298412561-absolventii-pe-piata-muncii.doc
TRANSCRIPT
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
1/19
INTRODUCERE
Orientarea ( socio-profesională) - ca fenomen social (în sensul dat de Durkheim) -
apare în toate societăţile, îmbrăcând - în funcţie de timpii sociali - diferite forme şi având
dimensiuni corespunzătoare
!n "societăţile tradiţionale# atribuirea sarcinilor era subordonată apartenenţei de $rup
%raiectoriile individuale erau influenţate de transmiterea bunurilor şi moştenirea statutului
social pe criterii de apartenenţă
!n secolul &&, o dată cu e$alitatea 'uridică, sunt afirmate interdicţii de acces la
anumite funcţii în afara unei selecţii bazate pe criterii de competenţă e plan politic,
orientarea poate fi pusă în relaţie cu democraţia Orientarea şcolară în societăţile
contemporane eprimă o caracteristică fundamentală a acestora, şi anume, aceea de a acorda
unei instituţii he$emonice şi democratice monopolul formării
*nvăţământul obli$atoriu şi creşterea continuă a duratei de şcolarizare (după cel de-al
Doilea +ăzboi ondial) fac din şcoală locul în care sunt achiziţionate cunoştinţe, locul în care
se pun bazele itinerariului socio-profesional ulterior
Reuşita sau excluderea socială se decid şi în şcoală, chiar dacă depind - într-o măsură
mai mare sau mai mică - de situaţia socială şi familială iniţială (eşecul şcolar poate fi
rezultatul unei proaste orientări şcolare)
!nvăţământul primar are ca scop însuşirea unor deprinderi de lucru intelectual fără de
care individul nu se poate inte$ra în societate deprinderea de a scrie, citi şi socoti,
învăţământul gimnazial asi$ură dobândirea unor cunoştinţe $enerale, învăţământul liceal -
structurat pe diferite profiluri - poate deschide orizontul profesional spre anumite specializări
desăvârsite în cadrul învăţământului superior .niversitarea îndeplineşte, printre altele, această funcţie de a asi$ura calificările de
care societatea are nevoie la un moment dat, de a dezvolta competenţele profesionale prin
intermediul proceselor formale şi informale
Orientarea socio-profesională este procesul prin care se efectuează ajustarea dintre
dorinţele exprimate şi posibilităţile oferite
/pecificul acestui fenomen social se conturează prin articularea a trei dimensiuni ale
realităţii sociale care au un conţinut 0 ce capătă sens în funcţie de actorii implicaţi 0 şi pot fi puse într-o formă de $enul celei care urmează
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
2/19
1+*23%4+2
/15*1-+162/*13478
!n continuare, prezentăm aspectele teoretizate de ştiinţele sociale ale celor trei
dimensiuni, urmând ca în partea practică a lucrării să insistăm asupra sensului conferit şi
construit de actorii implicaţi la diferite niveluri 0 studenţi, profesori, absolvenţi 0 în structuri
sociale or$anizatorice
9
1+:43*;4+24
6*7*2+271+ D2
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
3/19
OPŢIUNI TEORETICE
Organizarea filierelor de şcolarizare
!n lucrarea École, orientation, societé=, >ean-ichel ?erthelot analizează fenomenul
de orientare atât la nivelul eperienţei proprii actorilor implicaţi cât şi la cel al instituţiilor de
învăţământ entru cel din urmă palier amintit, orientarea este formală, şi se bazează pe
norme, criterii de selecţie stipulate în re$ulamente de funcţionare internă 6iecare ciclu de
învăţământ constituie un palier al orientării care dispune de re$uli de trecere la un nivel
superior
rocesul de orientare se desfăşoară teoretic după re$uli diverse selecţie anterioară,
afectare autoritară, concurs, cerere şi ofertă ractic, el depinde de doi factori
• dreptul de trecere 0 constă într-o decizie formală de orientare sau în deţinerea unei
diplome (pentru a se înscrie la universitate, candidatul trebuie să deţină o diplomă de
bacalaureat)
• admiterea într-o instituţie de învăţământ 2amenul de bacalaureat este o condiţie
necesară dar nu şi suficientă de acces la formările superioare
utem formaliza re$ula care eprimă această dublă dependenţă prin formula următoare
O = f [(d(o) sau D) + d(a)],
.nde O reprezintă orientarea reală, d(o) 0 decizia de orientare, D 0 diploma şi d(a) admiterea
formală prin procesul de selecţie al candidaţilor
!nainte de a insista asupra unor aspecte şi modalităţi de articulare între instituţia de
învăţământ superior şi parcursurile individuale, vom clarifica relaţia stabilită între
dimensiunile conceptului de orientare socio-profesională organizarea filierelor de
şcolarizare, dezoltarea indiiduală şi dinamica social-economică a profesiilor (am făcut apel
la un raportul al 5omisiei 3aţionale care a analizat viaţa studentilor 9 şi afirmaţiile lui
