26821006 bilete oral 2009 rezolvate

8/6/2019 26821006 Bilete Oral 2009 Rezolvate

1/162

Biletul nr. 1

Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au putut stabili un numr de 160 (osut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac. Acesti termeni

privesc o arie foarte larg, ncepnd cu corpul omenesc (buz, ceaf, grumaz, gu),

cu familia (biat, copil, prunc, zestre), cu locuina (vatr, ctun), cu ndeletnicirileagricole, pstoreti, viticole i piscicole (mazre, arin; baci, mnz, strung, arc,urd, zar; butuc, curpen, strugure; balt, gard), cu mediul fizic (mgur, mal), cuflora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen, mugure, strugure), cu fauna(balaur, barz, mistre, rnz, oprl, viezure), cu diferite aciuni (a rbda, asperia, a zburda) etc.Desigur, numrul acestor termeni va spori prin cercetri ulterioare; ele ne vorarta de asemenea i alte aspecte ale motenirii lingvistice; de pe acum se considerns c aparin acestei moteniri sufixele att de frecvente i de caracteristicromneti: - esc, - ete (omenesc, criesc, brbtete, trupete). Ni s-au pstrat dela daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un

Dunaris dacic; apoi Argeul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); Brzava,al crei nume se regsete n oraul dacic Berzobis; Someul: o inscripie latin dininuturile udate de acest ru vorbete de Samus; este sigur c romanii au pstratvechiul nume, autohton. Acelai lucru cu Oltul, Aluta n izvoarele latine, i cu Tisa.(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurt istorie a romnilor pentru tineret

ndeosebi)

Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica. Este text de specialitate dindomeniul istoriei Cine comunica? Constantin si Dinu Giurescu (tata si fiu ambii istorici) dinipostaza de istoric, si, respectiv, profesor de istorieTipul de discurs - text nonfictional, informativ.Discursul este nonfictional - predomina cuvinte cu sens denotativ din sfera de referinta: corpulomenesc, familie, moteniri lingvistice romneti. sufixeleDiscursul transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple..Prima propozitie poate fi considerataun argument initial in logica discursului: Sub raportul limbii, cercetrile ntreprinse [...] au pututstabili un numr de 160 (o sut aizeci) de termeni romneti care sunt de origine geto-dac. Urmatoarele propozitii demonstreaza prin exemple ipoteza initiala. Exemplele recurg la termeniiromanesti de origine geto-daca.Ultima propozitie este o concluzie a ideii despre cu originea geto-daca: Ni s-au pstrat de la daco-gei i cteva nume de ape: n primul rnd Dunrea, care deriv dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeul

din ..Sfera de utilizare:Domeniul istoriei si criticii literare.Emitator-Receptor-MesajEmitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatPrin titlu se adreseaza in special tinerilor.Efectul mesajuluiInformatia este corecta stiintific si corect argumentata.Functia mesajului (scop)Concentrata pe un subiect precis: legatura dintre termenii romanesti si originea geto-dac.Mesajul are si functie educativaIncarcatura emotionala a mesajului

Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipicatextului stiintific.


2/162

5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.

b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti e.Proprietatea

termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ ( limba, termeni, originea lor.)f.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

2. Idei identificate: Expunerea regulilor de formare a cuvintelor romanesti derivate prin sufixare:omenesc,...Elemente obiective Identifica domeniile unde s-au pastrat cuvinte dacice si domenii unde s-auimprumutat cele latinesti.Elemente subiective, desi scrie"romanesti" nu ale noastre se simte simpatia folosind superlativele :"arie foarte larga" si nu scrie punctul de vedere contrar.Argumente: autorul expune o serie mare de cuvinte din acelasi camp semantic (ex al corpului

omenesc , al casei..). El da exemple de cuvinte folosite chiar in perioade stravechi folosind izvoareleistoriceContraargumente nu exista.Identificarea unor structuri : logice cu exemple multe, clasificariTehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita si demonstratia.Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu multe enumeratii

3. Opinii personale argumentateFoloseste mult enumeratia ceea ce este bine pentru argumentare dar si puncte de suspensie ceea celasa loc de completari.Despre atitudinea autorului este mai mult obiectiva (din cauza bogatei argumentatii) dar sisubiectiva din cauza apartenentei autorului la categoria studiata (desi nu se include si zice romanestinu ale noastre) si nu aduce contraargumente, puncte de vedere ale altor cercetatori straini.Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Argumentatia privind originea geto-dacica silatina a limbii si de continuitate a poporului roman este inca utila si buna pentru a ne aseza unde neeste locul ca popor si limba.

Biletul nr. 2

Primul paradox al domeniului romn se refer la poziia sa n spaiul culturaleuropean. Geografia i istoria au plasat Romnia ntre Europa central, Europarsritean i Balcani, asemeni unei insule de latinitate pierdute ntr-o mare slav iungar. Aceasta a dus la apariia a ceea ce eu voi numi paradoxul apartenenei. [...]Spaiul romn s-a format astfel la frontiera a trei zone culturale diferite i, asemenioricrui spaiu de frontier, i le-a apropiat, difereniindu-se n acelai timp de fiecaredin ele. [...]Diverse schimburi i influene s-au ncruciat pe teritoriul romnesc, uneoriamestecndu-se, alteori anulndu-se reciproc i, adeseori, fiind absorbite n profunzimea

pmntului, dar nici una dintre ele nu a reuit s se impun ntr-un mod att dehotrtor nct orice diferen s fie tears i Romnia s se integreze ntr-una din

zonele vecine. Romnii i-au creat propria lor cultur, acceptnd un minim deelemente comune cu fiecare zon vecin, minim care fcea posibil contactul cu


3/162

aceasta i care a servit, n acelai timp, tocmai pentru a o diferenia de celelalte zonevecine. Datorit unei asemenea arte au reuit ei s echilibreze caracterul, altminteridivergent, al acestor numeroase influene.(Sorin Alexandrescu, Paradoxul romnesc)

Stil stiintific !!

1.Autor, titluTitlul sugereaza ca fragmentul este din sfera stiintifica, specialitatea istorie.2.Tipul de discurs - text nonfictional, informativ.Discursul este nonfictional - predominantei cuvintelor cu sens denotativ :paradox, istorie, cultural,european, geografia, latinitate,apartenenta, pamant, cultura, arte, ...El formuleaza argumente referitoare la paradoxul roman.Primul enunt poate fi considerat unargument:. Urmatorul enunt are un caracter explicativUltimul enunt - o concluzie a ideii despre cultura si caracterul domandit de romani3. Sfera de utilizare:

Discursul stiintific in domeniul istoriei si criticii literare.4. Emitator-Receptor-MesajEmitatorul este specializat in domeniul istoriei. Ideea rezulta din titlu. Receptorul poate fi specializatsau nespecializatEfectului mesajuluiMesajul vizeaza ca efect acordulcu informatia data..Scopul mesajului este de informare concentrata Ce? -paradoxul roman, Cum? -ca tablou alromanilor cultura si caracter.Are functie educativaIncarcatura emotionala a mesajuluiMesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea este tipica textului stiintific..5.Caracteristici ale stilului:a. Corectitudine: din punct de vedere gramatical si lexical textul este corect alcatuit.

b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta ( cuvinte la sens propriu stiintifice)c. Obiectivitate: se refera strict la o problema demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul este usor de inteles atat de specialisti, cat si de elevi/studenti familiarizaticu terminologia, sau oricare alt cititor cu o minima specializare.e.Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ ( istorie, cultural,

geografia, latinitate, cultura, arte, caracter etc.)f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat de autor.

1.Cine comunica? Sorin Alexandrescu - ziarist si istoricDin ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman, si fost exilat in OlandaCu ce intentie? Ne explica de ce nu putem sa abandonam trecutul si influentele luiIn ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc.Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca.Ce comunica? Studii privind experienta culturala romaneasca.Cum (in ce forma)? Carte.Unde si cand comunica? Bucuresti anii 1990.Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman.Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca.

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine.


4/162

Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania.Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicatemotional (desi vorbeste la persoana III ), folosind metaforele "insula de latinitate", "mare slava" ,"absorbite in profunzimea pamintului, "

Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influenteContraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elementecomune cu fiecare zona vecina,Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are uncaracter aproape matematic.Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are fineteademonstratiei si masivitatea documentarii.Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate.Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sinteticDespre atitudinea autorului Este critica.Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multeinfluente culturale , religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa

poata relationa cu vecinii sai.

