A n u l X L I V Nr . 5 2 25 Decembrie 1928

5 Lel literar

CORREGGIO NOAPTEA SFÂNTĂ

830. — U N I V E R S U L L I T E R A R

R U G Ă C I U N E p e n t r u a tă lmăc i p a t r u s p r e z e c e rugă­

c i u n i d e F r a n c i s J a m m e s

Doamne, eu gând lipsit de vreri deşarte noi purces-am A tălmăci aceste pioase rugi de Jammes Francis, voind — umili — a face să grăiască iubirea lor cuminte pre limbă românească, spre bucuria celor, ce nu ştiu să cetească, decât în slova scrisă prin locurile-aceste. Precum în orice pom mereu acelaş este vântul şi adierea-i, tot astfel întru toate graiurile-omeneşti acelaş suflet bate. Pentru aceea, Doamne, gândit-am că nu-i bine sa fie'nchisă celor ce vorbele străine nu ştiu, atât de sfântă iubire către tine. Bicisnici suntem, Doamne, şi-fi arătăm neştiinţa; fă să nu rătăcim şi să ne dai credinfa, ca şi drumeţului, ce merge prin pădure, călăuzit de-o stea. D e aceea maestria dă-ne, ca şi alţii să aibă bucuria, pe bunul Francis Jammes la fel să îl cunoască şi-astfel pe el cinstindu-1 pe tine te cinstească. Şi să ne faci, o Doamne, ca să iubim durerea: cu cât o fi mai mare, cu-atât s'avem puterea de-a merge mai departe şi ruga să nu moară nainte de-a fi spusă cum nu laşi ca să moară copilul, pentru care — în ruga cea de-a treia — se roagă blând poetul, ca mai târziu cu-aceea, ce îi va fi soţie, să te slăvească, Doamne. Nu-ţi cerem ziua morţii curată şi frumoasă să fie ; să ne plângă copii şi vecinii, în raiu când pregăti-ne-om să mergem cu asinii. Ci potrivit cuvântul şi inima voioasă, ne dă şi 'n tălmăcire fă să ne reculegem şi ruga simplă nici s'o stricăm şi nici s'o dregem. Deaceea, Atotputinte, tu ruga noastră-o curmă şi ne îndeplineşte dorinţa de pe urmă : de viaţă şi putere tu inima ne-o împle, în dar ca să-ţi aducem, o Doamne, vorbe simple.

R U G Ă C I U N E p e n t r u a i u b i d u r e r e a

Nu am decât durerea-mi, n'o vreau decât pe ea. Credinţă" mi-a purtat şi-mi poartă numai ca. De ce aşi pizmui-o, fiindcă în lungi clipe, când sfâşierea'n suflet prindea să se 'nfiripe, mereu atunci alături de mine doar ea sta ? Sfârşesc, durere, iată, prin a te prea cinsti, căci ştiu făr 'îndoială : nu mă vei părăsi. Cu cât mai mult te simt, cu-atât eşti mai frumoasă. Tu eşti asemeni celor, ce'n viaţă niciodată nu-mi părăsiră-inima săracă, 'ntunecată. Şi de cât o iubită mai bună mi-eşti, durere, căci ştiu că'n ziua ceia, când eu voiu fi pe moarte, culcată lângă mine vei fi şi, cu putere, vei încerca în suflet să-mi intri iar, durere.

RUGĂCIUNI DE In româneşte de ANDREI

R U G Ă C I U N E p e n t r u a f i s i m p l u

Ascultă fluturii de vânturile toate, ca florile-aruncate din drum la procesiuni spre tine, uşor, de către copii mici şi buni. E dimineaţă, Doamne, şi rugăciunea iată, se'nalţă către tine cu fluturii 'nîloriţi, cu strigătul cocoşului şi lovitura pietrarilor. Şi sub platanii verzi cu frunza lucitoare, în luna lui Cuptor, când aspru crapă 'n soare pământul, nevăzuţi greeri ţârâitori s'aud slăvind mereu a ta Atot-putere Micrloiu ngrijorat, prin frunze, lângă apă ar fluera mai mult, dar bietul nu cutează. Nu ştie cc-i de este îngrijorat. Se-aşează — şi una cu pământul o şterge dintr'odată, din partea'n care nu eşti, şi-şi ia zborul îndată.

Uşor şi liniştit azi, Doamne, reîncepe viaţa, ca şi eri şi ca de-alâtea ori. Ca fluturii aceştia, ca simplii lucrători, ca grecrii aceşlia, ce lacomi sunt de soare, şi aceste mierle ascunse în umbra foilor, îngăduie, o Doamne, să-mi stăruie fiinţa în chip atât de simplu, precât îmi e putinţa.

R U G Ă C I U N E p e n t r u a a d u c e D o m n u l u i v o r b e

s i m p l e în d a r

Ca şi meşteşugarul, văzut în zori de zi, cü grije aplecat în alba ta lumină, cioplind chipuri de sfinţi pentru sfântul amvon, vreau sufletul spre rosturi pioase-a-1 cârmui. El m'a poftit năuntru în casa Iui umilă, icoanele de lemn le-am cercetat în parte : jos la picioarele lui Marcu — un cap de leu, lângă Ioan un vultur şi Luca cu o carte cu taine rânduite de bunul Dumnezeu. Avea'ntr'o mână omul, tremurătoare, dalta şi băgător de seamă ţinea ciocanu'n alta. încolo soarele lucia pe coperişuri. Urca tămâie sfântă din foi de busuioc înspre stângacii sfinţi cu feţele străine. Şi ai fi spus că grabnic o adiere vine şi trece prin acest sărac şi biet amvon, cum trece prin pădure al cuiburilor svon.

Eu, Doamne, n'am făcut un lucru afât de sfânt. Vai ! n'ai voit măcar născut ca să fi fost într'o colibă mică, aproape de fereastră, păzită de-un opaiţ, când vine seara-albastră şi unde cântă dalta de dis de dimineaţă. Eu pentru Tine, Doamne, voiu fi cioplit icoane şi-întorşi de pe la şcoală copiii buni şi dragi se vor fi minunat de cei trei falnici magi veniţi aci cu fildeş cu aur şi tămâie. Şi lângă-aceşti trei crai aşi fi cioplit în lemn

J F R A N C I S J A M TUDOR şi MIHAIL SEBASTIAN

nn fum ca de tămâie şi-aşi fi voit să'nsemn potirul alb şi pur al florilor de crin

i umil şi bun ca un pahar de om sărac. De vreme ce, o ! Doamne, şi azi îmi pare rău, că inima nu-mi este îndeajuns de simplă

.; îngăduie-mi să-fi duc în dar aceste vorbe, în lipsa sfântului şltar, unde Fecioara s'ar fi rugat şi'n zori şi seara pentru mine.

1 R U G Ă C I U N E I Í p e n t r u o u l t imă do r i n ţă äPtitea-voiu, într'o zi ca 'ntr'o romanţă veche,

Í;să-mi însoţesc mireasa la nunta cea curată ii prin pajiştea, pe unde argint va pune vara. •împleticindu-şi pasul prin albe flori, copii iîşi vor urma bunicii în haine cenuşii. IDeasupra tuturora va fi o mare pace

1 -şi doamnele bătrâne disfrnte-au să se joace leu lanţuri lungi de aur, de rochii aninate. • Cânta-vor piţigoii în ulmii deşi, încet, jspre bucuria simplă a sufletelor bune. jCi eu meşteşugar voiu fi, şi nu poet. |Şî voiu ciopli în lemnul mirositor şi tare ;

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 831

femeia mea va coase lângă fereastra, care împrejmuită fi-va de-albastrul florilor, unde s'o strânge viespea — o flacăre în zbor. Sătul sunt de-acest traiu neliniştit şi greu. O, Doamne, viaţa mea te va sluji mereu Şi zilele-ліі vor trece între rândeaua bună şi clopotele, care Duminica răsună. Daţi pasărilor apă — copiilor le spun — apoi le vom da drumul, când vor putea să sboare, să cânte fericite prin perlele, pe care, căzând l e o pune ploaia în ramuri de alun. E astăzi anul, anul nou — copiilor le-oi zice — să şerifi în seara asta bătrânelor bunice, cn fruntea să şi-o plece, înduioşate, peste scrisoarea cea frumoasă, cu vorbele aceste. Viaţa va fi lină, iar moartea fără zvon. Sicriul meu cel simplu îl vor urma ţăranii şi'n alb, spre cimitir şcolarii m'or conduce. Doar numele meu, Doamne, scris pe umila cruce, va fi un loc de rugă pentru copiii mei. Şi fă, o Doamne, dacă prin satul meu va trece cândva vreun poet, ce va'ntreba de mine, să i se spună : Nu ştim nimic despre acesta. Dar dacă poate... (Doamne, îndeplineşte-mi ruga) să-mi caute mormântul s'ar întâmpla să vie odată o femeie, ca flori s'aşterne-acolo s'o ducă fiul meu plângând, fărntrebare. spre locul unde voiu dorini în tihnă mare.

D BELIZARIE : Frescă bisericească

E S

832. - U N I V E R S U L L I T E R A R

fi o e ж i e CAMIL PETRESCU

P A R A B O L A C O M P L E C T A Culege de pe stânci garoafe roşii Căci fulgerul pe toate le aprinde; Surâde când oceanul se întinde Să prindă din noianuri a lbatroşi .

Fă paşi mărunţi şi numără aten-t Sau fă în gând un salt de tigru negru. Dansează graţios dar van, integru Trimete către stele un compliment.

Prin sate treci necunoscut şi mic La fiecare poartă scade un sărut; Un derviş străveziu şi grav, calic, Să stea între ei şi tine ca un scut.

Când singur eşti în câmp cu drumul Şi mori şi cânţi fără să stii de ce Să faci din toate-un autodafé Şi-npoi să pui să se preseze scrumul.

C. I. ŞICLOVANU

IN D E P Ă R T A R E Ţara cea mai îndepărtată este Ţara Focului , Ţara cea mai posomorită şi cea mai pierdută ; Acolo sunt răsunătorii munţi de feldspat, Şi vânturi sărate, străbătând nisipuri goale.

Acest pământ îşi aminteşte, delà naşterea lumei, De o coastă stâncoasă, pe o lăture a lumei noui ; A auzit mugind munţii înfierbântaţi până la alb, Luptând contra navalei primelor maree înalte.

Din talazurile de culoarea sticlei , am ridicat o scoică : Şi-am auzit ceeace nici un om n'a auzit încă, Murmurul de vapori în pădurea caldă de alge Şi paşi înceţi, apăsând pe duşumeaua oceanului.

A m văzut fulgerul oblic al unui pescăruş, Când o jerbă de lumină a fost vărsată peste zăpezi Şi am auzit vântul în ierburile ţeapăne de pe dună.

Către un promotoriu al Ţării Focului M'am căţărat în amiază şi am întins mâna Către o altă ţară, mult mai în departe şi mai posomorită.

(După R O B E R T H I L Y E R )

EMIL GULIAN

L Â N G Ă P O M D E C R Ă C I U N Lângă pom cu esenţe verzi, stâlp de argint, curat, înger drept ca lumina lângă pom de Crăciun... Curgea linia ta ca o sârmă ce arde Printre cetini de brad înfăşurând trup de florL Printre lumânări aureola şi alţi sori.

Revăd, revăd zâmbetul de-altădată Zâmbetul tău delà Crăciun. O, aşa praf de aur în soare... Cu brad, nematerializat, înger bun,

Cu aripi, cu trup greu ca neaua. De supranaturalul lor se mirau. Printre lumini roşii aureola Şi ochii tăi trişti nşa cum erau.

IOAN GEORGESCV

I A R N A D E S T I C L A Prin geamul crispat de frig, în care răsare ziua ca o apă puternică de lumină, sârmele vederilor au'nţepat acoperişuri răsunătoare'n vânt, ce lasă sdrobire de viată cu stâlpările iernii de gliiaţă, pe pământ.

Din copacii strâmbi ca nişte urâciuni, cosoarele gerului au tăiat oase de lemn argintat i-a pe odrasle de goliciuni.

Acum, aeru'ncâlcit în pâclă pare-o silă ca praful din plevi ce-ajunge'n faţă... Prin pete subfiri şi reci de zăpadă încleştate ca o milă, vuietul oţelit al iernii'ncrustate — înoieşte tăcerile lumii cu-o albă prefaţă de-argilă...

CICERONE THEODORESCU

C Â N T E C A U Z I T Lacrima pal Cum ar păta o mătasă, — Floare, în palmă, îţi lasă Albul oval

Doru-mi, — o nu S'o răsvrăti să te cheme ! Poate iubeşti, sub blesteme, Altceva, tu...

Dar de-ai veni Necoborât dintre zale, — Şi'n rugăciune, — ale tale Mâini, m'ar răni ;

Şi ai avea Unghii de sânge, ca zece Unghiuri cu sclipătul rece Delà o stea !

Ochii-mi, ce-ascund Negre nămoluri sub pleoape, Şi-ar îngropa, între ape, Nuferii'n fund...

Ai o mărgea : Inima, roşie-rece...

Gândul meu, lin îşi petrece Firul, prin ea.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 833

F. T R E V I S A N I : Uttderea prunci lor din Be th léem

I C O A N E

8S4. - U N I V E R S U L L I T E R A R

ÎNSEMNĂRI DIN ZIUA Ş A P T E A V I N T I L A RUSSU-ŞIRIANU

I N T E R I O R

Lin iş te ca lda tu odaie . U n bâzâ i t s u r d de sgomute ca r e pă­

t r u n d , î n d ă r ă t n i c , ca n i ş t e m u ş t e so­n o r e d in g u n o i u l de l a r m ă al s t răz i i , pe s u b uşi, p r i n c r ă p ă t u r i l e ferestrelor. . . . a t â t . . .

P e n d u l a o rn i cu lu i mo tă i e leneş , Iun g i n d clipele.

U n s c a u n , cu p ic ioare le s u b m a s ă şi-a r e z e m a t p i ep tu l de m a r g i n e a ei, ca u n b ă t r â n somnoros . . . Aştepţ i să-i c a d ă ca­pul în piept .

Covorul s'a î n t i n s câ t e de lung , pe po­dea. D o a r m e fă ră u n sgomot , ca u n pu i de g ă i n ă s a u o femeie anemică. . . .

Bufe tu l cu p â n t e c de t a t ă , a a m o r ţ i t cu far fur i i le în poală. . .

Dar pe m a s ă ea, h a r n i c ă , ea, în ţe leap­tă casei , g â n d e ş t e .

Ea. e l a m p a .

L a m p a e m â n d r ă din m a i m u l t e pr i ­cini : f i indcă o lege ho tă rit ă a casei po­runceş t e ca ea să fie t o t - d e a u n a c u r a t ă , p e n t r u - r â poa te p r iv i o r i câ t în ochii ori­c ă r u i a d in ai casei s a u c h i a r în ai u n u i s t r ă i n , fă ră ca a c e a s t a să-i facă vre-un r ă u , ceeace n u poa te face cel ce o p r i ­veşte pe ea.

O a lă p r i c i n ă a m â n d r i e i ei, este con­ş t i i n ţ a l impede că în j u r u l s ă u se a d u n ă toa t ă su f l a r ea casei c â n d îşi p â l p â i e p r i e t enos l u m i n a . Mai m u l t , pa r ' c ă în­săş i î n c ă p e r e a îşi s t r â n g e t r u p u l m a i a p r o a p e de ea i a r bezna se fur i şează fr icoasă p r i n unghere . . .

A t u n c i l a m p a a r e a i e ru l une i b u n i ­cuţe cu scufi ţă a lbă de p o r ţ e l a n pe cap

Dar l a m p a s imte şi ştie că e f rag i lă . Din p r i c i n a a s t a m â n d r i a ei r ă m â n e î n t o t d e a u n a b la j ină , ca a une i fiinţe ti­mide .

A c u m g â n d e ş t e : „Astăzi e D u m i n i c ă , fiua cea m a i fer ic i tă p e n t r u m i n e " .

S u n t c u r ă ţ i t ă dis de d i m i n e a ţ ă .

Ai casei a u p leca t î n a i n t e a p r â n z u ­lui , s 'au în to r s , a u m â n c a t şi a c u m s u n t d i n nou p leca ţ i . Voi avea r ă g a z şi l in iş ­te p â n ă se va î n t u n e c a b ine şi tot t im­pul , n e s u p ă r a t â de n i m e n i , a m să p â n dese m i n u n a t u l D u m n e z e u al c red in ţe i mele : Soarele. . .

M i n u n a t ă m i n u n e ! Nu stă' pe nic i o m a s ă , n i m e n i n u i t o a r n ă pe t ro l în p â n ­tec şi îi a j u n g e o s i n g u r ă ochi re ca să m ă o rbească !

Rel ig ia vieţi i mele , soa re a tot lu­m i n ă t o r , l a m p ă D u m n e z e u ! D u m i n e c a e z iua în ca re suf leul m e u ţi se închi­nă n e t u r b u r a t de n imeni . . .

O, d a c ă suf le tul m e u s 'ar m ă r i ne­m ă r g i n i t şi s b u r d â n d î n t r ' u n a v â n t de l u m i n ă a r porni-o sp re t ine !...

V i s . , vis...

In c u r â n d „se vor" î n toa rce ş Vor spe r i a a i e r u l cu s t r i gă t e l e lor. C ineva îmi va s g â r i a ochiul cu u n ch ib r i t ca să c u r g ă în oda ie l u m i n a pupi le i mele şi d in c â n d în când , îm i vor s m u c i p l eoapa cu u n cui p ă r â n d u - l i - s e că p r i ­vesc p rea sus !

. . .Resemnare. . . f iecare l u c r u a re , ne­s t r ă m u t a t , m e n i r e a lu i p ă m â n t e a s c ă . .

Ceaso rn i cu l î n g â n ă clipele... bufe tu l se î n d o a p ă cu farfuri i . . . covorul t r e m u r ă s u b b lagos lov i rea c r e ş t i n e a s c ă a lui Hector s a u s u b je r f t a p ă g â n ă a mo­tanu lu i . . . f e r ea s t r a se s p a r g e o d a t ă pe l u n ă .

Dacă aşi fi D u m n e z e u aşi face din fie­ca re zi Duminică . . .

UE FOAME.. .

E d e s i g u r d o u ă fără cinci m i n u t e , f i indcă b ă c a n u l cu n e v a s t a şi cele douîi fete a u t r ecu t . Se d u c la „ m a t i n e u " .

E D u m i n e c ă .

Clipesc d in ochi f i indcă m ă gâd i l ă p r iv i r ea şi g â n d e s c : de ce nu- i zice zilei acestea. Mar ţ i ? e p robab i l tot u n a

C ă m a r a în ca r e locuiesc e joasă , cu botul la p ă m â n t . Are to tuş i ceva de j n a n s a r d ă . Deaceea, de m u l t e or i a m i m p r e s i a că e m a n s a r d a une i case , une i case ca re s'a da t pes te cap....

A fost c â n d v a , m ă c e l ă r i e aci . Se cu­noaş te b ine locul u n d e e r a a şeza t bu ­tucu l , pe ca r e se t ă i a c a r n e a . De jos c i m e n t u l g ă u n o s , m ă pr iveş te cu c r ă p ă ­t u r i s g r u n ţ u r o a s e . . .

P l o u ă m u r d a r ca şi c u m cerul a r s toa rce rufe p r o s t s p ă l a t e . S t r e ş in i ţâ-râesc ca n i ş te g ree r i a i umezele i .

Umed , frig, m i r o s de mucega iu . . . S u n t cocoţat î n t r ' u n colţ a l p a t u l u i

( S i n g u r u l m e u s c a u n n ' a r e decâ t t r e i p ic ioare) .

Mi-e frig. Cred că t r e m u r ă şi pet icele p a l t o n u l u i pe ca r e îl a m în spinare . . . .

Mă s u p ă r ă c r ă p ă t u r i l e c imentu lu i . . . Mi -am tarît p r i v i r e a sp re f e r ea s t r ă . G e a m u l e c r ă p a t şi el, d a r ucen i cu l

de b r u t a r ca re mi-e vecin m i 1-a l ipit cu o foae de z ia r şi pap. . . Ţ i n e l a m i n e p e n t r u - c ă îi povestesc ce s p u n e Car i Max or i Kautzky . . .

P a p u l î n s ă s 'a c a m topi t a ş a în câ t v â n t u l d ă b o b â r n a c i h â r t i e i , ca re s u n ă c a r a g h i o s ca o tobă jucăr ie . . .

Dacă aş i fi î n t i n s pe o sofa a ş t e r n u t ă cu b l a n ă şi c a r a m a n i u r i , î n t r ' o c a m e r ă l a r g ă cu t o m u r i , t a b l o u r i şi u n c ă m i n pâ lpâ i t o r , aş i face p robab i l v e r s u r i p r i ­v ind c ă d e r e a f runze lor s a u aş i v isa as ­c u l t â n d ploia p i cu rând . . . d a r aşa , s u n t m a i cuvi inc ios fa ţă de m i n e , p r i v i n d peste drum. . . .

De p a r t e a aceea a s t răze i , este u n mai -

d a n pl in de cucuie de g u n o i u . In fund pe g a r d u l ce s t ă să cadă , o m â n ă ne­s i g u r ă ca o s i l ab i s i re de copil, a vop­sit cu l i tere m a r i a lbe şi inegale „Mur­d ă r i a o p r i t ă cu Bă ta i e" .

De obiceiu. i n sc r ip ţ i a a s t a îmi aduce u n z â m b e t pe ca r e lî p re ţu ie sc , d a r azi— poa te d in p r i c i n a f r igu lu i care e ne­suferi t ca o c ă m a ş e u s c a t ă — mi se p a r e t ragică. . . .

P r i ve sc p ă m â n t u l m a i d a n u l u i . 0 pin­gea p u t r e d ă , cu o p l e s n i t u r ă c a o pleoa­pă , face cu ochiu l u n u i n a s t u r e de pom­pier bondoc şi m â n d r u că a păstrat încă ceva d in luc iosul s ă r u t al cremei „Amor". . .

U n cocoşel, cu g â t u l golaş , se apro­pie ţ an ţoş , în p a s de def i lare , dă să ciu­gu lească d in n a s t u r d a r s imţ indu-1 mai t a r e decâ t ciocul lui , îl dă dispreţuitor deopar te , se opreş te t r i u m f ă t o r pe un m o r m a n de g u n o a i e şi î n j u r ă ploaia cu g â t u l î n t in s , cu g l a s u l sgrunţuros ca o ros togol i re de s p ă r t u r i de farfurie...

