1.Componenta costului de deviz al lucrarilor de constructii montajCostul lucrarilor de constructii montaj este expresia valorica a consumului de resurse(materiale,manopera,utilaje necesare pentru executia acestora). Componenta cost de deviz a lucr de constr montaj: 1.Cheltuieli directe-cheltuieli nemijlocit legate de executia proces de constr si sunt constituite din expresia valorica a consumului de material ,forta de munca si echipament de constr. Calculul CD=Cm+Sb+Cemm Cm- este expresia valorica a consum de materiale prefabricate,semifabricate si cheltuielilor aferente a acestora (transport,manipulare) Cm=73% Cm= Pf+Ca+Ct+Cmd+P Pf-pret de livrare a furnizor; Ca- chelt de amenajare;Ct-chelt de transport;Cmd-chelt de depozitare manipulare,2%din pretul materialului. Sb-este salariul de baza al muncitorilor,remunerarea muncitorilor pentru vol de lucrari realizate sau pentru timpul efectiv lucrat Sb=Sn+I+Cas+Cam Sn-salariul lucrat;I-impozit(pin la 16200 anual);Cas-chelt pentr asig sociala 5%;Cam-contributii pentru asig medic 3%. Cemm-sunt chelt care cuprind valoarea utilajului folosite pentru executia lucrarilor de constr montaj Cemm=Ci+Ca+Cex Ci-chelt initiale; Ca-chelt anuale;Cex-chelt de exploatare. Cheltuieli initiale- chelt pentru pregatirea utilajului de constr pentru o exploatare normala.Sunt formate din transportarea utilajului de constructii la/de la santier; montarea demontarea si proba de functionare a utilajului;mutarea utilajului in cadrul santierului;construirea si demontarea instalatiilor provizorii necesare function utilajului.Cheltuieli anuale-cheltuieli necesare pentru recuperarea investitiilor initiale,formate din chelt pentru amortizari,chelt pentru modernizari,chelt pentru reparatii capitale.Cheltuieli de exploatare-cuprind deservirea tehnica si reparatii curente ale utilajului de constr,costul materialului de intretinere a uleiurilor combustib si energiei electrice,salar muncitor ocupati cu conducerea si deservirea utilajului de constr. 2.Cheltuieli indirecte- Reprezinta totalitatea consumurilor legate de crearea conditiilor pentru executia constructiilor,organizarea administrarea si deservirea acestora.Cheltuielile directe cuprind: costul materialelor,salariul muncitorilor,decontari pentru asigurare obligatory,chelt legate de exploatarae utilaj de constr.3.Beneficiul de deviz-este un plus de valoare pe care antreprenorul il planificapentru dezvoltarea afacer(procurarea utilajelor mai performante,dezv bazei tehnico materiale,achitarea unor dobinzi la banca,utilizarea tehnologiilor mai performante. B=6%*(CD*CI)/100

2.Componenta cheltuielilor directe : 1. Chelt pentru materiale de constructii : - materiale de baza si auxiliare; - elemente de constructii ; - articole ,detalii; - semifabricate. 2.Cheltuieli pentru salariul muncitorilor: -salariul tarifar; -plati de stimulare cu caracter de stimulare si compensare(pentru conditii nocive,lucru tip de noapte,vechime in munca); -premii. 3.Cheltuieli legate de exploatarea utilajelor de constructii: -cheltuieli initiale; -uzura utilajului; - cheltuieli de exploatare. 4.Decontari pentru asigurari obligatorii al muncitorilor: -decontarile organelor asigur sociale(26% din fondul de salariu); -decontarile organelor asigur medicale(2% din fond de salariu).

3.Cheltuieli de regie(chelt. Indirecte)-clasificarea si calculul: Reprezinta totalitatea consumurilor legate de crearea conditiilor pentru executia constructiilor,organizarea administrarea si deservirea acestora.Cheltuielile indirecte sunt formate din cheltuieli administrative-auxiliare care formeaza40%,chelt. pentru organiz de santier 31%,cheltuieli pentru deservirea muncitorilor din ramura constr.Chelt. de regie sunt divizate in: 1.salariul aparatului administrativ de conducere economic, tehnic,auxiliar precum si impozitul si contributiile la asigurarea corespunzatoare; 2.chelt legate de activitatea cu caracter tehnic si economic din birourile firmei de constr 3. chelt pentru intretinere 4. chelt pentru reparatii curente si a inventariatului pentru destinatii administrativa si gospodareasca 5.chelt pentru deservirea si intretinerea transpot auto de serviciu,compensatii pentru utilizarea transport autopersoane in interes de serviciu,deplasari a aparatului adminisrativ in deplasari de serviciu6.amortizarea fondurilor fixe destinate deservirii aparatului administrativ7.intretinerea si deservirea tehnicii de calcul si dactilografiat si multiplicat8.chelt pentru organizare de santier Calculul: Normativul cheltuielilor de regie ( Ncr )se calculeaza ca raportul dintre valoarea chelt de regie pentru perioada corespunyatoare a anului precedent (CRpr) si valoarea cheltuielilor directe pentru aceeasi perioada (CDpr ) : Ncr = (CRpr: CDpr )* 100%

4. Beneficiul de deviz-destinaţie şi calcul Beneficiul de de viz -este un plus de valoare pe care antreprenorul îl planifică pentru dezvoltarea afacerii( procurarea utilajelor mai performante, achitarea unor dobînzi la bancă, utilizarea tehnologiilor şi materialelor mai performante). Beneficiul este o sumă planificată: B =6%*(CD+CI) ⁄ 100 P=Clcm+Cmark+Ade com. A de com- adaos comercialÎn devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în marime medie pe ramură.Datele privind norma medie pe ramură pentru cheltuielile de regie şi beneficiu de deviz se comunică de către ministerul de profil,la începutul fiecărui an printr-o scrisoare instructiv-normativă cu publicarea în revista „ Monitorul construcţiilor”.

5.Componenţa documentaţiei de deviz pentru lurări de construcţii-montaj

Documentaţie de deviz- este o documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz pentru execuţia clădirilor şi costrucţiilor proiectate. Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu „ Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse”- CP L.01.01-2001,şi face parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii. Documentaţia de deviz se compune din:

Listele cu cantităţile de lucrări; Borderourile de resurse; Cataloagele de preţuri unitare; Calculele şi devizele locale; Devizele pe obiect; Devizul general.

6. Devize locale- destinaţie şi conţinutulDevize locale – documente de deviz primare,care se întocmesc pe categorii de lucrări şi cheltuieli pentru execuţia unei clădiri sau construcţii, care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie. Valoarea stabilită de devizele locale cuprinde cheltuielile directe, cheltuielile de regie şi beneficiul de deviz. Pentru participare la licitaţii se întocmesc devize –ofertă. Pentru alcătuirea devizului – ofertă sunt necesare următoarele date iniţiale:

1. caracteristica obiectului;2. lista cu cantităţile de lucrări;3. norme de deviz al consumului de resurse;4. norma decontărilor pentru asigurări obligatorii;5. norma cheltuielilor de regie;6. norma beneficiului de deviz;7. norma cheltuielilor pentru cladiri şi edificii provizorii;8. norma cheltuielilor suplimentare legate de scumpirea lucrărilor pe timp de iarnă;9. norma cheltuielilor neprevăzute;10. norma defacărilor în fondul bazei normative în construcţii.