Biletul nr. 3

Am artat mai nainte c nu poate fi vorba de dispariia populaiei autohtone,daco-gete, ca urmare a rzboaielor, aa cum afirm unii istorici strini, plecnd de laidei preconcepute i urmrind scopuri politice, nu tiinifice. Raionamentul, interesat,al acestor istorici, e urmtorul: din moment ce populaia Daciei, dup rzboi, s-aalctuit din coloniti strini, venii din alt parte, n-a fost prea greu ca urmaiiacestor coloniti s prseasc Dacia, la ordinul mpratului Aurelian.Raionamentul pleac ns de la o premis fals. Cci, chiar dac am admite,

prin imposibil, c toi brbaii au pierit n lupte sau au fost luai prizonieri nrealitate o seam dintre daci s-au supus romanilor la nceputul celui de al doilearzboi, aa cum ne arat scenele de pe Columna Traian au rmas totui femeilelor i copiii, deci circa trei sferturi din populaia iniial, din autrohtoni. La acetia se

adaug colonitii venii, cum spune un izvor antic, din toate prile imperiuluiroman (ex toto orbe romano) atrai de bogiile Daciei. Au venit coloniti dinprovinciile vecine Daciei, adic din Moesia, la sud de Dunre, din Illyiricum, decivestul Peninsulei Balcanice, din Panonia (unde e Ungaria de azi), din Noricum (undee Austria), dar i din provincii mai ndeprtate, i anume din Galia, din Spania, dinAsia Mic, din nordul Africii, din Siria; ni s-au pstrat numeroase inscripii careatest faptul.n afar de aceti coloniti vorbind latina popular, s-au aezat n Daciaveteranii, adic soldaii romani eliberai care-i avuseser aici garnizoana i care, deobicei, erau cstorii cu localnice daco-gete. Dar din Italia n-au venit coloniti? Se

pare c prea puini. Pe vremea lui Traian, Italia nu mai avea un excedent nsemnat

de populaie pe care s-l trimit peste hotare. De aceea, mpratul fixase ca norms nu mai ntrebuineze n scopuri de colonizare populaia Italiei.


5/162

(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurt istorie a romnilor pentru tineret ndeosebi)Biletul nr. 3

Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare.- predomina cuvinte cu sens denotativ (la sensul propriu nu figurat) din domeniu. Discursul

transmite informatii stiintifice pe baza unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul)specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si

prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.

b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti

e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ

f.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

1.Cine comunica? Sorin Alexandrescu - ziarist si istoricDin ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman, si fost exilat in OlandaCu ce intentie? Ne explica de ce nu putem sa abandonam trecutul si influentele luiIn ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc.Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca.Ce comunica? Studii privind experienta culturala romaneasca.Cum (in ce forma)? Carte.Unde si cand comunica? Bucuresti anii 1990.Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman.

Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca.

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine.Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania.Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicatemotional (desi vorbeste la persoana III ), folosind metaforele "insula de latinitate", "mare slava" ,"absorbite in profunzimea pamintului, "Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influenteContraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elementecomune cu fiecare zona vecina,Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are uncaracter aproape matematic.Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are fineteademonstratiei si masivitatea documentarii.Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate.Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic

Despre atitudinea autorului Este critica.


6/162

Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multeinfluente culturale , religioase iar

poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationa cu vecinii sai.

Biletul nr. 4

Etnogeneza romnilor apare astfel ca avnd trei componente fundamentale:substratul geto-dac; stratul roman; adstratul slav. Limba romn este o limb latin,structura gramatical i cea mai mare parte a fondului principal de cuvinte (60%)fiind de origine latin. Formarea poporului romn a urmat aceleai faze ca ietnogeneza italienilor, francezilor, spaniolilor i portughezilor. i n cazul acestor

popoare se ntlnesc cele trei componente de baz, substrat, strat i adstrat. Astfel,de exemplu, la francezi, substratul este celto-gallic, stratul roman, iar adstratulgermanic (numele nsui al poporului vine de la neamul germanic al francilor).Aportul slav are o pondere nsemnat n lexicul limbii romne, dar el nu a afectat

caracterul latin al acesteia. Sugestiv n aceast privin este statistica privindvocabularul poeziilor lui Mihai Eminescu, poetul nostru naional: din cele 3607 decuvinte 46,60% sunt de origine latin i au o frecven de 83%, pe cnd cuvintele deorigine slav, reprezentnd 18,81%, au o frecven de 6,93%. Al. Rosetti).Odat cu ncheierea etnogenezei romnilor, n secolele VIII IX, apar i primelemeniuni n sursele externe despre romni. n aceste izvoare, ei sunt denumii vlahi,valahi, volohi, blachi, variante al unui termen care, dup ce a desemnat un trib celt, afost folosit de vechii germani pentru a-i numi pe romani i galii romanizai i a sfrit

prin a fi folosit pentru a-i numi pe locuitorii Peninsulei Italice. Din lumea german, el atrecut apoi n cea slav, pentru a-i desemna pe romanici, iar de aici la bizantini, i dela ei n alte zone etnico-culturale.

(Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului romn)

Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si



e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativf.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

1.Cine comunica? Florin Constantiniu istoric romn, membru corespondent (din 1999) alAcademiei Romne, cercettor tiinific principal la Institutul de Istorie Nicolae IorgaDin ce perspectiva? Din ipostaza de istoric romanCu ce intentie? De a explica prin comparatii cu alte popoare formarea limbii noastre.

In ce context ? Cand democratia nu prinsese inca radacini pe pamant romanesc.Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga formarea si utilizarea limbii.


7/162

Ce comunica? Studii statistici privind proportia cuvintelor latine folosite de Eminescu.Cum (in ce forma)? Fraze lungi structurate logicDin ce cauza? Doreste sa demonstreze originea si originalitatea poporului roman.Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca.

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine.Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore). Nu scrie etnogeneza noastra ci Etnogeneza romanilor...Elemente subiective : Totusi se observa ca este total obiectiv si nu se observa ca ar fi implicatemotional.Argumente : Asezarea geografica, Diverse schimburi si influenteContraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elementecomune cu fiecare zona vecina,Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are uncaracter aproape matematic.Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea

demonstratiei si masivitatea documentarii.Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate.Tehnici narative Respecta legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sinteticDespre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmiteemotii inutile sau inlacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica.Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. Pe teritoriul Romaniei s-au aflat multeinfluente culturale , religioase iar poporul roman a luat putin din fiecare asa incat sa poata relationacu vecinii sai.

Biletul nr. 5

nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de dou feluri: unii, care din copilrie ipn la btrnee au trit tot ntre cri, iar alii, care au trit i viaa cea de toatezilele, cu luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n carne i oaseoameni vii de toate felurile. Istoria scris de nvaii crilor e foarte bogat imeteugit n nirarea faptelor omeneti i mai ntotdeauna crede c poate da frfric i frndoire de sine pricinile i urmrile acestor fapte, aa c avem rspunsuri

limpezi la toate ntrebrile ce trebuie s le punem atunci cnd privim tainicantreesere a patimilor i gndurilor omeneti, singuratice ori de-ale mulimilor,alctuind vlmugul istoriei popoarelor.Dimpotriv, nvaii care, alturea de cri, cunosc i viaa cea de toate zilele, setem s dea prea repede rspunsuri asupra legturii i pricinilor faptelor omeneti; demulte ori ei mrturisesc neputina lor de a lmuri de ce s-a ntmplat cutare rzboi oris-a ivit cutare mare meter de icoane frumoase i de case mree, ori de biserici cutotul noi fa de cele de dinainte, i se mulumesc numai s spun cum a fost, i nui de ce a fost aa i nu altfel. i ei fac astfel, pentru c viaa nu e aa de limpedecum se arat n cri de fiecare om, dup mintea lui, ci e amar de ncurcat ineateptat cum e i ciocnirea dintre minile nenumrate i cu totul strine una de

alta, ale oamenilor care alctuiesc mpreun, cu sau fr voia lor, satele, oraele,rile, mpriile, breslele lumii acesteia.


8/162

(Vasile Prvan, nceputurile vieii romane la gurile Dunrii)Biletul nr. 5 Stilul este stiintific !!

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple.Cititorul specializat sau nespecializat

Informatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate siprin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.

b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific. formuleaz argumente referitoare la moduln care poate fi interpretat istoria veche.

Fragmentul clasifica tipuri de scriere a istoriei: ..nvaii care scriu istoria popoarelor sunt de doufeluri: unii, care din copilrie i pan la btrnee au trit tot ntre cri, iar alii, care au trit i

viaa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, ureniile i frumuseile ei, cunoscnd n came i

oase oameni vii de toate felurile.

Urmtoarele propozitii sunt explicative. Ele enumera insusirile fiecrui tip de cititor: careinterpreteaz istoria numai prin intermediul altor lecturi i cel care coreleaz viaa cu textele citite.

Ultimul enun este despre acel cititor care coreleaz viaa cu textele citite.

Concluzia :autorul este un cititor care coreleaz viaa cu textele citite.

d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti

e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ istorie, popor, cri-, via: istorie, popor, cri-, viaf.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

1.Cine comunica? Vasile Prvan, a fost un important istoric i cel mai mare arheolog romn.Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric romanCu ce intentie? De a explica rolulinvatatilor care scriu istoria si pentru a-i clasifica .Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga faptele simple din istoria oamenilor.Ce comunica? nceputurile vieii romane la gurile DunriiCum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei.Din ce cauza? Doreste sa demonstreze legaturile si pricinile faptelor omenesti.Cu ce scop? De a identifica influentele din cultura si gandirea romaneasca.