@erret din !e "emps des études)#
= ?erthelot, >-, École, orientation, societé, .6, aris, =AAB p AC9 Rapport de la $ommission pléni%re, "5ommission nationale paritaire de la vie de lEtudiant#, sub conducerea+ectorului + allet, aris, =AFA, p G-H
B
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
4/19
&tudentul este un intelectual în formare, care se consacră, prin studii superioare sau de
un nivel echivalent, învăţării (unei activităţi profesionale) şi cercetării, urmărind dezvoltarea
personalităţii sale prin cultura $enerală şi prin eerciţiul responsabilităţilor
'iaţa de student implică interiorizarea normelor, valorilor asociate statutului de
student şi specializării urmate
&ituaţia de student se defineşte prin apartenenţa la o $rupă de vârstă specifică unei
practici de învăţare (învăţare intelectuală în dubla sa funcţie, profesională şi culturală)
instituite social într-un sistem autonom (sistemul de învăţământ din care universitatea face
parte)B
Specificul formei de organizare a universi!"ii
.niversitatea, ca instituţie de formare or$anizată, a constituit obiectul de cercetare al
unor anchete de teren efectuate pe o perioadă de =I ani de către :eor$es 6elouzis 4cest
demers de cercetare, prezentat în !a condition étudiante# &ociologie des étudiants et de
l(uniersité), este focalizat pe ideea că, prin parcursurile studenţilor, poate fi sesizată esenţa
universităţii însăşi, în măsura în care considerăm că parcursurile individuale influenţează
structura sistemului de acţiune în care se înscriu
5um percep studenţii lumea universitarăJ
5um se constituie eperienţa lor socială în şi prin universitateJ
5um se orientează studenţii în cadrul acestei instituţii formativeJ
Dacă în învăţământul liceal locul elevilor este bine stabilit, la nivelul învăţământuluisuperior scopurile nu sunt definite eplicit (este voba despre reuşita la eameneJ De formare
personală prin cunoaştere şi culturăJ De specializarea într-un domeniu de activitateJ)
7iceenii sunt "încadraţi# intelectual răspund unor solicitări, îndeplinind scopuri personale
definite în funcţie de scopurile colective .nul din scopuri este reuşita la eamenul de
bacalaureat prin folosirea unor mi'loace eplicite, puse la dispoziţie de instituţia de
învăţământ 4cest scop al unui elev admis la un liceu este fiat de şcoală iar ansamblul vieţii
B @erret, , !e "emps des études, vol *, teză prezentată la .niversitE de aris @, .niversitE 7ille ***, 7ibrairieKonorE L 5hampion, =AGM, p =AC 6elouzis, :, !a condition étudiante# &ociologie des étudiants et de l(uniersité, .6, aris, 9II=, p =-B
C
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
5/19
şcolare este alcătuit din solicitări care duc la îndeplinirea lui prin or$anizarea timpului 0 orar,
stabilirea unor teme de efectuat, controlul re$ulat al modalităţii şi nivelului de rezolvare,
conţinuturile de învăţare sunt definite prin pro$rame şi incluse în manuale, etc
!n opoziţie cu nivelul liceal de învăţământ, universitatea apare ca o instituţie slabă
rin instituţie slabă, autorul înţele$e un sistem care nu impune membrilor scopuri colective
clare şi mi'loace practice de folosit pentru atin$erea lor
3atura "slabă# a instituţiei universitare este o caracteristică $enerală şi priveşte atât
studenţii cât şi universitatea însăşi *mprecizia, nedeterminarea aşteptărilor, obiectivele
$enerale sau va$i, mi'loacele lăsate la aprecierea individuală, se înscriu în tradiţia
învăţământului universitar şi nu constituie elemente recente
oate modurile de reglare menite să contrabalanseze dificultăţile le$ate de
incapacitatea instituţională de a diri'a conduitele s-au mai transformat 4m distins următoarele
modalităţi de re$lare cultura studenţească, alături de capacitatea definirii aşteptărilor
peda$o$ice prin conţinuturile de învăţare ce trebuie asimilate şi interiorizarea alorilor
specifice
1 dată ce au fost admişi la universitate, studenţii îşi dau seama că statutul lor nu este
asi$urat decât de înscrierea administrativă rezenţa la cursuri nu este obli$atorie, relaţia care
uneşte profesorii de studenţi este caracterizată de imprecizie şi incertitudine /tatusul
profesorilor conferă o anumită autoritate în raport cu studenţii, însă le$ătura rămâne slabă şi
distantă 4utoritatea este eercitată într-o manieră relaată, îndrumările nu sunt
constrân$ătoare ci indicative 3umai în perioada eamanelor, adică o dată sau de două ori pe
an, această relaţie se actualizează ca relaţie de putere, de evaluare, de control 3ici o normă nu
este impusă coercitiv, valorile universitare asi$urând o libertate mare de acţiune individuală şi