7.Devize pe obiect- destinatie si intocmirea lor

Devizul pe obiect- Documentul care cumuleaza prin rinduri aparte valoarea totala din devizele locale elaborate pentru obiectul dat. Se efectuiaza conform Formularului nr.8 prin insumarea datelor din devizele locale.

8.Deviz general- destinatie si intocmirea lor Se intocmeste conform Formularului nr.9. In devizul general se include totalurile pe devizele pe obiecte si calculile pe tipuri de cheltuieli. Devizele generale se intocmesc si se aproba aparte pentru obiectivele productive si neproductive. In devizele generale mijloacele se repartizeaza pe urmatoarele capitole:

1. Pregatirea terenului pentru construirea obiectivului.2. Obiecte auxiliare si de deservire.3. Obiecte energetice.4. Obiecte de comunicatii si transport.5. constructii ingineresti si retele exterioare (apa, canalizare).6. Amenajarea terenului.7. Lucrari de proiectari.8. alte cheltuieli. Dupa totalul capitolelor in devizul general se include rezerva de mijloace pentru cheltuielile neprevazute, destinata acoperirii cheltuielilor care apar in procesul de constructie. Aceasta rezerva se determina din totalul capitolelor in marime de 2%- pentru obiectivele din sfera sociala si de 3% pentru obiectivele productive. Dupa totalul care cuprinde rezerva pentru cheltuielile neprevazute se include defalcarile. Defalcarile din volumul de investitii capitale, finantate din bugetele de stat sau locale care au fost stabilite in marime de 0,3%, defalcarile din volumul de investitii capitale, finantate din alte surse au fost stabilite in marime de 0,5%. Din total se calculeaza TVA. Conform art. 103 al Codului fiscal lucrarile de constructii ale cladirilor de locuit, realizate cu atragerea mijloacelor bugetare si a fondurilor

extrabugetare speciale, sunt scutite de plataTVA, cu conditia ca aceste mijloace constituie minim 40%din valoarea locrarilor.

Documentatia de deviz pe obiectele de constructii incepute, eliberata pina la punerea in aplicare a Instructiunii nu se reintocmeste si nu se recalculeaza.

9.Metoda de resurse la intocmirea documentatiei de deviz

Metoda de resurse da posibilitate de a determina cu mare exactitate, in orice moment, valoarea, obiectivelor de investitii pornind de la preturile curente ale resurselor materiale, energetice si de manopera. Metoda se utilizeaza pentru lucrarile de constructii, montaj de constructii speciale si reparatii poate fi utilizata la orice faza de elaborare a documentatiei de proiect pentru constructii.Pentru a elabora devize in constructii mai repede, mai correct si mai usor au fost elaborate programe automatizate de calcul al devizelor. Noile norme de deviz sunt grupate in 57 indicatoare de norme de deviz si anume:

- pentru lucrarile de constructii- montaj-40 indicatoare- pentru lucrarile de montare a utilajului tehnologic-9 indicatoare- pentru lucrarile de reparatii in constructii-8 indicatoareIntocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutive a urmatoarelor etape:1.Iintocmirea listelor cu cantitati de lucrari.2.Evidentierea indicelor de resurse.3.Intocmirea devizului local.

1.Intocmirea listelor cu cantitati de lucrari Infunctie de particularitatile unor categorii de lucrari, de specializarea intreprinderilor de constructii-montaj, de structura documentatiei de proiect, listele cu cantitati de lucrari se intocmesc aparte:-pentru cladiri si constructii:lucrari tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric, procurarea mobilei, aparatele de masura si c ontrol la mijloacele de automatica.-pentu lucrari de amenajare a santierului: construirea retelelor edilitare, cailor si drumurilor, amenajarea teritoriului. In cadrul listelor cu cantitati de lucrari se efectuiaza gruparea categoriilor de lucrari pe capitole conform cu succesiunea tehnologica si specificul categoriilor de lucrari:-lista cu cantitati de lucrari de constructie: lucrari de terasamente, fundatii si pereti la subsol, pereti despartitori-lista cu cantitati de lucrari de constructii speciale: fundatii pentru utilaje, captuseli si izolatii.-lista cu cantitati de lucrari pentru instalatii sanitare interioare: conducte de apa, canalizare, incalzire, ventilare. La obiectele relative simple gruparea categoriilor de lucrari pe capitole poate san u se efectueze. La obiectele pentru care nu este necesar sa se elaboreze documentatia de proiect listele cu cantitati de lucrari pe categorii, cataloagele de preturi unitare si devizele se intocmesc de catre beneficiar.

2.Modul de evidentiere a indicilor de resurse Evidentierea resurselor se efectuiaza in conformitate cu normele de deviz in vigoare pe teritoriul RM. Se utilizeaza 2 tipuri de norme de deviz:a) norme de deviz orientative: se utilizeaza pentru intocmirea devizului investitorului, pot fi

utilizate de catre intreprinderile de constructii.b) Baza normative proprie a utilizatorului: se bazeaza pe norme de deviz orientative, se

utilizeaza si pentru intocmirea devizelor antreprenorului.

Daca indicii de resurse din normele de deviz aprobate se deosebesc de consumurile resurselor reale mai mult decit cu 5% normele de deviz sunt supuse modificarilor necesare. Pentru tipurile de lucrari,care lipsesc in indicatoare, se elaboreaza norme de deviz suplimentare. Pentru evidentierea resurselor se intocmesc borderourile de consumuri de resurse, sau se intocmeste catalogul preturilor unitare. 3. Intocmirea devizului local La intocmirea devizelor locale prin metoda de resurse se propun 2 procedee:Procedeul 1- pe baza resurselor evidentiate in total conform listelor respective cu cantitati de lucrari, pe obiecte sau pentru obiectul in ansamblu. Se recomanda pentru devizul investitorului. Pentru evaluarea indicilor de resurse in preturi curente se utilizeaza valoarea resurselor determinate in felul urmator:a) valoarea 1h-om se determina pornind de la salariul lunar al unui muncitor dintr-o

intreprindere de antrepriza sau de la salariul acceptat in structura pretului contractual pentru executia unui obiectiv concret. Dedterminarea salariului mediu al muncitorilor se poate face diferentiat, pe profesii prevazute in norme.

b) Valoarea 1h-ut pe tipuri de utilaje se calculeaza de catre antrepriza, detinatoare de tehnica de constructii, prin calcularea cheltuielilor pentru carburanti, piese de schimb amortismente, salarizarea mecanicilor, deservirea si reamplasarea utilajelor.

c) Valoarea resurselor materiale se determina pornind de la informatia pe care o detine alcatuitorul privind pretirile pentru acest tip de cheltuieli. Pentru intreprinderile de antrepriza acestea sunt datele medii privind valoarea efectiva a materialelor, elementelor si articolelor.