2 Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore). Nu scrie etnogeneza noastra ci Etnogeneza romanilor...Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv implicarea emotionala este tradatade folosirea metaforelor si epitetelor (caracteristice in special stilului beletristic).Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor.Contraargumente Romanii si-au creat propria lor cultura, acceptand un minim de elementecomune cu fiecare zona vecina,Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Frazele sunt foarte lungi si maifoloseste si metafora:ciocnirea dintre minile nenumrate i epitetul : cu totul strineTehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are finetea

demonstratiei si masivitatea documentarii.


9/162

Tehnici informative studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentarvast, valoros i util.Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic, si cu multe enumeratii.Tehnici narative Respecta legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, si obsesia pentru detalii.Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmiteemotii inutile sau inflacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica.Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitatesi influente, autorul isi foloseste talentele de arheolog.

Biletul nr. 6

Producia agricol a Daciei se desfcea pe piaa intern i, conform legii romane,

dijmele de grne cuvenite mpratului din inuturi deprtate de porturile maritimetrebuiau consumate pe loc, n provincie, de ctre armat i administraia imperial,interzicndu-se exportul lor. Roma se aproviziona cu grne numai din Egipt, Africa iSicilia.Exportul vitelor era, n schimb, una din principalele bogii ale Daciei romane.

Paulin de Nolla, scriitor cretin, spune c principala bogie a inuturilor dunreneerau n Antichitate vitele. Vechile puni ale regilor daci trec n stpnireampratului i sunt arendate unor bogtai romani care dispuneau de uriae turmede oi i de vite mari.Astfel, pe baza muncii unei rnimi libere, s-a dezvoltat economia Daciei n

veacul II i urmarea a fost ntrirea oraelor. Lucru unic n Imperiu, dup un veac dela cucerire, Dacia are cinci orae, colonii cu drept italic, scoase de sub jurisdiciaguvernatorului, crmuindu-se singure dup dreptul roman. S-au creat i 11 oraenoi, municipii i colonii (de grad superor celor dinti n privina autonomiei).Ptrunderea bogtailor romani n Dacia are ca urmare ridicarea oraelor noi cucanalizare, case de piatr, monumente publice, palate, amfiteatre, bi portice etc.,ntr-o ar locuit pn de curnd de triburi barabare. Orenii bogai, n parteorientali, sirieni, egipteni i alii, i investeau banii n numeroase ntreprinderi dinDacia, ca de pild Quintus Aetius Aelianus, cavaler roman, ngrijitor al drumurilorimperiale, reprezentant pentru averile private ale mpratului n Maroc, Belgia iGermania, procurator al mpratului n Dacia Apulensis, vice-preedinte al consiliului

municipal din Sarmisegetuza (anul 238). Un alt bogta, Quintilian, era preot iprimar al coloniei Sarmisegetuza, consilier municipal la Apulum, patron almunicipiului Porolissum i alii la fel, protectori ai breslelor, arendai ai punelor isalinelor, precum i ai oficiilor de vnzare ale produselor imperiale din Dacia.

(P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romneti)Biletul nr. 6 Stilul este stiintific !!

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si

prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.

5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.


10/162


e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : Exportul vitelor..

f.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)1.Cine comunica? P. P. Panaitescu cel mai mare istoric al culturii vechi romanesti In 1923 lector delimba romana la Universitatea din Craiova.Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric romanCu ce intentie? De a explica rolulinvatatilor care scriu istoria si pentru a-i clasifica .Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga faptele simple din istoria oamenilor.Ce comunica? , Introducere la istoria culturii romnetiCum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei.: Producia agricol a Daciei.. dijmele degrne cuvenite mpratului.. Exportul vitelor Ptrunderea bogtailor romani n Dacia.. patron almunicipiului Porolissum i alii la fel, protectori ai breslelor, arendai ai punelor i

salinelorDin ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele straine asupra poporului nostru.Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din viata, cultura si gandirea romaneasca.

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine.Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore).Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv. Foarte putin, se oservacompatimirea poporului asuprit de clasele conducatoare.Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor.Contraargumente NU Nu face referire la ce mai au istorisit si alte surse

Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Frazele nu sunt foarte lungiTehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are fineteademonstratiei si masivitatea documentarii.Tehnici informative studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentarvast, valoros i util.Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic, si cu multe enumeratii.Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. Nu intrerupe firul naratiuniipentru note sicomentarii. Respecta legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, si obsesia pentru detalii.Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmiteemotii sau inflacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica.Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitatesi influente, autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie.

Biletul nr. 7

Se pune ntrebarea, de ce romanii, n timpul crizei economice din veacul al III-lea,au sacrificat numai provincia Dacia, retrgnd autoritile, pe orenii bogai i n


11/162

parte, temporar i legiunile, pe cnd celelalte provincii din Europa ale Imperiului aumai rmas n starea lor dinainte, timp de mai multe secole? Dacia fusese ultima

provincie cucerit de Imperiu n Europa i a fost prima prsit pentru c organizareaei economic, bazat pe orae i pe economia de schimb n cadrul Imperiului nu eradeplin consolidat. Nu ncape ndoial c retragerea legiunilor i a reprezentanilor

stpnirii centrale a fost precedat de o retragere a oamenilor de afaceri, a stpnilorde sclavi, de mine de aur i a negustorilor. Plecarea celor bogai, odat cu ruinaeconomic, a fcut ca provincia s nu mai aib pre pentru Imperiu. Dacia a fostsacrificat pentru c valoarea ei nu mai nsemna prea mult n organismul economic alImperiului condus de o oligarhie oreneasc.Dispariia inscripiilor pomenind de binefaceri acordate de bogtai pentruridicarea templelor, bilor, pentru sprijinirea colegiilor de meseriai i a operelor deinteres public, ncepnd cu mijlocul secolului III, sunt semne sigure ale acesteiretrageri, creia i-a urmat aceea a oficialitii. Istoricii n-au observat pn acum

prioritatea retragerii reprezentanilor vieii economice fa de aceea a autoritilor destat i au crezut c orenii avui au urmat legiunile. Distincia ntre momentele celor

dou retrageri are o mare importan; ea arat c prsirea Daciei are la baz unfenomen economic i nu unul militar politic.

(P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romneti)

Biletul nr. 7 Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si



e cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : fenomen economic ,Dispariia inscripiilor ..

f.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

1.Cine comunica? P. P. Panaitescu cel mai mare istoric al culturii vechi romanesti In 1923 lector delimba romana la Universitatea din Craiova.Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric romanCu ce intentie? De a explica precum ca retragerea legiunilor romane nu a lasat pustie Dacia..Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga fapte mai complicatedin istoria noastra.Ce comunica? Introducere la istoria culturii romnetiCum (in ce forma)? Sub forma de memorii ale istoriei Dispariia inscripiilor pomenind debinefaceri acordate de bogtai pentru ridicarea templelor, bilor, pentru sprijinirea colegiilor demeseriai ...Din ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele straine asupra poporului nostru.Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din viata, cultura si gandirea romaneasca.


12/162

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata (din cauza trecerii timpului si a faptului canu a trait in perioada despre care relateaza) faptele se vad mai bine, si in ansamblul lor.Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore).Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total obiectiv. Foarte putin, se oserva

compatimirea poporului asuprit de clasele conducatoare.Argumente : Dovezi ale vietii de zi cu zi ale poporului si influentele lor.Contraargumente NU Nu face referire la ce mai au istorisit si alte surse istorice.Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica. Frazele nu sunt foarte lungiTehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are fineteademonstratiei si masivitatea documentarii.Tehnici informative Foloseste explicatia :fenomen economic i nu unul militar politic Facestudii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentar vast, valoros i util.Tehnici descriptive Fraze foarte lungi structurate logic, si cu multe enumeratii.Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. Nu intrerupe firul naratiuniipentru note sicomentarii. Respecta legaturile de cauzalitate. Interogatia retorica :

Se pune ntrebarea, de ce romanii, n timpul crizei economice din veacul al III-lea,au sacrificat numai provincia Dacia, retrgnd autoritile, pe orenii bogai ..

