Adevarul: Cat de poluate sunt apele Romaniei

Vineri, 8 Mai 2009 - 07:24

a|A

Peste 28% din raurile de la noi din tara se incadreaza in categoriile inferioare de calitate a apei, sub limitele stabilite la nivel european. Principalul factor de poluare ramane lispa statiilor de epurare a apei din marile orase.

Raportul privind calitatea resurselor de apa din Romania, realizat de Administrratia Nationala Apele Romane pentru anul 2008, indica o usoara imbunatatire a situatiei fata de anul precedent, aproximativ un sfert din apele de la noi din tara incadrandu-se in prima categorie – „foarte buna”.

Monitorizarea s-a facut pentru sase subsisteme, respectiv rauri, lacuri naturale si artificiale, ape subterane, ape tranzitorii, ape costiere si ape uzate.

„Primele doua categorii- buna si foarte buna – sunt cele care respecta standardele europene. Cresterea ponderii cu trei procente in prima categorie, fata de anul 2007, s-ar putea explica, pe de o parte, prin modernizarea unor statii de epurare a apei.

Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont de faptul ca anul 2008 nu a fost nici pe departe la fel de secetos cum a fost 2007, iar temperaturile ridicate reduc capacitatea de autoepurare a apelor”, a explicat, pentru „Adevarul”, purtatorul de cuvant al ANAR, Ana-Maria Tanase.

In acelasi timp insa, aproape o treime din apele Romaniei raman in categoriile inferioare de calitate – moderata (19,4%), slaba (5,6%) si proasta (3,1%), adica sub limitele valabile la nivelul UE.

Apele de munte, cele mai curate

„Specificul reliefului, al climei, impreuna cu sursele de poluare creeaza cateva particularitati la nivelul resurselor de apa de suprafata din bazinele hidrografice. De aceea, apele de munte se incadreaza in categoria «foarte buna». Din acelasi considerent, raurile de la ses sunt in categoriile a doua, a treia si a patra”, a mai spus Ana-Maria Tanase.

Potrivit reprezentantilor ANAR, aceleasi caracteristici se aplica si apelor de suprafata din Dobrogea, unde temperaturile ridicate si debitele scazute duc la scaderea nivelului de oxigen din apa. „Fenomenul este si mai acut in cazul lacurilor din sud-estul tarii, a caror capacitate de regenerare este mult redusa”, spune purtatorul de cuvant al ANAR.

Dambovita „moarta”

Bazinele hidrografice unde se regasesc sectoare de rauri de categoria slaba si proasta sunt in bazinele hidrografice Siret, Ialomita-Buzau, Arges-Vedea, Olt, Mures, Somes-Tisa, Crisuri, Prut, Jiu.Cauzele tin de activitatile industriale si de lipsa statiilor de epurare a apei.

„Dambovita ramane insa cu cele mai mari probleme. Aici este vorba, pe de o parte, de lipsa statiei de epurare pentru apele menajere ale Bucurestiului, iar, pe de alta parte, de apele uzate ale localitatilor din jur, care sunt deversate in Dambovita sau in afluentii ei. Chiar daca se va construi statia de epurare, raul va avea nevoie de mult timp pentru regenerare, probabil 20-25 de ani”, a mai spus Ana-Maria Tanase.

Potrivit acesteia, ponderea apelor neepurate provenite de la principalele surse de poluare a scazut in 2008 fata de anul precedent de la 80% la 70%. „Cu toate acestea, procentul de ape neepurate ramane destul de mare, asa incat realizarea de noi statii de epurare si, in marile aglomerari urbane, a treptelor tertiare a statiilor de epurare este un imperativ”, spun cei de la ANAR.

Totodata, o mare problema a apelor de suprafata din Romania ramane cea a salubrizarii, suprafete intinse din luciul de apa al lacurilor fiind acoperite de peturi si alte deseuri de ambalaje.