Procedeul 2- prin intocmirea preturilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrari, inclusa in lista cu cantitatile de lucrari. Se recomanda pentru evaluarea valorica a ofertelor. Pentru fiecare obiectiv de constructii se intocmeste un catalog individual de preturi unitare. Dupa totalul fiecarui prêt unitary se evidentiaza indicile, inclusive salariul muncitorilor constructori. Pentru ambele procedee dupa totalul devizului se efectuiaza calculul:

- contributiilor la asigurarile obligatorii defalcate din cheltuielile pentru salarizarea muncitorilor constructori in marimea stabilita de legislatia in vigoare

- cheltuieli de regie din totalul cheltuielilor directe- beneficial de deviz din totalul cheltuielilor directe si cheltuielilor de regie.

10. Intocmirea listelor cu cantitati de lucrari Listele cu cantitati de lucrari se intocmesc in functie de specializarea intrepr. De constructie-montaj, de stuctrura documentatiei de proiect.Ele se intocmesc aparte pt: a)cladiri si constructii-lucrari tehnico-sanitare inter, iluminat elect. Interior, instalatii electr. de forta, utilaje tehnol., aparate de masura, telecomunicatii, procurarea mobilier. b) lucrari de amenajare a santierului-pt constr. retelelor edilitare, cailor si drumurilor, amenaj. terit., formele arhitectonice mici. etc. In listelele cu cant de lucrari se grupeaza categ. de lucrari pe capitole dupa succesiunea tehnolog: a)lista cu cant de lucr de constr. cuprinde capit:lucr. de terasament, fundatii, pereti, pardoseli, acoperiri, invelitori, ferestre, usi, scari, podeste, lucrari de finisaj la int si exter. b)lista cu cant de lucr de constr speciale: fundatii pt utilaj, captuseli, izolatii.c)lista cu cant de lucr pt instalatii sanitare inter: conducte de apa, canalizare, incalzire, ventilare.

Categoriile de lucrari, codurile, unitatile de masura a lucrar si resurs care se includ in lista cu cant de lucr tre sa coresp cu artic de deviz, codurile lor, cu unit de masura prevazute in Indicatoarele de norme de deviz pt lucrari de constr., montaj, ce sunt in vigoare pe ter RM.

11. Clasificarea mijloacelor fixeMijl. fixe se impart in mijl. productive(60%) si mijl. neproductive(40%)Mijl. productive: active(35%)-masini de forta, utilaje, instalatii de masurare, reglare, mijl de trans, animalele de munca. pasive(25%)-cladirile, constr. speciale.Mijl. neproductive-case de locuit, obiecte gospod comunale(retele de canalizare, energ electrica), obiecte deservirii sociale(banci, magazine), obicte medicale, culturale, sportive.

12. Calculul uzurii mijloacelor fixeCalc uzurii mijl fixe-este perioada de timp in car in urma exploatarii acestora se recupereaza investitia initiala si respectiv se obtine un profit: D=P/Vi (ani)Calc amortizatiei se face in practica prin amplificarea unor norme medii de amortizare asupra valorii de inventar a mijl fixe diferentiate pe categ. si feluri de mijloace.Uzura mijl fixe este inclusa in componenta costului productiei(si anume in consumurile indirecte). Uzura se determina dupa formula: Az= Vi-Vr/ Dn

La calc uzurii se aplica diverse metode:-met casarii liniare,-proportional volumului produselor,-metoda soldului degresiv,-in scopuri de impozitare.

13. Componenţa şi sursele de formare ale mijloacelorcirculante Mijloacele circulante sunt mijloace aflate in circulaţie in decursul fiecărui ciclu de producţie şi reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti, plasaţi in fonduri circulante de producţie şifonduri de circulaţie. Circuitul mijloacelor circulante reprezintă transformarea,fizică consecutivă a resurselor financiare (capitalurilor), din sfera ..de circulaţie in sfera de producţie şi invers. Din elementele fondurilor circulante, fac parte şi obiecte demică valoare şi scurtă durată. Acestea sunt mijloace de producţiece costă pвnă la 1000 lei şi au o durata de exploatare pină la 1 an. Principalele surse de formare ale mijloacelor circulantesunt: 1) sursele proprii — fondul statutar, profitul şi uzura acumulată; 2) sursele imprumutate - datorii pe termen scurt. Datoriile sunt surse de finanţare externe, puse la dispoziţia intreprinderii de bănci, alte instituţii financiare, furnizori, terţi pentru care intreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Mijloacele circulante proprii ale intreprinderii, aflate incirculaţie se numesc fondul de rulment (FR) şi se calculează cadiferenţa dintre totalul activelor curente (TAC) şi totalul datoriilorpe termen scurt (DTS), :

FR = TAC - TDS ,

14. Efectivul de personal al i ntreprinderii Resursele umane reprezintă unul dintre factorii de bază in procesul de producţie. Insă munca se manifestă ca factor de producţie numai in stare activă, şi nu sub formă de resurse stocate. Personalul fiecărei firme poate fi

clasificat, după funcţiile pe care le indeplineşte, in următoarele grupe: personal productiv şi personal neproductiv. Personalul productiv include muncitorii,conducătorii şi specialiştii, funcţionarii. Personalul neproductiv include paznicii, pompierii, etc. In structura personalului total al firmelor, ponderea principală ii revine personalului productiv,inclusiv muncitorilor. Salariaţii firmei pot fi de asemenea grupaţi in funcţie de vechimea de muncă, după tipul şi nivelul calificării, nivelul de studii primite, după virstă, sex etc. Structura salariaţilor firmei după diferite criterii oferă informaţii necesare perfecţionării managementului şi asigurării utilizării lor eficiente. Fiecare firmă este interesată in utilizarea eficientă a resurselor umane. Pentru asigurarea gestiunii eficiente a utilizării resurselor umane este necesar ca firma să dispună de datelenecesare cu privire la cantitatea forţelor de muncă, structura, dinamica lor etc. Resursele forţei de muncă a unei firme reprezintă totalitatea, salariaţilor-angajaţi prin contract de muncă. In numărul salariaţilor se includ atit persoanele prezentate la serviciu, cit şi cele absente din diferite motive. Evident că la majoritatea firmelor numărul salariaţilor nu este constant. El se modifică pe baza concedierii unor salariaţi şi angajării altora. Calcularea şi evidenţierea corectă a numărului de personal constituie un factor important in utilizarea eficientă a resurselorUmane. In acest scop se folosesc următorii indicatori: - numărul scriptic al lucrătorilor pe fiecare zi, Ns, care se stabileşte in corespundere cu lista personalului angajat la firmă la data respectivă; - numărul mediu scriptic ai lucrătorilor, Ns, pe săptămină, pe lună, pe an), care se calculează prin impărţirea sumei numărului scriptic pe toate zilele calendaristice la numărul total al zilelorcalendaristice in intervalul respectiv. Pentru zilele de odihnă numărul scriptic al lucrătorilor este egal cu numărul lor in ziua precedentă.Numărul efectiv al lucrătorilor pe fiecare zi, Nef, se determină ca numărul celor prezenţi la serviciu in fiecare zi.Numărul mediu efectiv al lucrătorilor, Nef, pe o perioadă oarecare, se calculează prin impărţirea sumei numărului lucrătorilor prezentaţi zilnic la serviciu la numărul zilelor lucrătoare.In unele zile, numărul scriptic şi numărul efectiv al lucrătorilor nu corespund, deoarece unii lucrători, din diferite motive, nu se prezintă la serviciu. De aceea, nici numărul mediu scriptic nu corespunde intotdeauna cu numărul mediu efectiv pe una şi aceeaşi perioadă. Raportul dintre aceşti doi indicatori reprezintăcoeficientul prezentării personalului la lucru: K pl = Nef NsPrin urmare, indicatorul respectiv reprezintă gradul de utilizare a personalului scriptic.Schimbările in numărul mediu scriptic al lucrătorilor unei firme au foc in urma angajării unor persoane noi şi concedierii altora. In scopul caracterizării calităţii gestionării personalului, estenecesar nu numai să evidenţiem numărul celor concediaţi şi al celor angajaţi pe fiecare perioadă, ci şi să calculăm unii indicatori ce caracterizează intensitatea circulaţiei personalului. Doar este bine ştiut că stabilitatea

personalului firmei este un factor pozitiv in asigurarea creşterii economice stabile.