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, si obsesia pentru detalii.Despre atitudinea autorului Stilul riguros stiintific fara metafore si tonul obiectiv Nu transmiteemotii puternice. Deci argumentatia este total stiintifica. Reuseste sa redea atmosfera epocii prinreferirea la aspectele vietii cotidiene.Optiunea personala In argumentatia existentei poporului ca entitate de sine statatoare cu originalitatesi influente, autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie.Biletul nr. 8

Problema esenial pentru Grigore Ureche este nendoielnic aceea de a-i scriecronica n romnete. n secolul XVII, romna se afl fa de slavon n acelai raportn care s-au aflat fa de latin romana rustica, adic italiana comun, n duecento,theodiscus sau germana popular cu ncepere din secolul VIII sau le roman, franceza

popular, n secolul IX. A scrie n limba vulgar i nu n aceea cult nu reprezintpentru cronicar doar o inovaie, cu imense consecine de ordin practic [...], ci i o maredificultate n sine.A scrie cel dinti n limba n care vorbesc de cnd lumea ai ti i tu nsui

nseamn a trece un prag important. Trebuiau create o sintax i o topic specificscripturale, precum i reglat un vocabular care nu se poate rezuma la acela religios(singurul avnd, dup Coresi, tradiie scris), pretinznd termeni administrativi,

juridici, militari care nu sunt prezeni neaprat n vorbire, dar existau incipient nactele de cancelarie i n scrisorile oficiale.n sfrit, procedeele nsei cerute de stilul istoriografic nu au precedenteromneti la jumtatea secolului XVII. Aeznd alturi portretul lui Hanibal din TitusLivius i acela al lui tefan cel Mare din Ureche, Pompiliu Constantinescu a atrasatenia asupra mprumutrii de ctre cronicar att a canoanelor retorice clasice, cti a unor elemente concrete de psihologie (vrstor de snge nevinovat, nelene, larzboaie meter).

(Nicolae Manolescu, Istoria critic a literaturii romne, I)Biletul nr. 8 Stilul este stiintific !!


13/162

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si


5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti


1.Cine comunica? Nicolae Manolescu, academician, critic literar, editorialist, profesor universitar,eseist, istoric literar i politician romn.

Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric literar romanCu ce intentie? Studierea problemelor literaturii romne n context european, definirea personalitiioriginale a literaturii naionale, studierea individualitilor creatoare din ntreg spaiul literar icultural romnesc (Republica Moldova, Romnia, alte ri).In ce context ? Cand democratia nu

prinsese inca radacini pe pamant romanesc.Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga mentalitatea romaneasca.Ce comunica? Istoria critic a literaturii romne.Cum (in ce forma)? Stil direct. Oralitate data de folosirea adresarii directe catre cititor : A scrie celdinti n limba n care vorbesc de cnd lumea ai ti i tu nsui nseamn a trece un prag important..Unde si cand comunica? Bucuresti 2002. A lucrat la aceasta carte 20 de ani..Din ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman.

Cu ce scop? Politic. Cultural : cunoaterea evoluiei literaturii naionale; operele principale alecelor mai reprezentativi scriitori; epocile i curentele literare, evoluia i succesiunea lor, principalelegenuri i specii literare, stilurile i particularitile limbajului artistic, elementele de baz ale poeticiii stilisticii literare, ale versificaiei i artei dramatice; lucrrile de referin n domeniu; stadiul actualal cercetrilor tiinifice (reflectat n bibliografia de specialitate)..

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva.Elemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore). Interfereaza stiintele:geografia, ligvistica, istoria si arta. Nu scrie tara noastra ci Romania.Elemente subiective : Totusi se observa ca nu este total detasat de subiectul tratat si este implicatemotionalArgumente: istoriografia naionala n Moldova.Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea are caracterexact.Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Are fineteademonstratieiTehnici informative, din: tradiii, legende, cronici, cronicari, letopisee, literatur religioas, croniciversificate.Tehnici descriptive stilul stiintific riguros exact imbinat cu metaforele enumerate.Tehnici narative respecta legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic


14/162

Despre atitudinea autorului : Este critica obiectiva. Critica alturarea portretului lui Hanibal dinTitusLivius cu acela al lui tefan cel Mare din Ureche folosita de cronicari. Deasemeni folosireacanoanelor retorice clasice, ct i a unor elemente de psihologie (vrstor de snge nevinovat)Optiunea personala : Sunt de aceeasi parere cu autorul: un vocabular nu se poate rezuma la acela

religios. Vocabularul elementar al unei limbi are nevoie de termeni administrativi,juridici, militari ..In restul cartii sale, autorii romni, scriitorii contemporani sunt studiati mai amplu decat in altelucrari din domeniu.

. Biletul nr. 9

Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, s-i druiasc, dup acestecumplite vremi anilor notri, cnduva i mai slobode veacuri, ntru care, pe lng altetrebi, s aibi vreme i cu cetitul crilor a face iscusit zbav, c nu ieste alta i mai

frumoas, i mai de folos n toat viiaa omului zbav dectu cetitul crilor.Cu cetitul crilor cunoatem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laud ifacem pentru toate ale lui ctr noi bunti, cu cetitul pentru grealele noastremilostiv l aflm. Din Scriptur nelegem minunate i vecinice fapte puterii lui, facemfericit viiaa, agonisim nemuritoriu nume. Sngur Mntuitoriul nostru, Domnul iDumnezeu Hristos, ne nva, zicndu: adec: Cercai Scripturile. Scriptura departelucruri de ochii notri ne nva cu, acele trecute vremi s pricepem cele viitoare.Citete cu sntate aceast a noastr cu dragoste osteneal.De toate fericii i daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fostlogoft mare n Moldova.

(Miron Costin, Opere alese. Letopiseul rii Moldovei. De neamulmoldovenilor)Stilul operei lui Miron Costin este literar: principalul mijloc artistic fiind cel aforistic.Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific, cum ar fi cerut materialul istoric tratat , ci la stilul literar,impacand cerintele istorice cu cele literare.

Stil este beletristicEste o bogatie de cuvinte (toate tipurile sunt permise )Arhaisme semantice (exista si azi dar cu alt inteles): agonisim nemuritoriu numeArhaisme sintactice: ..cu dragoste osteneal - inversiuneArhaisme lexicale : logoft

Arhaisme gramaticale : iesteArhaisme fonetice: cetitul ; viiaaSinonime -cu functie conotativaCONOTAIEpluralitatea de sensuriCuvinte la sens figurat (metafore)

1.Cine comunica? Miron Costin, a fost un cronicar romn, unul dintre primii scriitori i istoriografidin literatura romnDin ce perspectiva, din ipostaza de cronicar.Cu ce intentie? De a povesti evenimente traite.In ce context ? Stapanirea Otomana

Cui comunica? Urmasilor care studiaza limba romana.


15/162

Ce comunica? argumente privind originea geto-dacica a limbii romane si a continuitatii ei, sicombinarea cu elemente latinesti.Cum (in ce forma)? In stil retoric religiosDin ce cauza? Pentru a combate teorii contrare.Cu ce scop? Istoric, religios, politic, literar.

2. Idei identificate : atotputernicia lui DumnezeuElemente obiective Referirea la Scriptura.Elemente subiective: : vorbire directa catre cititor cu invocatii retorice Puternicul Dumnezeu,cinstite, iubite cetitoriule, s-i druiasc,..Argumente: izvoarele religioase: ScripturaContraargumente nu are.Identificarea unor structuri : Structura din final este un autoportret ce se obisnuia in finalurilescrieirilor vechi.Tehnici argumentative Foloseste expozitia .Tehnici informative Autorul foloseste multi termeni religiosi

Tehnici descriptive stilul arhaic cu epitete numeroase pentru a descrie fapte reale :cumplitevremi ; milostiv ; minunate si vecinice fapteIn final, dupa moda vremii sale isi face un autoportret (ca o semnatura a celui ce a scris dar sesi autocaracterizeaza nu zice doar Al d-vs ... ca astzi)

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Foloseste mult enumeratia , are un stil greoi folosind multe arhaismeDespre atitudinea autorului este mai mult subiectiva (din cauza epitetelor laudative la adresa istorieisi a propriului popor)Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Sunt de acord cu afirmatia autorului caScriptura :ne nva cu, acele trecute vremi s pricepem cele viitoare.

Biletul nr. 10

Fost-au acestu tefan vod om nu mare de sttu, mnios i de grabu vrstoriude snge nevinovat; de multe ori la ospee omorea fr judeu. Amintrilea era omntreg la fire, neleneu, i lucrul su l tiia a-l acoperi i unde nu gndiiai, acolo laflai. La lucruri de rzboaie meter, unde era nevoie nsui s vrea, ca vzndu-lai si, s nu s ndrptieaze i pentru aceia raru rzboiu de nu biruia. i unde

biruia alii, nu perdea ndejdea, c tiindu-s czut jos, s rdica deasuprabiruitorilor. Mai apoi, dup moartea lui i ficiorul su, Bogdan vod, urma lui

luas, de lucruri vitejeti, cum s tmpl din pom bun, road bun iase.Iar pre tefan vod l-au ngropat ara cu mult jale i plngere n mnstire nPutna, care era zidit de dnsul. Atta jale era, de plngea toi ca dup un printe alsu, c cunotiia toi c s-au scpatu de mult bine i de mult aparatur. Ce dupmoartea lui, pn astzi i zicu sveti tefan vod, nu pentru sufletu, ce iaste n mnalui Dumnezeu, c el nc au fostu om cu pcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeti,carile niminea din domni, nici mai nainte, nici dup aceia l-au ajunsu.