Aproximativ 40 de orase din tara noastra, printre care si Bucurestiul, deverseaza apele uzate direct in rauri, fara epurare prealabila, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafata.

Potrivit reprezentantilor ANAR, Romania este printre ultimele tari la epurarea apelor uzate, dupa noi fiind Bulgaria si Grecia.Investitiile in statiile de epurare la nivelul intregii tari ar trebui sa fie, pana in 2018, de 5,7 miliarde de euro.

Bucurestiul ramane pentru moment singura capitala europeana care nu are statie de epurare a apelor uzate. Pe fondul lipsei unei statii de epurare, Capitala este una dintre marile surse de contaminare a Dunarii.

Conform datelor de monitorizare a calitatii apei realizate de Administratia Nationala Apele Romane, 98,7% din lungimea fluviului Dunarea se incadreaza in categoria a doua de calitate, respectiv „buna”, avand o stare ecologica satisfacatoare si conforma cerintelor europene.

20-25 de ani

Reprezentantii ANAR spun ca Dambovita are nevoie de cel putin 20-25 de ani pentru a se regenera din punct de vedere chimic si biologic. Principala cauza de poluare a raului e data de lipsa statiei de epurare a apelor menajere din Capitala.

taguri: administrratia nationala apele romane, anar, apa, poluarea apei

Comentarii

Titlul proiectului: EXTINDEREA LABORATORULUI DE ECOLOGIE ACVATICA SI ACVACULTURA POTOCI PENTRU EVALUAREA POLUARII APEI LACURILOR MONTANE INDUSA DE FERMELE SALMONICOLE FLOTABILE CONFORM DIRECTIVEI CADRU APA 60/2000 CEE Acronim: ACVAPUR Programul: Cercetare de excelenţă (CEEX) Modulul: IV Tipul proiectului: P-CONFORM Aria tematică: Managementul durabil al resurselor Platforma tehnologică: Apă curată Contractor: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Autoritatea contractantă: RENAR Director Proiect: Şef de lucrări dr. Neagu Anca-Narcisa Rezumat Conservarea calităţii apei marilor lacuri hidroenergetice din ţara noastra este o cerinţă conformă cu Directiva Cadru 60/2000 în domeniul apei. Prin Directiva 78/659 EEC, transpusă prin HG 202/2002, sunt stabilite normele de calitate a apei în scopul susţinerii vieţii piscicole. Prin Directiva 91/216 EEC, transpusă în legislaţia noastră prin Ord. comun 296/216/2005 MMGA, MAPDR, sunt stabilite normele de protecţie a apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole. Prin Directiva 76/160 EEC, transpusă în legislaţia noastră prin HG 88/2004, sunt

prevăzute exigenţele calităţii apei utilizate pentru îmbăiere. Lacurile de acumulare deja constituite în tara noastră, precum Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Vidra, Fântânele, Tarniţa, Valea lui Iovan şi altele, însumând zeci de mii de hectare luciu de apă şi un volum de miliarde metri cubi, deşi au ca folosinţă principală hidroenergia, susţin dezvoltarea durabilă a comunităţilor limitrofe, prin valoarea lor agrementală-îmbăiere, hidroterapie, potenţialul bioproductiv sau prin potabilitatea apei. Asigurarea acestor folosinţe multiple şi sincrone este posibilă numai prin păstrarea calităţii apei la nivelul standardelor europene. Una din aceste folosinţe este şi bioproducţia piscicolă, obţinută în fermele flotabile de creştere intensivă a salmonidelor. In prezent, funcţionează deja trei asemenea ferme pe lacul Bicaz, cu o capacitate de 230 t păstrăv de consum/an şi o fermă pe lacul Brădişor Vâlcea, cu cca 100 t păstrăv/an. Potenţialul global al lacurilor noastre montane este estimat (Miron, 1883) la cca 10.000 tone păstrăv/an, cu o valoare a producţiei marfă de cca 100 milioane RON. Aceste ferme salmonicole sunt însă un factor de poluare a apei prin nutrienţii eşapaţi din fluxul de creştere, dacă se depăşeşte capacitatea de autoepurare a apei prin lanţul trofic natural. De aceea, este necesară dezvoltarea capacităţii Laboratorului de Ecologie acvatică

