficientafuncionrii sistemului sufer (rezultatul obinut nu corespunde celuiprognozat iniial).

Calitatea este un sistem cibernetic deschis deoarece funcionareasistemului are loc n strns interdependen cu mediul nconjurtor(alte organizaii i instituii, legislaie din alte domenii conexe, clim etc)cu care schimb n permanen informaii, resurse i care impune ogama larg i divers de restricii (ex. exigentele comunitii exprimateprin reglementari de tip : cod civil, documentaii de amenajare ateritoriului i urbanism, alte acorduri i avize, etc).


29/31

Aspecte ale functionarii sistemuluiExperiena de pn acum relev faptul ca peste 80% din problemelecalitii sunt generate de defecte ale sistemului/organizaiei .

Fiecare organizaie sau persoan care formeaz sistemul prezentatare o palet larg de obiective specifice: meninerea pe pia,cretere, profitabilitate, mediu, calitate, confort, intimitate, protejareapropriei proprietti, etc .

Uneori ponderea acordat diverselor obiective n cadrul uneiorganizaii poate diferi: profit n dauna calitii, durata redus n

dauna calitii, etc; n cadrul sistemului, ntre unele pri componente pot aprea faliin ceea ce privete comunicarea, negocierea i ponderea alocatanumitor obiective: pre, durat de execuie, calitate, respectareareglementrilor urbanistice, de mediu etc.

Dac la nivelul fiecrei organizaii component a macrosistemului

apar probleme n ceea ce privete asigurarea i controlul(managementul) calitii, atunci probabilitatea ca aceste problemes creasc exponenial la nivelul ntregului macrosistem estesubstanial;


30/31


31/31

2calitatea in constructii

Documents