(Grigore Ureche, Letopiseul rii Moldovei)....................................................Cronicarul nu apeleaza la stilul stiintific, cum ar fi cerut materialul istoric tratat , ci la stilul literar(beletristic), combinand cerintele istorice cu cele literare.

Grigore Ureche nu compileaza date si texte, ci impune un punct de vedere original si patriotic.Urmareste succesiunea domnilor, destinele, gloria si vicisitudinile prin care a trecut un popor,


16/162

Stil beletristic-cuvinte la sens figurat (metafore) : nici dup aceia l-au ajunsu. ; , sufletu, ce iaste n mna luiDumnezeu..

- bogatie de cuvinte toate tipurile sunt permise

arhaisme semantice: aparatur = aparare ;arhaisme gramaticale : neleneu, ;arhaisme fonetice: s ndrptieaze ; Amintrilea= altminteri, altfel ; niminea= nimeni ;raru rzboiuArhaisme sintactice: Fost-au acestu;Arhaisme lexicale : vod- utilizare de sinonime -cu functie conotativa : tiindu-s czut jos (la figurat, din context ne

dam seama)CONOTAIEpluralitatea de sensuri diferite de sensul propriu pe care un cuvnt le captdatorit contextului n care apare.

1.Cine comunica? Grigore Ureche, a fost primul cronicarmoldovean de seam, a crui oper a ajunspn la noi.Din ce perspectiva, din ipostaza de a fi primul cronicarmoldovean si purttor de solii la PoartaOtoman,Cu ce intentie? De a povesti momente importante traite.In ce context ? Stapanirea OtomanaCui comunica? Urmasilor care studiaza istoria romana.Ce comunica? Caracterizarea lui Stefan Cel MareCum (in ce forma)? In stil retoric religios noutate pentru vremurile respective i vechi pentru noiDin ce cauza? Pentru a combate teorii contrare.Cu ce scop? Istoric, religios, politic, literar.

2. Idei identificate : atotputernicia lui DumnezeuElemente obiective Portretizarea lui Stefan Cel Mare In spirit tiinific i religiosElemente subiective: Se observa clar afinitatea ( respectul si admiratia) fata de domnitor exprimatedirect si amplificate: carile niminea din domni, nici mai nainte, nici dup aceia l-au ajunsu.Argumente: izvoarele religioase: a semnelor divine, de ptundere psihologic i de moralitate

preoeasc.Identificarea unor structuri : Structura din final este un portret ce se obisnuia in finalurile scrieirilorvechi.Tehnici argumentative Foloseste expozitia .

Tehnici informative Autorul foloseste multi termeni religiosiTehnici descriptive stilul arhaic cu epitete numeroase pentru a descrie fapte reale la ospeeomorrea fr judeu. arhaism = judecataMulte epitete : lucruri vitejeti, cum s tmpl din pom bun, road bun iase.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Foloseste mult enumeratia , are un stil greoi folosind multe arhaismeDespre atitudinea autorului este mai mult subiectiva (din cauza epitetelor si comparatiei absolute cutoti domnitorii)Optiunea personala : Grigore Ureche inaugureaza in scrisul sau naturaletea (spontaneitatea).

Biletul nr. 11
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cronicarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cronicarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Otoman%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Otoman%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cronicarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cronicarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Otoman%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Otoman%C4%83


17/162

nflorirea, cu totul remarcabil, a scrierilor cu caracter istoriografic pe care oadpostesc secolul al XVII-lea i primele decenii ale veacului urmtor, att nMoldova, ct i n ara Romneasc, nu a reprezentat nicidecum un fenomenconjunctural.

Nivelul, diversitatea, varietatea modalitilor de abordare demonstreaz c

produsele literare ale acestei epoci de vrf sunt fireti mpliniri ale unor preocupri cese definesc prin durat i constan.Secolul al XVI-lea n cultura romneasc este dominat dup prerea noastr de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instalrii i nchegriicontiinei naionale), care i anim, la fel de intens, pe oamenii politici, ca i pecrturari. ntoarcerea ctre propriul trecut, consolidarea legturilor cu naintaii i

punerea n valoarea a tradiiilor naionale (toate semne ale perenitii, ale uneipermanene contientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenen aprezentului la un curs comun al istoriei. []

(Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului al XVII-lea)Biletul nr. 11 Stilul este stiintific !!


prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile gramaticale si semantice.

b. Claritate:descriere clara, logica: varietatea modalitilor de abordare demonstreazc. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.: fenomen conjunctural. d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles usor si de specialisti dar si de elevi / studentie cuvintele sunt cu sensul propriu, denotativ : animf.Sens unic (opera inchisa): intelesul este unic ( nu este ambiguu sau cu mai multe intelesuri)

1.Cine comunica? Dan Horia Mazilu, autor de exegeze despre creativitatea naionala i monografiii sinteze despre proza oratoric n literatura romn veche.Din ce perspectiva? De istoric si istoric literarCu ce intentie? De a demonstra originile nemului si formareacontiinei naionaleCui comunica? Urmasilor si tuturor celor care studiaza istoria romana.Ce comunica? Despre Marii cronicari ai secolului al XVII-leaCum (in ce forma)? Logic prin determinarea cauzelor si modalitatilor de a determina propria istorie aneamului pentru a nu mai repeta greseli trecute.

Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare.Cu ce scop? Istoric, religios, politic, literar.

2. Idei identificate :Elemente obiective :Lasa loc de contraargumente : dup prerea noastr Elemente subiective: Foloseste superlative nflorirea, cu totul remarcabil, a scrierilorArgumente: Formareacontiinei naionale , prin consolidarea legturilor cu naintaii i

punerea n valoarea a tradiiilor naionaleIdentificarea unor structuri : Frazele au multe explicatii despartite prin virguleTehnici argumentative Foloseste demonstratia pentru a arata nivelul, diversitatea, varietateamodalitilor de abordare a istoriei a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o

adpostesc secolul al XVII-leaTehnici informative impresionant erudiie i valoare tiinific.


18/162

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect El studiaza (toate semne ale perenitii, ale unei permanene contientizate)Despre atitudinea autorului : patriotica militanta

Optiunea personala despre actualitatea ideii exprimate. Cred ca a reusit sa demonstreze inexistentafrontierei istorie literar-istorie

Biletul nr. 12

Dimitrie Cantemir este contiina cea mai cuprinztoare i mai adnc din toatcultura i literatura noastr de pn la jumtatea veacului al XVIII-lea. A fostcomparat cu Lorenzo dei Medici, cu Leibniz i cu Voltaire. Spre el, spre opera lui,converg ca ntr-un summum toate liniile de for ale spiritualitii romneti:

aciunea politic i militar, ca efort colectiv n vederea scuturrii jugului otomansecular i pentru ctigarea autonomiei statale depline; istoria, ca argument nfavoarea dreptului de a exista i de a se afirma al poporului nostru ntre celelalte

popoare ale lumii; tiina, ca semn i treapt superioar a luminrii minii, lanceputul unui secol care avea s cultive raiunea mai presus de orice; literatura, camanifestare plenar a limbii naionale, n cel puin o capodoper, dinuind pesteveacuri i uimindnc prin nebnuitele-i frumusei de art a cuvntului: Istoriaieroglific.Cu Dimitrie Cantemir, personalitatea cea mai puternic i scriitorul cel mai prolific

i mai cuprinztor de largi orizonturi din ntreaga noastr literatur veche, se ncheieo epoc. Opera lui sintetizeaz, n mare, patru secole i mai bine de manifestare aculturii romneti, deschiznd totodat largi orizonturi perioadei urmtoare, aceea asecolului luminilor i a micrii cunoscut sub numele de coala ardelean.

(Ion Rotaru, Literatura romn veche)Biletul nr. 12 Stilul este stiintific !!


prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.5.Caracteristici ale stilului:

a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti


1.Cine comunica? Criticul, istoricul literar si profesorul Ion Rotaru, autorul celei mai importanteIstorii a literaturii romne de dup anii 1941,Din ce perspectiva? Din ipostaza de istoric roman

Cu ce intentie? De a explica cum este tiina, ca semn i treapt superioar a luminrii minii.Cui comunica? Celor care vor sa inteleaga limba si istoria romanilor.


19/162

Ce comunica? Despre Literatura romn veche si dreptul de a exista suveran si independendental poporului nostru.In ce context ? Stapanirea Otomana asupra poporului romanCum (in ce forma)? Foloseste si metafore toate liniile de for care intaresc adevarul stiintific.Din ce cauza? Pentru a combate teorii contrare.