individualistă de $enul "fiecare pentru el#
!n această situaţie, studenţii trebuie să-şi construiască un nou raport faţă de ei înşişi şi
faţă de studii, să reconsidere ansamblul propriei personalităţi 5onfruntat cu instituţia slabă,studentul trebuie să înveţe să-şi stabilească sin$ur obiective şi mi'loace de a le atin$e 0 o
dimensiune fundamentală care operează o ruptură radicală cu viaţa de licean /tudentul
trebuie să rezolve problemele le$ate de perceperea or$anizării imprecise, care nu sunt altceva
decât epresia slabă a instituţiei universitare /ituaţia poate varia în funcţie de specializare
entru filierele profesionale ca medicina sau dreptul, scopurile de atins par a fi mai clar
definite decât în ştiinţe umane sau filolo$ie
4bsenţa momentană a obiectivelor precise şi stabilirea lor pe parcursul urmăriicursurilor determină opţiunea pentru diverse tactici 5ontrar strategiei, acest tip de acţiune se
M
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
6/19
costruieşte în funcţie de diversele mi'loace la nivelul cărora se operează o ale$ere şi nu de
finalităţi %actica se construieşte în special pornind de la situaţiile particulare în care se află
studentul şi include atât sentimentele, afectele cât şi improvizarea, teama de a eşua sau de a se
înşela
/ituată la polul opus, acţiunea raţională presupune un contet de acţiune identificat şi
identificabil, obiective de atins, mi'loace eplicite aflate la dispoziţia indivizilor pentru
atin$erea lor
&ituaţiile de incertitudine apar dincolo de limita reală a paradi$mei acţiunii raţionale
actorul nu evoluează sistematic într-un univers identificat sau identificabil 2ste vorba mai
de$rabă de o ima$inaţie practică în sensul $ăsirii unui suport pentru acţiune format din soluţii
"pe moment# 0 prin or$anizarea informaţiilor disponibile, a datelor realităţii în forme noi,
ori$inale, în vederea depăşirii situaţiei critice de incertitudine 4ltfel spus, termenul de
"ima$inaţie# este folosit în sensul unei creativităţi, a unei capacităţi de invenţie pentru
rezolvarea problemelor care apar rin faptul că această ima$inaţie se aplică unor probleme
concrete în situaţii concrete, este "practică#
4cţiunea tactică este "prestrate$ică#, în sensul că, actorii lucrează la construirea unor
obiective şi concep mi'loacele de a le atin$e Debutând intr-o situaţie de nedeterminare,
acţiunea tactică, crează condiţiile unei acţiuni strate$ice *n$eniozitatea acţiunii tactice se
aplică ale$erii mi'loacelor de utilizat pentru a rezolva o problemă practică într-o situaţie de
nedeterminare, în care, nici un obiectiv nu este definit roblema reuşitei sau eşecului la
eamene constituie un punct de vedere pertinent pentru acest tip de acţiune, diferit faţă de
acţiunea strate$ică 2ste vorba de a reuşi la examen pentru a nu fi eliminat Din acest punct de
vedere, centrul preocupărilor studenţilor nu este cu si$uranţă "cultura# sau propria formare, ci
doar eamenul şi selecţia 0 al cărui obiect sunt în momentul fatidic din luna iunie 4cţiunea
lor se or$anizează în funcţie de selectivitatea mai mult sau mai puţin importantă a filierei şi a
situaţiilor create de această selectivitate /unt formulate obiective pe termen scurt iar reuşitaeste un scop care merită sacrificare de timp şi ener$ie 1 bună strate$ie pentru reuşita la
eamen ar fi să lucreze re$ulat sau să investească intelectual însă, or$anizarea va$ă face
dificilă practicarea unui asemenea comportament "raţional# Deseori, studenţii sunt presaţi de
timp şi aplică tactici diferite, cum ar fi tactica alegerii 0 constă în abandonarea unui modul,
evitându-se astfel posibilul eşecN ener$ia şi timpul sunt $estionate în direcţia reuşitei
anticipate, sau tactica desc*iderii 0 permite o cât mai mare deschidere posibilă ale$erilor
viitoare, constă în ale$erea unor module cât mai $enerale, tactica compensaţiei 0 constă în"reuşita la limită#
F
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
7/19
utem observa că aceste tactici au toate un punct comun nu se definesc prin scopuri
sau obiective de urmat ci numai ca răspunsuri la situaţii incerte, ca şi consecinţe viitoare ale
ale$erilor efectuate în prezent şi ca aşteptări reale ale profesorilor la eamene
/trate$iile se dezvoltă de re$ulă după parcur$erea primilor ani de studiu oate fi
vorba de eemplu de strategii de reconersie prin înscrierea ulterioară la alte filiere
*deea pe care o avansăm este că ansamblul acţiunilor studenţilor sunt $hidate de
tactici +euşita produce în special forme de inte$rare normativă strâns le$ate de disciplină
6iecare sistem de învăţământ superior oferă un context specific care impune