Nu ş t iu d a c ă e comic f i ind-că áre ae­rul a ş a de ser ios , f i indcă s e a m ă n ă cu un i i c a inen i s a u p e n t r u - c ă îmi pare mic. d a r a m r â s şi îi s u n t recunoscător..,

Mi-e frig şi r â s u l mi -a î nă sp r i t foa­mea... Un n e g u s t o r a m b u l a n t trece stri­g â n d : „gogo-o-şi ca-a lde !" In cămara se s t r e c o a r ă o ad ie re de a l u a t şi unde-l e m n . As ta m ă face s ă scuip.. . .

P l o u ă m e r e u , a şeza t şi zgâ rc i t ca o socoteală. . .

O fi cerul o t e jghea ?....

BELIZARIE : Frescă bisericească

F A R S A U N I V E R S U L L I T E R A R — 835

G E O R G E S C R I O Ş T E A N U

C o n s t a n ţ a . V a r a . In Iun ie . M a r e a a l b a s t r ă , l in i ş t i t ă , cu soa re m u l t

şi c ă l d u r ă i n s u p o r t a b i l ă , cu caz ino fru­mos, d a r cu v iz i t a to r i pu ţ in i , cu plajă a d m i r a b i l ă , î m p o p i s t r a t ă de cocote fine, n u m e r o a s e , oficiale, quasi -of ic ia le şi c lan des t ine c a r i roesc în toa le te s t r ă luc i ­toare , şi în p lu s o t r u p ă de ac to r i p r i ­begi, sos i tă de curând . . .

O r a ş u l l iniş t i t , p lăcu t , cosmopol i t , co inerciái , b la j in , o r i en ta l , cu g e a m a n d u r i cobitoare, şi v a p o a r e pu ţ ine , î n c r e m e n i t e pa r ' că de v e a c u r i la por ţ i le b ă t r â n u l u i Tomis, ca re -ş i a ş t e p t a v iz i ta tor i i , în­tâ rz ia ţ i o a r e c u m în acel sezon.

E r a p r i n anu l de g r a ţ i e 1914. Depa r t e , în abizul zăr i lo r a l b ă s t r u i -

violete p r i a p e r d e a u a a b u r i l o r şi negu­rilor m ă r e i , ab ia se î ncheagă , — ca o n ă z ă r i r e de vis, - o d â r ă de fum, i a r după o clipă bun i c i că , t o c m a i dincolo de apele r o m â n e ş t i , p a t r u m o n ş t r i m a ­r i t imi , — d in ţ a r a n a s u r i l o r roşii şi a vutcei, — se g r u p e a z ă în linie, s topează un sfert de oră , ca o d e m o n s t r a ţ i e de

^prietenie c u r t e n i t o a r e , apoi la uir sem nai r ă g u ş i t , — ca u n m u g e t n ă p r a z n i c de cerb î n f i e r b â n t a t ; p r in f lanc câte u -nul, se fac nevăzu ţ i , în d i rec ţ i a Odesei.

î m p r e u n ă cu toa t ă l u m e a din o r a ş d"i dusenr şi noi fuga 'n port să vedem mi ­nunea , c r e z â n d că vasele vor i n t r a în ape­le n o a s t r e . D a r ele r e spec ta se conven ţ ia .

—- Aţi văzu t băeţ i , se î n g r o a ş e glu­ma ! Ne-au aver t i za t , că de nu vom in­tra cu ei în h o r a r ăzbo iu lu i al n o s t r u e d racu !... zise Achile Popescu , d i rec to ru l t rupei n o a s t r e . *

— Ce spu i Nene Achile ? A d e v ă r a t '-' r ă s p u n s e c a m a r a d u l Gal ; u n ac tor , sub­ţirel, îna l t , cu n a s coroia t , cu ochii că-prii , t r i ş t i şi cu f a ţ a s u p t ă , pa l idă , în tu­necată , pe ca re s u l e r i n ţ a şi p r i v a ţ i u n i l e de to t soiul , î n c r e m e n i s e r ă c r e ţ u r i şi s b â r c i t u r i adânci . . . .

— Hei, m ă i flăcăi, — n u se ştie ce ne poate a d u c e ziua de m â i n e !

— Ce să se ştie Don Drec tor , — glu­mesc eu, — c â n d o veni z iua s u n t e m g a t a . D e o c a m d a t ă însă , m a i va, p â n ă să in­t r ă m noi .

— S i g u r ! zise d-ra Zeta , g i n g a ş a su­bre tă a t rupe i . Mai va, p â n ă om i n t r a . Şi eu c a r e m ă p r ă p ă d e s c s ă f im a l ă t u r i de p u t e r n i c i i Ruş i .

— Te in te resează Ruşi i , f r u m o a s a mea sub re t ă , s a u poa te , n e c u n o s c u t u l ?...

— Ce-i a i a Nene Aş ;»'ică ? c i r ip i diva, făcând och i l a rg i -na iv i .şi c l ip ind des, pleopele cu gene lung i , coda te .

— Aia? . . . O! s a n c t a s i m p l i e i t a s !...zise el r â z â n d , îţi s p u n eu a l t ă d a t ă c â n d om fi s i n g u r i .

— Da? a d e v ă r a t ? î n t r e b ă s u b r e t a şi m a i n e d u m e r i t ă ?.

— S i g u r 1 N u m a i s ă - m i aduc i a m i n t e . D e o c a m d a t ă însă , h a i să i n t r ă m în Ca­zino s ă l u ă m o g u s t a r e , cu toţi f ra ţ i i .

S a l a de c o n s u m a ţ i e a Caz inou lu i — a-p r o a p e goa l ă . N u m a i doui c h e l n e r i în-f răcui ţ i , a r a n j a u mesele şi ş t e r g e a u pra­ful, i a r d u p ă bufet , o cas ie r i ţ ă n o s t i m ă , ş a t enă , v a p o r o a s ă şi s u b ţ i r a t i c ă : cu buze s u p t e şi vopsi te , cu ochi drăco.şi, scl ipi tori , i n s i n u a n ţ i , cir n ă s u c c â r n u ţ obraz­n ic şi cu p ă r c â r l i on ţ a t , în şuv i ţ e r ă s u c i ­te pe f r u n t e a - i de m a r m o r ă . .

L a vederea n o a s t r ă , r ă m â n e s u r p r i n ­să, n e p r iveş te cu a m ă n u n ţ i m e , şi d u p ă ce b ă n u e ş t e c a m cine s u n t e m , s u n ă şi t r i m i t e cho lneru l să ia c o m a n d a .

— Cea iu r i , u n t şi c o r n u r i . A tâ tea , câ te

p e r s o a n e s u n t e m . N u m ă r ă - n e şi s t â n g a ' n prè m a i repede , că s u n t e m t a r e flă­m â n z i .

P â n ă să v ină c o m a n d a t a i f a su l con­t i n u ă :

— F r u m o s Cazino ! — Costă şi b a n i mu l ţ i . — P r o b a b i l . — E m a i f r u m o s decâ t cel d in S ina ia . — A d ' a u t r e s . — O fi că n ' a fost de m u l t . — Pe s e m n e . — Mi-e foame r ă u ! — Şi mie . Nu m a i soseşte o d a t ă idiotu

cu cea iur i le ! — Zeta, d ă - m i u n pup ică . — Să-ţ i fie r u ş i n e ! C u m înd răzneş t i ? ! — I n t r e noi g rade le , se p e r m i t e . Nu te

s u p ă r a C o n t e s e — I-a s ă r i t gazoasa . — D i s e a r ă j u c ă m ? — S i g u r !... C a f e n e a u a cea Mică. - - Şi m â i n e s e a r ă ? — Si. Şi p o i m â i n e , r ă s p o i m â i n e e t c . . — A p o i ? — Zodia P o r c u l u i , — cât o ţ ine ser ia .

- Pe u r m ă 7 - - P r a c u să te i a ! tot r e p e r t o r i u l n o s ­

t ru . II ş t i i . Ce tot î n t r eb i ? — F iu , fiu, fiu ! d-le şi n u m a i sosesc

cea iur i le ?' Şefule, f r u m o a s ă cas i e r i ţ ă ! Ce zici ? — Grozavă d r a g ă Gal . Vezi să nu te

amorezez i de ea. — C u r a t ă P ă p u ş e ! d a r m ă l a să rece. — P ă p u ş e da ! c u r a t ă ? Nu ş t iu . Ceaiur i le sosesc. Se face t ăce re . Fie­

ca re m ă n â n c ă . Apoi, sgomot de l i n g u r i ­ţe, ce a m e s t e c ă z a h ă r u l , vorbe răz le ţe spuse în r ţ rabă cu g u r a p l i nă . Aur i ca cle-făe, ca u n Ghi ţă . Àchile P o p e s c u închee socoteli g răb i t e , t r ă g â n d cu coada ochiu­lui la Gal , c a r e a ' n m ă r m u r i t cu m â n a la t â m p l ă , so rb ind cu ochi do rn i c i pe f ru­m o a s a cas i e r i ţ ă .

După câ teva zile v iz i ta tor i i , sosesc cu n e m i l u i t a . T e a t r u l m e r g e b ine . In f iecare s e a r ă e p l in . Băe ţ i i s u n t voioşi,—Achile Popescu , b u n u l n o s t r u d i rec to r şi p r i e t en e b ine d i s p u s ; veşn ic g lumeş t e , veşnic t a c h i n e a z ă . Mai t o a t ă z iua o pe t recem, pe p la jă , în por t , s a u la Cazino.

Gal a deveni t me lanco l i c şi n u m a i s lăbeş te d in ochi cas ie r i ţ a . E a m o r e z a r

lu lea . In f iecare zi îi a d u c e a flori şi de câte ori a re ocazia , se ap rop ie şi-i vor­beşte d iscre t . D a r ea, n u prea face h a z de el, îl î n g ă d u i e to tuş i cu mi l a , ca re o a u c â t e o d a t ă femeile, p e n t r u t ipu l ca re le a m b e t e a z ă cu d r a g o s t e a lu i c ins t i t ă , d a r l ips i tă de f a rmecu l şi p u t e r e a banu-nui a t â t de c o n v i n g ă t o r în a s e m e n e a cazur i , şi m a i a les cu a s e m e n e a femei.

Ii sc r i a b ie tu l bă ia t , în f iecare zi câte, un bileţel dulce , d a r î n g r a t a îl ţ i n e a !a d i s t a n ţ ă şi cocheta n e m i l o a s ă cu u n grec foarte bogat , — un m a r e a r m a t o r , — сагг o î n t r e ţ i nea .

L a hote l l u a s e m c a m e r ă î m p r e u n ă cu Gal şi cu Aur ică . I n f iecare s e a r ă Gal, ne povestea î n f l ă c ă r a t succesele lu i . E r a foar te î n c â n t a t , îl a u z e a m p â n ă n o a p t e a t â rz iu , c u m se d e s t ă i n u i a lui Aur ică , pe care-1 c redea cel m a i b u n şi d iscre t pr ie ten , d a r care în r e a l i t a t e îl s p u n e a Ia t o a t ă l u m e a .

I n t r ' o zi, ne spuse n e b u n de b u c u r i e , că a reuş i t s'o conv ingă să-i dea o în­t â ln i r e , a f a r ă d in o r a ş şi ne a r ă t ă c h i a r u n bileţel pe, care î-1 s t r e c u r a s e la de j u n u n chelner , d in p a r t e a cas ier i ţe i . Bie tu l Gal ! Ce suflet s e n t i m e n t a l . Cetea

cu g l a s e m o ţ i o n a t b i le tu l , în ca re m â n a g i n g a ş e i iub i te scr isese n u m a i c â t e v a râ n d u r i :

Prieten drag,

C u r t e a d-tale s i n c e r ă m ă î n c â n t ă . î m ­p ă r t ă ş e s c f rumoase l e s e n t i m e n t e ce a i p e n t r u m i n e , v ino m â i n e d i m i n e a ţ a Ia orele 7 la F a r u l de la T u s l a . Te aş tep t . Corina

T o a t ă n o a p t e a n ' a d o r m i t b ie tu l Gal . A cetit M a n o n Lescau t , r o m a n u l lu i fa­vor i t şi a s e m e n e a u n u i des Gr ieux ,—când c e a s o r n i c u l a b ă t u t 3 lov i tu r i p u t e r n i c e în coa rda - i me ta l i că , — s'a r i d i c a t în­cet işor , delà m a s a de l ec tu ră , a î nch i s r o m a n u l , şi, în vâ r fu l degetelor , ca să nu ne de ran jeze , s'a s t r e c u r a t b in i şo r pe uşă .

« A d o u a zi, c a s i e r i ţ a s t ă t e a ţ a n ­

ţoşe în s c a u n u l de la bufet , a r u n c â n d p r i ­vir i galeşe ti pilor scl ivisi ţ i , care- i făceau cu r t e şi m a i a les b ă t r â n i l o r şi s t r ă in i l o r .

Cu noi e ra foar te p r i e t e n o a s ă , d a r nu r ă s p u n d e a la c u r t e a n i m ă n u i a . I n z iua aceia o g ă s i s e m la bufe tu l Caz inou lu i delà 9 d i m i n e a ţ a , şi de a t u n c i n u m a i plecase n i căe r l .

Bie tu l Gal ! Mi-era m i l ă de el ! Luaee d r u m u l pe jos p â n ă la F a r u l de là T u s l a , d i s t a n ţ ă de câ t eva ore cu p ic ioru l , şi in­g r a t a , h a b a r n ' avea ! Işi b ă t u s e joc de el. II păcă l i se . S ă r m a n u l !

— D a r Gal, u n d e este copii î n t r e b ă A-chile Popescu ? E bo lnav ?

— Nu. E a m o r e z a t , g l u m i u n u l d in bă­eţi. Visează undeva . . . depar te , , , pe ţ ă r m şi face v e r s u r i cas ier i ţe i .

— Tac i ? zise Achil P o p e s c u f ă c â n d cu ochiu l lui A u r i c ă ; şi i u b i t a d-lui h a ­b a r n ' a r e .

Apoi începu să r â d ă d in t o a t ă i n i m a . In clipa ace ia a p ă r u şi Gal . E r a roşu

ca r acu l , l eoa rcă de n ă d u ş e a l ă şi a lb do praf. C â n d t r e c u pe l â n g ă cas i e r i ţ ă , făcu o m u t r ă a c r ă , p r iv ind -o fur ios .

D a r ea, r ă m a s e foar te s u r p r i n s ă , se u i t ă la el l a r g şi î n t r e b ă t o r , ca şi c u m n ' a r fi ş t iu t n i m i c . ,

— Hei, b u n veni t ! U n d e a i fost, dragă. Gal, îl î n t â m p i n ă Achil . I a u i t a ţ i - v ă în ce h a l : P l i n de praf, l eoa rcă de n ă d u ş a l ă , . . ţi s 'a î n t â m p l a t ceva.

— N i m i c ! Am l u a t p u ţ i n aer... C a m a r a z i i c h i ş n e a u pe î n f u n d a t e . Gal

ceru l i s t a de buca t e , şi î n c e p u să mă­n â n c e d in p â i n e a g o a l ă cu o foame de lup .

C â n d m â n c a u l t i m u l fel, Achile Popes ­cu, ca re e r a un m a r e m u c a l i t , se aplecă şi r i d i că de jos , u n plic roz, citi a d r e s a şi zise :

— Uite u n bilet de dragoste, a d r e s a t lui Gal . I a să v e d e m ce-o fi s c r i i nd în el. Ne da i voe ? Nu te s u p e r i d r a g ă Gal ? B u n ! şi î n c e p u să c i t ească cu g l a s t a r e :

Prietene drag, C u r t e a d-tale s i nce ră m ă încân tă . . . Exac t s c r i s o a r e a lu i Gal . El ne p r iv i

o c l ipă r ă t ă c i t , — d a r îşi r even i n u m a i decâ t p ipă i r epede b u z u n a r e l e scoase o sc r i soa re Ia fel (cea ca re o p r imise ) , a-poi ne rvos , o r u p s e în bucă ţe le , o a r u n ­că, se ' ngă lben i şi zise cu u n s u r â s a-m a r :

Am în ţe les Nene Achile i a r ă ş m i - a i j u . cat f a r s a !...

836. — U N I V E R S U L L I T E R A R

— Astăz i î m p l i n e ş t i u n an , băe t e ! — zise tatei şi m ă felici tă.

— Ei, c o m e d i e ! A d e v ă r a t ? S u n t e m în 20 M a r t i e ? Ce r epede t rece t i m p u l !

— S u n t e m în 20 Decembr ie ! — m ă corec tă el.

— Da ? Mă g â n d e a m la c ea l a l t ă da tă . . . M a m a îmi d ă d u o cu t i e de b o m b o a n e ,

i a r f ra ţ i i şi su ro r i l e o j u c ă r i e , d e l e g â n d pe Vlad să mi-o p rez in t e o d a t ă cu felici­t ă r i l e , î n ş i r a t e în n i ş t e v e r s u r i foar te idioate.

- - A t â t a tot ? ! — în t r eb . — Ce m a i vre i ? ! — P ă i b ine ! eu ş t i a m că zilele de n a ş ­

tere se se rbează altfel : cu m â n c a r e , cu b ă u t u r ă , cu muzică . . . N ' a i a d u s c u m v a vre 'o s t ic lă de ş a m p a n i e , t a t ă ?

M a m a se s u p ă r ă , i a r V lad fu cât se poa te de i n d i g n a t , p e n t r u că — se p l â n ­gea el — a con t r i bu i t cu toa te economi i le ca s ă -mi c u m p e r e j u c ă r i a , şi 'n loc să-i m u l ţ u m e s c , îl a m e n i n ţ a s e m că i-o s p a r g în c a p !

— L a s ' c ă facem chef la C r ă c i u n ! — zise t a t a .

— P e n t r u c e s ă a m â n ă m ? L a C r ă c i u n e a l t ă chestie. . . Ş i ' ncepu i s ă m ă p l imb , în fu r i a t , de là u n c a p ă t la ce lă la l t a l odăi i . Mă opr i i apo i în fa ţa ogl inzi i şi b ă g a i de s e a m ă c ' a m crescu t , a v e a m d in ţ i , c apu l se ţ i n e a b ine pe u m e r i , pi­c ioare le mi - se 'n t ă r i se ră . . .

— T r e b u e s ă - m i faceţ i p a n t a l o n i lung i ! — le s p u n .

— Daa ? ! — se s t r â m b ă t a t a . — F i r e ş t e ! V r e a u s ă fiu r i d i c a t la

r a n g u l de f l ăcău ! — Ti-oi da eu r a n g , v a g a b o n d u l e ! —

m ă c e r t ă m a m a . — A m să -mi l a s m u s t ă ţ i şi cioc »...

Dar , îns fâ r ş i t , ave ţ i de g â n d s ă - m i d a ţ i de b ă u t ? !

— F i i c u m i n t e , Căl ine , c ă m ă n â n c i b ă t a e !—mă a m e n i n ţ ă t a t a . î n c e p u i s ă u r l u şi să m ă t ăvă l e sc pe jos.

— Uite ce m a i f l ăcău !—râse Vlad , şi scoase l i m b a la m i n e .

M ă p o r n i i şi m a i t a r e pe r ă g i t , apo i svâr l i i cu s caune l e ş i -mi r u p s e i ha ine l e .

— Na, t i că losu le ! — se 'n fur ie m a m a , ş i -mi t r a s e o p a l m ă . E r a cea d i n t â i . As ta m ă i n d i g n ă a t â t de m u l t , î n c â t l e ş ina i !

— Ha i t i ! a c u m a m u r i t de tot ! — se b u c u r ă Vlad .

M ă s t r o p i r ă cu a p ă de colonia . M a m a începu să p l â n g ă , în v r e m e ce t a t a îi făcea obse rva ţ i i . M ă făcui că s u n t leşi­n a t şi d u n ă ce-mi veni i în fire, ca s ă - m l r ă z b u n . V lad m ă izbi cu p ic io ru l în coas te s ă v a d ă , m a i t r ă e s c ? G e m u i de d u r e r e şi de furie , d a r tot n u d ă d u i s e m n e de v i a ţ ă . M a m a începu să m ă să­r u t e şi s ă - m i s p u n ă vorbe dulc i :

— Scoală , d r a g u l mamei . . . Ha ide pu ­iule... tu eşt i b ă i a t c u m i n t e şi dulce. . .

— Mai a d i n e a o r i p a r c ă s p u n e a i că s u n t u n t i că los , a c u m a s u n t d u l c e ? — o în t r eb , r i d i c â n d u - m ă , b r u s c , în capu l oa­selor .

— P t i u ! t r ă z n i t e - a r D u m n e z e u , că m ' a i b ă g a t în sper ie ţ i !—mă b le s t emă , fă-c â n d u - ş i c ruce . Vlad , c u m v ă z u că m ă r id ic , s p ă l ă p u t i n a , i a r t a t a p r i n s e a

r â d e . Apoi s e ' n c r u n t ă ş i ' ncepu s ă m ă cer te :

— Bine , m ă , Căl ine , n ' a i de g â n d să- ţ i vii în m i n ţ i ? Eş t i b ă i a t m a r e d e - a c u m !

— T o c m a i : s u n t b ă i a t m a r e . A tunc i , p e n t r u c e n u - m i faceţi p a n t a l o n i l u n g i ? !

— O să m ă b a g i în m o r m â n t , procle-tu le ! — se p l â n s e m a m a . S'a î m p l i n i t ab i a u n a n de c â n d t e - am n ă s c u t — n u te-cjş m a i fi n ă s c u t ! — şi m ' a i î m b ă t r â ­n i t !

— Să -mi faceţi p a n t a l o n i l u n g i ! — le s p u n . Să-mi c u m p ă r a ţ i l av a l i e r ă , p ă l ă ­r ie cu b o r u r i l a rg i şi m o n o c l u , c u m a m v ă z u t eu la u n poet în Bucureş t i . . . As-t ea ' s h a i n e ? Şi, fur ios , îm i s fâş ia i şi r e s ­tu l h ă i n u ţ e l o r , apo i m ' a ş e z a i pe v ine , mofluz. î n t r ' u n colţ al .odăii, u i t â n d u - m ă î n c r u n t a t la' Vlad ca r e reven i se , s t r ecu -r â n d u - s e pe d u p ă s c a u n e g a t a s'o ia l a s ă n ă t o a s a .

— Asta e pacos t ea fami l ie i !—se p l â n ­se m a m a .

— V r e a u p a n t a l o n i lung i , l ava l i e r ă , p ă l ă r i e cu b o r u r i l a rg i şi m o n o c l u ; a l t ­fel, s ă ş t i ţ i că m ' a r u n c în ape le D u n ă r i i !

— U n d e d ă D u m n e z e u ! — m u r m u r ă Vlad .