Cu ce scop? Politic. Cultural de a demonstra rolul limbii: literatura, ca manifestare plenar alimbii naionale

2. Idei identificate Incadreaza pe marele nostru carturar in acel secol care avea s cultive raiuneamai presus de oriceElemente obiective : Verbele sunt la persoana a III. Foloseste stilul stiintific (predominant farametafore).Elemente subiective Vorbeste la timpul prezent despre carturar desi el murise la momentul scrieriicartii : Dimitrie Cantemir este contiina cea mai cuprinztoare i mai adnc Foloseste multesuperlative personalitatea cea mai puternic i scriitorul cel mai prolific.Argumente : Autorul foloseste istoria ca argument. spre opera lui, converg ca ntr-un summum

toate liniile de for ale spiritualitii.Identificarea unor structuri nebnuitele-i frumusei de art a cuvntului: inversiune (aseazaadjectivul inaintea substantivului) pentru a da importanta cuvenita limbii in unitatea neamului.Tehnici argumentative Foloseste investigatia si documentarea amanuntita. Face trimiteri la altesurse ale istoriei pentru a-l caracteriza pe Cantemir : A fost comparat cu Lorenzo dei Medici, cuLeibniz i cu Voltaire.Tehnici informative studii, rapoarte arheologice i monografii, cuprinznd un material documentarvast, valoros i util.Tehnici descriptive Fraze lungi inteligibile structurate logic, propozitiile in fraza sunt despartite

prin ; .Tehnici narative Respecta cronologia faptelor. Respecta legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se observa eruditia, si meticulozitate in detalii.Despre atitudinea autorului Stilul stiintific presarat cu epitete si o singura metafora si tonul obiectiv

Nu transmite emotii sau inflacarari daunatoare discursului. Deci argumentatia este total stiintifica.Optiunea personala In argumentatia dreptului la existenta a poporului nostru ca entitate de sinestatatoare cu originalitate si influente, autorul isi foloseste talentele de editor de ampla monografie.

i critic literar, realizeaz culegeri de cronici, note de lectur i concentrate consideraii teoretice,dezbateri incitante, scrise ntr-un stil alert, despre 'subliteratur', 'critica de omisiune', 'text',

'literalitate', 'lectur', 'realitate', 'pedagogia romanului'

Biletul nr. 13

Iluminismul este ieirea omului din starea de minorat de care el nsui s-a fcutvinovat. Minoratul nseamn neputina de a se servi de propriul su intelect fr a ficondus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastr, dac motivul su nueste o deficien a intelectului, ci lipsa de hotrre i curaj n a face uz de el frconducerea altuia. Sapere aude! S ai curaj n folosirea propriului tu intelect! estedeci deviza iluminismului...

Cci iluminismul nu necesit altceva dect libertatea, i anume cea mai puinduntoare din tot ce poate fi numit libertate: folosirea n mod public, n toate


20/162

privinele, a raiunii. Acum ns aud din toate prile Nu discutai!. Ofierul spune :Nu discutai, ci exersai !, Consilierul de finane : Nu discutai, ci pltii!, Clericul :Nu discutai, ci credei!. Doar un singur stpn n lume spune: Discutai ct puteii despre orice, dar fii asculttori!. n aceste cazuri este vorba de o ngrdire a liber-tii. Dar ce fel de ngrdire poate mpiedica iluminismul? i care, dimpotriv, l poate

face s nainteze? Eu rspund: folosirea public a raiunii trebuie s fie ntotdeaunaliber; numai astfel se poate realiza luminarea oamenilor; folosirea privat a raiunii

poate fi ns ngrdit, fr s mpiedice astfel prea mult progresul ilumismului.(Romul Munteanu, Iluminismul, II)

Biletul nr. 13 Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si

prin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.5.Caracteristici ale stilului:

a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti


1.Cine comunic? Romul Munteanu, profesor de literatur comparat, critic istoric i teoreticianliterar, i editor romn.Din ce perspectiv,ipostaz, critic istoric

Cu ce intenie? emanciparea oamenilor prin cultura, stiinta : libertate: folosirea n mod public, ntoate privinele, a raiunii.In ce context ? postbelicCui comunic? Tuturor romanilorCe comunic? Iluminismul- Idei despre independenta prin curajul de a lua decizii

proprii :Minoratul nseamn neputina de a se servi de propriul su intelectCum (n ce form)? consideraii teoretice, dezbatere incitantaDin ce cauz? Pentru a demonstra ca filosofia teoretica din epoca luminilor este dublata de filosifia

practica cu caracter social-politic.Cu ce scop? Pentru a dezbate probleme de drept natural

2. Idei identificate suveranitatea popoarelor, egalitatea indivizilor sau modul de guvernare.Elemente obiectiveElemente subiective, Acest minorat provine din vina noastr, se include in subiectul tratatArgumente cazuri .... de o ngrdire a libertii : la Politie, Finante, BisericaIdentificarea unor structuri foloseste structuri repetititive. In cele doua paragrafe intalnim devizailuministilor: folosirea propriului tu intelect! Tehnici argumentative retoriceTehnici informative

3. Opinii personale argumentate


21/162

Despre un aspect Sunt de acord si oserv ca ganditorul iluminist se configureaza ca un spirit militantpreocupat de viataDespre atitudinea autorului -militantaOpiunea personala Ma raliez la cele spuse si cerute pentru ca sunt conditii de supravietuire.

Biletul nr. 14n zorile lumii moderne, originea se bucura de un prestigiu aproape magic. A

avea o origine bine stabilit nsemna, de fapt, a te prevala de o origine nobil.Suntem urmaii Romei! repetau cu mndrie intelectualii romni din veacul al XVIII-lea i al XIX-lea. Contiina descendenei latine era nsoit la ei de un fel de

participare mistic la mreia Romei.[...]La nceputul veacului al XIX-lea, mirajul originii nobile strnete n toat Europa

central i de sud-est o adevrat pasiune pentru istoria naional, mai ales pentrufazele mai vechi ale acestei istorii. Un popor fr istorie (adic: fr documente

istorice sau fr istoriografie) e ca i cum n-ar fi! ntlnim aceast anxietate n toateistoriografiile naionale ale Europei Centrale i Orientale.O asemenea pasiune era,desigur, consecina deteptrii naionalitilor n aceast parte a Europei i ea s-atransformat foarte curnd ntr-un instrument de propagand i de lupt politic. Dardorina de a dovedi originea nobil i antichitatea poporului su domina ntr-aamsur sud-estul european nct, n afar de cteva excepii, toate istoriografiilerespective s-au cantonat n istoria naional i au ajuns n cele din urm la un

provincialism cultural.(Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, cap.IX, Supravieuiri i camuflaje ale miturilor, Miturile lumiimoderne)

Biletul nr. 14 Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si




1.Cine comunic? (Mircea Eliade scriitor, filozof i istoric al religiilor, profesor la Universitatea dinChicagoDin ce perspectiv,ipostaz de filozof i istoric al religiilorCu ce intenie? antipoliticaIn ce context ? postbelicCui comunic? TuturorCe comunic? Aspecte ale mitului, opera sa este fresc a problemelor existeniale n epoca pe care a

trit-o. Promoveaza libertatea religioas, literatura fantasticCum (n ce form)? consideraii teoretice, dezbatere incitanta


22/162

Din ce cauz? Pentru a accenta asupra conceptului de spaiu i timpsacruCu ce scop? Antiistoriografic , antipolitic. A arata ca omul este n cutarea propriilor sale foreascunse. Critica toate istoriografiile respective s-au cantonat n istoria naional i au ajuns n celedin urm la un provincialism cultural.

2. Idei identificate lumea considerat ca "orizontul" unui anume grup religios. a te prevala de oorigine nobil.Elemente obiective : Gaseste anxietate n toate istoriografiile naionale ale Europei Centrale iOrientale si instrument de propagand i de lupt politic..Elemente subiective, nu se observa in text. Este detasat desi se poate deduce simpatia pentruapartenenta la neamul romanesc (cu origine nobila nu din cauza latinitatii)Argumente : Releva cauzele pentru a intelege efectele :O asemenea pasiune era, desigur, consecinadeteptrii naionalitilorIdentificarea unor structuri Extrapoleaza de la o situatie particulara a unui popor la generalizareacontinentala.Tehnici argumentative Putem recunoaste ca a studiat Logica : citateaza din intelectualii romni din

veacul al XVIII- care ziceau Suntem urmaii Romei! subtil ironic ii combate . Punctele desuspensie lasa loc acestei completari ironice subantelese si din paragraful urmator mirajul originiinobile strnete n toat EuropaTehnici informative are o bogata documentare multe surse de informare obiective

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Autorul face fresc a problemelor existenialeDespre atitudinea autorului -militanta pentru intelegerea sacrului din noiOpiunea personala Este un autor de factur enciclopedic, promoveaza valorile spirituale, este unadevarat autor mitic

Biletul nr. 15

Pe cnd uitasem c suntem romni i c avem i noi o limb, pe cnd ne lipsea icri i tipografie; pe cnd toat lumea se aruncase n dansii ca babele n cei imotani, cci la coala public se nva numai grecete; cnd, n sfrit, literaturaromn era la darea sufletului, civa boieri, ruginii n romnism, neputndu-sedeprinde cu frumoasele ziceri, edeau triti i jleau perderea limbii. [...] Tot ns mairmsese o coal pre care aceti buni btrni o priveau ca singur azilul prigoniteilimbi, coal unde se nva nc romnete, aproape de Iai, n monastirea Socola.