studenţilor o formă particulară de acţiune, fie ea normativă, în funcţie de norme şi valori
şcolare, fie strate$ică sau tacticăM
6ormarea însăşi crează condiţiile inte$ării normative, prin crearea unui mediu
instituţional cu valenţe inte$ratoare şi impunerea unui ritm de lucru de către profesorii care la
rândul lor au urmat aceeaşi formare 4ceasta nu însemnă că studenţii sunt $hidaţi numai de o
"mână invizibilă#, că sunt supra-socializaţi, conduşi în eclusivitate de norme sociale sau
şcolare 4lte tipuri de solicitări cu un caracter mai pronunţat strate$ic intervin în definirea
acţiunii lor 4ltfel spus, dacă habitus-ul şcolar poate domina aici, nu este cu certitudine
sin$urul entru a accepta cultura şcolară ca valoare în sine şi scop ultim al oricărei formări,
inclusiv universitare, se impune o raportare particulară la cunoştinţe şi cunoaştere
interiorizarea unor valori ce aparţin "înaltei culturi#, un "habitus şcolar# care permite
împlinirea naturală a aşteptărilor unor studenţi fără ca ele să fie eplicit definite şi eprimate
4şteptările reprezintă scopuri pur şcolare personale, mi'loacele pentru a le atin$e fiind
indentificate ulterior
3.1.2. Inegrarea şi universul suden"esc
M ?ourdieu, , !a +oblesse d(État# randes écoles et esprit de corps, aris, Oditions de inuit, =AHA, p ==A
G
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
8/19
ediul universitar presupune coeistenţa a două lo$ici pe de o parte cea a instituţiilor,
pe de alta cea a actorilor şi situaţiilor rima îşi are ori$inea în construcţia faptului social
fidelă moştenirii durkheim-iene (2 Durkheim, !e suicide, =HAG) acţiunea socială este
produsul unei constrân$eri eterioare indivizilor (necesitatea formării instituţionalizată prin
educaţie) iar cea de-a doua în sensul subiectiv construit de actori (asumarea necesităţii
propriei formări şi an$a'area în practicarea unei meserii care începe prin luarea unei decizii)
!ogica instituţiilor este una inte$ratoare 1 instituţie este considerată ca inte$rată sau
inte$ratoare în măsura în care dispune de scopuri şi proiecte care orientează semnificativ
comportamentele şi opiniile membrilor săi caracterizând or$anizarea socială $lobală
!n cazul logicii actorilor , epresia subiectivă se traduce prin oscilaţia între interesul
strict individual şi interesele colective 4cest sens al inte$rării aparţine indivizilor şi nu se
referă la instituţii sau $rupuri caracterizate prin $rade diferite de inte$rare a persoanelor ci la
raportul dintre indivizi şi instituţii sau $rupuri sociale 3u este vorba despre societate sau
instituţii domestice, politice, reli$ioase, mai mult sau mai puţin inte$ratoare, ca în cazul
abordării durkheim-iene, ci despre distanţa mai mare sau mai mică a indivizilor faţă de aceste
instituţii care contribuie la definirea nivelelor specifice de inte$rare socială *nstituţiile sunt
integratoare, integrează acţionând de la nivelul macrosocial spre cel microsocial pe o direcţie
de sus în 'os, iar indivizii se integrează în diferite $rade pornind din direcţia opusă
rin integrare, cele două lo$ici nu se eclud reciproc ci se articulează, instituţiile de
învăţământ superior supunând studenţii la socializări mai mult sau mai puţin propice
an$a'amentului 2le constituie două modalităţi de lectură şi interpretare ale aceleiaşi realităţi
4 acorda un primat eplicativ uneia sau alteia dintre cele două lo$ici implică dezbateri
sociolo$iceF Demersul sociolo$ic ţine de reconstrucţia acestor două perspective şi nu de
eradicarea uneia în favoarea celeilalte5um să $ândim atunci simultan cele două perspectiveJ
4ceste două concepţii ale inte$rării se opun, dar pot fi studiate simultan
4stfel, inte$rarea poate fi concepută şi interpretată în maniera deterministă, pornind de
la indicatorii $lobali, dar şi în cea compre*ensiă, din perspectiva proceselor şi eperienţelor
subiective care stau la baza inte$rării persoanelor în viaţa socială utem studia de pildă atât
practicile sociale revelatoare ale formelor $lobale de inte$rare cât şi procesele specifice de
F ?art, 5 7eN erle , !a citoenneté étudiante# .ntégration, participation, mobilisation, .6, aris, =AAG, p9MB
H
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
9/19
inte$rare a persoanelor 4sociaţiile studenţeşti, 13:-urile afiliate universităţii şi implicarea
prin participare în asemenea structuri constituie indici în analiză şi tot atâtea instrumente care
pot fi folosite în scopul inte$răriiN ele nu pot fi $ândite în afara unui contet universitar mai
vast în care se formează şi a unor mecanisme inte$ratoareG
2istă numeroase modalităţi de măsurare a nielului de integrare în cadrul unei