15. Fundamente teoretice privind salarizarea

.2,1. Conţinutul şi definirea recompenselor Totalitatea veniturilor materiale şi băneşti, a inlesnirilor şiavantajelor prezente sau viitoare, determinate direct sau indirect deactivitatea desfăşurată de angajat reprezintă recompensaangajatului. Plata reprezintă un element al recompensei care seconcretizează in sume de bani primite de angajaţi. Distingem recompense directe şi indirecte. Recompensele directe includ veniturile pe care angajaţii leprimesc pentru activitatea indeplinită şi rezultatele obţinute, fiindconcretizate in salarii de bază, sporuri şi stimulente Salariul de bază reprezinlă principala recompensă directa pentru salariaţi, exprimată in bani, pe care firma o plăteşte inschimbul muncii prestate. Mărimea salariului de bază este calculată in funcţie deurmătoarele variabile: - puterea economico-financоară a firmei; - restricţiile legislative; - politica salarială a firmei; -piaţa muncii.

Sporul reprezintă suma plătită salariatului pentru a-I atrage,si-l reţine la locul de muncă.

Stimulentele angajaţilor pot fi structurate pe trei niveluri:individuale, de grup şi organizaţionale. Stimulentele individuale. Această categorie de stimulenterealizează legătura directă intre performanţele fiecărui angajat şirecompensa obţinută. Formele de stimulare individuală vizeazăacele laturi ale activităţii, care pot evidenţia contribuţia individuluiIa activitatea organizaţiei, fiind in concordanţă cu dorinţeleacestuia. Pentru ca stimulentele individuale să-şi atingă scopul suntnecesare cel puţin următoarele condiţii: - angajaţii să dorească să fie plătiţi mai bine; - efortul suplimentar să ducă Ia rezultate suplimentare; - standartele de calitate să poată fi măsurate şi menţinute; - intirzierile şi intreruperile in proces să poată fi controlate.

Formele principale de stimulare individuală sint: salariul pebucată; salariul unitar diferenţiat; comisionul; premiul. Salariul pe bucată este utilizat la acele locuri de muncăunde există o legătură directă intre salariul executantului şi

cantitatea de produse realizate. Salariul unitar diferenţiat. Angajaţii sunt plătiţi in moddiferenţiat - in raport cu cantitatea de produse realizate, salariilefiind in creştere, pe măsura sporirii productivităţii. Comisionul reprezintă stimulentul individual, calculat caprocent din vinzări. in prima formă, comisionul direct reprezintăsalariul angajatului care constituie un anumit procent din vinzări. Adoua formă este constituită din salariu plus comision. Premiul reprezintă ca şi sporurile o parte variabilă insistemul de salarizare. Se acordă angajaţilor pentru activităţi şirezultate deosebite. Stimulentele de grup - reprezintă cele mai utilizate formede recompensare, deoarece stabilesc legătura directă intre individ şifirmă. Stimulentele la nivelul organizaţiei includ toţi angajaţii ,fiind acordate in funcţie de rezultatele financiare obţinute deorganizaţie. Principalele modalităţi de recompensare a intreguluipersonal sunt: • distribuirea veniturilor in timpul anului. Salariaţii pot firecompensaţi periodic sub formă de premii;

• distribuirea unei părţi din profit la sfirşitul anului. Aceastaformă de stimulare este cea mai cunoscută şi mai aşteptatăde angajaţi; această distribuire este efectuată deobicei (inpreajma sărbătorilor de iarnă). O cotă din profitul firmeieste destinată stimulării angajaţilor sub formă de premii. • posibilitatea angajaţilor de a cumpăra acţiunile firmei lapreţuri avantajoase. Această formă este avantajoasăpentru ambele părţi: pe de o parte, firma işi măreştecapitalul, pe de altă parte, angajatul obţine la sfirşitulanului dividende. Recompensele indirecte reprezintă facilităţile acordatepersonalului, atit in perioada angajării, cit şi după aceea, datorităstatutului de angajat. In practica managerială, un rol tot mai Diversitatea recompenselorindirecte depinde, in mare măsură, de politica promovată de firmăprivind stimularea şi recompensarea personalului.Principalele forme de recompensare indirectă, utilizate celmai frecvent in practica managerială sunt: - Timpul liber. Angajaţii au nevoie de timp pentru a-şi refacecapacitatea de muncă şi pentru a-şi satisface anumite necesităţispirituale. Timpul liber, la rindul său, poate fi reprezentat suburmătoarele forme: durata limitată de lucru. Pentru crearea unor condiţii normale de muncă, este utilizată durata de 8 ore/zi, 5 zile/săptămоnă, cu zile de odihnă la sfirşitul săptăminii - simbată şi duminică; Sărbătorile legale. in afara zilelor de odihnă de la sfirşitul: săptămоnii, in timpul anului există zile cu semnificaţie deosebită

(Ziua Independenţei, Anul Nou, Crăciunul etc.) in care nu se lucrează; Concediul de odihnă. in afară de zilele de odihnă de la sfirşitul săptămоnii de muncă, angajaţii au dreptul la un concediu anual de odihnă plătit. Concediul fără plată. Este acordat angajaţilor pentru: rezolvarea problemelor personale, fără perderea dreptului de angajat. - facilităţi de ameliorare a condiţiilor de trai. Firma esteinteresată in imbunătăţirea condiţiilor de viaţă a angajaţilor săi.Pentru realizarea acestui obiectiv firma amenajează săli de odihnă,acordă spaţii locative angajaţilor. - alte elemente de proiecţie socială aplicate in uneleintreprinderi vizează: acordarea unei mese gratuite tuturorangajaţilor; echipament de protecţie gratuită sau la preţ redus;automobilul firmei; cheltuielile pentru transport: asistenţă medicalăgratuită; asigurarea pentru accidente etc.