Tatl meu era unul din romnii acetia.ntr-o zi, viind de la coal, l-am gsit cu o mare carte dinainte.- Ceteti-mi, mi zise, o via d-a sfinilor din cartea aceasta.- Iart-m, printe, eu nu pot ceti romnete.- Cum! apoi dar ce nvei tu?- Elinete, am rspuns punindu-m.- Poate s fie frumoase acele ce spui tu, zise tatl meu, dar e ruine s nu tiilimba ta! Mne vei veni cu mine la Socola, unde este examen. Voi vorbi pentru tine cudasclul, care e un om prenvat. [...]- Boieri i cucoane, zicea el, am avut cinste a arta c limba noastr, pre care toisocot c o tiu, dar nime nu o tie cumsecade, nu este fr gramatic, fr sintaxis i

fr ortografie. [...]Ce fceam eu n vremea aceasta? Eu rmsesem ncremenit, cu ochii holbai, cu


23/162

gura cscat, cci nu nelegeam nimic, eu care m ineam c tiu ceva! [...]Am alergat la biblioteca tatlui meu, care era ntr-o lad mare, purure deschis, ncoridor; i lund Istoria romnilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisit, n

puine ceasuri am nvat a ceti.(Costache Negruzzi, Amintiri de junee, Cum am nvat romnete)

.......................................................................................................................................Stilul colocvial direct (adresare directa)- in relatii de familie , prietenie- incalcarea canoanelor limbii literare- regionalisme si cuvinte din argoul local- diminutive , augumentative- verbe la imperativ, substantive la vocativ- simplitate, naturalete

1.Cine comunica? Constantin (Costache) Negruzzi - publicist, traductor, poet, dramaturg, prozator,filolog, creatorul nuvelei istorice romneti ; a fost si om politic i scriitorromn in perioada

paoptist; membru n Divanul domnesc i apoi, sub domnia lui Cuza, director al departamentului

finanelor, deputat i epitrop.Din ce perspectiva? Omului politic care se vede cum era cand era tanarCu ce intentie? protest indirect la adresa boierilor din timpul su..Cui comunica? Contemporanilor si urmasilor sai.Ce comunica? Despre sine ca nu stia citi decat - Elinete, . Vorbele tatalui sau : - ... e ruine snu tii limba ta! concluzioneaza ideea din text.Cum (in ce forma)? Sub forma de schia literatur memorialisticDin ce cauza? De a putea citi Istoria romnilor de Petru Maior, ajutat de abecedarul urgisitCu ce scop? Social cultural si politic De a demonstra necesitatea oficializarii limbii vorbite de

popor.

2. Idei identificate Din perspectiva obiectiva, detasata faptele se vad mai bine (dupa trecereatimpului).Elemente obiective : Se autoironizeaza(deci este obiectiv): - Elinete, am rspuns punindu-m. Elemente subiective : Are stil direct (oralitatea stilului) de adresare si scrie despre sine in principal:rmsesem ncremenit, cu ochii holbai,Mult sentimentalism edeau triti i jleau perderea limbii: edeau triti i jleau perderea limbii.Argumente : Pentru a putea citi :o via d-a sfinilor din cartea aceaTehnici argumentative foloseste domonstratia necesitatii de a sti citi in limba materna.Tehnici informative directe prin dialog si indirecte prin trimiteri la gandirea bartanilor : rmsese ocoal pre care aceti buni btrni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, coal unde se nva

nc romnete, aproape de Iai, n monastirea Socola.Tehnici descriptive Epitete pentru portrete psihologice ale batranilorruginiti si tristiTehnici narative Foloseste dialogul , comparatii ca babele n cei, epitete ruginii nromnism, deci stilul este beletristic si colocvial

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se observa eruditia, jovialitatea si detalii ale vietii sociale.Despre atitudinea autorului - critic si autocriticaOptiunea personala: sunt aici prezente ironia i umorul, vorbire n sentine i aforisme ca la clasici.

Biletul nr. 16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Scriitorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pa%C5%9Foptism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuzahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scriitorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pa%C5%9Foptism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza


24/162

Cnd am nceput a nelege cele ce se petrec n lume, intrase de curnd n cursultimpului un secol nou, secolul al XIX-lea, secol mare i luminos ntre toate, menit aschimba faa lucrurilor pe pmnt, de la apus la rsrit; secol care a adus cu dnsulo civilizaiune cu totul i cu totul nou, nebnuit i nevisat de timpii anteriori;civilizaiune ieit din descoperirile tiinifice datorite geniului omenesc, care a dat

rurilor, mrilor i oceanelor vapoarele, a nzestrat continentele cu drumuri-de-fier, aluminat pmntul cu gaz i cu scnteia electric, ne-a druit telegrafia, telefonia ifotografia; prin mecanic i prin chimie a transformat toate artele i miestriile, ansutit i nmiit produciunea i a rdicat pe om din robie i din apsare la egalitate ilibertate; a vzut renscnd ca din cenue state nou ca Grecia, ca Belgia, Romnia,Serbia i Bulgaria.[...]Pe la anul 1821 tunul ncetase d-a rsuna n Europa; el i produsese efectul:deteptase naionalitile, una cte una, din amoreala n care erau czute de secoli,i Romnia scpa din ghearele fanarioilor. [...] Boierii ncepuse a se zice romni, avorbi i a scrie romnete [...].coli romneti de nvmnt secundar se deschisese n Sfntu Sava i n

Trisfetitele, i mai muli tineri erau trimii s studieze n Frana, n Germania i nItalia, destinai ca, la ntoarcerea lor n ar, s predea tiinele nalte: filozofia,dreptul, matematicile, tiinele naturale i fizice n limba romn.

(Ion Ghica, Scrisori ctre Vasile Alecsandri)Stilul colocvial dar si stiintific epistolar = corespondenta literara

- consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale(dar si stiintific)- in relatii de, prietenie- simplitate, naturalete

1.Cine comunica? (Ion Ghica - academician, autor, diplomat, matematician, om politic i pedagogromn, prim-ministru al Romniei de dou ori, ntre 1866 i 1871, preedintele Academiei RomneDin ce perspectiva? Din ipostaza istoric dar si ca prieten de o via cu AlecsandriIn ce context ? Revolutia pasoptista si micarea anti-dinasticCui comunica? Lui Vasile Alecsandri si celor care vor sa inteleaga secolul care a adus cu dnsul ocivilizaiune cu totul i cu totul nou Ce comunica? problemele romneti: tineri erau trimii s studieze n Frana, n Germania Cum (in ce forma)? De memoririi si monografie a spatiului cultural social si stiintific european siromanescUnde si cand comunica? scrise la LondraDin ce cauza? Doreste sa demonstreze originalitatea poporului roman.Cu ce scop? Politic. De a identifica influentele din cultura si invatamantul romaneasc.

2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata.Elemente obiective : Interfereaza stiintele: prin mecanic i prin chimie a transformat toateartele i miestriile,Elemente subiective : Scrie la persoana I despre sine in primul rand: Cnd am nceput a nelegecele ce se petrec n lumeArgumente : Studiaza relatia cauza efect. Cauza: tunul ncetase d-a rsuna n Europa ; efect:deteptase naionalitile ; Romnia scpa din ghearele fanarioilor ; civilizaiune ieit dindescoperirile tiinificeIdentificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor deurmaritTehnici argumentative Enumeratii multiple de argumente logice despartite prin virgule .Prin

punctele de suspensie arata ca ar putea spune mai multe in acel domeniu, dar pentru ca este scrisa
http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/1871http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1866http://ro.wikipedia.org/wiki/1871http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83


25/162

sub forma de scrisoare forma redactarii este eseistica si pentru a nu pierde vederea de ansambluasupra lucrurilor.Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptive enumeratii multiple: telegrafia, telefonia i fotografia descriind vechea starea societii romneti

Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, talentul didactic si spiritul sintetic. In putine cuvinteconcentreaza multe aspecte ordonate si cronologic.Despre atitudinea autorului Este obiectiva.Optiunea personala Sunt si eu de aceeasi parere cu autorul. A fost primul care a susinut apariiaunei industrii i al unui comer naional.