instituţii Demersul constă în surprinderea opiniilor, stilurilor de viaţă şi practicilor aparent
etero$ene dar aflate în relaţie cu nivelul de inte$rare
&atisfacţia studenţilor faţă de filieră sau percepţiile lor despre iitorul şcolar şi
profesional constituie indicatori ai $radului de inte$rare 3u poate fi conceput, spre eemplu,
un public în ma'oritate satisfăcut de o filieră care nu favorizează inte$rarea studenţilor
Devine astfel posibilă aprecierea raportului dintre studenţi şi studiile lor, raport mai mult sau
mai puţin inte$rator, precizând trăirea subiectivă a activităţii universitare
/ercepţia asupra iitorului 'ustifică proiectul şcolar şi profesional, relevă diverse
semnificaţii le$ate de studiul cotidian, clarifică relaţia subiectivă cu specializarea urmată 5u
alte cuvinte, percepţia viitorului constituie un indicator al inte$rării studenţilor, deoarece
permite măsurarea $radului în care beneficiarii serviciului educaţional se simt ataşaţi faţă de
el în timp +eţinem trei variablile estimarea şanselor de reuşită la eamane, nivelul diplomei
la care aspiră (clarifică în amonte şi în aval asupra traiectoriei), tipul de inserţie profesională
avut în vedere
.n alt mi'loc de a măsura nivelul de inte$rare constă în analiza gradului de satisfacţie
al studenţilor faţă de informaţia disponibilă /entimentul de a fi informat este un indicator al
inte$rării studenţeşti, a unei capacităţi de a $ăsi şi folosi informaţiile necesare şcolarizării, al
interiorizării codurilor, re$ulilor implicite şi eplicite ale instituţiei Demersul studentului de a
descifra re$ulile şi codurile universitare este sesizat în manieră indirectă în abordarea
cantitativă pornind de la declaraţiile studenţilor relative la sentimentul de a stăpâni informaţia
2ste de fapt vorba mai de$rabă de capacitatea mai mare sau mai mică a studenţilor de a folosiinformaţia şi de sentimentul subiectiv de a fi informat, decât de condiţiile obiective de acces
la informaţie specifice diferitelor servicii şcolare 1 intero$are asupra sentimentului de a
stăpâni informaţiile relative la or$anizarea studiilor şi eamanelor (orar, absenţa profesorilor,
modalităţi de control) este de fapt identificarea raportului cu învăţarea meseriei de student
2şecul în învăţarea ei şi absenţa identificării cu statutul asociat sunt incompatibile cu urmarea
G .dem, p B=-BC
A
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
10/19
şcolarizării universitare deoarece, sunt sin$ura modalitate de a $estiona corespunzător re$ulile
interne proprii lumii universitare şi limitele, spaţiul lor de acţiuneH
.nformaţiile relatie la iaţa cotidiană a studenţilor reprezintă un ultim indicator de
stăpânire a informaţiei entru acest nivel informaţional utilizăm în măsurare întrebări
referitoare la satisfacţia faţă de informaţiile despre viaţa culturală (festivaluri, epoziţii) şi
viaţa universitară (cazare, petreceri, sănătate)
4cest prim demers pote fi completat prin analiza unui anumit număr de practici
specifice, maniere de a fi în interiorul universităţii /tudiul lor permite identificarea formelor
concrete de inte$rare ale studenţilor, cât şi interiorizarea rolurilor propuse de instituţie,
aproprierea şi construcţia strate$iilor de inserţie profesională !nvăţarea meseriei de student se
realizează în special prin inte$rarea într-un $rup de e$ali !n acest sens, studiul cercului de
prieteni şi evoluţia lui permite alcătuirea unui indicator al $radului de apartenenţă la mediul
universitar *ndicatori
=) mărimea reţelelor de prietenie (numărul de cunoştinţe din acelaşi anN momentul
întâlnirii celor mai buni prieteni în liceu sau în facultateJN "7ân$ă cine mă aşez în
amfiteatruJ#, frecventarea domiciliului cole$ilor)
9) modalităţile de într-a'utorare practicate (socializarea universitară favorizează
dezvoltarea relaţiilor de într-a'utorare, eliminându-i pe cei care nu practică)
B) locuri frecventate (folosirea lor este încărcată de semnificaţii sociale şi clarifică
coerenţa modurilor de inte$rare De eemplu, frecventarea bibliotecilor este o dimensiune a
studiului, poate fi considerată chiar un paşaport util în continuarea studiilor 7ocurile ocupate
se află în relaţie directă cu reţelele de prietenie)
C) tipuri de an$a'amente asociative (forţa inte$ratoare a unei instituţii de învăţământ
superior depinde şi de capacitatea sa de a favoriza an$a'amentul asociativ şcolar şi etra-
şcolar)*nte$rarea este în $eneral percepută ca benefică, fiind asociată solidarităţii şi
sentimentului apartenenţei la un $rup 4numiţi studenţi văd chiar în ea o condiţie a reuşitei