Mi-au făcu t h a i n e de f l ăcău ş i p a l t o n cu b l a n ă , m i - a u c u m p ă r a t p ă l ă r i e cu b o r u r i l a rg i , l a v a l i e r ă şi m o n o c l u cu ş n u r n e g r u de m ă t a s ă . Nu m i le-au d a t în să , decâ t în s e a r a de a j u n . P â n ă a-t u n c i m ' a u ţ i n u t gol, î n c u i a t în o d a i a copii lor , l ega t de p ic ioru l p a t u l u i cu o funie .

— Uite ce ţ i -a a d u s Moş C r ă c i u n ! - -zise t a t a — şi-mi d ă d u n i ş te j u c ă r i i : u n Vas i l ache foa r te c a r a g h i o s c a r e mi-se p ă r u că s e a m ă n ă cu Vlad , u n ba lon de t in ichea. . . Vlad, ca să-si b a t ă joc de m i n e , îm i d ă r u i s e u n niberon, şi u n lea­g ă n în m i n i a t u r ă în c a r e e r a cu l ca t u n m ă g ă r u ş , pe pân t ece l e c ă r u i a sc r i sese cu c r e t ă n u m e l e m e u .

— L a s ' c ă ne r ă f u i m d u p ă s ă r b ă t o r i !— îl a m e n i n ţ a i . Apoi c e r u i t a t e i s ă - m i facă c u n o ş t i n ţ ă cu Moş C r ă c i u n .

— Moş C r ă c i u n n u s ' a r a t ă n i c i o d a t ă ! —zise el. Vine pe fur iş , î m p a r t e d a r u r i l e şi p l eacă .

— Astea ' s b a s m e ! D a r u r i l e le-ai cum­p ă r a t d-ta. A t â t a l ipsă de g u s t şi de în­ţelegere. . .

— Vezi, vezi, Că l ine ! — m ă a m e n i n ţ ă . I ţ i faci de cap .

S e a r a , m a s ă m a r e cu inv i t a ţ i , s a r ­m a l e , cozonaci işi v in . E r a u şi câ t eva d o m n i ş o a r e foar te nos t ime . î n c e p u i s ă m ă n â n c şi s ă b e a u cu n e m i l u i t a , căci în cele c â t eva zile de î n c h i s o a r e m ă h r ă ­n i s e r ă n u m a i cu p â i n e şi a p ă . M a m a obse rvă însă , şi ca s ă m ă s u p r a v e g h e z e , m ă l u ă în poa lă , ceeace n u - m i p l ă c u de loc, f i indcă m ă soco team o m în t o a t ă fi­rea , a v e a m m u s t ă ţ i şi cioc. D o u ă fete c a r i ş e d e a u în fa ţă , o r u g a r ă s ă m ă lase să s t a u î n t r e ele.

— F a c e p ros t i i !—se opuse m a m a . — Aş, c u m se poa t e ? Doar e cava le r .

Are u n cioc foar te s i m p a t i c !—râse u n a . — Şi m u s t ă ţ i l e ! — a d a o g ă ceaualtă .

S e a m ă n ă cu Napo leon I I I ! M a m a se învoi . M ă slobozii d in poalele

ei şi m ă ' n d r e p t a i s p r e p a r t e a o p u s ă , deabuş i l ea , pe s u b m a s ă , f i indcă e r a m a i

a p r o a p e . M ă ' n c u r c a i î n s ă p r i n t r e picioa­rele fetelor şi a p u c a s e m u n d r u m care ducea în a l t ă direcţie. . .

— Vai , n u p 'acolo !—Auzii. Şi-mi simţii t â m p l e l e s t r â n s e î n t r e doi g e n u n c h i ca î n t r ' u n cleşte ! Apoi, d o m n i ş o a r a mă în­şfacă de subs io r i şi m ' a ş e z ă pe scaun.

Am chefui t p â n ă s e a r a t â r z i u . într 'un r â n d a m ce rca t s ă s ă r u t ob razu l dom­n i şoa re i c a r e m ă r i d i ca se de s u b masă, d a r n u m ' a l ă s a t .

— Sta i locu lu i că m ă gâd i l i cu mustă­ţ i le ! — chicot i .

D i m i n e a ţ a , m ' a m t rez i t s u b m a s ă cu o s t ic lă de vin în b r a ţ e , cu monoc lu l spart şi cu u n c io lan în g u r ă . TCta mi-a aju­t a t s ă m ă spă l , şi s ă m ă pa r fumez , apoi m ' a l u a t de m â n ă şi a p leca t cu mine la b i se r ică . M e r g e a m ţ a n ţ o ş şi 'ngâmfat ca u n p ă u n . M ă ' m p i e d i c a m î n s ă mereu, căci pan tof i i e r a u p r e a m a r i , i a r pălă­ria ' mi-se l ă s a r este ochi . Lava l i e r a , îmi s e rv i a şi de b a t i s t ă . Câ teva domnişoare r â s e r ă de m i n e .

— Ia te u i t ă ce m a i cava l e r ! — zise u n a .

— Unde este ? !—înt rebă a l t a în bătaie de joc. Eu n u văd decâ t o p ă l ă r i e şi o pe reche de pan to f i !

I m i ven i pe l i m b ă î n j u r ă t u r a , chelne­r u l u i delà Bu cu re ş t i , d a r c â n d să-i dau d r u m u l , m ă ' m p i e d i c a i şi căzu i . începui s ă r ă g e s c . T a t a m ă r id ică , m ă scutură de z ă p a d ă , apo i r e s tu l d r u m u l u i până la b i s e r i c ă m ă d u s e ' n b r a ţ e .

— Tii ! — se m i n u n ă p r e o t u l . Ai flăcău d e ' n s u r a t , d o m n u l e Gâlcă . Şi-mi mân­gâ ie p ă r u l , apoi m ă t r a s e de cioc. II lovii ne rvos pes te m â n ă . T a t a îm i dădu un g h i o n t în coas te , şop t ind : „neruşina-tu l e !" T â r c o v n i c u l m ă p r i v i a cu coada och iu lu i şi r â d e a î n ă b u ş i t . S 'apropie de m i n e ş i ' ncepu s ă m ' a f u m e cu cădelniţat apo i m ă c a l c ă pe pic ior , ş o p t i n d :

— P a r ' c ă eş t i u n ţ a p ! T u r b a m de necaz . S i m ţ i a m c u m îmi

t r e m u r ă b u z a de jos şi m u s t a ţ a . I m i veni i a r ă ş i pe l i m b ă î n j u r ă t u r a rhlenerului , d a r o 'nghi ţ i i .

— T a t ă ! — Sst ! — H a i s ă mer. . . — Tac i ! — se r ă s t i el, ş i -mi t rase u

pa ' lmă pes te g u r ă . Ce, eş t i în c a f e n e a ? ! — H a i să p l e c ă m că m ă scoa te târcov­

n icu l d in pepen i şi fac s c a n d a l ! T a t a m ă tra 'se, violent , de m â n ă , şi mă

scoase d in b i se r ică . — Nu te m a i pr icopseş t i , tu , băe te , să

ba ţ i şi d in a r i p i !—îmi p rooroc i . C u m a m a j u n s a'casă, m ' a m p u s pe

m â n c a r e şi b ă u t u r ă . Nu m ' a m t rez i t de­câ t a t r e i a zi d u p ă Bobotează , cu durer i de c a p şi n u m a i cu o m u s t a ţ ă ; pe cea­l a l t ă mi-o t ă i a s e Vlad pe c â n d eram bea t , i a r ciocul mi-1 pâ r l i s e cu o lumâ­nare . . .

D I N C A R N E T U L U N U I A — ZIUA NAŞTERII ŞI CRĂCIUNUL —

M I R C E A DAMIAN

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 837

UN MOMENT DE SINCERITATE ALF 1 0 B E R E T T A

N u m e l e lui e r a G iuseppe Vi l la rosa , t u s a to ţ i Ii z iceau Peppe C'è. C a u z a a-eestei porec le t r e b u i e c ă u t a t a în f ap tu l că, de câ t e or i vo ia c a r e v a d i n no i s ă poves t ească ceva, î n t r e b a d in capu l lo­cu lu i .

— P e p p e c ' è? (losif e a c i ? ) Apoi, că de ce t r e b u i a s ă fie aci nu

se ş t ie : a ş a e r a . T r e b u i a să fie de fa ţă . P e p p e e ra u n t ip cu r io s . î n t r ' o f a ţ ă m a ­c r ă şi l i p s indu- i cu t o tu l b a r b a , u n n a s acv i l in şi doi ochi l impez i şi r o t u n z i

i c a r i n u s t ă t e a u locu lu i n ic io c l ipă : j foar te t â n ă r , a r ă t a cu m u l t m a i m u l t I decâ t avea în r e a l i t a t e . Vorbea f ă r ă j m u l t ă s i n c h i s e a l ă şi c'o c a d e n ţ ă m o n o -! t o n ă , c h i a r de sp re l u c r u r i l e cele m a i I t r a g i c e . Nu se ş t ia n i m i c d in v i a ţ a lui . j N i c i u n u l d in noi n ' a fost v r e o d a t ă în i c a s a lu i , şi n u ş t i a m u n d e locueş te . ' P r o f e r a , t o t d e a u n a , j u d e c ă ţ i de u n a şa

de te r ib i l s cep t i c i sm î n c â t n e î n c h i p u ­i a m v i a ţ a lu i a r i d ă şi t r u d i t ă . U r a în­deosebi pe p l ă m ă d i t o r i i g e n u l u i u m a n şi, c â n d o u t e a , îi î n f ă ţ i ş a pe s e m e n i i s ă i cu i m a g i n i p u ţ i n m ă g u l i t o a r e . I n a r t ă şi în pol i t ică e r a u n d i s t r u g ă t o r . U l t i m u l s ă u r o m a n , Darul magnific, r i ­d i ca se cele m a i d i s p a r a t e cr i t ic i . Cu­t a r e îl c o n s i d e r ă c a p o d o p e r ă , c u t a r e îl d e n u n ţ a ca o n i i s t i fcare a r t i s t i c ă . U n i m n vieţii or i o n e g a r e a ei ? Cr i t i ca n ' a rezo lva t d i l e m a . P e p p e t r ecea p r i n aces t f r e a m ă t ind i fe ren t , cu z â m b e t u l s ă u t o t d e a u n a ace laş . N i m i c nu-1 m i ş ­ca : no i î n c l i n a m a crede că e u n cinic te r ib i l . T ă c e r e a î n c ă p ă ţ î n a t ă cu p r i v i r e la v i a ţ a lu i a î n r ă d ă c i n a t în no i con­v i n g e r e a , p u ţ i n câ te p u ţ i n , că d e s i g u r vreo d r a m ă i n t i m a a p r o v o c a t acel p r â p a d a l s e n t i m e n t e l o r b u n e . P e n t r u ni­m i c în l u m e P e p p e n u s 'a r fi m i ş c a t : a v u s e s e r ă m m u l t e p robe t a n g i b i l e . Cru z i m e a lu i e r a m a i m u l t decâ t f o r m a l ă , s u b s t a n ţ i a l ă . Ducea o v i a ţ ă n e r e g u l a t ă : u n e o r i îi vedea i pe s t r a d ă la or ice o r ă : apo i a b s e n t a , d e v e n i n d de n e g ă s i t . Acele a b s e n ţ e , însă , e r a u t o t d e a u n a just if i­ca te de a p a r i ţ i a v r e u n e i no i opere .

Noi îl c l a s i f i c a r ă m exemplar unic i a r p r e z e n t a sa fu r e c u n o s c u t ă ca ind i s ­p e n s a b i l ă . C â n d î n t r e b a c a r e v a :

— P e p p e e a c i ? — cel v iza t n u r ă s ­p u n d e a n ic ioda tă l ă s â n d s'o facă al ţ i i

— I a c i . — I-aci . — I a c i . î n t r ' o zi, d u p ă o a b s e n ţ ă m a i l u n g ă

docâ t celelal te , Giuseppe V i l l a r o s a fu v ă z u t că a p a r e î m b r ă c a t în n e g r u şi m u l t m a i dezag rega t . De d a t a aceea n u a fost a n u n ţ a t ă nicio o p e r ă . î n t r e b a t , r ă s p u n s e a ş a de evaziv, şi î n t r ' u n m o d a ş a de î n t o r t o c h i a t î n c â t n e t e m u r ă m de f acu l t ă ţ i l e lui m i n t a l e . I n s ă , cu-e o s c â n d u - i niţel c a r a c t e r u l , n i m e n i n ' a m a i i n s i s t a t . El îşi luă locul în mi j lo­cu l n o s t r u , re l ' i ându-ş i v i a ţ a de m a i n a i n t e .

Ceeace a m să povestesc mi-a fost s p u s tie el î n suş . î n t r ' o zi c â n d c u t r e e r a m p r i n o r a ş f ă r ă ţ i n t ă , cum, deal t fe l , se î n t â m p l a adesea . După o t ă c e r e înde­l u n g a t ă , îl î n t r e b a i :

- Ce p r e g ă t e ş t i ? — N i m i c — îmi r ă s p u n s e . —•• Nu pre­

g ă t e s c n i m i c . N ' a m nicio voie să fac -еета. N u pot face n imic .

—• T r e b u i e că ie recu leş i pu ţ i n . — Aşa crezi ? — Des igur . Ca şi a l te da ţ i , d e a l t c u m

- Ba n u . Nu ca a l te d ă ţ b , T ă c u o v reme , apo i r e l u ă :

Mă s imt obosit. î n g r o z P n r de obo­

sit. Nu s u n t b ă t r â n , ş t iu , şi n u m ă pot s c u t u r a . M ' a p a s ă ceva,

— Mai î n a i n t e ce făceai ? — Mai î n a i n t e , m a i îna in te . . . M a i îna ­

in t e e r a cu to tu l a l t c u m v a . Ui tă - te la m i n e : n u vezi că f a ţ a m e a s 'a î n ă c r i t şi m a i m u l t ? D r a g u l m e u , ei î n t r e b ă :— P e p p e i-aici ? — d a r P e p p e , î n t r ' a d e v ă r , n u m a i este ac i c h i a r şi a t u n c i c a n d s t ă î n a i n t e a v o a s t r ă şi p a r e că vă as ­cu l tă , şi , u n e o r i , vă s u r î d e ch ia r .

— P o a t e exagerez i p u ţ i n . — Nu ! Nu exagerez : p o a t e s p u n m a i

p u ţ i n decâ t v r e a u . S p u n m a i p u ţ i n . V'a ţ i o b i ş n u i t cu toţ i i s ă mu vedeţ i s u b u n a spec t şi n u vre ţ i , b a n u p u t e ţ i s ă m ă vedeţ i decâ t în felul acela .—Se opr i , apo i d u p ă aceea r e l u ă : — Ţie , caş i ce lor la l ţ i , îţi p a r e p o a t e că u l t i m a d a t ă a m l ips i t p e n t r u a -mi t e r m i n a v r e o l u c r a r e , şi f i indcă n ' a ţ i v ă z u t î n c ă ni­m i c , d i s p a r i ţ i a m e a v ă p a r e o a r e c u m en ig­m a t i c ă . Am l ips i t f i indcă , s'o s p u n , m i - a m u r i t so ţ ia Voi n u ş t i a ţ i , des igu r , că e r a m î n s u r a t . N ' a ţ i a u z i t s'o fi s p u s v r e o d a t ă . I n s ă a s t a n ' a r e de-aface. E r a m şi e r a m î m p ă c a t cu a s t a eu. Ceeace-ţ i voi s p u n e îţi va p ă r e a s t r a n i u , însă e u n caz foa r t e cornun . F o a r t e t â n ă r , la op t sp rezece a n i , î n d r ă g o s t i t , m ă ' n s u r a i c'o fală : î n s ă o d a t ă cu l u n a de m i e r e -«e s p u n e aşa , e a d e v ă r a t ? - - mi -a t re­cu t t o a t ă f renez ia şi tot e n t u z i a s m u l . Şi e r a m r e c u n o s c ă t o r p e n t r u ceeace-mi concese şi p e n t r u a m i n t i r e a ce i-o p ă s t r a m : cel p u ţ i n a ş a p ă r e a , a t u n c i . Ve-n i r ă m să ne s t a b i l i m l a o r a ş şi î ncepu i , m a i b ine zis c o n t i n u a i v i a ţ a m e a . Ea , t o t u ş n u se p l â n s e n i c i o d a t ă şi n u - m i făcu nic io i m p u t a r e . T r ă i a l â n g ă m i n e l in i ş t i t ă , d â n d u - m i , cu o s â r d i a ei, o exis­t e n ţ ă p r i e ln ica , p l a n ă , f ă r ă a m ă c h i n u i cu gelozia şi cu r e p r o ş u r i l e . E r a m l iber , comple t l iber . Şi a c e a s t a o p u t u r ă ţ i con­t r o l a foa r te b ine , càc i m ă r e ţ i n e a ţ i z i ua î n t r e a g ă , şi a p r o a p e j u m ă t a t e d in n o a p t e f ă r ă ca să b ă n u i ţ i că a c a s ă a ş a v e a pe c ineva ca r e m ă a ş t e p t a . Căci ea n u se cu lca f ă r ă m i n e c h i a r d a c ' a r fi t r e b u i t să m o ţ ă i e t o a t ă n o a p t e a pe s c a u n . Şi câ te o d a t ă m ă ' n t o r c e a m a-c a s ă c â n d se c r ă p a de z iuă şi p ic ioa­rele n u m a i c o n d u c e a u b ine g r e u t a t e a c o r p u l u i . I n s ă ea n u vedea n i m i c d in toa te aces tea . î m i a j u t a s ă m ă u r c în pa t , apo i se î n t i n d e a şi ea, fer ic i tă că m ă a r e l â n g ă ea . N ' a ş p u t e a s p u n e că i -am cedat , n ic i ea n u m i - a r fi ce ru t , o o r ă din t i m p u l m e u . T r ă i a a l ă t u r i de m i n e , f ă p t u r ă d in vise. C â n d l u c r a m îşi î ndo i a gr i j i le : m ă p ă z e a cu o b u n ă ­t a t e c o n t i n u ă , neobos i t ă . P e n t r u ea n u cerea n i c i o d a ' ă n i m i c . N u - m i a d u c a-m i n t e s'o fi v ă z u t v r e o d a t ă b o l n a v ă în pa t , s a u ce) p u ţ i n să a ibă nevoie de vreo gr i j e . T o t d e a u n a în p ic ioa re , t r ea ­ză şi p r o m p t ă . I a r eu n u - m i d ă d e a m s e a m a de b ina le ce-1 a v e a m .

Glasu l lui G iuseppe Vi l l a rosa , de obi­cei m o n o t o n şi rece , se f ăcea ca ld şi i n t e n s de emoţ ie F a ţ a sa veş t edă se în sufletea, l u â n d expres i i l u m i n o a s e .

Aşa p e t r e c u i o p a r t e d in v i a ţ ă , pe ca re o c o n s i d e r a m goa lă , p l ic t icoasă , b a n a l ă . Nu s t imez i n i c i o d a t ă ceeace a i . T r e b u i e m a i î n t â i să-1 p ie rz i ca să- ţ i poţi d a s e a m a de ceeace ai p i e r d u t în­t r ' a d e v ă r . U l t i m a d a t ă c â n d a m l ips i t n ' a m c rea t n i m i c deoa rece î m i l ipsea f l acă ra , care . n e v ă z u t ă , m ă h r ă n e a ne­con ten i t . Soţia m e a fu nevo i t ă să s tea în pa t . N ă d ă j d u i a m în t i n e r e ţ e a s a ro ­b u s t ă . M ă Înşe la i . î n t r ' o zi m u r i c a l m ă şi t ă c u t ă , c u m t r ă i s e . A tunc i , p e n t r u

p r i m a d a t ă în ţe lese i ce p i e r d e a m . Te­iu l ! N u c r e d e a m ca a c e a f i in ţă să o cupe u n loc a ş a de î n a l t în v i a ţ a m e a . Nu c r e d e a m ca o p e r s o a n ă a ş a de s l abă , ba să vă s p u n d rep t , a ş a de n e î n s e m ­n a t ă , a r fi p u t u t s ă - m i ocupe în a ş a fel i n i m a , ex i s t en ţa , să creeze ţ i n t a exis ten­ţii me le . A m o b s e r v a t p r e a t â r z i u . Tu , poa te , vei s u r â d e l a m i c i m i l e ce ţ i le poves tesc , şi-ţ i vei î n c h i p u i căi e u n p r o d u s a l f an taz i e i me le boga te , c a r e m ă r e ş t e a ş a de m u l t or ice , c h i a r şi du­r e r e a m e a de fa tă . Nu . I n aces t m o ­m e n t s u n t s ince r . S ince r p â n ă l a şi d in­colo de ceeace se poa te . A d m i t că tot ce ţ i a m poves t i t n u poa t e i n t e r e s a pe n i m e n i : î n s ă eu ţ i - a m s p u s d i n a i n t e că e u n caz e x t r e m de c o m u n . Aceas t ă v i a ţ ă c a r e s 'a s t i n s a d ă r î m a t o p a r t e d i n cele m a i f r u m o a s e i luzi i a le mele . Mă s i m t s i n g u r : p ă r ă s i t , t r i s t , s i n g u r .

Ochii s ă i se î n d e p ă r t a r ă p a r c ' a r fi vă­zut o l u m e d i s p ă r u t ă .