Angajarea personalului reprezintă un act de voinţă reciprocăa celui ce angajează şi a celui angajat, concretizat prin incheereaunui contract individual de muncă in formă scrisă intre aceştia şiprin care angajatul se obligă să presteze o activitate potrivitcerinţelor postului in care este incadrat, iar cel ce angajează să-iacorde drepturile salariale şi de altă natură, prevăzute in contractulindividual de muncă pentru activitatea şi locurile de muncărespective, in condiţiile realizării sarcinilor, atribuţiilor şirăspunderilor corespunzătoare postului. Personalul este angajat in funcţie de necesităţi, determinatede volumul de activitate, pe baza normelor de muncă, anormativelor de personal şi a posibilităţilor financiara In primul rind, salariul reprezintă un element de cheltuieliprimare care se situiază, de obicei, pe locul secund in totalulcostului de producţie, imediat după cheltuielile pentru matern,prime şi materiale. In al doilea rind, salariul reprezintă un element al costurilorvariabile. Pentru orice intreprindere, fondul de salarii variază inraport cu volumul de producţii realizat. Variaţia fondului de salariidepinde atit de evoluţia volumului de producţie, cit şi de evoluţiaproductivităţii muncii. In cazul creşterii productivităţii muncii,majoritatea fondului de salarii pentru o producţie sporită se varealiza ca o rată descrescоndă şi, drept rezultat, va conduce lareducerea nivelului salariului pe unitate de produs şi, evident, lacreşterea rentabilităţii. In al treilea rind, luind in consideraţie modul de calculare acostului de producţie, salariul reprezintă atit o cheltuială directălegată de activitatea de execuţie, cit şi o cheltuială indirectă legatăde activitatea de conducere şi administraţie. In al patrulea rind, salariul, ca element al costului deproducţie, reprezintă o sursă de recuperare a consumului forţei demuncă. Spre deosebire de restul cheltuielilor suportate deintreprindere, cheltuielile efectuate pentru plata salariului servesc

ca unică sursă pentru refacerea forţei de muncă şi pentruintreţinerea familiilor salariaţilor. Cheltuielile suportate de către patron pentru forţa de muncăinclud: - Salariul de bază care este completat оn permanenţăcu diferite premii şi diferite plăţi in natură cu caracteratоt individual, cit şi colectiv; -Sporurile atribuite salariaţilor in conformitate cusistemul de sporuri practicat de intreprindere; -Plăţile pentru concediul de odihnă; - Contribuţiile la asigurările sociale şi protecţiasocială; -Cheltuielile ce ţin de pregătirea profesională apersonalului intreprinderii etc.

16.Principiile generale ale sistemului de salarizare :• la muncă egală, salariul egal- aste enunţat in art. 23 al „Declaraţiei universale a drepturilor omului'", оn care se arată că: „Toţi oamenii iară nici o descriminare, au dreptul la un salariu egal pentru o muncă egală".De asemenea оn Legea salarizării a Republicii Moldova, art. se precizează: "Salariul se stabileşte fără nici un fel de descriminare pe criterii de vоrstă, sex, apartenenţă de rasă şi natională, confesiune şi stare materială".• principiul salarizării după cantitatea muncii-Volum muncii executat de un salariat poate fi măsurat prin cantit de produse executate sau prin numărul de ore efectiv lucrate. Se aplica muncit salarizaţi după timpul lucrat şi personalului administrativ, executiv şi de deservire generală. Salariile acestor categ de personal rezultă din inmulţ salariului tarifar orar la numărul de ore efectiv lucrat.• principiu salarizării о n raport cu pregătirea, calificarea şi competenţa profesională;Impune stimularea personalului pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire, in folosul atоt a personalului cit şi al intreprinderii, deoarece cu cоt calificarea profesională este maiinaltă, cu atоt contribuţia personalului este mai substanţială, ceea cejustifică o salarizare mai inaltă.

• principiul salarizării după calitatea muncii; Constituie un sistem de salarizare bazat pe stimularea muncii de calitate superioara, deoarece pot exista situatii in care muncitorii de aceeasi calificatie dau rezultate diferite din punct de vedere al calitatii. Principiul se reflecta in sistemul de salarizare prin prevederea diverselormodalalităti de premiere pentru rezultatele deosebite obţinute Ex: premii pentru realizarea pe perioade indelungate de produse superioare calitativ sau a altor premii speciale pentru calitate.

• principiul salarizării о n funcţie de condiţiile de muncă; Se acorda salarii mai mari celor care işi desfăşoară activitatea in conditii demuncă mai grele, diferenţa de salarizare reprezentind cheltuielile mai mari strict necesare refacerii sau reproducţiei forţei de muncă. Greutatea muncii trebuie inţeleasă ca greutate relativă a muncii, constind in deosebirile

procesului concret al muncii, al intensităţii consumului de energie fizică şi nervoasă sau a caracteristicilor mediului de muncă.17.Forme şi sisteme de salarizare _Pot fi clasificate după următoarele criterii:

1 După posibilitatea măsurării cantităţii de muncă prestată deosebim:a) salarizarea о n acord (măsurată prin cantitatea de produse executate) Se foloseste la acele sectoare de producţie şi tipuri de lucrări, unde este posibilănormarea muncii şi măsurarea rezultatelor in muncă, individuale sau colective. Necesita respectarea urmatoarelor conditii:-normarea ştiinţifică fundamentară a muncii şi stabilireatarifelor pe categorii de lucrători in strictă conformitate cu cerinţele indicatorilor tarifare de calificare;-organizarea corectă a evidenţei rezultatelor cantitative alemuncii -efectuarea unui control riguros asupra calităţii lucrărilorefectuate;-organizarea raţională a muncii.

b) salarizarea după timpul lucrat (numărul de ore lucrate)Salariul angajatului se calculă după timpul lucrat efectiv in care s-a prestat munca. Salarizarea este strict proporţională cu timpul efectiv lucrat şi nu este influenţată de producţia obţinută.Se aplică in cazurile: -Remunerarea personalului de conducere, specialiştilor şi funcţionarilor caredesfăşoară activităţi administrative in intreprindere. -la locurile de muncă, unde calitatea produselor prezintămai mare importanţă decоt cantitatea lor. - productivitatea muncii nu poate fi măsurată cu exactitate;- munca nu poate fi normată pentru a se stabili exact timpul necesar pentru executare;- lucrările care se efectuează prezintă grad оnalt de pericol;- evidenţa ptoducţiei p-t fiecare angajat este dificil de controlatsau ar fi prea costisitoare.După perioada de timp pentru care se stabileşte salariul tarifarsalarizarea оn regie poate fi: orară, zilnică şi lunară.In cazul salarizării pe oră, salariul se calculează pe baza salariului tarifar orar al muncitorului şi numărul efectiv de ore lucrate de acesta оn perioada respectivă:St = So*To , St - salariul total; So — salariul tarifar pe oră; To - numărul de ore efectiv lucrate оn perioada respectivă.In cazul salarizării zilnice salariul muncitorului se calculează pe baza salariului tarifar zilnic şi a numărului efectiv dezile lucrate :Stot = S z * T z , Stot — salariul total; Sz - salariul tarifar zilnic; Tz - numărul de zile efectiv lucrate оn perioada respectivă.In cazul salarizării lunare, salariul se calculează după relaţia:Stot = ( S t/Tg ) * T e f , St - salariul tarifar lunar al angajaţilor:

Tg - timpul prevăzut de programul de muncă in luna respectivă; Tef- timpul lucrat efectiv оn luna respectivă.Angajaţii salariaţi după timpul lucrat beneficiază, in afară de salariul cuvenit, de premii, care sunt acordate pentruindeplinirea şi depăşirea sarcinilor de muncă.