universitare, alţii, din contră, văd în învăţământul superior un spaţiu al competiţiei şi al
concurenţei Dacă inte$rarea este un obiectiv de urmărit eplicit de membrii unei asociaţii, cu
si$uranţă că $radul de inte$rare constituie o variabilă eplicativă centrală în ine$alitatea în
faţa reuşitei
H ?art, 5 7eN erle , !a citoenneté étudiante# .ntégration, participation, mobilisation, .6, aris, =AAG, p BH
=I
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
11/19
5hristian 7e ?art şi ierre erleA vorbesc chiar despre o "cetăţenie studenţească# 0
termen comod, ce implică o dimensiune normativă conferită de sensul comun (vot, adeziune
la un sindicat sau asociaţie), oferind în acelaşi timp ar$umente pentru observarea diferitelor
practici individuale cotidiene (frecventarea cafenelei, relaţiile cu profesorii sau alţi cole$i)
5etăţenie pentru sine în primul caz, $ândită ca atare de actor, cetăţenie în sine în celălalt !n
aceste situaţii, aparent foarte diferite, rezidă un anume tip de raportare la instituţia de
învăţământ ce trebuie descoperit
Teorii despre universul suden"esc acual
/tudenţii constituie astăzi o cate$orie compleă care re$rupează numeroşi indivizi de
ori$ini sociale, culturale diferite 1r, recompunerea fluurilor de studenţi, lăr$irea recrutării,
disparităţile care apar între parcursurile lor şi noile modalităţi de inserţie profesională au dus
la apariţia unor noi forme de viaţă, comportamente, noi modalităţi de raportare la studii,
familie, locuire, cultură, timp liber, spaţiu, care trebuie înţelese
Diversificarea şi autonomia universitară sunt trăsături esenţiale ce caracterizează
evoluţia universului studenţesc $u c0t uniersitatea se masifică, cu at0t modurile de iaţă se
diersifică 4ceasta nu înseamnă că marile determinisme sociale au dispărut ci mecanismele
de construcţie a modurilor de viaţă au devenit etrem de complee
1 interpretare dată de @alErie 2rlich, dezvoltă o viziune pesimistă în ansamblu a
universului studenţesc=I asificarea este un factor important în destructurarea lumii studenţeşti şi de sărăcire, cu referire la de$radarea situaţiei economice şi sociale a studenţilor
şi a condiţiilor de lucru .nele analize făcute în special după mai =AFH, arată că masificarea a
antrenat o criză în lumea studenţilor .niversitatea nu-şi mai asumă nici rolul de socializare
nici de formare profesională, diplomele sunt supuse unei de$radări iar studenţii sunt persona'e
mar$inale şi inadaptabile 4ceastă interpretare arată că eistă o indispoziţie profundă
A?art, 5 7eN erle , !a citoenneté étudiante# .ntégration, participation, mobilisation, .6, aris, =AAG, p =9=I 2rlich, @, !es noueaux étudiants# 1n groupe social en mutation, 4rmand 5olin, aris, =AAH, p =A
==
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
12/19
manifestată prin plictiseală, dorinţă de solitudine, depresie sau abandon, evitarea structurilor
cotidiene
entru 4 %ouraine== studentul este vânat de universitatea tradiţională şi nu este admis
pe piaţa locurilor de muncă 3u se află nicăieri şi, în acest vid, nu poate decât să trăiască
respin$erea celor două medii
!n aceeaşi lo$ică, pentru + ?oudon=9, dezor$anizarea universităţii condamnă studentul
să se retra$ă şi să nu se implice în viaţa universitară datorită lipsei de finalitate 1bservăm o
disociere între timpul consacrat studiului, timpul petrecut în instituţia şcolară şi viaţă privată,
domenii în care se manifestă interesul lor, de unde dispariţia pro$resivă a universului
studenţesc 2ste o raţionalitate comandată de criza sistemului şi devalorizarea diplomelor
7 7EvP-:arboua subliniază de$radarea rentabilităţii profesionale a investiţiei
educative=B Dezechilibrul între fluurile de studenţi şi creşterea economică permite, în parte,
eplicarea de$radării condiţiei de student şi contradicţiile cu care universitatea de masă se
confruntă Deschiderile profesionale sunt puţine, condiţiile de viaţă şi de lucru intelectual s-au
deteriorat şi frecvenţa eşecurilor a crescut entru a face faţă, studenţii nu se implică, afectând
mai puţin timp studiilor, păstrând însă timpul liber independent
D 7apePronnie şi >-7 arie susţin că dezor$anizarea universităţii a atras descompunerea
statutului de student=C /tudenţii sunt victime incapabile de a $ăsi reperele colective în
universitatea de masă, conduitele lor oscilează între retra$erea din viaţa universitară, centrarea
pe viaţa privată, de la consumul utilitar al diplomelor la dorinţa de a reuşi acordând prioritate
eistenţei personale 4stfel, eperienţa de student are din ce în ce mai puţin sens autentic, iar
statutul de student este $olit de de conţinut personal /tudentul acţionează alternativ ca