şi Acvacultură Potoci, de evaluare si certificare a conformităţii calităţii apei lacurilor de acumulare în contextul normelor europene. Laboratorul de Ecologie acvatică şi Acvacultură posedă o prioritate naţională în promovarea cercetării calităţii apei lacurilor de acumulare, prin publicarea a peste 1000 de lucrări în reviste de specialitate, prin asigurarea condiţiilor de specializare prin doctorat a 20 de cercetători şi prin promovarea biotehnologiei de creştere intensivă a salmonidelor în ferme flotabile, fundamentată cu peste 20 de invenţii. Proiectul, prin obiectivele sale, se încadrează în Aria tematică a Managementului durabil al resurselor acvatice, promovând realizarea unor metode si proceduri noi bazate pe utilizarea speciilor bioindicatoare, dar si adaptarea metodelor existente de determinare a calităţii apei lacurilor de acumulare la cerinţele directivelor europene şi a legislaţiei naţionale de transpunere. Obiective: Obiectivul principal care stă la baza proiectului este evaluarea si certificarea conformitatii in relatiile complexe intre calitatea apei si acvacultura intensiva a salmonidelor in lacurile hidroenergetice montane. Aspectele care necesita rezolvare sunt urmatoarele: -Extinderea capacităţii Laboratorului de Ecologie acvatică si Acvacultură Potoci pentru stabilirea diagnozei ecologice a calitatii apei inainte si pe parcursul implementarii biotehnologiei de acvacultură. -Specializarea si valorificarea optima a potenţialului de cercetare, prin integrarea in proiect a specialiştilor alaturi de doctoranzi, tineri cercetatori si studenţilor. -Sustinerea dezvoltarii unei biotehnologii protective (safety biotechnology), cât mai puţin poluante, de creştere a salmonidelor pentru valorificarea potentialului bioproductiv al lacurilor de acumulare. -Asigurarea accesului la aplicarea acestei biotehnologii a unor parteneri performanţi, capabili să obţină productii ridicate de salmonide, cu respectarea implicita a normelor europene de calitate a apei. -Definirea criteriilor si normelor care sa stea la baza omologarii la Laboratorul de Ecologie acvatica si Acvacultura Potoci ca organism de evaluare si certificare a conformitatii pentru a asigura implementarea legislatiei UE. Rezolvarea acestor probleme va fi posibila prin indeplinirea urmatoarelor obiective masurabile incluse in program: -elaborarea unei metodologii de diagnoză ecologică asupra calitatii apei sub influenta acvaculturii -determinarea structurii comunitatilor de organisme acvatice bioindicatoare a calitatii apei lacurilor, in conditii normale si in spatiul fermelor salmonicole pentru reliefarea interrelatiilor dintre ferma si lac.

-determinarea experimentală a cantităţii de materii organice particulare si solvite induse in lac, raportate la cuantumul de biomasa piscicolă. Aceste obiective sunt conforme cu priorităţile Programului CERCETARE DE EXCELENTA (CEEX), asigurând prin indeplinirea lor realizarea capacităţii Laboratorului ACVAPUR de a evalua şi certifica conformitatea calităţii apei cu normele europene. Planul de realizare a proiectului Anul

Etape/ Activităţi/ Parteneri

Termene Rezultate/ Documente de prezentare a rezultatelor

2006 Etapa I. Studiu privind identificarea principalelor documente necesare acreditarii laboratorului ACVAPUR pentru evaluarea calitatii apei lacurilor hidroenergetice montane in conditiile acvaculturii intensive a salmonidelor. Optimizarea spatiului de lucru, completarea dotărilor cu echipamente conform standardelor.