— S ă t r ă e ş t i a t â ţ i a a n i î m p r e u n ă , să- ţ i faci u n obicei şi să nu - ţ i d a i sea­m a , deşi e foa r te t a r e . î n t r ' o zi, î n să , c â n d începe să - ţ i l i p s e a s c ă aces t r a -z im, te vezi p i e r d u t , f ă r ă ca s ă te m a i poţ i r e g ă s i . Acasă gă se ş t i r ece şi î n tu -ne rec ; şi n u m a i este n i m e n i c ine s ă te a ş t ep te , c ine să- ţ i a j u t e s ă te dez­b rac i , c ine să se î n t i n d ă , t ă c u t ă , l â n g ă t ine . Şezi l a m a s a t a de l u c r u şi h â r t i a a lbă r ă m â n e goa lă , căci tu , în cap , n u m a i gă se ş t i n ic io ideie ca s'o s c h i m b i în cuv in t e . T o t u l şi-a p i e r d u t v a l o a r e a . A t u n c i v a g a b o n d e z i . P o ţ i şi s ă pleci, să- ţ i l aş i p r i e t en i i , să- ţ i găseş t i a l ţ i i , să vezi a l t ă l u m e , foa r te l iber s ă le faci toa te deoa rece n u te m a i a ş t e a p t ă n i m e n i , deoa rece n ic i o ob l iga ţ ie n u te m a i cons­t r â n g e . N u m a i a i l a ce să te g â n d e ş t i , căc i n i m i c n u m a i a i . Cuv in te l e c h i a r se fac afone şi goa le : le s p u i f ă r ă s ă le auz i . Po ţ i face tot ce vre i . Şi s ă n u faci n i m i c a . O b i ş n u i n ţ ă ? Se p r e a poa te . E g o i s m deloc. Căci d a c ' a r fi a ş a , a ş pu ­tea s ă - m i i a u or iş ice femeie ş i să a s ­t u p golu l . I n s ă d a c ă a i nevoie c h i a r de ceeace n u m a i poţ i avea . T o t u l e f ă r ă scop. I n Darul magnific a s e m ă n ă m via­t a cu u n cos p l i n cu l u c r u r i f r u m o a s e de u n d e poţ i l u a m e r e u f ă r ă a avea t e a m ă că-i da i v r e o d a t ă de fund . As­tăzi a ş c o m n a r a - o cu u n o rb ca r e n u ştie n i c i o d a t ă ce a r e în f a ţ a sa . E li­n i ş t ea ca r e te face s ă n u m a i iei n i m i c în s e a m ă . Se crede , şi e o g r e ş e a l ă foar­te g r a v ă , că v i a ţ a e a ş e z a t ă n u m a i în noi , şi n u vedem că v i a ţ a n u e în no i . Aşa, î n t r ' o zi...

T ă c u . F a ţ a s a c ă p ă t a s e o i n t e n s i t a t e de m a r e d u r e r e . II p r iv i i f ă r ă să-1 m a i pot î n t r e r u p e . V o r b a lu i m ' a p r i n s în­cetul cu 'nce tu l n m o d i rezis t ibi l , t r e ­zind o v â l t o a r e de senza ţ i i s t r a n i i . Şi mi l ă , de aces t o m ca re u m b l a pe d r u m ca o rbu l d in p i ldă . G lasu l lu i s 'a s t i n s î n t r ' u n s u s n i r . P ă r e a că s 'a opr i t , în ghe ţ a t , f ă r ă să m a i p o a t ă ieşi a f a r ă . Ce a r ti s p u s Giuseppe Vi l a rosa , c â n d a r fi p u t u t să v o rb eas că d in n o u ?

R e l u a r ă m d r u m u l în t ă ce r e . Cel c a r e o r u p s e a fost el.

— Ce m i n u n e ! L a Politeama i u c r e a z ă a c r o b a ţ i ! N ' a ş p u t e a face n i c i u n a d in d o u ă : să u m b l u cu b ic ic le ta şi s ă fac s a l t u r i T r e b u i e să m e r g i să- i vezi.

II p r iv i i u i m i t . Işi r e c â ş t i g a s e m a s c a si vecea sa .

T r a d . d in i ta l ie»*»te de AURUL DECBÍ

858. — UNIVERSUL LITLIÎAR

er iii cei literarei

DAMIAN STANOIU ( N E C A Z U R I L E P Ă R I N T E L U I O H E D E O N )

D U P Ä U N A N In timpul acesta de manifeste ro-

zalhe şi de proclamaţii războinice, sà ne fie permis să însemnăm aci înche-erea unui an delà reapariţia „Univer­sului literar" în forma actuală. Şi mai ales să ne fie permis, acum, să arătăm ce linie precisă a avut această revistă şi cât de mult cele cinzeci şi două de numere ale primului an au contribuit la realizarea idealului unei reviste menite marelui public.

Dificultatea pe care aveam s'o rezol­văm era aceea de a păstra mereu dru­mul înalt al marilor probleme cultu­rale, dar cu necontenita preocupare de a le face accesibile publicului mare. Neîndeplinirea uneia sau alteia din aceste condiţii primordiale ar fi dus la insucces.

Acea schiţă de enciclopedie cultu­rală care a fost întemeială prin „ga­leria sufletului românesc şi a ctito­rilor civilizaţiei româneşti", cronicile numeroase şi aplicate, materialul do­cumentar bogat, au îndeplinit cu suc­ces unul dintre punctele esenţiale pe care doream să le realizăm. O parte distractivă şi pe cât cu putinţă bo­gată în informaţie a fost menită să înlesnească acceptarea programului cultural.

Că publicul cetitor ne-a înţeles de minune e primirea statornică pe care a făcut-o „Universului literar", deve­nit azi cea mai răspândită revistă li­terară românească. Un grup de tineri scriitori s'au afirmat temeinic în pa­ginile noastre constituind una dintre cele mai vii redacţii româneşti asigu­rând prin diversitatea preocupărilor lor, caracterul cuprinzător al revistei.

Tot ce putem spune e că ne vom da toate silinţele ca şi în viitor „U-niversul literar" să fie egal cu el în­suşi.

Cu nuvela de f a imoasă p l a s a r e „In c ă u t a r e a unei p a r o h i i " şi m a i pu ţ in cu celelal te schi ţe ca re ţ ineau socie ta te pen­t r u sa t i s fac ţ i a p ro toco lu lu i u n u i vo lum, pă r in t e l e D a m i a n S t ă n o i u , cu tot lestul de t r a d i ţ i o n a l i s m ţ ă r ă n i s t care a b r a v a t în „Moş Ghoorghe la expozi ţ ie" al lui Spiriclon Popescu . se v ă d e a a s u p r a m a ­te r i a lu lu i , lucid şi s i s t ema t i za to r . Nu­vela a c e a s t a îl a r ă t a cu d o r u l compozi­ţiei, ceeace p r e s u p u n e un sc r i i to r adevă ra t . Nu tot ace la ş l uc ru g ă s i m în vo­l u m u l de fa ţă „Necazur i le p ă r i n t e l u i Ghedeon" (şi c a r e iub i to r de l i t e r a t u r ă r o m â n e a s c ă n u se a ş t e a p t ă ca u n debu t r ă s u n ă t o r s ă n u fie cât de cât just i f icat) . Dar poate t o c m a i f a ima în j u r u l debu­t u l u i s t r i c ă u n u i scr i i tor . P ă r i n t e l e Da­m i a n S t ă n o i u s'a văzut, ob l iga t ca după u n an să m a i dea ga ta u n vo lum. Te achi ţ i în felul aces t a de u n a t a r e debut ? Des igur că n u . P o a t e să se fi î n t âm­pla t însă , c u m dealtfel în cele m a i m u l t e cazur i , că p ă r i n t e l e D a m i a n S t ă n o i u să fie p l a s a t c u m e şi n a t u r a l p r i n cea ma i b u n ă l u c r a r e o d a t ă i n t r a t în l i t e r a t u r ă poţ i d a şi ceva m a i s lab .

Cel de-al doilea v o l u m al p ă r i n t e l u i D a m i a n S t ă n o i u se p rez in tă s u b forma de r o m a n . Are pes te d o u ă su te de pag in i şi e rou l t rece p r i n a t â t e a per ipe ţ i i ? D a r tot p r i n l u n g i m e cât, şi p r i n n a t u r a lui i n ' i m ă e u n j u r n a l de p a r o h i e . Zi de zi ace laş p ă r i n t e „Ghidion", c a r e a r e u n n ă s t r u ş n i c obicei de a p u n e p ic ioare le pe pere ţ i c â n d se od ihneş t e d u p ă m a s ă , (observa ţ i c a r i c a t u r a fo r ţ a t ă ) , m a i în l e g i s t r e a z ă câ te o d răc i e f ăcu t ă de el, de b a b a ce-1 îngr i j eş te , (capi to lu l ă s t a cu babele c red că 1-a obseda t m u l t pe pă r in t e l e D a m i a n S t ăno iu ) , de l ighioa­nele d in c a s ă şi din a fa ră şi de d u h u l ispi tei din l ă u n t r u .

Si u i te c a r e - a r fi p u t u t fi m e c a n i c a u m o r u l u i p ă r i n t e l u i D a m i a n S t ă n o i u în aces t din u r m ă vo lum. Confl ic tul per­m a n e n t î n t r e d u h u l ispi tei şi sp i r i t u l r igor i lor r ă l u g ă r e ş t i . D a r p e n t r u ă s t a a r fi t r ebu i t o f ină inves t iga ţ i e , şi o in te­l ec tua l i t a t e . A u t o r u l p ă r i n t e l u i „Ghi-dion n o t e a z ă n u m a i , amorf , t r i bu la ţ i i l e d u h u l u i ispi te i în f a ţ a r ea l i t ă ţ i l o r încon­j u r ă t o a r e . Mecan ica s u g e r a t ă de noi (şi car i dealtfel o g ă s i m m a i cu m u l t ă s a u cu m a i p u ţ i n ă p a t i m ă , g r e u t a t e în p r i ­m u l v o l u m „Călugări şi ispite") a r fi avu t de p a r t e a ei a d â n c i r e şi a c e a a m ­p loa re a d u r a b i l i t ă ţ i i . Jocul pe t r ecându- se n u m a i î n ă u n t r u , p ă r i n t e l e D a m i a n Stă noiu a r fi s c ă p a t de indiscre ţ i i l e t r ad i

t iona l i s te şi de mi rosu l dc caş . al ţă­r ă n i s m u l u i l i t e rar . Dai- ar is tocrat icul z âmbe t pc care l-ar fi găs i t acolo, tre buia să se sp r i j i ne şi pe in te lec tua l i t a t e ! Autoru l a r fi fost favor iza t astfel şi ds> un proces de e l i m i n a r e , a cărei lipsă se res imte g rozav in vo lumul de faţă.

„Când a j u n g la poli t ică - - se iau la c e a r t ă f ă ră m u l t ă vorbă . Cei m a i tineri, s e î m b r â n c e s c , se ma i î n j u r ă de neveste, ia r p r i n t r e ei ca te un (ângă i i de copil a scu l t ă cu g u r a c ă s c a t ă si cu muci i la n a s p â n ă se găseş te v r e - u n u l să se 'ego de b i a t a m ă s n s a u c h i a r de vreo soră mai m a r e şi să-1 gonească la ai lui".

Recunoaş te ţ i că u m o r u l n u poate câş­t iga î n t r ' u n imic p r in aceste note de r ea l i sm ex t r em. Şi f i indcă amint isem într'fl p a r a n t e z ă p r e c e d e n t ă de ca­r i c a t u r a fo r ţ a t ă pe care o întrebuiii ţeazS pă r in t e l e D a m i a n S t ă n o i u să t ranscr iem im p a s a j c a r a c t e r i s t i c :

„ I a r d u p ă m a s ă , c â n d b a b a începu să sforăe în p a t u l ei din b u c ă t ă r i e , părin­tele scoase d i n cu fă r o p a n g l i c ă de eroi­lor pe ca re o avea de m u l t , şi începu să. o măsoare . . . . Kra m a i m u l t groasă decâ t l u n g ă !"

De aici p â n ă la c a b o t i n a j u m o r u l pă­r in te lu i D a m i a n S t ă n o i u nu a r avea mul t . II r u g ă m să fie a t en t . Şi-o ffJcem aceas t a p e n t r u c a se vădeş te cu o minu­n a t ă in t en ţ i e a vieţi i de ţ a r ă . Păr in te le D a m i a n S t ă n o i u a obse rva t cu isteţime si a t r a n s c r i s v i a ţ a în toată, nud i ta tea ei. l ia se p r e z i n t ă ş i - aşa p l i n ă de un sa­v u r o s u m o r . V i a ţ a de ţ a r ă , cu toa te ere­sur i le , n a i v i t a t e a şi voioş ia ei ! Şi de aceea i m p u t ă m a u t o r u l u i de f a ţ ă orice t e n d i n ţ e de d e f o r m a r e sp re u n umor acu t . U m o r u l vieţi i de ţ a r ă n u sa re , nu scânte ie , ca cel u r b a n , e g r e u ca orice vftrtosenie r u d i m e n t a r ă . \

A u t o r u l „ p ă r i n t e l u i G h i d i o n " s u r p r i n d e d ia logu l ţ ă r ă n e s c în t o a t ă c u r ă ţ e n i a lui.

— Iii, ce m a i popă , d a i c a mea — Toci fa, n e b u n o , că te a u d e !

Hi, şi d a c ă m 'a iu lo ce? Las ' să m 'a uză I Nu-1 vezi, fa, ce s l ab e ?

- - Se n g r a ş e el. C a r t e a cetită, la v a t r ă , în Să rbă to r i ,

la ţ a r ă (dacă a m p r e s u p u n e că se ci­teş te în s ă r b ă t o r i la ţ a r ă ) a r fi mult g u s t a t ă . ' J ă r ă n i i s 'ar r e c u n o a ş t e pe de-a n t r e g u l în m u l t e d in pag in i l e ei.

D a r şi în cele în ca re n i m e n i nu s a r regăs i , tot s 'ar r a d e .

CONST. P A C L E

UNTVRRSU L L I T F R A R . — 839

MANUALUL BUNULUI LITERAT Ai publ ica t in là i le ve r su r i in t r 'o r e \ i . -

•íií l i t e r a r ă care-ş i a n u n ţ ă s ă p t ă m â n a l a p a r i ţ i a p r i n afişe m a r i l ipi te pe toa t e zi­du r i l e şi tabr-ійіе de l emn ale Capi ta le i . Te-ai p r e u m b l a t r u ş i n a t pe s t r ăz i , in t imi­d a t de p rop r iu l du rn i t a l e n u m e r a r e ţ i p i neauz i t in u r e c h e a t u t u r o r t r ecă to r i lo r ,

' b i r u i n d toa te celelalte zvonur i şi l a r m e Dela o v r eme ai ocolit ch ioşcur i l e de z ia re , «à nu te m a i î n t â lne ş t i cu n u d i t a t e a su­n e t u l u i e x p u s ă pe afiş, ca o d a n s a t o a r e p r o a s p ă t ă , de c u r â n d ieşită d in pens ion .

D a r toa te aceste v iolenţe î m p o t r i v a a-• tnoru lu i d u m i t a l e p r o p r i u , v i rg in , n ' a u ră­m a s fára efect : a i p u r c e s g reu , cu o va-ni iafe foar te a r ţ ă g o a s ă şi des tu l de balo-n a t ă .

Ai af lat că sun t s e c r e t a r u l de redac ţ ia ai une i foi l i t e r a r e m a i pu ţ in î n s e m n a m decâ t „Revis ta P o p o r u l u i R o m â n " , d a r m a i p r e t e n ţ i o a s ă şi m a i r ea . Mi-a i t r i m i s ve rsur i l e d u m i t a l e , în „ v a r i a n t ă ined i t ă" . Mi-ai t r i m i s apo i v e r s u r i cu totul nepu­bl ica te - d a r nepubl icab i le . Mi-ai scr i s o s c r i soa re l u n g ă în p roză , în ca re -mi fac1' c ins t ea să -mi povesteş t i in a m ă n u n t toa­te peripeţ i iJe vieţei d u m i t a l e , p â n ă la 19 a n i împ l in i ţ i c â n d ai căzu t î n t r ' u n r.esi-m i s m defini t iv , ca m a r e l e P e t r a r c a . Ul­t i m u l a n de liceu, l 'ai t r e c u t d u p ă m a r i -conflicte cu p ă r i n ţ i i ca re s t ă r u i a u să în­veţi , să „ toceş t i" ; i a r de sc r i e r ea te r ib i lă a' î n t â l n i r i i cu p ro feso ru l de l i m b a g e r m a ­n ă , în fa ţa tabele i n e g r e şi a t en ţ i e i încor­d a t e a în t rege i clase, c â n d în locul verbe lor n e r e g u l a t e " a i p re fe ra t să t r a d u c i d e a d r e p t u l d in „Kaus t" , ţ i -a d a t p r i l e ju l să dovedeş t i că eşti u n sc r i i t o r î n n ă s c u t .

.Am r e ţ i n u t s c r i s o a r e a şi era cât pe-aci s ă publ ic aces t f r a g m e n t .

D a r m ' a m sfiit să fac l i t e r a t u r ă din •v ia ţa d u m i t a l e i n t i m ă .

D i s p e r a t de t ă ce rea revis te i celei miei , f ă r ă p r e a m u l ţ i c i t i tor i , d a r cu pres t ig iu ca o bute l ie de vin vechi m i - a i t r i m i s u n r o m a n în opt su te de p a g i n i pe coli mi­

n i s t e r i a l e , acoper i te cu u n sc r i s m ă r u n t şi f r u m o s r â n d u i t , ca m i l i o a n e de boabe de m ă r g e l e .

T re i l ec tu r i in t re i pe i sag i i d i fer i te cUn c o n t i n e n t u l d u m i t a l e l i t e r a r m i - a u a r ă t a t că a i v r u t s ă scr i i u n David Coperfild şi ţ i -a i s i t u a t eroii î n t r ' u n o r a ş d i n Amer i ­ca, deşi m o r a v u r i l e se g h i c e a u lesne că fu­s e s e r ă observa te î n t r ' u n o ră şe l d in Mun­ten ia , C ă l ă r a ş i s a u Roş io r i i de Vede.

Ţ i - a ş i fi sc r i s să- ţ i t r a d u c i r o m a n u l iu r o m â n e ş t e şi să-1 f ă r â m i ţ e z i în vre-o câ­teva r o m a n e m a i mici , d a r n ' n m avut v reme .

Am crezu t că vei veni î n s u ţ i la redac­ţie să- ţ i r id ic i m o n u m e n t u l de h â r t i e — d a r n ' a i vetfüt. Am t r a s î n c h e e r e a că a-cele opt su te de p a g i n i le-ai transcris, de­s i g u r a n u m e p e n t r u m i n e , căc i în m i c a r e v i s t ă a r fi t r ebu i t s ă le pub l ic t i m p de

..doisprezece - t re i sprezece an i f ă r ă ;ь-

Merupere . - ţ i - ţ i m ă r t u r i s e s c că efori ui d u m i t a l e nîa sjisriat. Câte nopţ i n a i dor­mit , c o p i i n d ? Câte p a g i n i ai copia t de d o u ă ori, p e n t r u că o p a t ă de c e r n e a l ă făcuse ilizibil un „şi", şi se î n t u n e c a iot în ţe lesu l frazei ?.. De câ teor i , d u p ă ce te ai cu lca t , te-ai s cu la t d in nou, ca să sch imbi u n c u v â n t nepo t r iv i t „ î n ă l ţ a t " cu „r id i ­cat" , s a u „ n o r o i " cu . . n ă m o l ' — si să scrii pagina din nou ?...

D u p ă o l u n g ă tăcere , m i - a i t r i m i s o po­e m ă în p r o z ă ne înso ţ i fă de nici o scr i soa­re. A d o u a zi, î n a i n t e încă de-a fi citit po­ema , a m p r i m i t o n o u ă sc r i soa re , p r i n ca re m ă rogi să-ţ i r e s t i t u i m a n u s c r i ô u l refuzat , şi a l ă t u r i şi m ă r c i l e necesa re . î n ace iaş i zi, cu poş ta de s e a r ă p r i m e s c u n s t u d i u foar te sever, a s u p r a r o m a n u l u i ro­m â n e s c c o n t e m p o r a n , p r i n care a r ă ţ i că M. S a d o v e a n u e l ips i t de „forţă c r ea toa ­re", L. R e h r e a n u „n ' a r e s t i l " i a r T. Ar-ghezi „o anifibie m o n s t r u o a s ă şi decon c e r t a n t ă " . S i n g u r u l m a r e p r o z a t o r r o m â n fiste d. F . Aderca „ne 'n ţe les insă , d in ne­fericire, de n i c iun cr i t ic d in zilele n o a s t r e D a r t i m p u l ca re r e p a r ă toate nedrep tă ­ţile, e t c . . "

Ce-ţi p u t e a m răspunde ' . ' . . Că suni d" p ă r e r e a d u m i t a l e ? . . . Ar fi t r ebu i t să pu­blic acel a r t i co l în oare , d a c ă v a n n a i a m e a e r a m a i m u l t d e c â t r ă s f ă ţ a t ă s im-ţ i m â n t u l de m a r e n e d r e p t a t e faţă de cei­lal ţ i sc r i i to r i , e ra m a i mul t decât j ig­nit....

Nu ş t i a m ce să fac . . . Mărc i le p r i m i t e m ă ' n c u r c a u de necrezu t ! Să le r u p ? Să ie b a g în b u z u n a r ? Să ţi-le r e s t i t u i în­t r ' u n plic, f ă r ă nici o a l t ă expl ica ţ ie .'

Le a m şi a c u m pe m a s a m e a de l uc ru şi c â n d vei b inevoi să -mi faci o vizi tă , ţi le voi r e s t i tu i .

A in te rven i t v a r a . cu gene rosu l ei in-tirmezio de p ă s ă r i care f lueră p r in lunc i , • le c impoae ca re s u s p i n ă în vâlcele, de c l inghe te de t u r m e de oi, pe costişe m u n ­toase, de t oacă s t i n g h e r ă în t ă c e r e a m ă ­năs t i r i lor . . . U i t a s e m de d-ta. O s i n g u r ă d a t ă , d a c ă nu mâ 'n şe l , ţ i - a m r egăs i t nu­mele î n t r ' o rev is tă obscură a u n u i profe­sor m e d i o c r u şi u n i v e r s i t a r .

D a r cu t o a m n a , c â n d toa t e zăr i le şi a u i r a s perdele le , i a r o a m e n i i t r ec u n i i pe l ângă a l ţ i i p r i n cea ţă f ă ră se vadă . fără să-şi vo rbească , f ă r ă să se p r e s i m t ă ui reven i t î n t r ' u n plic a l b a s t r u închis , în­nobi la t de o m e d a l i e de c e a r ă roşie pe care i m p r i m a s e ş i m o n o g r a m a n u m e l u i . Sc r i soa rea , pe h â r t i e violacee, g r o a s ă , scă­p a r ă in l i ter i le ei, î nconde i a t ă cu o cer­nea lă de va r şi de d i a m a n t .

Aceas tă nobleţe , n e b ă n u i t ă , m ă r t u r i ­sesc •— m ' a î n c r e d i n ţ a t ca şi cele opt su te de pag in i scr ise m ă r u n t , că suf le tul du­mi ta l e e î n t r ' a d e v ă r înse ta t d u p ă ceva . . Semn b u n !