//. După modul de organizare şi evaluare a rezultatelor muncii deosebim: a) salarizarea о n acord individual(/// a,b)

b) salarizarea i n acord global Este utilizată оn cazul оn care un colectiv de salariaţi preia spre execuţie unele produse sau lucrări exprimate оn unităţi (tone, bucăţi, m.p). Cuantumul salariului sedetermină pe baza normelor de timp sau a producţiei şi a tarifelor existente pentru оntregul complex de lucrări sau produse.Salariul stabilit prin contract se plăteşte integral după realizarea sau recepţionarea lucrărilor sau produselor contractate. Salarizarea о n acord progresiv . Se aplică оn cazul cind apare necesitatea sporirii volumului de producţie la unele produse.La un anumit nivel de realizare a sarcinilor de muncă dinainte stabilite tariful pe unitate de produs sau lucrare se majorează in anumite proporţii,majorarea se face infuncţie de nivelul de depăşire a sarcinilor de muncă.Salarizarea о n acord colectiv . Este aplicată in cazul оn care o anumită activitate nu se poate presta decit in colectiv. Prevede formarea ciştigului colectiv in funcţiede rezultatele comune in muncă ale echipei. Repartizarea salariuluiоntre membrii echipei de muncă se face pe baza coeficientului departicipare la muncă.

///. După modul influenţei muncitorului asupra rezultatelor muncii: a) saiat о zart in acord direct Constă in faptul că salariul cuvenit muncitorului se stabileşte pe bază de tarife pe unitate de produs sau lucrare.Se calculează оn două moduri.-In cazul in care se folosesc norme de producţie:Sun = S z/Np , Sun -salariul tarifar pe unitate S2 - salariul tarifar zilnic sau orar; Np - norma de producţie pe zi sau oră.-In cazul folosirii normelor de timp:Sun = S 0*Nt , S0 - salariul tarifar pe oră a muncitorului salarizat оn acord. N, - norma de timp pentru o unitate de produs.Salariul efectiv lunar al muncitorului salarizat in acorddirect se calculează :Sl= ∑Sn * Qn, Sun - salariul tarifar pe unitate pentru fiecare tip deprodus n Qn - volumul efectiv pe fiecare tip de produs executat.SaAvantaje:este destul de eficientă şi simplă, muncitorul vede legătura dintre salariul primit şi producţia fabricată,aceasta ii permite sporirea cointeresării pentru creştereaproducţiei şi a performanţelor in muncă.

b)sa larizarea о n acord indirect Este aplicată pentru salarizarea muncitorilor auxiliari (lăcătuşi, mecanici, electricieni,etc). muncitorii auxiliari au drept obiect de activitate deservirea locurilor de muncă ale muncitorilor de bază. Esenţa acestei sisteme de salarizare constă оn faptul cămărimea salariului muncitorilor auxiliari depinde direct de rezultatele muncii obţinute de muncitorii de bază. Ei au o contribuţie deosebită ajutоndu-i pe acestea, creindu-le condiţii favorabile pentru desfăşurarea fără оntrerupere a activităţii.Această salarizare se face proporţional cu nivelul mediu deindeplinire a normelor de muncă de către muncitorii salariaţi оnacord direct deserviţi.

18.Organizarea salarizării muncii Principiile economice, juridice şi organizatorice ale salarizării angajaţilor se reglementează de Legea salarizării nr. 847-XV şi Lege nr. 355-XVI. Legislaţia in domeniul salarizării se bazează pe Constituţia R.M. şi Codul Muncii R.M.Salariul poate fi:• nominal- suma de bani pe care fiecare angajat o primeşte pentru munca prestată;• real - cantitatea de bunuri şi servicii ce pot fi cumpărate cu salariul nominal;• minim- parametru al protecţiei sociale, fiind un nivel stabilit de guvern.Baza organizării salarizării o constituie sistemul tarifar(se aplică la repartizarealucrărilor оn funcţie de complexitatea lor, precum şi la repartizareaangajaţilor pe categorii оn funcţie de nivelul lor de calificare şi degradul de răspundere),care include:-оndrumarul tarifar de calificare-culegerea de caracteristici de calificare a profesiilor, clasificate pe compartimente pe unităţi de producţie şi feluri de ocupaţii destinată pentru tarificarea lucrărilor şi conferirea categoriilor de calificare a muncitorilor.reţelele tarifare- totalitatea categoriilor de calificare şi a coeficienţilor tarifari corespunzători, prin intermediul cărora se stabileşte dependenţa directă a salariului de bază al muncitorilor de calificarea lor.salariile tarifare -componenţa de bază a sistemului tarifar ce determină mărimea salariului de bază al muncitorului de categoria de calificare respectivă pe unitate de timp (oră, zi, lună)..Sistemul tarifar de salarizare şi serveşte drept bază pentru constituirea şidiferenţierea cuantumurilor salariului.Salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomiefinanciarăau fost aprobate:1) reţeaua tarifară pentru muncitorii din unităţile cu autonomie financiară 2) categoriile de salarizare ale Reţelei tarifare unice de salarizare (RTUS);3) coeficienţii de complexitate;4) coeficienţii de multiplicitate;5) lista adaosurilor şi sporurilor la salariu;

6) regulamentul privind salarizarea ucenicilor оn perioada de instruire profesională.-Mărimea salariului tarifar orar sau lunar pentru categoria Ide calificare se stabileşte prin negocieri colective intre persoanele juridice (patroni) şi salariaţi in funcţie de posibilităţile financiare ale patronului, şi se fixează in contractele colective.Salariile tarifare pentru celelalte categorii de calificare ale muncitorilor se stabilesc prin inmulţirea salariului tarifar pentru categoria о de calificare, la coeficientul tarifar respectiv.Pentru alte categorii de personal (funcţionari administrativi, specialişti şi personal de conducere) salariile de funcţie se stabilesc prin negociere, conform diapazonului coeficienţilor de multiplicitate.Salariile tarifare lunare se determină prin оnmulţirea salariilor tarifare orare la 169 ore.Salarizarea angajaţilor din sfera bugetarăSalariile personalului din unităţile bugetare cuprind:-salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei) care se stabileşte in raport cu răspunderea şi complexitatea sarcinilor, precum şi cu nivelul de pregătire necesarfuncţiei ocupate;-adaosuri, sporuri şi suplimente la salariul de bază cu titlu de stimulare sau compensare;-premii pentru rezultatele activităţii curente, precum şi o recompensă conform rezultatelor activităţii anuale a unităţii bugetare.-ajutor material, acordat in mărimile şi in modul stabilit de legislaţia оn vigoare.