20. 12. 2006

Documentatie tehnico-stiintifica. Optimizarea spatiului de lucru Dotare cu echipamente Raport anual de activitate.

Activitate I.1. Identificarea principalelor documente si cerinte ce stau la baza realizarii proiectului. Activitate I.2. Stabilirea analizelor ce urmează a fi documentate în vederea solicitării acreditării laboratorului. Documentare asupra criteriilor si mijloacelor de determinare a calitatii apei. Activitate I.3. Optimizarea spaţiului în care va funcţiona laboratorul. Activitate I.4 Achiziţionarea unor echipamente din lista dotărilor. 2007 Etapa II.

Elaborarea sistemului calitatii. Experimentari asupra impactului fermelor salmonicole asupra calitatii apei lacului Izvorul Muntelui-Bicaz, raportat la Directivele 76/160 si 78/659 EEC.

15. 07. 2007 Manualul calitatii Proceduri generale Proceduri specifice Instrumente de lucru, Raport de analiza biocenotica Achizitionare echipamente

Activitate II.1. Elaborarea documentelor sistemului calitatii Activitate II.2. Analiza comparativa calitativa si cantitativa a fitoplanctonului, zooplanctonului, zoobentosului si ihtiofaunei Activitatea II.3. Completarea dotării laboratorului. 2007 Etapa III.

Implementarea sistemului calitatii.

30. 10. 2007 Buletin de analiza, Audit intern Documentatie, Cerere de acreditare

Sute de pesti morti pe raul Bistrita

Duminică, 24 Mai 2009 - 08:44

a|A

Sute de pesti morti au fost gasiti plutind, sambata dimineata, pe raul Bistrita, in dreptul municipiului cu acelasi nume, banuiala specialistilor fiind ca seceta si debitul scazut au condus la scaderea nivelului de oxigen din apa, informeaza Agerpres.

Pestii morti au fost observati pe rau, pe o distanta de mai bine de un kilometru, unde apa a scazut, pe alocuri, pana la fundul albiei, din cauza lipsei precipitatiilor din ultima perioada.

"Este cel mai scazut debit al raului din ultimii 20 de ani. Am trimis la fata locului reprezentanti ai Sistemului de Gospodarire a Apelor, ai Agentiei de Mediu, pentru a stabili cauzele mortalitatii piscicole. De asemenea, Asociatia Judeteana de Vanatoare si Pescuit a prelevat probe si au mers cu ele la Directia Sanitar-Veterinara, pentru a face un examen toxicologic. Parerea mea, insa, este ca pestii au murit din cauza lipsei de oxigen din apa", a declarat, sambata, comisarul-sef al Garzii de Mediu Bistrita-Nasaud, Ioan Bors.

Potrivit acestuia, probele prelevate in ultima saptamana din raul Bistrita au aratat o crestere continua a nivelului de amoniu si de substante organice, fapt cauzat de descompunerea namolului. Garda de Mediu a luat legatura cu reprezentantii Hidroelectrica, pentru a incerca sa alimenteze raul Bistrita, controlat, din barajul de la Colibita.

"Am inteles ca au inceput de ieri (vineri - n.r.) sa uzineze si ca unda va ajunge la Bistrita dupa 12 ore, deci debitul apei va creste", a dat asigurari Ioan Bors.

Pestii morti au fost culesi, in mare parte, de pescarii adunati dimineata pe marginea raului Bistrita, astfel incat paguba nu a putut fi estimata. Raul Bistrita reprezinta principala sursa de alimentare cu apa a municipiului Bistrita, dar nu s-au inregistrat probleme in ceea ce priveste resursele necesare populatiei.

Foto: www.pcworld.ro

taguri: bistrita, pesti, oxigen, biodiversitate, protectia animalelor

ComentariiAdaugă comentariu nou