student sau ca &ine dar niciodată ca "eu în calitate de student#
Dezor$anizarea lumii studenţeşti este accelerată printre altele de declinul mişcării
studenţeşti, de slăbirea solidarităţii colective prin individualism şi lipsa de modelelor
sociopolitice
4l doilea tip de interpretare susţine omogenizarea comportamentelor juenile 1 dată
cu transformarea mentalităţilor prin $eneralizarea învăţământului şi prelun$irea studiilor
asistăm la o mişcare $enerală de "întinerire# după epresia lui >-5 5hamboredon=M
"!ntinerirea# trebuie înţeleasă ca o nouă etapă din viaţă care poate fi caracterizată drept o== %ouraine, 4N Dubet, 6N Ke$edus, ;N Qieviorka, , !utte étudiante, aris, /euil, =AGH, p 9IF=9 ?oudon, +, 2ffet perers et ordre social, aris, .6, =AGG=B 7EvP-:arboua, 7, !es demandes de l(étudiant ou les contradictions de l(uniersité de masse în Reue fran3aise de sociologie, &@**, =AGF, p MB-HI=C 7apePronnie, DN arie, >-7, $ampus /lues# !es étudiants face 4 leurs études, aris, /euil, =AA9, p AC-AM
=9
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
13/19
etindere a adolescenţei, perioadă de formare care devine o staţionare prelun$ită în sistemul
de învăţământ
1 :alland=F asociază această perioadă unei latenţe sociale pe care o numeşte "post-
adolescenţă# relun$irea adolescenţei se concretizează prin amânarea intrării pe piaţa muncii
dar şi printr-o staţionare prelun$ită în status-ul familial tranzitoriu vârstele la căsătorie şi
primul copil sunt întârziate, rezidenţă alături de părinţi, menţinerea statutului premarital şi
preparental
/tructura şi compunerea atributelor sociale ale tinereţii, modurile în care se produce
maturizarea s-au modificat .n alt efect în structurarea vârstelor identificat de autorul amintit
în rândurile de mai sus, este impunerea şi $eneralizarea definirii tinerilor ca elevi sau studenţi
2tensia statului a fost posibilă prin lăr$irea sensului cuvântului astfel încât acoperă pro$resiv
toate poziţiile non-profesionale care implică orice fel de învăţare şcolară, ceea ce reprezintă o
estompare considerabilă a distincţiilor liceanRstudent 4stfel, atracţia modelului studenţesc
este un factor puternic al schimbării sociale şi culturale, favorizând difuzarea stilurilor de
comportament în toate cate$oriile de tineri, chiar şi în cele îndepărtate de sfera socială
studenţească prin stilul de îmbrăcăminte, $usturi alimentare, practici culturale, în special
muzică 4ceastă $eneralizare nu a fost posibilă decât prin creşterea cantitativă a tinerilor ca
studenţi prin puterea politică a studentului ca forţă a transformărilor după =AFI pe fondul
valorizării şcolarităţii şi a unei presiuni mai slabe pentru un serviciu precoce 5ultura
adolescenţilor se confundă cu cea a studenţilor, cultura populară devine minoritară în rândul
tinerilor 4ceste fenomene sunt dublate de criza economico-socială care priveşte toţi tinerii şi
încura'ează "strate$iile de diferenţiere#, obsesia reuşitei şcolare şi recunoaşterea sa
profesională, situându-se în centrul preocupărilor *mportanţa reuşitei şcolare determină
atitudini utilitariste faţă de universitate puternic re$late de normele şcolare, care se aseamănă
cu cele impuse de liceu (autoritarismul profesorilor, teme obli$atorii) 5ontrar atitudinilor
"moştenitorilor# care respin$eau formele de cultură şcolară liceeană, care prin eerciţiuluniversitar căutau un fel de aventură intelectuală, evoluţiile publicului studenţesc au modificat
relaţiile cu diferitele dimensiuni ale învăţământului superior /e produce o alunecare
pro$resivă şi continuă a modurilor de viaţă studenţeşti către vârste mai mici, practici
adolescentine, o nouă identitate licean-student
Dacă diversitatea socio-culturală a studenţilor este o realitate, ea este însoţită în paralel
de tendinţe de unificare ? 7ahire afirmă că putem căuta diferenţele interne în lumea
=M 5hamboredon, >-5, 5dolescence et post-adolescence6 la 7juénisation8 în 5dolescence terminée,adolescence interminable, .6, aris, =AHC=F :alland, 1N 1berti N !es Étudiants, aris, 7a DEcouverte, +epSres, =AAF, p 9G-9H
=B
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
14/19
studenţească aplicând un principiu de diferenţiere, la fel de bine cum putem insista asupra
comunităţii, punctelor comune, forţând diferenţele dintre studenţi conform unui principiu de
a$re$are, însă trebuie să avem tot timpul în atenţie construcţia care se află la baza
interpretărilor şi să nu plasăm în realitate ceea ce ţine de construcţia obiectului=G
Universitatea “Al. I. u!a" Ia#i od $%est &&&'a$ultatea de 'ilosofie od oerator &atedra de o$iolo*ie Data&&&&&..