Biletul nr. 17

n 1806, am ntlnit nc multe femei purtnd mbrcmintea oriental, trind ncase fr mobile i cu brbai geloi nevoie mare. ns revoluia care s-a petrecutatunci la Iai, apoila Bucureti i n provincie, a fost pe ct de rapid pe tot att decomplet: dup un an, toate femeile din Moldova i din ara Romneasc au luat

portul european. De pretutindeni, au sosit, n cele dou capitale, negustori de mode,croitorese de la Viena i de la ParisCurnd s-a vzut i mobil, ceva mai veche, adus de la Viena cu marecheltuial. Trsurile care, mai nainte, artau ca nite birje vechi din Viena, au fostnlocuite cu trsuri i caleti elegante. Casele s-au umplut de servitori strini, de

buctari francezi i, prin saloane i iatacuri, nu s-a mai vorbit dect franuzete. [...]Civa tineri au nceput s poarte frac; ns btrnii i brbaii cu slujbe i-au purtatmai departe barba i anteriul lung pn la glezne.[] Moda apusean accentueaz, la aceste doamne, gustul pentru lux mai multdect la brbaii lor. [] La brbai, schimbarea este ntr-adevr mai nceat. i, maiales, li se ntmpl s se ntoarc la ce fusese altdat. [] Femeile ns, de multvreme, se mbrac toate europenete Se tie bine c femeile sunt ntotdeauna

primele care pesc pe calea civilizaiei(Neagu Djuvara, ntre Orient i Occident, capitolul Boierii)

Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe baza

unor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate siprin tonalitate. Neutralitatea discursului este tipica textului stiintific.5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.




26/162

1.Cine comunica? (Neagu Djuvara istoric, diplomat i filolog romn. liceniat n litere la Sorbona(istorie, 1937) i doctor n drept (Paris, 1940).Din ce perspectiva? istoricCu ce intentie? De a reda atmosfera de epoca in detaliiIn ce context ? n 1806 perioada fanariota.

Cui comunica? posteritatiiCe comunica? gustul pentru lux mai mult dect la brbaii lor. [] moda epociiCum (in ce forma)? monografie a spatiului cultural si mai ales social monden romanescDin ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele din societate:. croitorese de la Viena i de laParis Cu ce scop? Social

2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata.Elemente obiective: scrie la persoana III : Curnd s-a vzut i mobil, ceva mai veche, adus de laViena cu mare cheltuial.Elemente subiective : Se observa o usoara ironie subanteleasa si prin punctele de suspensie: nu s-a

mai vorbit dect franuzete. [...] Despre barbati : brbai geloi nevoie mare.Argumente : Studiaza relatia cauza efect. Cauza: revoluia Efect modaIdentificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor deurmaritTehnici argumentative Propozitii scurte..Tehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptiveTehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, si spiritul sintetic. Cncentreaza multe aspecte ordonateDespre atitudinea autorului Este criticaOptiunea personala Nu degeaba in 2005 a primit Marele Premiu al Diplomatiei Romane

pentru intreaga activitate dedicata istoriei diplomatiei si istoriei romanilor

Biletul nr. 18

n istorie, nu exist miracole, ci, din cnd n cnd, ntmplri minunate; exist,cteodat, n viaa popoarelor clipe privilegiate cnd, ntr-o singur generaie, destinuladun mai multe schimbri dect n cteva veacuri de toropeal.

Aa s-a ntmplat la noi, cu brbaii nscui, s spunem, ntre 1800 i 1830, i pecare-i putem numi generaia de la 1848. Erau doar o mn de oameni, ns luptauca mnai de o credin nermurit n destinele rii lor. Au zvrlit ca pe nitevechituri, obiceiurile, instituiile, pn i vocabularul, impuse de o putere strin. Ausorbit cu nesa din izvoarele culturii apusene; au adoptat instituii noi, au nnoitlimba, au creat pe de-a-ntregul o literatur de valoare universal, au nceput nlinite, un proces democratic, ntr-un ritm nemaicunoscut de vreo alt ar din Europa;au fixat, pentru generaii, cu ndrzneal i realism, marile obiective politice aleneamului i au determinat Europa s in seama de ele. Ei au fcut toate acestea. Aufcut chiar mai mult: au furit Romnia.

(Neagu Djuvara, ntre Orient i Occident. rile romne la nceputul epocii moderne)

Stilul este stiintific !!
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbonahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1937http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbonahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1937http://ro.wikipedia.org/wiki/1940


27/162

Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si


5.Caracteristici ale stilului:a.Corectitudine: textul respecta regulile grmaticale si semantice.b. Claritate:descriere clara, logicac. Obiectivitate: o problema reala, demonstrata stiintific.d.Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de elevi / studenti


1.Cine comunica? (Neagu Djuvara istoric, diplomat i filolog romn. liceniat n litere la Sorbona(istorie, 1937) i doctor n drept (Paris, 1940).

Din ce perspectiva? istoricCu ce intentie? De a reda atmosfera de epoca in detaliiIn ce context ? n 1806 perioada fanariota.Cui comunica? posteritatiiCe comunica? gustul pentru lux mai mult dect la brbaii lor. [] moda epociiCum (in ce forma)? monografie a spatiului cultural si mai ales social monden romanescDin ce cauza? Doreste sa demonstreze influentele din societateCu ce scop? Social

2. Idei identificate O stare a societii romneti care disprea repede si se transforma influentata.Elemente obiective: scrie la persoana III Aa s-a ntmplat la noi..

Elemente subiective : Vorbind incluzandu-se pe sine :... la noi.Argumente Au zvrlit ca pe nite vechituri, obiceiurile, instituiile, pn i vocabularul, impuse de o

putere strin.Identificarea unor structuri Structura lucrarii are o forma logica astfel argumentarea este usor deurmaritTehnici argumentative Fraze cu propozitii scurte, despartite prin ; si incep cu verbeTehnici informative Autorul cauta sa gaseasca expresia cea mai potrivita ideiiTehnici descriptive Foloseste comparatii : ca pe nite vechituri si epitete putine: ntmplriminunate;Tehnici narative Respecta cronologia faptelor si legaturile de cauzalitate.

3. Opinii personale argumentateDespre un aspect Se oserva eruditia, si spiritul sintetic. Cncentreaza multe aspecte ordonateDespre atitudinea autorului Este criticaOptiunea personala Nu degeaba in 2005 a primit Marele Premiu al Diplomatiei Romane

pentru intreaga activitate dedicata istoriei diplomatiei si istoriei romanilor

Biletul nr. 19

Primul merit cultural esenial al paoptitilor este contiina imensului gol istoric

pe care sunt chemai s-l elimine. Ideea obsedant, exprimat adesea cu accentemesianice, este a nceputului absolut i n toate domeniile. Romnii au trebuina
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbonahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1937http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sorbonahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1937http://ro.wikipedia.org/wiki/1940


28/162

astzi s se ntemeieze afirma, n spirit i stil de manifest, N. Blcescu (1845).Lumineaz-te i vei fi! reprezint aceeai lozinc a nceputului n toate direciile. Oautogenez prin cultur a fiinei naionale. i, tot n acest sens, al nceputului cuorice pre, total radical i fr inhibiii, trebuie citit i ndemnul lui Heliade-Rdulescu:Scriei, biei, numai scriei.[...]

Este evident c paoptitii nu dispuneau dect de o singur metod imediat ipractic de recuperare a ntrzierii culturale. De a umple golul istoric i de a ncepeconstruirea unei culturi romne moderne nc inexistent: sincronizarea rapid i

pe scara cea mai larg. n primul rnd, prin imitaii, adaptri, compilaii, traduceri.Pn n 1848, dat simbolic, se constat o adevrat invazie de traduceri n toatedomeniile.... Acum se pun i bazele primelor biblioteci de traduceri din literaturauniversal. Heliade-Rdulescu lanseaz nc din 1829 un astfel de proiect: Dinbibliotecaromneasc. Are n vedere i o Colecie de autori clasici (1836). Reia dup un proiect francez contemporan, al lui A. Aim Martin (Plan dune bibliothequeuniverselle, 1837) un vast i practic irealizabil catalog romnesc al unei Biblioteciuniversale (1846). Ideea plutea n aer. Obseda i pe altii. Aceasta voin i utopie a

totalitii, inspirat de obsesia i pasiunea nceputului absolut, reprezint un enormsalt calitativ. O frenetic deschidere, urmat de o integrare i asumare, fr

precedent la noi, a culturii universale. Pentru contiina spiritual romneascreprezint o iniiativ i o experien unic, de mari proporii. O adevarat premierabsolut.(Adrian Marino, Actualitatea ideologiei pasoptiste)

Stilul este stiintific !!Titlul sugereaza ca fragmentul apartine unui text din sfera stiintifica.a istoriei si criticii literare.- predomina cuvinte cu sens denotativ din domeniu. Discursul transmite informatii stiintifice pe bazaunor exemple Emitatorul este specializat, receptorul (cititorul) specializat sau nespecializatInformatia este corecta stiintific si corect argumentata. Mesajul este neutru prin datele furnizate si




1.Cine comunica? (Adrian Marino, asistent la catedra de Istoria Literaturii Romne,Din ce perspectiva? Din ipostaza de profesor sicritic istoric literarCu ce intentie? Ne explica ce merit cultural esenial al paoptitilor este contiina imensului golistoricIn ce context ? interbelicCui comunica? studentilorCe comunica? Necesitatea din 1848 a nceputului absolut i n toate domeniile.Cum (in ce forma)? DizertatieDin ce cauza? D

26821006 bilete oral 2009 rezolvate

Documents