19.Esenta si rolul productivitatii muncii . Productivitatea muncii reprezinta eficienta muncii in procesul de productie.Aceasta se exprima prin cantitatea de produse obtinute cu un anumit consum de munca.Cresterea productivitatii muncii reprezinta procesul prin care acelasi volum de munca sociala se caracterizeaza intr-un volum sporit de bunuri mareriale. Ca urmare munca este ,pe de o parte ,munca individualain sens de munca a muncitorului; pe de alta parte este munca sociala,ca munca depusa in cadrul diviziunii sociale a muncii.Aceste 2 aspecte- se reflecta in 2 aspecte ale productivitatii muncii. Productivitatea muncii individuale este productivitatea muncii pe om,ca indicatoral productivitatiimuncii individuale se ia media productivitatiei pe muncitor obtinuta in unitate de timp,sau timpul pe unitate de produs. Productivitatea muncii sociale este productivitatea muncii realizate in conditiile sociale medii care caracterizeza o orinduire sau alta,o etapa sau alta a dezvoltarii productiei sociale.Reiesa ca productivitatea muncii sociale nu trebuie considerate ca o suma sau o medie aritmetica a productivitatii muncii individuale. Productivitatea muncii este o categorie economica,ea reflectind in mod complex relatiile sociale (legatura dintre ramuri si unitati economice,unirea fortei de munca cu mijloacele de productie etc.)

20.Venitul din activitatea economica-financiara Venit- aflux global de avantaje economice in decursul perioadei raportate,care se formeazain rezultatul activitatii economic-financiare a intreprinderii sub forma de sporire a activilor sau micsorarea a datoriilor, ceea ce duce la cresterea capitalului propriu.

Sursa principal a veniturilor intreprinderii este venitul din vinzarea produselor sau cu alte cuvinte venituri din vinzari. Volumul veniturilor din vinzare influinteaza asupra stabilitatii financiare a intreprinderii,marimii profitului,bancilor,muncitorii etc. Din venitul din vinzari intreprinderea achita TVA,accize,recuperarea uzurii mijloacelor fixe,achita salariul lucratorilor,acopera alte cheltueli. Vv=∑(Q*Pun)Q- volumul productivitatii comerciale;Pun- pretul unitari.Asupra volumului veniturilor din vanzari influenteata multi factori:-volumul productiei;-calitatea produselor;-sortimentul etc. Venitul intreprinderii se aduna din urmatoarele elemente:-venitul din activitatea operational (VAO)-venituri din activitatea de baza a intreprinderii;-venituri din activitatea de investitie (VAI)- venituri din iesirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii sub forma de dividente,dobinzi etc.;-venituri din activitatea financiara (VAF)-venituri din transmisiunea in posesiunea altor personae pe un termen mai mare de un an a activelor nemateriale si a celor material pe termin lung,a activilor intrate cu titlu gratuit, etc.-venituri exceptionale (VE)- venituri din operetiuni si evenimente neordinare. V=VAO+VAI+VAF+VE Venitul din activitatea operatiunilor este adusa din veniturile din vinzari si alte venituri operationale VAO=VV+AVOVV-Venituri din vinzari;AVO-alte venituri operationale.

21.Profitul intreprinderii-esenta si calculul Profitul este rezultatul final al activitatii intreprinderii si caractirizeaza eficienta lucrului acesteia.Capacitatea intreprinderii de a asigura un profit necesar determina existent ei si depinde mult de activitatea de conducere a managerilor. In Raportul privind rezultatele financiare veniturile si cheltuelile se grupeaza pe tipuri de activitate:-operationala; -de investitii; -financiara. Ponderea cea mai mare ocupa rezultatul din activitatea operational. Rezultatul din activitatea operational (RAO) este comusa din:-profit brut (Pbr); -alte venituri operationale (AVO);-cheltuieli comerciale (Ccom); -cheltuieli generale si administrative (Cadm);-alte cheltuieli operationale (Ca) RAO=Pbr=AVO-Ccom-Cadm-Ca Principale tipuri de profit:-Profit brut-caracterizeaza nivelul de depasire a venitului din vinzari asupra costului acestor vinzari: Pbr=Vv

Asupra volumului Pbr influinteaza urmatorii factori:-modificarea volumului de vinzari nete;-modificarea costului vinzarilor nete;-modificarea preturilor la productia vinduta;-modificarea structurii si sortimentului productiei vindute.

Modificarea volumului veniturilor din vinzari are o actiune directa asupra profitului brut,iar modificarea costului vinzarilor- actiune indirecta.-Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare reprezinta suma rezultatelor din cele 3 tipuri de activitati si rezultatul exceptional si se exprima prin relatia: Pp.im.=RAO±RAI±RAF±RE-Profitul net-se calculeaza ca diferenta dintre profitul pina la impozitare si suma impozitului pe venit.

22. Rentabilitatea-notiune si modalitate de calcul Rentabilitatea reprezinta marimea relative a profitului si caracterizeaza profitabilitatea intreprinderii. Rentabilitatea se calculeaza ca raportul dintre rezultatul si resurse,consummate pentru obtinerea acestui rezultat. Principale tipuri de rentabilitate:-rentabilitarea vinzarilor –reflecta in ce masura intreprinderea este capabila sa obtina profit din activitatea de desfacere, marimea indecatorului trebue sa fie mai mica de 20 %;-rent. activilor –reflecta eficienta utilizarii activelor indifferent de sursele de formare a lor, (>10%);-rent. economica –reflecta eficienta utilizarii mijloacelor material si financiare ale intreprinderii, (cel putin 20…25%);-rent. financiara – reflecta capacitatea intreprinderii de a utilize capitalul propriu , (cel putin 15%).

23.Notiune despre investitii,ciclu vital al investitiilor Prin notiunea de investitie in economia de piata se subintelege alocarea mijloacelor banesti intr-o afacere cu scopul atingerii obiectivelor businessului.Principalele scopuri de investire a capitalului pot fi clasificate in 3 grupe:1)innoirea bazei tehnico-materiale;2)sporirea volumului productiei fizice,lucrarilor,serviciilor;3)insusirea noilor tipuri de activitati. Proiectul de investitii reprezintra prin sine un plan sau program de alocare a capitalului in scopul obtinerii veniturilor in viitor sau atingerii altor efecte utile. In practica contemporana mondiala cele mai raspindite proiecte de investitii tipice sunt:-innoirea utilajului invechit;-modernizarea utilajului;-sporirea volumului productiei fabricate sau extinderea pietei serviciilor prestate;-extinderea intreprinderii in scopul insusirii noilor produse;-proiecte de investitii cu destinatia social-ecologica. O atentie deosebita trebuie sa fie acordata proiectelor investitionale in constructii (P.I.C.)reale, legate de constructia obiectivelor noi, modernizarea utilajului,reconstruirea cladirilor etc. Utilizarea resurselor financiare pentru realizarea proiectului de investitii se efectueaza numai contra plata indifferent de sursa mijloacelor financiare.

24.Sursele de finantare ale investitiilorSursele de formare a resurselor financiare se divizeaza in 3 grupe, si anume: proprii, imprumutate si atrase. Principalele surse proprii sunt:1)partea din profitul net capatat in urma activitatii economice;2)uzura mijloacelor fixe , amortizarea activilor nemateriale pe termin lung; Principalele surse imprumutate sunt:1)imprumuturile bancare pe termin lung si mijlociu;

2)leasing invistitional prin intermediul caruie se inchiriaza utilaje si masini moderne ,mijloace de transporturi s,a,;3)emisie de obligatiuni. Principalele surse atrase sunt:1)capitalul atras prin emiterea si vinzarea de actiuni;2)cotizatiile investitorilor autohtoni si straini. Diferenta principal dintre sursele proprii si cele imprumutate consta in faptul ca plata dobinzii pentru credite bancar se efectueaza inainte de impozitare,acest fapt asigura intreprinderii obtinerea unui profit suplimentar in cazul utilizarii surselor imprumutate.