%estionar
=G 7ahire, ? !es 9ani%res d(étudier, aris, 7a Documentation 6ranTaise, 7es 5ahiers de l1@2, 3r 9, =AAG, p A
=C
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
15/19
:ună ziua; Realizăm o anc*etă sociologică despre orientarea socio-profesională a studenţilor#'ă rugăm să răspundeţi sincer la următoarele întrebări, complet0nd spaţiile punctate sauîncercuind cifra corespunzătoare# /recizăm că răspunsurile ds# sunt confidenţiale#
1. e li$eu ai ter-inat ///////////////////////////////////////////////////// == 5are era profilul liceuluiJ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU =9 5are era profilul clasei dvsJ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
2. ine a de$is $0 treuia s0 ur-ai li$eul rese$tiv= Dvs ersonal9 ărinţiiB rofesoriiC rieteniiM 4ltcineva 5ine anumeJ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
3. n -o-entul ad-iterii la li$eu, aveai #i alte oiuni entru alte li$ee are= //////////////////////////////////////////////////////////////////////// 9 ////////////////////////////////////////////////////////////////////////
. Ai luat a$alaureatul din ri-a 4n$er$are = Da 9 3u
5. e ai f0$ut $u un an 4nainte de a intra la fa$ultate= 2ram ultimul an la liceu9 2ram la cole$iuB 2ram student 7a ce spacializareJ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU C 4ltă formă de şcolarizare 5areJ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
M 4m lucrat fără să fac studiiF 4ltă situaţie ( şoma', boală) UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
6. n -o-entul ad-iterii la a$east0 fa$ultate, aveai #i alte oiuni entru altefa$ult0i= Da 9 3u Da$0 da, $are anu-eF= UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU F9 UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU FB UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
7. De unde ai oinut infor-aiile orientative entru a v0 4ns$rie la universitate
(8utei avea -ai -ulte ale*eri)= 5abinet de consiliere şcolară9 De la un centru de informare şi documentareB De la profesoriC De la părinţi sau membri ai familieiM De la prieteniF De la manifestări de $enul "zilele uşilor deschise#G Din cărţi, ziareH Din alte surse 5areJ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
9. e v:a deter-inat s0 ale*ei studiile e $are le ur-ai 4n re!ent (8utei avea -ai-ulte ale*eri)= *nteresul pentru conţinutul informaţional
=M
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
16/19
9 Deschiderile profesionaleB resti$iul specializăriiC :radul scăzut de dificultateM Dorinţa de a continua studiile licealeF .n eşec anterior
G resiuni familialeH 4propierea faţă de domiciliuA rieteni care erau de'a înscrişi=I @ocaţia
;.
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
17/19
2. :ândindu-vă la propria persoană şi la situaţia în care vă aflaţi, cum evaluaţi următoareleaspecteJ (= reprezintă foarte bunRbună iar H foarte prostRproastă)
= *nte$rarea dvs în universitate = 9 B C M F G H
9 roiectul dvs profesional = 9 B C M F G HB /ituaţia dvs şcolară = 9 B C M F G H
C @ocaţia dvs = 9 B C M F G H
21. are dintre variantele de -ai @os $oresund ro*ra-ului dvs. ersonal= ulte ore de cursRseminar şi studiu individual9 ulte ore de cursRseminar şi puţin studiu individualB uţine ore de cursRseminar şi mult studiu individualC uţine ore de cursRseminar şi puţin studiu individualM /tudiile îmi ocupă mult timp, nu mai pot desfăşura alte activităţi
F !n afara studiilor, am timpul necesar să desfăşor alte activităţi
23. onsiderai $0 suntei ine infor-at desre?= or$anizarea studiilor (modalităţi de evaluare, orar)J = Da 9 3u9 viaţa cultural-ştiinţifică din universitateJ = Da 9 3u
2. olaorai $u ali $ole*i 4n role-e le*ate de #$oal0 (re*0tirea unei re!ent0ri,studiu 4-reun0, 4-ru-ut de $ursuri, et$.) = Da, deseori 9 Da, ocazional B 3u, niciodată
25.
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
18/19
F 3umărul studenţilor este prea mare M C B 9 = A
G 3u eistă viaţă colectivă M C B 9 = A
H ai mult învaţăm decât $ândim M C B 9 = A
A /tudiile universitare nu ne pre$ătesc
adecvat pentru viaţa profesională
M C B 9 = A
=I /tudiile universitare nu a'ută lacunoaşterea lumii în care trăim
M C B 9 = A
== /tudiile universitare nu asi$ură o cultură$enerală
M C B 9 = A
=9 ă simt izolat, pierdut M C B 9 = A
=B ă pre$ătesc pentru a pleca din +omânia M C B 9 = A
&d
-
8/19/2019 298412561-Absolventii-Pe-Piata-Muncii.doc
19/19