Imi sér ia i cu o r e ţ ine re in ton ca re as­cundea o ciudă a m a r ă şi învech i t ă . I m :

i r i m e t e a i v e r s u r i „la î n ă l ţ i m e a celor pe care le pub l i ca ţ i în foaia dv., sper" . I ro­nie !... In post-scripturi — de d o u ă ori şi j u m ă t a t e m a i l u n g decâ t s c r i s o a r e a — ceri să te î n s c r i u p r i n t r e a b o n a ţ i i re ­vistei, u r m â n d să t r i m e ţ i a b o n a m e n t u l , cu cea d i n t â i ocazie" ; m ă rogi să t r i m i t îvvis ta in cazul pub l ică re i ve rsur i lo r— tot în a b o n a m e n t , su ro re i d u m i t a l e m a i m a r i . d o a m n a F lo r i ca Popescu , c o m u n a Dr incen i p r in g a r a Vlăda ia . j u d e ţ u l Vâl­cea, soţ ia şefului du g a r ă , m a r e i ub i t oa r e de l i t e r a t u r ă , ea însăş i r o m a n c i e r ă *şi „ a d m i r a t o a r e a f renet ică a r o m a n u l u i dv. Ţapul, pe care Ta î m p r u m u t a t t u t u r o r pr ie tenelor , dor ind ch ia r să vă cu noască personal . . . "

Ve r su r i l e e r a u publ icabi le . Un vers , în deosebi, t r ă d a s u a v i t a t e a d u r e r o a s ă a u -nu i s e n t i m e n t t r ă i t cu a d e v ă r a t , şi re ţ i ­nu t ca un zumzet obosit de c o a r d ă de vi­o a r ă în a m i n t i r e . Dar p u t e a m oa re să m ă las — fie şi în a p a r e n ţ ă — c a p t a t de d o u ă a b o n a m e n t e , d i n t r e care u n u l , cu deose­bire s educă to r , al d o a m n e i F lor ica Po­pescu ?...

Nu, a m făptuit o n e d r e p t a t e . г е с ш ю о С , d a r n u ţ i -am publ ica t nici ve r su r i l e , de­s igur , m u l t m a i b u n e decâ t m u l t e d in i.ele pe ca re le publ ic deobicei in n u m i t a foaie l i t e r a r ă .

N ' a ş i fi crezut î n s ă ca e l a n u l d u m i t a l e că t r e poezie, o t r ă v i t de nepr iceper i l e şi ne del ica te ţ i le mele. să ia forme a t â t de ne­a ş t e p t a t e .

Ai scos o r e v i s t ă l u n a r ă g r a n d i o a s a cu coper te e l egan te i l u s t r a t e de u n p ic tor m o ­d e r n în ca r e ai publ ica t , în p r ime l e pa­gini , cu l i tere s t i l iza te ve r su r i l e r e fuza t e . In d a r e a de s e a m ă de la u i m ă a s u p r a prozei r o m â n e c o n t e m p o r a n e , — ar t i co­lul pe care-1 p r i m i s e m în a l t ă r e d a c t a r ? -s u b s e m n a t u l este „un vene t ic ca re vi­c iază f r u m o a s a l i m b ă r o m â n e a s c ă ca r? a fost i l u s t r a t ă în Mior i ţa" , c e r â n d la ur­m ă , exc lude rea m e a din Soc ie ta t ea Scr i ­i tor i lor R o m â n i şi e x p u l z a r e a d in ţ a r ă .

Nu te-ai m u l ţ u m i t cu a c e a s t ă s c h i m ba re de p ă r e r i ; a i i n t r a t cu v igoa re î a luptele de a r t ă Şi ai l ua t , la c a f e n e a u a li­t e r a r ă , p a r t e t u t u r o r a d v e r s a r i l o r me i . î n t r ' o î m p r e j u r a r e , cu deosebire g rea pen-t i u acei a d v e r s a r i c ă r o r a le s căpase d m m â n ă conde iu l fr înt si n u le m a i r ă m ă ­sese decâ t „calea de fapt" , te-ai î m b ă t a t şi a i a p ă r u t în ca fenea pa l id , cu gu l e ru l p a r d e s i u l ui r id ica t şi cu o bâ t ă n i ţ e lu ş dosită. . .

* In s e a r a aceea a m l u a t h o t ă r î r e a să

scr iu u n m a n u a l al b u n u l u i l i t e ra t . II s c r iu g â n d i n d u - m ă la d u m n e a t a ,

s c u m p u l m e u a d v e r s a r şi f ra te . Citeşte-1 şi u n d e voi g reş i , î n d r e p t e a -

ză -mă . F . ADRRC.y

840. — U N I V E R S U L L I T E R A R

i n s frei ш ti Ta Ye UN MANIFEST AL LUI FRANCIS JAMMES

P E N T R U D I V I N A D U R E R E

Francis Jammes, scriitorul întârziat al simbolismului francez, contimporan cu patru din generaţiile literare ale istoriei moderne, e în viaţa actuală a literelor un palliaren. Străin de tot ce a frământat sufletul generaţiei care a trăit răsboiul, poetul încearcă o revenire, o scuturare din închistarea, pe care o simte că-l copleşeşte.

Ѵоід scrie s implu şi drept, cu riscul de a displace. Prudenţa rău înţe leasă e o poltronă sau o ipocrită pentru u-uzul acelora, pe care miraju l onoruri­lor li ţ ine legaţi şi îi farmecă, p â n ă la moarte. Dar omul care a văzut des fă ' şurându-se înaintea sa mode succesive, fără să fie ispitit să le adopteze pen­tru a-şi atrage t iner imea şi snobii, ace­la nu s'ar putea pleca cererilor lumii , ambiţiei şi politicei.

Poetul, iau acest cuvânt în accepţiu­nea sa cea mai magnif ică , trebue să primească gloria, cel m a i mare dizol­vant al său , cu aceeaşi seninătate cu care va şti să suporte izolarea şi ne­dreptatea, s t imulente minunate ale unui suflet, care se impune posterităţii sau, ceeace este mai de admirat , sie-şi. In clipa când apare această carte, unde mi-am dat întreagă cea mai mare dra­goste, Divina Durere, vreau să m ă ex­plic aici. a t ingând prăpast ia ce m ă se­pară din ce în ce mai mul t de literaf-tura şi arta cont imporană în general.

Voiu spune deci că această prăpastie este săpată de oameni , cari, poate, cau­tă sinceritatea, dar cari au pierdut de­s igur raţ iunea. înţe leg pe aceia, care gonesc durerea şi o înlocuesc printr'un fel de beţie (dionisiatcă ?), fie ea provo-eată prm droguri, cu l tura - megaloma­niei sau prin cele mai rele experienţe genesice. Nu primesc schimbul.

Pretenţ ia de a se sustrage celui mai tangibi l şi celui m a i constant dintre elementele, cari compun firea omului— căci, în u l t imă analiză, aci este defec­tul cuirasei acestor oameni — nu este decât o absurditate Oarbă, mută şi surdă.

Din toate t impurile şi în totdeauna, şi mul t înainte de drama inf inită a Calvarului, care va diviniza Crucea, durerea a fost subiectul dominant al oricărei mari opere omeneşti . Şi Odi­seea, şi tragici i greci, înainte de „Chau-son de Roland" şi Shakespeare, departe de a-i izgoni din suflet, deschid porti-eele so lemne ale geniului lor îndurera­ţilor, păgâni e drept. Sub această for­mulă brutală, care se numeşte fatali­tate, dar care, vivificată, va fi resemna­rea creştină care duce la mântuire .

Sistemul, pe care-1 condamn, fie că-i inca'rnat într'un soviet, u n prus ian pe­dant sau un predicant luteran, este ace­laş la Tolstoi, Nietzsche' sau Gide. Dar tn t imp ce primul ne invită la practica unu i evanghe l i sm fără Dumnezeu (Dumnezeu e tn noi), care ne va vin­deca de cancer, de dureri de dinţi, de război şi de groaza morţii , al doilea propovăduieşte un fel de sursum corda, f r s ţ i e căruia un jupuit ele T Í J ar uita

durerea la vederea purpurei sângelui său la (Volonté de puissance) şi al trei­lea o metodă care, deşi тгЛ repugnan­tă, nu e mai eficace (Corydon).

Doi dintre aceşti abstracţ/ori de chin-tesenţe ar puteai să-mi obiecteze — dar unul a murit de frig în t impul unui acces de dromomanie , celălalt a murit nebun într'un azil, ceeace all treilea nu va întârzia să declare : că n'am nici ca­l i tatea nici mandatu l pentru a soluţio­na atât de grave probleme, spiritul meu fiind, după părerea sa, inapt pentru fi­lozofie : şi aşi face mai bine să m ă în­torc la Romanul iepurelui.

Dar tocmai ! Mă explic în „Divina Du­rere" : eu şt iu că iepurele m e u are un sens, bunul simţ, care es t i pentru el simţul vitezei, tot &şa cum a m pe cel al realităţei, pe care aceşti oameni nu-1 au, f i indcă nu vor să vadă viaţa aşa cum e. Totuşi, c u m m ă aştept la ceeace unul sau altul va încerca să-mi impue cu insufic ienta sa suficienţă, îi declar, înainte de a relua firul discursului meu, că sunt decis să m ă iau, de azi în­cepând, drept cel mai intel igent dintre oameni .

A izgoni durerea, prin urmare a se izgoni, aiceasta e boala secolului. Am denunţat pe cei trei şefi ai acestor duş­mani ai vieţii. De ce nu-i aci Dante, care să-i p lângă armonios , să coboare până la cercul cel mai de jos unde mi­şună aceste larve cu cămăş i le perlate, care deţin recordul bucuriei dionisiace : s inuciderea, căreia îi produceau, exal-tându-le, mij loacele cele mai uşoare ; şi aceşti embrioni prinşi în ace, pe cari, prin nu şt iu ce metodă radioscopică, îi exhibau în opusculele lor ! Am numit suprareal ismul .

O astfel de aberaţie nu putea să na reacţioneze asupra materiei , admirabi lă prin ea însăşi , f i indcă poartă spiritele, cari o conduc ; respectată, onorată în piatra şi l emnul catedralei marelor e-poci ale credinţei, dar falsif icată, dis­preţuită, investită, denaturată, conrup-tă, sofist icată de demonii de care vor­besc. Diavjolul nu iubeşte materia, fiindcă-i delal Domnul , dar se serveşte de ea şi o deformează. EI îi distruge ar­monia şi o întoarce delà sensul , pe care îl a i '

Fiecase secol impune materiei forma, pe care a născut-o spiritul său. Nobila durere n'a dat numai lui Racine ace', r i tm solemn, aceá curbă grandioasă , dar întregei arte din t impul său, bal­coanelor, corăbiilor, femeilor lui Pouss in .

Durerea, deşi păgână , • ac»a car* in­

spiră aripa Victoriei delà Samothrace, şi lyrele acelora cari o cântaţră : victo­ria nu se în tâmplă fără morţi . Şi chiar geniul care comandă mişcări le Phedrei prezida subl imele salturi ale lui Pascal.

Câteodată se naşte r jn orbitor ciclon spir i tual , care înglobează pe toţi cei, cari au înţeles că un sacrif iciu le ѳ ne­cesar : cufundarea în sângele lui Christ. Şi iată de ce, p â n ă acum, în toate şco­lile universului , pictori şi sculptori ţi­nură să purifice prin numeroase re­prezentări ale divinei dureri, ceeace pa­s iunea lor puţ in prea mul t deslănţuită, le-o inspirase sau le-ar inspiráló .

De aci, sent imentul de jenă al celora, cari opun un non serviam Crucei vii, îna intea contrastului dintre Flaman­dele lui Rubens şi Golgothele sale. Men­tal itate de mis t ic din Nord, obiectează ei, care scapă în întregime psihologiei noastre actuale . Greşesc. N u trebue pri-rvit decât adevărul pentru a şti că cei m a i mar i s'au aruncat în încercarea Calvarului , pe care-1 retrăiau câteodată ei înş iş i şi pe care-1 ş t iau necesar echi­l ibrului geniu lu i lor.

Minas, Eaque şi Rhadamante vorbesc la m a s a lor, acoperită cu purpura curţilor cu juri. Fiecare ţine o carte deschisă îna intea lui. Aceşt ia sunt cei trei evanghel i ş t i a i Antechristului , de cari a m vorbit la început, cari au pur­tat fructele lor de cenuşă : Dumnezeu e în noi; Voinţa Puterei; Corydon. Dar Corydon st avut ca prim titlu Narcissus. Vai !

Să l ă s ă m pe morţi . N u m ă v,oi ocupa nici de Minos, nici de Eaque, dar voi spune lui R h a d a m a n t e :

Te-am cunoscut tânăr, bun, generos şi fermecător—pur poate ! De ce n'ai primit Durerea când a venit ? Te-am cunoscut cu un geniu născând, care se­m ă n a stelei dimineţei . De ce te-ai revol­tat contra durerii ? Te-am cunoscut în zori, când, Alyssa îmbrăţişându-te, lea­gănul tău înflorit zbura deasupra po­rumbeilor. „De ce ai respins durerea ? N'ai fi avut tu „un loc în adunări", cum ar fi spus bătrânele noastre mătuş i hu-gherţote? Eu însumi , cu părul meu alb, ţi-aşi fi avut laurul m e u sălbatec. Di­v ina m e a durere, гщі fi trebuit să ţi-o dedic ţie. Şti ind ceeace ştii, de ce nu i-ai dat un pahar de apă seara', când s'a a-propiat sf ioasă de căminul tău ? Ce nu ţi-ar fi dat ea în schimb !

A c u m ea priveşte răul ce l-ai făcut a-cestor mediocri . Nu-i ea aceea care se răzbună pe tine. Tu însuţi , vai, eşti a-cela, care o răzbuni.

Iţi trimit... Iţi trimit divina mee. du­rere.

I'HANCISC. JA M MKS

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 841

c inematografu l PROPAGANDA CULTURALĂ PRIN CINEMATOGRAF

I N S T R Ă I N Ă T A T E . . . N U L A N O I

Se vorbeş te şi la noi în t i m p u l d in u r m ă desp re i m p o r t a n t a f i lmu lu i ca fac tor de educa ţ i e civică. Se vorbeş te şi se r.crie d in zi în zi tot m a i m u l t , tot

I m a i s t ă r u i t o r , d a r de făcut p r e a p u ţ i n i se face. Dacă n u a l t a , d a r d e o c a m d a t ă ; s ' a r pu tea o c u p a cel pu ţ i n c ineva de là ( Min i s t e ru l Ar te lo r cu a c e a s t ă p r o b l e m ă . .

D a r cine ? !... ; Deia i n i ţ i a t i va p a r t i c u l a r ă nu p u t e m ! a ş t e p t a n imic , c â t ă v r e m e S t a t u l im-i p u n e şi r e p r e s e n t a ţ i u n i l e c u l t u r a l e cu i ace leaş i t axe one roase (2G %) ca şi spec-f facolele p u r d i s t r ac t ive , i î n t r ' u n n u m ă r a l revis te i a m a r ă ­

t a t ce se face în A p u s în a c e a s t ă di­recţ ie şi a m p r o p u s <S se i n t r o d u c ă şi la noi aceleaş i î n l e sn i r i . F ă r ă in t e rven ­ţ ia S t a t u l u i n ic i r e p r e z e n t a ţ i u n i l e cu f i lme educa t i ve nu s u n t posibile, i a r la p r o d u c e r e a de fi lme c u l t u r a l e nici g â n d i m ă c a r n u ne p u t e m

Sp i cu im din revis te le de spec ia l i t a t e d in Viena şi Ber l in câ t eva i n f o r m a ţ i u n i de sp re m i ş c ă r i l e şi n ă z u i n ţ e l e m a i nou i în d o m e n i u l c i n e m a t o g r a f u l u i de Propa­g a n d a c u l t u r a l ă . Din a c e a s t a c i t i to ru l îşi poa t e d a s e a m a , ce desvo l t a re a l u a t f i lmul i n s t r u c t i v şi ce î n t i n d e r e m a r e a u r e p r e z e n t a ţ i u n i l e de p r o p a g a n d ă .

In Elvefia

In Bavaria

Cel m a i m a r e c ă m i n s t u d e n ţ e s c d in E u r o p a e c ă m i n u l s t u d e n ţ i l o r d in M ü n ­chen Are fot ce-i t i e b u e t i n e r e t u l u i venit, în a c e a s t ă ce ta te u n i v e r s i t a r ă să-ş i facă s tudi i le . Pe d e a s u r a m a i a r e o sa l ă de c i n e m a t i g r a f cu 700 de locur i , d e s t i n a t ă exclus iv r e p r e z e n t a n ţ i u n i l o r c u l t u r a l e , pe ca re socie ta tea s t uden ţ i l o r , a că re i p ro ­p r i e t a t e e c ă m i n u l , le o r g a n i z e a z ă cu c o n c u r s u l asoc ia ţ i e i de f i lme d i n Bava­r ia .

In Germania, Franţa, Rusia

Dai* n u n u m a i c a p i t a l a Bava r i e i , ci toa te o raşe le d in G e r m a n i a a u c inema­togra fe p e n t r u f i lme i n s t r u c t i v e . In -ora­şele u n d e n u .s'au c o n s t r u i t î ncă l oca lu r i p r o p r i i , s a u t r a n s f o r m a t ' în c i n e m a t o ­gra fe c u l t u r a l e să l i le festive ale şcoale-lor. I

C i n e m a t o g r a f e şco lare în n u m ă r foar te m a r e se g ă s e s c şi în F r a n ţ a şi în cele­la l te s t a t e d in A p u s .

I n B u s i a n u m ă r u l c i n e m a t o g r a f e l o r şco la re s tab i le e n i a i r e d u s , d a r în s c h i m b s a u o r g a n i z a t n u m e r o a s e c ine­m a t o g r a f e a m b u l a n t e . P e n t r u a a t r a g e

un n u m ă r cât. m a i m a r e de spec ta to r i la r e p r e z e n t a ţ i u n i l e da t e cu scop de pro­p a g a n d ă c u l t u r a l ă şi pol i t ică , r e g i m u l sovietic a d i s p u s i n t r o d u c e r e a p r o p a ­g a n d e l o r mix te , c o m p u s e în p ropor ţ i e de d o u ă t r e i m i din f i lme d i s t r ac t i ve şi o t r e i m e fi lme dp p r o p a g a n d ă . In u r m a aces te i d i spoz i t iun i , d i r e c ţ i u n e a societă ţ i i , , So rokmo" din Moscova a l u a t deci-z iunea ca în v i i tor s ă n u p r o d u c ă f i lme m a i l u n g i de 1700 m e t r i , astfel ca r e s t u l p r o g r a m u l u i p â n ă la 2500—2300 m e t r i să se complec te l e cu fi lme educa t i ve .

V o m c o n t i n u a in n u m e r e l e v i i toa re cu a r ă t a r e a p i lde lor b u n e d in a l te ţ ă r i şi vom reven i m e r e u la î n t r e b ă r i l e :

1. (Лпе suri t la, noi fac tor i i c h e m a ţ i să se ocupe cu i m p o r t a n t a p r o b l e m ă a pro­p a g a n d e i c u l t u r a l e p r i n f i lm 7

2. C u m cred aceş t i fac tor i să în lesnea ­scă c i n e m a t o g r a f e l o r a n g a j a r e a f i lmelor c u l t u r a l e şi Î n t o c m i r e a u n o r p r o g r a m e pot r iv i te , i n s t r u c t i v e si d i s t r ac t ive ?

3. C â n d şi cu ce mi j loace v o m începe şi noi o d a t ă să p r o d u c e m filme i n s t r u c ­tive, fie c h i a r şi n u m a i j u r n a l e cu ac­t u a l i t ă ţ i d in v i a ţ a c u l t u r a l ă , soc ia lă şi economică a p o p o r u l u i n o s t r u , cu ve­der i de o r in o r a şe şi de là ţ a r ă , delà m i m t e , de là c â m p i e şi de là mare? . . .

GH. C. B I R A E S C U

S'a cons t i t u i t de c u r â n d Ia Z u r i c h o soc ie ta te c u l t u r a l ă , n u m i t ă c o m u n i t a t e a s n u a soc i a ţ i a f u m u l u i c u l t u r a l (Kul tu r -f i lmseme inde ) , cu sconul de a o r s a n i z a în f iecare Dumin ică ' câ te u n m a t i n e u cu f i lme educa t ive d in d o m e n i u l ş t i in ţe lor n a t u r a l e , is toriei , geograf ie i , a ş t i in ţ e lo r t ehn ice , etc. S'a l a n s a t u n ape l carp s 'a t r i m i s t u t u r o r locu i to r i lo r Elveţ ie i invi -t â n d u - i să se înscr ie în a c e a s t ă socie­ta te . Apelul e s e m n a t de d i r e c ţ i u n e a ci­n e m a t o g r a f e l o r şco lare , de c o m i s i u n e a p e n t r u confer in ţe publ ice a soc. P e s t a ­lozzi de comis iunea p e n t r u re formele c i n e m a t o g r a f i c e şi de a l te soc ie tă ţ i cul­t u r a l e .

In Olanda

I n t r e a s a v ia ţă c u l t u r a l ă şi e c o n o m i c ă a Olande i e c u p r i n s ă în câ t eva d u z i n e de f i lme cu l tu ra l e . L a i n t e r v e n ţ i a guve r ­n u l u i o landez, d o u ă d in aces te f i lme au fost p ro iec ta t e zilele t r e c u t e la c o n g r e s u l i n t e r n a t i o n a l al a r t e l o r p o p u l a r e ţ i n u t la P r a g a . U n u l d in ele e u n p r e ţ i o s do­c u m e n t i s to r i e -cu l tu ra l . C u p r i n d e v i a ţ a soc ia lă şi po r tu l p i to resc a l locu i to r i lo r de pe i n s u l a M a r k e n P r i n m a r i l e l u c r ă r i de î n d i g u i r e a l acu lu i Zu ide r , i n s u l a M a r k e n va r ă m â n e d o a r u n t e r en m a i r i d i ca t , un p l a tou pe în t in sa c â m p i e ro ­d i t o a r e şi p r e s ă r a t ă în v i i to r cu n u m e ­r o a s e a ş e z ă r i omeneş t i , cu t o a t e că a s ­tăz i e l ac ca toa te Incur i le n o a s t r e să ­r a t e d in Dobrogea . Atâ t d o a r că e m a i m a r e .

M A R I I M A E Ş T R I

BOUCHER: fata goală

4»

842. - U N I V E R S U L L I T E R A R

p in s ¥ • ca _ .* . c

E X P O Z I Ţ I I L E A C T U A L E ATENEUL ROMAN

D-l S E V E R I N , veşnic cu ace leaş lu­c r ă r i obsedan te p r i n co lor i tu l lor b i za r şi m a i eues p r i n i n t e r p e r t a r e a n a t u r i i în roş, ga lben şi a l b a s t r u : d u p ă p lăce re .

D. P A N IOANID. — D u p ă c u m a v e m doctor i de n a s , de boli i n t e r n e şi de boli vener ice , tot a ş a a v e m şi p ic to r i de „hore" .