25.Valoarea banilor in timp

O importanta deosebita pentru sporirea eficientei investitiilor o are factorul timpului,in deosebi in conditiile concurentei de piata.

Valoarea banilor se modifica in timp cu evidenta normei profitabilitatii pe piata monetara si pe piata hirtiilor de valoare.

Valoarea banilor in timp are doua aspecte:1.pierderea valorii banilor sub influenta inflatiei(devalorizarea banilor)2.rotatia economica a mijloacelor banesti(a capitalului)Fluxurile de numerar apar in orice moment pe parcursul anului,insa conventional putem considera ca toate fluxurile de numerar ale perioadei analizate apar la finele perioadei.La compararea valorii banilor investiti cu valoarea fluxurilor mijloacelor banesti viitoare de intrare trebuie sa distingem doua notiuni principale:1.valoarea viitoare a banilor (FV)2.valoarea actuala a banilor(PV)Valoarea viitoare-reprezinta acea suma a mijloacelor banesti,care va fi capatata peste o anumita perioada de timp,la investirea banilor intr-o afacere,cu evidenta ratei de crestere .Acest process de cestere a valorii banilor se numeste metoda procentului compus sau metoda de fructificare.Calculul valorii viitoare se efectueaza cu formula:

FV=PV ∙ (1+r)ⁿ sau FV=PV : Kd

unde: r-rata(taxa)de scont(pretul capitalului) n-numarul de ordine al intervalului planificat Kd-coeficientul de scontare a valorii banilor Kd=1/(1+r)ⁿ

Valoarea actuala a banilor este valoarea fluxurilor de numerar viitoare,readusa la momentul actual cu evidenta ratei de scontare.Acest process este legat de scadere a valorii si se numeste procesul de discontare a valorii banilor.

PV=FV : (1+r)ⁿ sau PV=FV ∙ Kd

26.Influenta inflatiei asupra valorii banilor

Inflatia este un fenomen care este necesar de luat in consideratie in cazul evaluarii valorii banilor.

Inflatia duce la devalorizarea banilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.

La evaluarea valorii banilor cu evidenta inflatiei se folosesc doua notiuni:1.valoarea viitoare nominala a mijloacelor banesti2.valoarea viitoare reala a mijloacelor banestiValoarea viitoare nominala a mijloacelor banesti nu ia in consideratie modificarea puterii de cumparare a banilor.valoarea viitoare reala a mijloacelor banesti reprezinta valoarea banilor cu evidenta modificarii puterii de cumparare a banilor sub influenta inflatiei.

La estimarea inflatiei se folosesc doi indicatoride baza:1.rata inflatiei(T)-caracterizeaza nivelul mediu de supracrestere a preturilor in perioada examinata2.indicele inflatiei(i): i=1+TValoarea viitoare reala a banilor (Vvr) se va determina cu formula:

Vvr=Vvn/i

unde: Vvr-valoarea viitoare nominala a banilor se determina prin metoda procentului compus:

Vvn=PV ∙ (1+ r)ⁿ sau Vvn=PV : 1/(1+r)ⁿ

Valoarea viitoare reala a banilor cu evidenta se va calcula cu formula:

Vvr=Vvn : (1+T)ⁿ = PV ∙ (1+r)ⁿ/(1+T)ⁿ

Valoarea viitoare nominala a mijloacelor banesti se reduce sub influenta inflatiei in (1+T)ⁿ.

A preveni inflatia ratei este foarte complicat,si depinde de mai multi factori subiectivi.Cea mai raspindita abordare in tarile cu economia nestabila este urmatoarea: valoarea investitiilor se recalculeaza din valuta nationala in una din cele mai stabile valute dupa cursul stability la momentul recalcularii.In acest caz evaluarea valorii banilorse efectueaza fara evidenta inflatiei.

27.Coeficientii de actualizare

Pentru evaluarea obiectiva a proiectelor investitionale e necesar de aplicat diverse metode si procedee.

Metodele de evaluare a eficientei economice a proiectului se divizeaza in doua grupe:-metode simple-metode scontare

Metode simple nu tin cont de valoarea fluxurilor banesti in timp si se folosesc pentru estimarea prealabila rapida la etapa preinvestitionala a proiectului.

Metodele simple presupun calculul a doua elemente principale:1.norma simpla a profitului(ARR),se determina dupa fornula:

ARR=NP/IC , unde: NP-profitul net IC-volumul investitiilor

2.perioada simpla de recuperare a investitiilor(PP)-reprezinta intervalul de timp necesar pentru compensarea completa a cheltuielilor investitionale initiale.

Metodele simple de evaluare nu presupun reglementarea in timp a incasarilor monetare,insa sunt aplicabile in cadrul analizei preinvestitionale pentru selectarea solutiei preferentiale.

Metode de scontare se bazeaza pe conceptia valorii in timp a fluxurilor banesti,legate de investirea pe termen lung a capitalului,si fac posibila o evaluare mai corecta a proiectului.

Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii prin metoda de scontare consta in determinarea si analiza urmatorilor indicatori: 1.valoarea neta actualizata 2.indicele de profitabilitate 3.rata interna de rentabilitate 4.perioada actualizata de recuperare a investitiilor 1. Valoarea neta actualizata (NPV) se determina ca diferenta dintre valoarea actualizata a fluxului net de numerar cumulative si cheltuielile investitionale scontate:

n NPV=∑ NCF-∑ ICd t=1unde: NCFd-fluxul net de numerar cumulative actualizat ICd-cheltuielile investitionale scontate

Fluxul net de numerar actualizat (NCFd) reprezinta echivalentul financiar actualizat al sumelor banesti viitoare si se calculeaza cu formula: t NCFd=∑ NCF/(1+r)ⁿ n=1

unde: r- rata de scont n-numarul intervalului de timp t-cantitatea intervalelor

Fluxurile de numerar apar in orice moment pe parcursul anului,insa ,conventional se considera ca toate fluxurile de numerar al interprinderii au loc la finele perioadei analizate.

2.Indicele de profitabilitate (PI)-se determina dupa formula: t PI=∑ NVFd/I 1Pi depinde de valoarea ratei de actualizare.In urma calculelor pot fi obtinute urmatoarele cazuri:

1.PI>1 -proiectul este rentabil2.PI=1 -proiectul o ia investitorul3.PI<1 -proiectul trebuie respinsCu cit este mai mare valoarea PI,cu atit proiectul este mai rentabil.

3.Rata interna de rentabilitate (IRR) reprezinta procentul maxim al imprumuturilor,pe care proiectul il poate plati pentrufinantarea resurselor lucrind fara profit si fara pierderi.La calculul IRR esterational de gasit citeva valori ale NPV la diferite rate de actualizare.Daca NPV are valoare pozitiva,se allege rata de actualizare mai mare,iar daca valoarea NPVeste negative,atunci se allege rata de actualizare mai mica.

4.Perioada de recuperare a investitiilor (PP) este egala cu perioada,in care investitiile initiale se recupereaza totalmente prin fluxul net de numerar cumulative actualizat. In cazul in care se analizeaza mai multe proiecte alternative,selectarea se face dupa unul din indicatori.