D-l G H E N E A . — E x p u n e cu u n secol

LEONIDA: Nud

p red t â r z i u . P o p o r u l r o m â n a t r e c u t de faza c â n d t r e b u i a s ă i se d e s c h i d ă ochi i cu т і Д о а с е r u d i m e n t a r e .

D-l L E O N I D A . — E x p u n e s c u l p t u r ă . Reuşeş te s ă m a r c h e z e n u d u r i l o r de fe­mei, m i ş c ă r i a f rodis iace ca rac t e r i s t i ce . E v a d a t d in formele clasice e î n t r ' u n con­t i n u u proces de s t i l i za re ca r e t r ebue să a j u n g ă p â n ă în concepţ ie .

S t i l i za rea n u e n u m a i h a i n ă ci t r e b u e s ă fie în î n s ă ş i ide ia c r e a t o a r e .

Divers în subiecte , i n t e r e s â n d u - s e p r e a m u l t de a m ă n u n t , d-l L e o n i d a a d u ­ce u n p re ţ ios a p o r t în s c u l p t u r a r o m â ­n e a s c ă .

De r e m a r c a t „ C e r a m i c a " r a m u r ă de a r t ă p u ţ i n u z i t a t ă la noi .

D-l L e o n i d a a t r e c u t pes te î nce rcă r i l e de oale şi de r iva te le lor, a le a l t o r a , şi a

r ea l i za t i n t e r e s a n t e l u c r ă r i p r i n t r e ca r i u n n u d şi u n bus t , s u n t a d m i r a b i l e .

R e g r e t ă m că l ipsa de s p a ţ i u ne opre­şte s ă de sc r i em l u c r ă r i l e în p a r t e . Rea­m i n t i m doa r „Sf-tul G h c f r g h e " în b ronz expus şi la s a l o n u l oficial de a n u l aces t a

D-na MARIA G R I G O R E S C U . — I n pu­ţ inele l u c r ă r i expuse con tează câ t eva în­ce r că r i de „ a n i m a l e " , concepu te in fan t i l şi l ips i te de m i ş c a r e şi a r m o n i e în l in i i : cond i ţ i un i esen ţ ia le .

MOZART

D-l B A L I N T - E G I P T , f ă r ă s ă p u t e m a f i r m a dacă p ic to ru l s a u l u c r ă r i l e s u n t d in Egip t .

Cu rezerve a s u p r a i m a g i n a ţ i e i fecun­dă în s a t i r i , f aun i , sf inxi şi a l te p r ă p ă s t i i eg ip tene , r e g r e t ă m că n u ne p u t e m ocu­pa de a r t a expozan tu lu i .

D-l BULGARAŞ îşi m e n ţ i n e valoa­rea i s to r ică r e ţ i n â n d pe poziţ ie „ r â n ­cedu l " în a r t ă .

ILEANA

D-l G E O R G E GOBO. — S*u „ m u l t sgo­mot p e n t r u n i m i c " . Un c â n t ă r e ţ r o m a n ­tic a l n a t u r i i pe care-o c o n s i d e r ă tjopită in s i rop de z a h ă r cu s t r ă l u c i r i sidefii de a c a d e a .

D-l Gobô r e p r e z i n t ă o ait& F r a n ţ ă de

câ t acea pe ca r e o r e c u n o a ş t e m noi. Dacă e vo rba de ca l i t ă ţ i r e m a r c c M e

ale a r t i s t u l u i ce e x p u n e , a t u n c i ele nu pot fi gă s i t e decâ t în „aqua- fo r t e" .

f n t r ' a d e v ă r în aces t gen a t â t de pre­t en ţ ios şi a t â t de p u ţ i n c u n o s c u t la noi, d-l Gobô r euşeş t e a p a r e n t să desvolte o v iguroz i t a t e i m p u n ă t o a r e . Ele a r fi incri-t icabi le d a c ă a r fi şi suf ic ient dozate cu efecte p las t i ce de fond.

CĂMINUL „REGINA MARIA"

H A N S - E D E R . — E i n t e r e s a n t ă para­lela ce s ' a r p u t e a face î n t r e d-l Gobô la­t in şi d-l E d e r g e r m a n .

E x p o z a n t u l d e l a - „ R e g i n a M a r i a " e u n t ipic apos to l a l şcoalei no rd ice .

C r u d în t o n a l i t a t e , l u â n d culor i le nu­m a i în v a l o a r e a lor de t r a n s p a r e n t ă şi l u m i n ă , c o n s t r u i n d a c a d e m i c , şi cu o v ă d i t ă p red i lec ţ ie p e n t r u compozi ţ ie , d-l Eder e x p u n e l u c r ă r i va lo roase „Cina cea de t a i n ă " , „ N u n t a de la C a n a " şi „Studiu p e n t r u o compoz i ţ i e" s u n t opere înseni­n a t e c a r i dovedesc u n r e a l t a l e n t dar m a i a les u n ser ios g â n d de m u n c ă .

Aceste qompozi ţ i i r e l ig ioase c<r putea fi def ini t ive d a c ă a r fi fost m a i m u l t in­t e r io r i za te ps ih ic şi d a c ă n ' a r desvălui pe a l o c u r e a o i n c e r t i t u d i n e de construc­ţie. Ar fi fost foar te n i m e r i t ca expoziţia d-lui E d e r să a ibă u n ae r „complec t " care nu ş t i m d in ce p r i c i n ă , nu-1 a r e .

ION SAVA

MARI I M A E Ş T R I

R U B E N S : Judecata lu i Par i s

UNIVERSUL Lia^BAJ».

REDACŢIA VĂZUTĂ DE SAVA Şl SELL:

P. ADERCA, CAMIL P E T R E S C U , B. CECROPIDE, MIHAIL S E B A S T I A N , GEORGE SCRIOŞTEANU, ANDREI TUDOR, I. ŞICLOVANU, MIRCEA DAMIAN, CONST. PACLE, I. SAVA, ION GEORGESCU, EMIL GULIAN

844. = UNIVERSUL LITERAR

cc ize l t i r i« i i * C l *•-€•* CI...

» 9 9 redacţia

In r e d a c ţ i e emoţ ie . Moment so lemn. S u n t a t â t e a l u c r u r i ce se a m i n t e s c a c u m din t r ece rea aces to r cincizeci şi d o u ă de s ă p t ă m â n i de m u n c ă şi p r ie ten ie c o m u ­nă , î n c â t s imţ i d incolo de g l u m a şi su­r â s u l f i ecă ru ia o s i n c e r ă şi a d e v ă r a t ă î n d u i o ş a r e .

Dispoziţ ie de sp i r i t , c a r e a n t r e n e a z ă . R e d a c ţ i a s'a î n t â l n i t s ă „pozeze". Seil s a p r e z e n t a t cu o t e s t ea de h â r t i e şi c inc i v â r f u r i de cre ion. O p e r a ţ i a începe.

Băe ţ i i vor să pozeze în cele m a i feri­cite condi ţ i i , p e n t r u b u n a lor r e p u t a ţ i e .

— Nu, n u . B u z a m a i sub ţ i r e . Ui te ce g u r ă r o t u n d ă . Da de u n d e — o fa ţ ă de copil. Şi u i te , p r e a l-ai făcut u r â t . De-semnează-1 f ă r ă p ă l ă r i e pe Tudor. Ti­m i d c u m e, ă s t a u m b l ă descoper i t de t e a m ă s ă n u r a t eze s a l u t u r i l e .

L ipseş te Gulian. Cl işeul t r e b u e f ăcu t p â n ă d i s e a r ă .

„ P u n e , dom' le , acolo o f a ţ ă f ă r ă b a r b ă şi m u s t ă ţ i , o f run te î n a l t ă şi o c r a v a t ă Cu in fo rmaţ i i l e a s t e a impos ib i l să nu-1 n i m e r e ş t i " .

Seil a r e î n s ă s c r u p u l e de profes ionis t . Pe î n t â i u l v iz i t a to r f ă ră m u s t ă ţ i , îl pof­teşte : „Nu dor i ţ i să poza ţ i p e n t r u un poet ?" Exe rc i ţ i u l n u izbuteş te .

D a r Şiclovanu ? L ipsă , ev ident , ( in ter ­zise fiind ind isc re ţ i i l e , n u p u t e m ind ica locul p r e f e r a t ) . C ineva îl def ineş te î n s ă : o pereche de s p r â n c e n e , c a r e a u p o r n i t să umble .

Mihail Sebastian ţ i n e m o r ţ i ş s ă fie fla­t a t . Are mot ive .

Mircea Damian cere s ă i se l u n g e a s c ă n a s u l .

P r i m a c o r e c t u r ă . F i e c a r e se c a u t ă pe p a g i n ă . George Scrioşteanu, s i m p a t i c u l n o s t r u s e c r e t a r de r edac ţ i e , n u se găse ­şte, şi c â n d d ă D u m n e z e u de se găse ş t e nu-ş i p lace :

— Nu-s eu, d o m n u l e , nu - s . I n t r ' a d e v ă r , o r i ca re d i n t r e noi şi d-ta

cel ca re ci teş t i r â n d u r i l e aces tea , a i p u ­tea să sus ţ i i cu cel p u ţ i n tot a t â ' a suc­ces, că ai pozat . Ceeace îi d ă pr i le j lui Pdcle s ă se p laseze :

— Nu te necă j i degeaba . O să s p u n e m că s u n t eu.

P r a c t i c , Mihail Sebastian p r i n d e v o r b a şi o u t i l i zează .

— L ă s ă m o poză, c a r e să n u semene cu n i m e n i şi cu toţi d e o d a t ă . Dacă se î n t â m p l ă să fie v r e - u n u l u i t a t , ne j u s ­t i f i căm a m a b i l i :

„Ch ia r d-ta eşti , d a ' n u te-a p r i n s p r e a exact" .

Loc p e n t r u r e d a c t o r u l n e c u n o s c u t . — Şt i ţ i ? — ca la Ateneu , loc p e n t r u

m a r e a frescă.

expoziţ ie do caricaturi

Expozi ţ ia de c a r i c a t u r i a colabora to­r u l u i n o s t r u Ion Sava , desch i să în C ă m i ­n u l a r t e lo r „ R e g i n a M a r i a " , e pr i le j zil­n ic de inc iden te a m u z a n t e .

Aşa, u n c e t ă ţ e a n se repezi la n e v a s t a lu i c a m r o t u n d ă , îi a s t u p ă ochii cu m â n a şi-o scoase g r a b n i c a f a r ă : p r i vea pe d. T i tu lescu .

PICASSO ReSntorcându-se la P a r i s , la s f â r ş i t u l

a n u l u i 1902, P i c a s s o t r e c u pe m a l u l s t â n g , la ho te lu l Chamnol l ion , a^oi la ho te lu l Maroc , r u e de Seine (veche lo­c u i n ţ ă de là î n c e p u t u l secolu lu i XVII I , u n d e o c u n ă o c a m e r ă mică , l a m a n s a r ­dă ), p e n t r u » reven i în u r m ă , pe m a l u l d rep t , b o u l e v a r d u l Ba r l i e s şi de aci ple­că, la î n c e p u t u l a n u l u i 1903, în S p a n i a , u n d e s t ă t u u n an .

î n a i n t e de a p ă r ă s i P a r i s u l , î nce rcă să v â n d ă o r a r t e d in r â n z e l e sale m u r i a l b a s t r e ; d a r în z a d a r : a m a t o r i i lip­s e a u şi n ic i o ga le r i e n u vroia să le ia. n ic i m ă c a r în depozit . I n a j u n u l plecă­rei , cedă to tu l p e n t r u 200 f ranc i . D u p ă acea s t a , îşi l u ă pânze le şi se d u s e s ă le înc red in ţeze . în M o n t m a r t r e , p r i e t enu ­lu i s ă u P icho t , c a r e n e a v â n d u n d e le p u n e , le î n ş i r ă pe u n d u l a n . I n n o a p t e a plecărei sa le , P i c a s s o p e n t r u a se în­călzi , a r s e d e s e m n u r i l e şi a c u a r e l e l e sa le a l b a s t r e , d in aceeaş epocă .

R e v e n i n d la P a r i s în p r i m ă v a r a a n u - , lui 1901, se i n s t a l a în u n u l d in ate l ierele f e imoase i c l ăd i r i d i n s t r . R a v i g n a u , , a s t ăz i p i a ţ a Emi le G o u d e a u 13, cnre de i 24 de a n i . deşi l oca t a r i i ei s'r>u s c h i m b a t ' de n e n u m ă r a t e ori , a r ă m a s t o tu ş i ne­s c h i m b a t ă . I n t r e t i m p , P i c a s s o şi-as' con-'-

n i t ä te , ca<re p a r e a-i fi d a t m i s i u n e a de a p ic ta , n u în c r u d a r e a l i t a t e , î ncă mal p u ţ m i d e a l i z â n d — e x p r e s i u n e c^re ar p u t e a c re ia o confuzie— ; d a r sprijinin-du-se r a u n p l a n s u p e r i o r r ea l i t ă ţ e i , a-d icâ r eg i s ând -o în loc de a fi r eg i s a t de ea. „ S u p r a r e a l i s m " u r m â n d s c u r t a ex­pres ie i n s t i t u i t ă de Apo l ina r .

„Cine a r î n d r ă s n i s ă s t ab i l ea scă în a r t ă , f u n c ţ i u n e a s t e r i l ă de a i m i t a na­t u r a " ! CJ sc r i s B a u d e l a i r e . Dealtfel con-ccr.tiile sale s u n t m a i m u l t in tu i t ive de­câ t i n s p i r a t e de ' o pbses ie v izua lă . Se p a r e că m a i î n t â i îşi i m a g i n e a z ă şi apoi ver i f ică Dealtfel ochiul s ă u ascu ţ i t e ob ic inu i t a p r i n d e jocul cel m a i variat, cea m a i repede d i n t r e a t i t u d i n i şi im­pecab i l a sa m e m o r i e îl d i spensează de mode l şi de a te l i e r care-1 j enează şi c a r e nu- i se rveş te .

Tot a n u l 1905 m a r c h e a z ă p e n t r u el cu­l o a r e a v a r i a t ă , cu toa te că p ă s t r a o nre-di lecţ ie p e n t r u a l b a s t r u şi cu tendin ţa de a. m u l t b d i c n s tud i i de a c r o b a ţ i şi ne­g u s t o r i de bâ lc iu . I le rcule le , efebul, e-

lchilibriste, ba le r ine le de là comedi i le de ( b â l c i u , pa ia ţe i care-1 u r m ă r e a d in ado­

lescenţa sa la Ba rce lona , p a i a ţ a pe care o p i c t a în 1903 p e n t r u F r é d é de là „Lepin agi le" , cu un cor teg iu din r b i c i n u i ţ i i ba­lu r i lo r pub l ' ce , n r l a ţ a c ă r e i a n ' a înce-t i n u a t o^era sa a l b a s t r ă , g r a ţ i e bogăţ ie i

de sens ib i l i t a t e şi a mi j loace lo r sa le d e - ; i | t a t n ic i p â n ă a s t ăz i , de a-i d a o serie e x p r e s i u n e . < - a m e ţ i t o a r e de e x e m p l a r e , p u r t â n d mar-

P e p ă m â n t u l d in fa ta a te l ie re lor d in{ ,' ca di fer i te lor sale v a r i a ţ i u n i , c h i a r cu s t r . R a v i g n a u . el î n v a ţ ă ne copiii veci bis te . P e r s o n a g i i l e sa le s u n t n o t a reală, n i lo r să. deseneze pe n i s in , d i n t r ' o sin- <\ î n mi j locul aces to r o a m e n i de bî lc iu. ei g u r ă t ă i e t u r ă , a n i m a l e si p ă s ă r i , meto-f 7 î-nsisi r u ţ i n p a r t i c u l a r i z a ţ i p r i n fan­da în*rebuinţr<tă de B u s h o u g o d i n Con- ' í b r ă o ă m i n t e a lor s i m p l ă şi ace laş gest go be lg i an p e n t r u a î n v ă ţ a f rumoase l e ţ desene geomet r i ce de c a r i se servesc p e n t r u a deco ra ţ e s ă t u r i l e de ra f ia ' s a r

omenesc , r ă m â n â n d m e r e u credincioşi locu in ţe lor lor şi n e s i n c h i s i n d u - s e de m o d a zilei. Re îno i î ncă u m a n i t a t e a sa,

. e r e ind f igur i t i ne re de femei, câ t eoda tă ; d e s b r ă c a t e , de u n f a r m e c î n c ă necunos-

i ' c u t şt ado lescen ţ i ţ i n â n d cai i de frâu, э a r fi foar te p r i m e j d i o a s ă p e n t r u el \ V " c ' t a а Л î ncă l eca d i n t r ' o s ă r i t u r ă . Acea-ă es te t ica s a i -ar fi m a i p u ţ i n d e s - ' , / ' s t ä u m a n i t a t e n u e d u r e r o a s ă , ci n u m a i

cupele s c u l p t a t e în l emn . P i ca s so , în a c e a s t a enocă . este în p l i n ă posesie a u n e i v i r t u o z i t ă ţ i t echn iee de desena to r , c a r e d a c ă es te t ica s a i -ar fi m a i p u ţ vo l t a t ă .

In toa te locuin ţe le sale , a r ă m a s p â n r j . ' / în p rezen t , în a p r o p i e r e de u m i l a u m a T - '

D-na S m a r a ce ru o copie a d-lui Mi h a l a c h e . i n t e r e s â n d - o mode lu l de c ă m a ş n a ţ i o n a l ă .

O d u d u i t ă d in pens ion fu s u r p r i n s ă î n t r ' u n colţ no*ând în a ° - ° n d ă .

Si p u s e vâ r f la t oa t e de l ic ioasa şi cu­n o s c u t a vede tă de c i n e m a , E lv i r a Go-d e a n u .

î n a r m a t ă cu u n c a u c i u c d in acele pe ca r i le a u pol i ţ iş t i i englezi , p r o t e s t ă în c o n t r a f a rdu lu i că d. S a v a a făcut-o s b u r l i t ă . P a c ă d. Cami l P e t r e s c u n ' a r fi i n t e rven i t , e r a s ă se facă s c a n d a l .

S i m p a t i c a n o a s t r ă co l abo ra t ao re , d-na Zoe Lecca, p r o t e s t e a z ă că i-a f ăcu t n a ­sul l u n g .

To tu l a i n t r a t î n s ă în l in i ş te la o ra 7 c â n d s'a s t i n s l u m i n a . -

P â n ă la 31 Dec tmbr ie , c â n d se înch ide expozi ţ ia , s p e r ă m să n u fie nevoe de in­t e r v e n ţ i a d 4 u i Gene ra l N ico leanu .

i « r a v ă şi nob i l ă în a t i t u d i n i . A n u l 1905 { jse inchee cu opere de g r a ţ i e a l e a s ă şi ca

m apogeu , t e r m i n ă p â n z a m ă r e a ţ ă a a l t i m b a n c i l o r , u n d e 6 p e r s o n a g i i în n ă r i m e n a t u r a l ă : o p a i a ţ ă m a r i n a r de •uloare sobră , u n he rcu le , doi t iner i • imnnst ic i , o fetiţă în roch ie s c u r t ă de ' a n s a t o a r e şi o s e l i m a n ă , se opresc în-r ' u n pe i sag iu a d m i r a b i l . P i c t u r ă cele-

Jfcră su "^repusă pe p â n z a a l t o r d o u ă compozi ţ i i tot a t â t de i m p o r t a n t e , l a în­cepu tu l a n u l u i 1914, cu colecţia „Peau de Tours" , p i e r d u t ă p e n t r u p a t r i a ca re l a a d o p t a t , ca şi p e n t r u ţ a r a s a n a t a l ă , m e r g â n d să î m b o g ă ţ e s c ă o colecţie ger­m a n ă p r o m i s ă u n u i m u z e u .

P â n ă la a c e a s t ă epocă în f lo r i toa re , v i a ţ a n ' a fost u ş o a r ă p e n t r u t â n ă r u l ar­t ist . Ceecea d e s e n a şi l u c r a , e r a consi­de rab i l : d a r a m a t o r i i e r a u r a r i . Ex i s t a a t u n c i s t r a d a M a r t i r i l o r î n t r e p a s a g i u l S t e w e n s şi b o u l e v a r d u l Clichy, vis-à-vis de f a ţ a d a l a t e r a l ă a c i r cu lu i Medreno , o d u g h e a n ă de sal te le , u n d e pe pa tu ­r i le ce e r a u scoase z iua în s t r a d ă , t a t ă l Lonl ie r , fost l u p t ă t o r şi m a r e beţ iv, ex­p u n e a în p l in ae r , f ă r ă c ad re adeseor i ,

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 845

literarei o seanţei ele

c w i e t l e Un evreu oferi r eg ine i E l i s abe t a a An­

gliei, o pe r l ă foar te f r u m o a s ă şi m a r e , p e n t r u s u m a fie 20.000 l ivre s t e r l ingé . R e g i n a î n s ă n u vroi să dea o s u m ă a t â t de m a r e p e n t r u u n luc ru care nu e ra de nic i o t r e b u i n ţ ă . Ovre iu l se p r e g ă ­tea să plece p e n t r u a oferi pe r l a a l to r s u v e r a n i : d a r u n n e g u s t o r d in L o n d r a , T h o m a s G r e s h a m , îl c h e m ă la el şi-i d ă d u pe ea, p re ţu l re fuzat de r e g i n ă . Apoi o p isă , v ă r s ă p r a fu l î n t r ' u n p a h a r cu v in şi-1 bău în s ă n ă t a t e a Majes tă -ţei Sale .

. ,Poţi să spu i m a i d e p a r t e , zise el o-v re iu lu i m i r a t , „că r e g i n a p u t e a să- ţ i c u m p e r e pe r l a d a c ă vro ia , deoarece a r e s u p u ş i car i o pot bea în s ă n ă t a t e a sa" .

« Regele Ludovic . — Ei l ip poves tea în t r ' o

zi lui Victor I l u g o că n u iubise decât o s i n g u r ă d a t ă în v ia ţă . Se n u m e a a t u n c i duce de C h a r t r e s , avea şap tesprezece a n i şi obiectul d r a g o s t e i lui e r a d-na de Gen-Iis, femeie f r u m o a s ă , c a r e e r a „ g u v e r n a ­t o r u l " lui şi avea cu douăzec i de a n i m a : m u l t .

E d u c a ţ i a pe ca r e aceas t ă femeie i-o d ă d u fu s p a r t a n ă .

„ T r e b u i a să m ă scol la şase" , poves tea regele . „Lap te , p â i n e p u ţ i n ă , c a r n e f r ip t ă c o m p u n e a t o a t ă h r a n a . Nici o d a t ă ceva dulce . Mă c u l c a m pe t a r e . M u n c e a m f ă r ă î n t r e r u p e r e , n i c i o d a t ă n u m i se a c o r d a nic io p lăce re" .

P r i n ţ u l t r ebu i să înveţe . î n v ă ţ ă să r a d ă ca u n f igaró, să g ă t e a s c ă ca o b u c ă t ă ­r e a s ă , la nevoe să s t r â n g ă m â n a ca u n z i d a r s a n ca u n l ă c ă t u ş .

D-na de Genl is zicea a d e s e a : „ E r a un p r i n ţ , a m făcut d in el u n om, e r a să lba­tec, l -am făcut sociabi l şi p l ă c u t . E r a un laş şi l -am făcut b r a v " .

p â n z e de tot felul. L h u l i e r i u b e a pic­t u r a şi c u m p ă r a f ă r ă s ă a l e a g ă , tot ceeace i se a d u c e a , d a c ă se poa t e n u m i c u m p ă r a r e f ap tu l că d ă d e a c â ţ i v a f r anc i p i c t o r u l u i c ă r u i a îi v i n d e a câte­o d a t ă p â n z a şi cure i-o a d u c e a acoper i ­t ă ou vopsele. Dar la Loul ie r . se g ă s e a u t o t d e a u n a aceşt i c â ţ i va f r anc i în sch im­bu l u n u i desen s a u p i c t u r i .

C â t e o d a t ă p e n t r u a ob ţ ine s u m a e-n o r m i i de 20 de f r a n c i n u e r a u p r e a m u l t e vre 'o zece desene a d m i r a b i l e de P i c a s s c . Şi î m p r e u n ă cu c a m a r a z i i să i , a c e s t a a ş t e a p t ă , p e n t r u ci se a şeza la m a s ă r e î n t o a r c e r e a lui Max J a c o b care le c u m p ă r a m e r i n d e cu p i e s a de a u r . G r a ţ i e ec l e t i smulu i n e g u s t o r u l u i c&re făcea d in d u g h e a n a sa o s u c e u r s a l ă a S a l o n u l u i I ndependen ţ i l o r , g r e ţ i e m a i a l e s case i sale vecinie desch ise , P i c a s s o îi t r ecu o c a n t i t a t e de n e î n c h i p u i t de pânze , a q u f r e l e , p a s t e l u r i , de sene de a r t i ş t i de tot felul şi c h i a r p i c t u r i vechi . Se g ă s e a aci u n Goya şi R e n o i a fu re­p r e z e n t a t aci ca şi v a m e ş u l R o u s s e a u .

ft» c a z €• •* B L O N D E SAU B R U N E ?

Un r o m a n c i e r a m e r i c a n a f i r m a de cu­r â n d , î n t r ' o c a r t e ca re a o b ţ i n u t u n m a r e succes , că b ă r b a ţ i i p re fe ră femeile b londe .

Ori , o s t a t i s t i c ă sos i t ă tot de pes te o-cean, a r a t ă că, d i n 100 fete b r u n e s 'au m ă r i t a t 77, în t i m p ce, d i n 100 b londe s 'au c ă s ă t o r i t n u m a i 53.

Se c u v i n e s ă a d ă o g ă m , că o d a t ă ce s 'a d a t a u t o r u l u i aces te i s t a t i s t i c i l istele nu ­m e r o a s e l o r fete b londe, a c ă r o r că să to r i e a p r o p i a t ă se a n u n ţ a s e , el a r ă s p u n s că o n o u ă ope ra ţ i e va d e s v ă l u i în c u r â n d n u m ă r u l fetelor b r u n e deveni te b londe , pe u r m a bă i lo r de a p ă ox igena t ă , s a u a l t ă s o l u ţ i u n e s i m i l a r ă .

c a r i c a t u r a zi lei CALCUL....

Krlshnamurta (noul Mesia) şi Annie Besant , prezidenta Socie­

tăţ i i de Teosofie

Clientul: — C u m , n u m e r g e p e n d u l a d-vs. ?

Chelnerul: — Ba d a ! d a r când a r a t ă n o u ă ore şi s u n ă 7, n u s u n t de câ t d o u ă .

P R U D E N Ţ A

— D a c ă ţ i i să te m ă r i ţ i , să n u spu i p r e t e n d e n t u l u i t ău , că a i fost ac t r i ţă . . .

COCHETELE. . .

F BL

C u m ţi-se p a r e r o c h i a e i ? M i n u n a t ă ! O î n b ă t r â n e ş t e cu cel p u ţ i n zece an i . (Liefe)

846. - UNIVERSUL LITERAR

V I A T A A M O R O A S A A D O A M N E I T A L L I E N

Paul Reboux Г "" Doamna Taltien, celebra curtezană din timpul revoluţiei franceze, a fost aceia care — generoasă şi întrepidă — a împărţit larg graţiile ei fruntaşilor revoluţiei. A cunoscut pe Robespierre, pe Tallien, pe Barras, pe Napoleon, încă tânărul ofiţer Bonaparte.

Dacă n'are strălucirea doamnei Recamier sau frenezia doamnei de Stăel, DoamnaTallien aduce o notă, care, altfel, ar fi lipsit în evocarea întreagă a acelui timp.

COPILĂRIA

aceleia , c a r e a v e a s ă devie d o a m n a Tal ­lien, a fost s i m p l ă şi în l e sn i t ă , a ş a cum se ob i şnu i a în acea v r e m e . T a t ă l ei, F r a n ­çois C a b a r r u s , m a r e b a n c h e r şi o m cu vază l a Madr id , e r a m u l t p r e a b o g a t ca să n u p o a t ă d a fiicei sa le , Therez ia , e d u c a ţ i a şi c u l t u r a necesa re p e n t r u a pu ­tea face f a ţ ă r a p o r t u r i l o r sale .

L a unsp rezece an i , The rez i a avea înfă­ţ i ş a r e a une i d o m n i ş o a r e . P ă r u l lucios ca m ă t a s e a şi n e g r u o î n c o r o n a cu o n d u l ă r i n a t u r a l e , u n d e f ierul coaforu lu i n u in t e rvenea n i c i o d a t ă . S u r â s u l s ă u oferea spec taco lu l u n u i colier de per le î n t r e v ă ­zu t î n t r ' u n s c r in de p u r p u r ă . T r ă s ă t u r i l e sale a r fi a v u t per fec ţ ia m ă ş t e i u n e i di v in i t ă ţ i grece, d a c ă n a s u l , p u ţ i n p r e a i m p o r t a n t , n ' a r fi d a t o b r a z u l u i u n aer per sona l , u n ae r de for ţă şi de rezoluţ ie . Mâin i le sale sub ţ i r i se m o d e l a u în fie oare zi, ca re t recea , i a r p iep tu l înce ta dc a fi ace la al une i fetiţe, ofer ind, d a c ă nu forma, cel p u ţ i n p r o m i s i u n i l e a r m o n i o a s e ale p u b e r t ă ţ i i .

Therez ia n ' a v e a decâ t a t r a c ţ i i n a t u r a l e , căci sp i r i t u l ei p r i m i s e p r e a p u ţ i n e po doabe .

A s c u l t â n d pe aba te le , ca re da lecţi i f ra ţ i lor ei, ea se iniţia în secrete le susp inu ­lui şi ale verbelor deponen te d in l i m b a l a t i n ă , l u c r u cu c e t e avea s ă se f ă l ească rnai t â r z i u .

Astfel a j u n s e să înveţe m a i m u l t şi m a i repede decâ t f ra ţ i i ei, fapt ca re contr i ­bui p u ţ i n ca p rofesoru l să-i a d u c ă lau­dele sale .

S 'ar p u t e a vedea în aces t u m i l aba t e , care p r i v i a m a i l u m e ş t e decâ t a r fi t re ­bui t , p r i m u l ca re sufer i a t r a c ţ i a T h e r e -siei. Acesta fu însă

UNCHIUL GALABERT

fratele d o a m n e i C a b a r r u s , care , că lă to­r ind de là B a y o n n e spre Madr id , prof i ta de ocazie p e n t r u a-şi v iz i ta sora . Sos i rea u n c h i u l u i G a l a b e r t fu u n e v e n i m e n t pen­t r u t o a t ă f ami l i a C a b a r r u s , d a r m a i ales p e n t r u T h e r e s i a şi p e n t r u î n suş i u n c h i u l Ga labe r t , ca re îşi a s c u n d e a în s u r p r i z ă d o r i n ţ a . Nu m a i pu ţ i n precocea Theres ia î n d r ă z n i să v a d ă o p r o m i s i u n e în s t a t u r i b ine f ăcu t ă şi în fa ţa î n d r ă z n e ţ barbă t e a s c ă şi t â n ă r ă a u n c h i u l u i ei. D a r pro­babi l că u n c h i u l Ga l abe r t î n c e r c ă o cris­t a l i z ă r i a a d m i r a ţ i e i sale, căci r ezu l t a ­

tul e v e n i m e n t u l u i fu p lpcarea sa r a p i d ă şi m o t i v a t ă dub ios sp re B a y o n n e .

T â r z i u , t r e c â n d p r i n fa ţa d o r m i t o r u l u i t a t ă l u i ei, auz i î n t â m p l ă t o r u r m ă t o a r e i conversa ţ i e , care- i l ă m u r i m i s t e r u l ple­căr i i p r ec ip i t a t e a u n c h i u l u i G a l a b e r t :

— „Dar b ine fratele t ă u şi-a p i e r d u t capu l !"

— Şi eu cred. C â n d mi-a î m p ă r t ă ş i t i n t e n ţ i a sa, mi -a venit. . .

— Eş t i cel p u ţ i n s igu r de v i r t u t e a lui ? N 'a î n f ăp tu i t el oa re câ teva t e n t a t i v e a-bominab i l e , care să-1 facă să c r e a d ă că-i a g r e a t ?

— Cert că nu , d r a g u l m e u . R ă s p u n d p e n t r u sânge le zneu. D a r ce vrei... The­res ia , la v â r s t a une i fetiţe, este de ja o d o m n i ş o a r ă . A t â t a v r eme câ t n u o vom fi s tab i l i t -o , vom r i sca acc iden te de felul acesta. . . . Tu şti i c â t de m u l t este ea o-biectul a ten ţ i e i b ă r b a ţ i l o r , in Madrid. . . .

— Ce-are a face ! A o cere în că s ă t o r i e c â n d ea n ' a r e decâ t doisprezece a n i şi fratele t ă u treizeci şi doi e o a d e v ă r a t ă î n d r ă z n e a l ă , ' o obrăzn ic ie !

Şi p e n t r u a nu-ş i c o m p r o m i t e s i t u a ţ i a la cur te , F r a n ç o i s C a b a r r u s h o t ă r a să-şi expedieze f a m i l i a Ia P a r i s , u n d e va locui la d o m n u l de Boisge loup, cons i l ie r la c u r t e şi p r i e t e n al lui F r a n ç o i s Cabar ­r u s .

D u p ă voia ju l d e s t u l de l u n g , făcut cu poş t a l i onu l d o a m n a C a b a r r u s , cei t re i copii şi p r e c e p t o r u l lor sos i r ă la P a r i s u n d e a v u r ă n e p l ă c u t a s u r p r i z ă să con­s t a t e că d o m n u l de Boisge loup t o c m a i m u r i s e . F u r ă to tuş i p r i m i ţ i şi găzdu i ţ i de v ă d u v a sa , p â n ă ce, p r in l u n a l u m e a acel ui aş an , F r a n ç o i s C a b a r r u s veni la P a r i s şi, ob i şnu i t cu fas tu l cu r ţ e i soa-niole, î n c h i r i a p e n t r u f ami l i a sa u n „ h o . te l" e l egan t şi luxos , în c e n t r u l P a r i s u ­lui m o n d e n .

NICOLAS de LABORDE

Am s p u s m a i sus că p r i m u l , care sufer i a t r ac ţ i i l e Theres ie i , fu u n c h i u l ei Ga la -ber t . De fapt — şi vă rog să l ua ţ i aces t c u v â n t în sensu l s ă u cel m a i s t r ic t — aces ta fu Nicolae de Laborde , ca re pe c â n d ieşea d i n t r ' o p r ăvă l i e , o acos t ă şi îi făcu cunoş-t i inţa. Din s c u r t a lor con vorb i re c o n s t a t a r ă că p ă r i n ţ i i lor se cu­n o ş t e a u şi a d o u a zi, d u p ă regule le bu nei cuv i in ţe d in acea v reme , Nico las de L a b o r d e , î m p r e u n ă cu fra te le s ă u m a i m a r e şi cu m a m a sa, v i z i t a r ă pe d o a m n a C a b a r r u s .

In s c u r t t i m p Nicolas Marcha inv i l l e de Labo rde şi Bou te rv i l l i e r s de Laborde î m p r e u n ă cu T h e r e s i a fu ră cei m a i ne­d e s p ă r ţ i ţ i p r i e t en i .

In fiece s ea r ă cei t r e i se p l i m b a u , The­res ia î n t r e cei doui f raţ i , d e p a r t e de oa­m e n i şi, a f u n d â n d u - s e n u r a r e o r i în ini-m a i p ă d u r e i .

Aci, deşi m a i la l rg , cei t re i pr ie teni u m b l a u m a i î nghesu i ţ i u n u l în a l tu l .

— Ce bine-i aici ! s p u n e a The re s i a . — Vreau să -mi pe t rec n o a p t e a î n t r e g ă aici! D a r ce î n t u n e r i c ! V r e a u s ă v ă s i m t a-p r o a p e de m i n e , a p r o a p e de tot...

Mi-e frică,.. P e n t r u a o a p ă r a m a i bine, ei o cupr in ­

d e a u . U n u l o ţ i nea de gâ t , ce lă la l t îi cu­pr insese mi j locul . O t ă c e r e v a s t ă domnea

pe f i r m a m e n t . O p r i v i g h e t o a r e cân ta . — Ce f r u m o s ! Ah ! d ragos tea . . . sus­

p i n a T h e r e s i a şi cei dou i f ra ţ i îi s t r â n ­ge; u mi j locu l . La cel m a i m i c sgomot ea se a l ipea f r i coasă de ei.

The res i a spe r a că u n u l d in f ra ţ i o să-i c e a r ă m â n a . Voia s ă se m ă r i t e , d a r pen­t ru ea c ă s ă t o r i a e r a l i be r t a t ea . U n băr­ba t e p r i m i t p e n t r u s t a r e a pe ca r e ţi-o dă, p e n t r u v ia ta , pe ca re o pe rmi t e , pen­t ru luxul , pe ca re îl a s i g u r ă .

Marcha inv i l l e s a u Boute rv i l l i e r s ? Care va înce rca m a i r e p e d e ? T h e r e s i a aş tep ta . A m â n d o i îi p l ăceau . Ins fâ r ş i t , deşi cei doui fraţi e r a u la fel de exa l ta ţ i , Nicolas Maicha inv i l l e de L a b o r d e se a r ă t ă cel m a i î n d r ă z n e ţ , s ă r u t â n d pe Theres i a , în faţa ce lu i la la t .

Cei doui e r a u geloşi u n u l de a l tu l , d a r n u se p u t e a u ur î . Bou te rv i l l i e r s înce tă să p a r t i c i p e la p l i m b ă r i l e n o c t u r n e şi d u p ă un t i m p plecă la P a r i s .

The re s i a prof i tă de l iber ta tea , ce-i fu a c o r d a t ă , p e n t r u a î m p i n g e la ex t rem, cu Nico las Marcha inv i l l e , d a r n u f ă ră o u l t i m ă rezervă , î nd răzne l i l e p r o p r i i pen­t r u a g r ă b i o dec iz iune . Venerabi le le bănc i , acoper i t e cu m u ş c h i fu ră m a r t o r e Ia scene tot a t â t de g a l a n t e , ca a t u n c i când s a t y r i i şi n imfele de p i a t r ă , care d e c o r a u p a r c u l , a r fi desc ins vii de pe soc lur i .

Acest copil de doisprezece a n i se i n s t r u i din pl in a s u p r a v a r i a ţ i u n i l o r pe ca re le poa te în fă ţ i şa u n b ă r b a t , c â n d iubeş te . F a n u refuză, în m o l e ş a l a nop ţ i lo r de v a r ă , să a r a t e că e ra de ja femeie, n u nu ­m a i ] r i n r o t u n z i m i l e sân i lor , d a r şi p r in ­t r 'o p r o b ă cu m u l t m a i secre tă .

M a r c h a i n v i l l e s 'ar fi îndoi t în zada r , f i indcă avea p u t i n ţ a să-şi r i s i p e a s c ă ne-

J

î nc rede rea g r a ţ i e mi j loace lo r a co rda t e s f ân tu lu i Torna . Şi astfel , pe p r i m i t o r u l covor de i a r b ă , el î n s u ş i deveni u n feri­cit, s a u fe r ic i rea lor se c u r m ă repede.

B ă t r â n a do ică o b s e r v â n d t r i s t e ţea ce­lu i la l t f ra te , i n v e s t i g a a t â t p â n ă află se­c re tu l . O d a t ă af la t ea îl î m p ă r t ă ş i m a r ­ch izu lu i de L a b o r d e .

M a r c h i z u l îşi c u n o ş t e a fiul şi ş t i a dea-s e m e n i că nu- i p r u d e n t să fii b ă r b a t u l u n e i pe r soane , a că re i f rumuse ţe este aşa r e m a r c a b i l ă şi c a r e dovedeşte p r e t impu­ri i d ispozi ţ i i p e n t r u d ragos t e .

I n u r m a deciziei foar te p r even i toa re a m a r c h i z u l u i , cei doui a m a n ţ i t r e b u i r ă — n u f ă r ă r e g r e t e — să se de spa r t ă .

D a r g r a ţ i a Therese i nu r ă m a s e mul t t i m p d isponib i lă şi îşi găsi u n b ă r b a t în

DEVIN de FONTENAT

Acesta fu p r e z e n t a t d o a m n e i C a b a r r u s de c ă t r e d o a m n a de Boisgeloup. E r a u n t â n ă r cu p ă r u l roş , de talie mică , r o t u n -j o r şi s e m ă n a cu Choiseul, d u ş m a n u l D o a m n e i du B a r r y .

C â n d t â n ă r u l Devin începu să facă c u r t e Theres ie i , aceas t a era pu ţ in plicti­s i t ă de a face pe d o m n i ş o a r a în c ă u t a r e a u n u i b ă r b a t . E a ş t i a că o femeie m ă r i t a ­t ă îşi poa te l u a a m a n ţ i i cu m a i m u l t ă u ş u r i n ţ ă , decâ t o a u t inerele fete.

Sufer ia că p u r t a u n n u m e fără par t i ­c u l ă : voia s ă devie m a r c h i z ă .

Apoi Devin de F o u t e n a y , c u m se în­t â m p l ă des celor roşcovani , avea t enu l s t r ă luc i to r . C e r n e a a l b ă de ivor iu a The­res ie i se potr ivea m i n u n a t cu c a r n e a ro ză şi l ăp toasă a aces tu i a . Şi se poate s p u n e că m a i m u l t ep idermele , decât in i ­m i l e lor s'au uni t . Şi astfel, la v â r s t a de pa t rusp rezece an i şi j u m ă t a t e , în z iua de 7 F e b r u a r i e 1788, T h e r e s i a C a b a r r u s de-

yveni soţia m a r c h i z u l u i de F o u t e n a y . L a Foutenay aux Roses , c a m e r a nup­

ţ i a l ă e ra l u m i n a t ă uşor . î n d a t ă ce uşa fu î n c h i s ă Devin, fără

s ă s p u e vreun cuvân t s t r â n s e în L-aţe pe Theres ia , apoi, s t i n g â n d l u m â n ă r i l e , d u p ă ce se descinse de s p a d ă , începu să se desb race .

D u p ă ce ump lu un fotoliu cu hainele sa l e , el se în toarse că t re pa t . L a l u m i n a t r e m u r ă t o a r e a căminu lu i , el o zăr i pe T h e r e s i a , a şeza tă pe pa t şi p l â n g â n d . D a c ă Devin a r fi în t rebat -o : „De ce p l â n g i ?" ce i-ar fi r ă s p u n s ? E a s i ngu ră sita. Se t emea m a i m u l t de r ă n i l e fă­cu te v a n i t ă ţ i i ei, decât de ace ia ce tre­b u i a s ă fie făcută corpului ei. Sacrif icui aces te i v i rg in i t ă ţ i neînlocuibile, o cont ra ­r i a des igu r , d a r p l ânsu lu i ei se amesteca r e g r e t u l u n e i alte căsător i i , r a t a t e . I-ar fi p l ă c u t m a i m u l t s'o cheme „pr in ţesa de L e s t e n a y " . B ă r b a t u l ei, î n d e s a t şi ro­bus t , se î n s i n u ă în culcuş.

T h e r e s i a , care p â n ă acum n u cunos c u s e decâ t vecinătă ţ i le şi p r e l im ină r i l e a m o r u l u i , concepe deodată că і апогзага î n c ă m u l t e l u c r u r i şi că s e n t i m e n t u l c h i a r c â n d e d u s destul de depa r t e , n a t p u t e a ega la ceeace u n b ă r b a t au to r i za t de D u m n e z e u şi de lege, poate a r ă t a unei so ţ i i . T â n ă r a căsă to r i t ă se desch ide cu e m o ţ i e şi zel î nvă ţ ă tu r i l o r h y m e n u l u i .

P r i n t r ' u n fel de geniu al d r agos t e i şi p r i n b u n ă v o i n ţ ă , ea real izează ceeace a-t â t e a a l te le reuşesc d u p ă o p r a c t i c ă de s ă p t ă m â n i .

Ş i , p r i n u l t imi le l i că r i r i ale j ă r a t e c u l u i d i n c ă m i n , ia tă-o ga t a să p i a r d ă sent i m e n i u l l u c r u r i l o r omeneşt i , sub cerul u-n u i b a l d a c h i n , pe care-1 vede cu o pr iv i re de m u r i b u n d ă şi care-i pa re m a i p u ţ i n o m o b i l ă decâ t o i n t r a r e în Rai .

L u n a de mie r e , c u m şi cele ce urmi , , a d u c cu ele n i ş te î n t â m p l ă r i , d in ca r i n u se poa t e şt i p r ec i s d a c ă t i t lu l cap i to lu­lui ce vine este

LAMETH, MAREŞALUL de BROGLIO sau LEPELETIER

de SAINT-FARGEAU ?

I n t r ' a d e v ă r T h e r e s i a n ă s c u u n copil şi i s tor ia — cu o d iscre ţ ie ca re a r p u t e a fi d a t ă d r e p t exemplu o a m e n i l o r d in socie­ta tea î n a l t ă — r ă m â n e m u t ă a s u p r a a-ces tu i p u n c t .

To tuş i Devin nic i n u se î ndo i a a s u p r a p a t e r n i t ă ţ i i şi copi lul fu d a t în î n g r i j i r e a unei doici de la ţ a r ă . D u p ă ce în u l t i m i ' e lun i ale s a r c ine i n u m a i p r i m i s e pe ni men i , T h e r e s i a redesch i se s a l o n u l şi se r e în toa r s e la v i a ţ a g a l a n t ă .

Nu în ţe lege ţ i p r i n a c e a s t a că d ă d e a fie­c ă r u i a ceiace a ş t ep tă" de la ea. The re s i a e r a o femeie f ă r ă p e r v e r s i t a t e şi nu- i plă­ceau decâ t l u c r u r i l e n a t u r a l e .

E a cerea d r a g o s t e i exact a t â t cât cere o r o b u s t ă ţ ă r a n c ă , în ser i calde de v a r ă , î n t r ' u n ş o p r o n s a u la m a r g i n e a une i ctâ: de fân. Şi d a c ă a u z a t de corpul s ă u în c i r c u m s t a n ţ e u n d e complezen ţa e r a nece­sa r ă , e r a d in sp i r i t de o rd ine , n u d in vre-o p r e f e r i n ţ ă .

R e p u t a ţ i a ei de femeie u ş o a r ă îi ѵчпі d in t i ne re ţ e , d i n p e r i o a d a când , î n t i v şaseprezece şi n o u ă s p r e z e c e an i , ea e r a a t â t de a t r ă g ă t o a r e , î n c â t m u l ţ i c r e z u r ă în t r ' o vic tor ie acolo u n d e ea nici n u în­cercase s ă rez is te . C â n d ea oferia cu iva u n r ă c o r i t o r , se p ă r e a eă u n sens a s c u n s făcea d in cuv in te le ei o p r o m i s i u n e a une i o s p i t a l i t ă ţ i m a i p re ţ ioase .

A d e v ă r u l e r a a ce s t a : T h e r e s i a n u se iubea decâ t pe s ine . E a i g n o r a , p a s i u n e a , a r d o a r e a , sacr i f ic iu l . D o m n u l u i de Fou­t e n a y nu- i p l ăcea soc ie ta tea , pe ca r e şi-o alesese so ţ ia sa, a ş a că el se c o m p l ă c u în t o v ă r ă ş i a , suf ic ient de i n t i m ă , a une i fete de p r ă v ă l i e .

Şi î n t r ' o noap t e , g ă s i n d o s t r ă i n ă în p a t u l con juga l , T h e r e s i a ş t iu să t a că , d i s ­p r e ţ u i t o a r e , d a r l u îndu- ş i în s c h i m b ceia­ce, la no i în pol i t ică , se n u m e ş t e l iber­t a t e a de a c ţ i u n e .

I a r în c a s a d in i n s u l a S a i n t Louis , un ­de îşi i n t r o d u s e s e în m o d oficial conçu b ina , m a r c h i z u l de F o u t e n a y , cu lca t l â n gă ea, se scu la uneo r i n o a p t e a şi a p r i n ­dea l u m â n a r e a . Şi c u m se g â n d e a astfel , col ţur i le b o n e t u l u i s ă u de n o a p t e l u a u pe fundu l a l covu lu i a s p e c t u l u n u i perso­n a g i u î n c o r n o r a t şi f a n t a s t i c .

TALLIEN

Se s i m ţ e a în a e r r evo lu ţ i a . Theres ia , t o t d e a u n a în c ă u t a r e a mode i celei m a i recente , fu p r i n t r e p r i m i i oaspeţ i a i sa­loane lor car i l ă u d a u deliciile l ibe r tă ţ i i . Vedea că astfel îşi v a p i e rde t i t l u l de m a r c h i z ă , d a r ce-i p ă s a : p r i e ten i i ei e r au la pu t e r e . In Iul ie 1792, f u r t u n a izbuc­neşte , i n A u g u s t câ ţ iva d i n t r e pr ie ten i i ei s u n t puş i s u b a c u z a r e . Gr i j a o a p r o p i a de b ă r b a t u l ei.

Z v o n u r i u m b l ă p r i n tot o r a ş u l . Ta l l i en f lacăra republ ice i , c u m e n u m i t , v r e a să cure ţe o r a ş u l de toţi a r i s t o c r a ţ i i .

The re s i a îşi a m i n t e ş t e că a î n t â l n i t c â n d v a pe acest Ta l l i en , pe c â n d e r a se­c r e t a ru l d o m n u l u i de L a m e t h . Ş t ia că e fiul une i p o r t ă r e s e şi în p a r t e ş t ia ce fel de o m e.

Se g â n d e a să-i cea ră , d a c ă a r m a i r e ­cunoaş te-o u n p a ş a p o r t , d a r n u î n d r ă z nea . I n z iua de 2 F e b r u a r i e 1793, Devin, The res i a şi copilul lor p l eca ră spre Bor-

1SUL

d e a u x . Aci The res i a se î n t â l n î 1

ei şi cu

DOMNUL DE LAMOTHE

d e V o noap t e , The res i a fu î n t o v ă r ă ş i t ă Z iua e e t m a i m i c > î n f r ' ° t r ă s u r i c ă t u r n ă l s e s e f o a r t e ca ldă . R ă c o a r e a noc gea î n - - r e a a g r e a b i l ă . C u m c ă l u ţ u l mer -lăsa p r c t e l in iş t i t , t â n ă r u l C a b a r r u s so de u m ă r V ' d m vricina h u r d u c ă t u r i l o r , n u făcu i a m a b i l e i sale s u r o r i . Aceas ta t r 'o p o s t u r a P e n < r u a-1 î n d r e p t a din-des tu l de i n î , e

t

c i l ™ d r u m u l o jus t i f ica ei se a v e n h n f e c t C a n d b r a ţ u l f r a t e l u ;

nu-1 opr i . Vanii 1"" • ' u r u l m i J ! o c u l u i , ea delicios mângâi?t a " i ' c â t ^ s P a t e l e , e r au

Şi fratele îi spus. „ . , De ce n e n o r o c u l n " 1 e l u b e s c . T h e r e s i a de s â n g e să paralizv ѵ

л

г е а c a l egă tu r i l e nei u n s e n t i m e n t c o n 1 1 1 n u m e l e n a ţ i u -z a r m a t ? " ^ c ă r u i a sunt, d-j

T r ă s u r i c ă se opr i . T?i . u şo r d in î m b r ă ţ i ş a r e a f r z l a ^ s e desfăcu mise ca t â n ă r u l să-i a r a f f n a ' с і а г ю е г

ce m ă s u r ă cuv in te le sa le e n t r e c e r e , în de n a t u r ă . ' Jus t i f ica te

I n t r ' o excurs ie în P i r i ne i , i „ t r ' o s e a r ă d o m n u l de L a m o t L ^ m in ­e la re d r a g o s t e a r a şi să-i cear ; f a " i de m e a s c ă . The rez i a îi p r o m i s e c ă - H P r . '" ml . T o v a r ă ş i i î n s ă o b s e r v a r ă m a n J > r i -

Toţ i t r e b u i a u să d o a r m ă la h a n , 1-, s i n g u r ă c a m e r ă , i a r T h e r e s i a în t r ' a l t ' . 0

L a m o t h e fu culca t , pe sal te le î n t i n se , s c â n d u r i , î n t r e cei lal ţ i t o v a r ă ş i , i a r d u p t . ce a d o r m i , s e rv i to ru l — din o r d i n u l celor­la l ţ i — îi l uă ghetele . P u n ă v r e u n ceas , c â n d i se p ă r u că toţ i d o r m . L a m o t h ^ î m b r ă c ă des tu l de s u m a r , l ipsa g* 4<y îi expl ică complo tu l şi-1 în fu r i a , n u cedă şi se i n t r o d u s e în o d a i a siei, cu p ic ioa re le goale . Aceas t a \ t a t ă de sacr i f ic iu şi g a l a n t e r i a acea o a r e c u m n o u ă — îi a m i n t i de r e g n del ica te ţe ale vech iu lu i r e g i m . I m s p u n că Ia î n toa rce r e , t o v a r ă ş i i s t rezi . C e a r t a i zbucn i şi fu u r m a t ă duel . L a m o t h e r ă n i t e î ng r i j i t de 1 . sit, c a r e vegh ia f ră ţeş te convalescei . E a fu g a t a să-1 a ju te , c â n d L a m o t h e vi să-i probeze că s ă n ă t a t e a , cu for(a şi m i i loacele de a se a r ă t a b ă r b a t , îi r even i se ră c o m p l e t a m e n t e .

P e la j u m ă t a t e a lu i Sep tembr ie 1793, Ta l l i en fu t r i m i s s ă o rgan izeze l a Bor­d e a u x b a t a l i o a n e l e de r e v o l u ţ i o n a r i .

La o s e r b a r e o r g a n i z a t ă în o n o a r e a sa. T h e r e s i a îl p r iv i m u l t în loja of ic ia lă şi obse rvă că n a s u l r e p r e z e n t a n t u l u i e ra de o l u n g i m e p r o m i ţ ă t o a r e . F i i n d suspec­t a t ă că a r m a i ţ ine de a r i s t o c r a ţ i e ea fu a r e s t a t ă , d a r la orice î n t r e b a r e ea r ă s ­p u n d e a că. poa te r ă s p u n d e n u m a i ,.cet3 ţ e a n u l u i Ta l l i en" . Atâ t , p â n ă în s fâ r ş i t fu a d u s ă î n a i n t e a lu i .

Ta l l i en o r e c u n o s c u : — S u n t e m vechi c u n o ş t i n ţ e . Eş t i The­

rese Fou tenay . . . Cu m â n a s a p u t e r n i c ă şi a s p r ă el a p u c ă b r a ţ u l Theres ie i , d a r ea d ă d u înapo i .

— Păzeş te - te , c e t ă ţ e a n ă ! — a m e n i n ţ ă Ta l l i en . E m a i u ş o r să a j u n g i pe eşafod, decâ t s ă cape ţ i l i be r t a t ea . Şi The re s i a i m p r e s i o n a t ă de a c e a s t ă b r u s c h e ţ ă de m a s c u l devine m a i doci lă .

— Dar , ce tă ţene , n ' a m făcu t n i m i c pen t r u a-ţi m e r i t a ura . . . D a c ă h â r t i i l e mele nu -s în r e g u l ă , s i t u a ţ i a m e a e r e g u l a t ă .

A t u n c i în t i m p ce Ta l l i en î nce rcă uşor cu m â n a c o n t u r u l b r a ţ u l u i a lb şi neted, ea îşi poves teş te v i a ţ a de la d e s p ă r ţ i r e a ei de Devin, n e u i t â n d s ă a m i n t e a s c ă că nu p ro fesează o r e g u l ă m o r a l ă i n t r a n s i ­gen t ă .

= UNIVERSUL LITERAR rrSUL LITERAR ï.

J I t T ş i t o tuş i p r e c a u t , Ta l l i en î i dă -3ro î n t â l n i r e p e n t r u o d a t ă foar te a p r o p i a ţ ă . D u p ă d o u ă zile cei doi fu ră ia-I a t ă 'n f a ţ ă .

— C e t ă ţ e a n ă F o u t e n a y , de m i n e e

p i n d e s o a r t a t a . U n c u v â n t d i n p a r t e m o a r t e a , u n a l t u l e l i b e r t a t e a . Alegf a n _

— Cu ce c o n d i ţ i i ? î n t r e b ă ea, a du-ş i d in ţ i i . d e

— P r i m e ş t e aces t pac t . Ai dovi m e a

an i . I ţ i ofer s ă p a r t i c i p i la o r t o t a

O femeie poa te serv i Republ ic de b ine ca şi u n b ă r b a t . p e a c e i a

Astfel te vei p u t e a r ă z b u g i p U t e a s a

ca r i ţ i - a u c a u z a t n e p l ă o e r L o r d e a u x c a

d o m n e ş t i a s u p r a o r a ş u l u a s u p r a i n i m e i mele . . r e p e t a x h e r e

— D a r cu ce condi ţ iv a c e 9 t u i p u n c t

zia, ca re n ' a v e a ^ a s u ^ C u m s ă . ţ i d o . nici cea m a i m i c a î n p e n t r u „ r epub l i că? vedesc d r a g o s t e a mf t c u v â n t u l , c a r e se

— I a t ă a i proniîg _ s p u s e T a l l i e n . po t r ivea -cel m a i p u r i l e l o . r s e u n i s e r ă .

El se r i d i ca . / a s e r a m u i t t i m p f ă r ă Şi gur i l e lor r r ă s u f l a r e . Ta l l i en . cu m â n a înfr i

I n aces t t i a D d a r e > r ă s c o l e a agra fé ie . su ra t ă de co r sa ju lu i , rochie i ş i x g i i e a ] e The res i e i se prefă

Degeţefcearcă 0 p u d i c ă a o ă r a r e , d â n d c u r ă c ă a j u t 0 1 . e x p e r t cuce r i t o ru lu i , t o t u ş i j e b ine , î n c â t s t a m p a r e p r e z e n

A t % pere te l u a r e a Bast i l ie i , dosa re le tânjji ţ ie, r a p o r t u r i l e secrete , c ă l i m a r a d ţ > l u m b o r n a t ă cu tocul d i n p a n ă de fe'că, b i rou l oficial, m a j e s t u o s u l b icorn

u pene t r ico lore , s a b i a î m p o d o b i t ă cu a u r şi sidef, fu ră — g r a ţ i e u n e i c anape l e propice a m o r u r i l o r r a p i d e — m a r t o r i i u n u i spectacol , ca re n ' a v e a n i m i c revo­l u ţ i o n a r î n t r ' î n s u l , f i ind confo rm celor m a i vechi t r ad i ţ i i .

GUERY P r o m i s i u n i l e lu i Ta l l i en se r e a l i z a r ă .

T h e r e s i a deven i s t ă p â n ă , a B o r d e a u x ­u lu i .

La s e r b a r e a de a n i v e r s a r e a l u ă r i i Teu ­tonului, ea ţ i n u u n d i s c u r s , p r e g ă t i t m o ­des t şi a n o n i m de c ă t r e L a c o m b e , f idelul a u x i l i a r a l lu i Ta l l i en .

C â n d c e r e m o n i a l u ă s fâ rş i t , T h e r e s i a p a l p i t a de b u c u r i e . I se p ă r e a că i m n u r i l e c â n t a t e e r a u tot a t â t în o n o a r e a e i câ t şi în c ins t ea Repub l ice i . Şi d a c ă Ta l l i en s 'a r fi p lecat , în acel m o m e n t , sp r e d â n ­s a şi i -ar fi şopt i t : „Tot p o p o r u l ă s t a e a l t ă u , ea n ' a r fi ez i ta t să c r e a d ă .

Aceas tă c o n ş t i i n ţ ă a p u t e r i i n u î n t â r ­z i a să - ş i p r o d u c ă efectele ei rele, c a r i a-veau să o d u c ă sp re d e c a d e n ţ ă . V i a ţ a de orgie şi d e s t r ă b ă l a r e , t r ă i t ă cu o p r e a m a r e v io len ţă şi a l i m e n t a t ă cu p r e a m u l t e şi m a r i n e d r e p t ă ţ i , îşi găs i ecoul la P a r i s , în u rech i l e i n c o r u p t i b i l u l u i Ro­besp ie r re . M a r c - A n t o i n e Ju l i i én , d i n co­m i t e t u l m â n t u i r i i publ ice , fu t r i m i s la B o r d e a u x să cons t a t e . L a P a r i s , Ta l l i en căzuse în d i sg ra ţ i e şi r e n u m e l e l uxu lu i , pe care-1 af işa a m a n t a s a îi făcea s i tua­ţ ia şi m a i p e r i c u l o a s ă .

Orice t e n t a t i v ă de a-,şi a p r o p i a şi a-şi î m p r i e t e n i pe Ju l i i én fu z a d a r n i c ă . Ta l l i en e r e c h e m a t la P a r i s . D u p ă m u l t e a l te în­ce rcă r i , T h e r e s i a tot n u p u t u i n t r a în g ra ţ i i l e lu i Ju l i i én , ca re r a p o r t a s e sever despre Ta l l i en .

E a în ţe lese per ico lu l şi p ă r ă s i Bor-d e a u x - u l , î n d r e p t â n d u - s e In sp re Or l eans , î m p r e u n ă cu fiul ei şi cu Gue ry . G u e r y ? U n ado lescen t de vreo p a t r u s p r e z e c e a n i , ca re oferia o conso la re s e n t i m e n t a l ă şi vo lup toasă , Theres ie i , c â n d g lo r i a şi far­m e c u l p r i n s e r ă p u ţ i n câ te p u ţ i n s'o p ă r ă s i a s c ă .

D r u m u l în be r l ină , delà B o r d e a u x la Or l eans , fu l in i ş t i t şi ca lm, idil ic. F i u l '1 heres ie i şedea pe c a p r ă , a l ă t u r i de vi* -zi t iu . î n ă u n t r u : ea şi Guery . Crepuscu lu l făcea m a i î n d r ă z n e ţ i pe cei doi a m a n ţ i .

De m a i m u l t e or i le fu d a t s ă gus t e b u c u r i i , î n a i n t e de e t a p a , u n d e p a t u l h a ­n u r i l o r le-ar fi d a t u n decor m a i confor tabi l , d a r m a i p u ţ i n a t r ă g ă t o r .

L a Or l éans , la c e r c e t a r e a p a ş a p o a r t e ­lor, fu l ă s a t ă l ibe ră şi obse rvă o b u n ă vo in ţă , pe ca r e ea o crezu că e d a t o r i t ă f r u m u s e ţ i i sa le

De fapt , Robesp ie r re c ă u t a u n mi j loc ca s ă o c o m p r o m i t ă . C â ţ i v a sp ion i e r a u puş i ca să o s f ă t u i a s c ă s ă plece la P a r i s şi de ac i să evadeze în s t r ă i n ă t a t e cu a-j u t o r u l u n u i p a ş a p o r t fals . La g r a n i ţ ă î n s ă agen ţ i i lu i Robesp ie r r e o vor p r i n d e şi vor c o n s t a t a de l ic tu l . E r a p l a n u l lui Robespie r re , c a r e se rea l iză p u n c t C J p u n c t şi Ia î n c e r c a r e a de t r ece re a g r a ­ni ţei , T h e r e s i a fu a r e s t a t ă .

Robesp ie r r e o l ă s ă în î n c h i s o a r e t i m p de o l u n ă , în loc s'o t r i m i t ă la eşafod. Se p ă r e a că o u i t a s e . In r e a l i t a t e t u r b u r ă r i l e şi in t r ig i le , ce se n ă s c u r ă în sâ­nu l r e v o l u ţ i o n a r i l o r îl p r e o c u p a u . Ta l l ien la r â n d u l s ă u , se ocupa m a i m u l t de d â n s u l . T h e r e s i a fusese p e n t r u el u n ad­m i r a b i l i n s t r u m e n t de pub l i c i t a t e . Аѵем i s c u s i n ţ e a m o r o a s e . Ş t i a să se 'nf ioare la t i m p şi să leş ine la m o m e n t u l o p o r t u n . Aceste a m i n t i r i l e agă fiinţele, a ş a că Ta l ­lien îşi a d u s e des a m i n t e de Theres ia .

I n aces t t i m p , d u ş m ă n i i l e c o n t r a lui Robesp ie r re se în te ţesc şi se î n m u l ţ e s c . In s fâ rş i t Incoruptibilul cade .

Ta l l i en , în u r m a u n u i d i s c u r s , e s ă l t a t d in nou în ochii popo ru lu i . The res i a , s c o a s ă d in î nch i soa re , devine i a r favo­r i t a conducă to r i l o r .

Cercul se reface şi, The res i a , i m p u n e şi l a n s e a z ă mode le cele m a i s u m a r e . In c a s a ei v in t oa t e p a r i n e n e l e d in e l i tă :

D o a m n a H a m e l i n , p r i m a femeie, c a r e a î n d r ă z n i t să a p a r ă f ă r ă c ă m a ş ă (pro­babi l că o u i t a s e pe u n d e v a ) ;

D o a m n a de Stăel îşi a d u n a a d o r a t o r i i , e m i ţ â n d cu frenezie idei g e n e r a l e ;

D o m n i ş o a r a L a n g e , f r u m o a s ă , oferind s u b buclele sa le u n aspec t v i r g i n a l şi g a t a s ă dea vo lup t ă ţ i p a r a d i z i a c e , mi s t r â n g â n d m â i n i l e ci, ţ i n â n d u - l e deschise şi î n c ă r c a t e de a r g u m e n t e l e la c a r i e sens ib i l ă o femeie, c a r e şt ie s ă n u m e r e ;

D o a m n a R e c a m i e r , h e r m i n ă g ă s i t ă în­t â m p l ă t o r în aces t no ro iu , p ă r e a , în ro­chie a lbă , v i r g i n a l ă , n u m a i d i n obliga­ţie fiziologică ;

Jo seph ine de B e a u h a r n a i s , cu g r a ţ i a sa creolă , cu vocea sa m u z i c a l ă , n u e r a d in­t re acelea ca re î n f l ă c ă r e a z ă in imi le , f ă r ă s ă le ofere u n a l t a r u n d e să se c o n s u m e .

D a r The re s i a le î n t r ecea pe toa te . P r i n s t ă r u i n ţ a ei Guery , a r e s t a t o d a t ă

cu ea, fu e l ibera t . Re luă r e l a ţ i u n i l e cu Ta l l i en şi d u p ă cinci l un i de là ieş i rea d in î nch i soa re , T h e r e s i a se c u n u n ă civil cu Ta l l i en , în 26 Decembr ie 1794. Şi a-ces tu ia îi l u ă locul

B A R R A S

Acest f r u m o s om, b ine legat , ou expre­s ia feţei nobi lă , des invol t şi r a f i n a t în a t en ţ i i g a l a n t e , fu nou l t o v a r ă ş al d o a m ­nei Ta l l i en . L a toa t e se rbă r i l e publ ice, ea l ua p a r t e în t o v ă r ă ş i a lui B a r r a s .

C u n o s c u m u l t ă l u m e şi poa te p u ţ i n p r e a i n t i m .

D a r a r fi n e d r e p t să i se reproşeze cu p rea m u l t ă r i g o a r e . Mora l a , c a r e v a r i a z ă tot a t â t câ t şi es te t ica , n u in te rz icea de loc ca să té laş i p l ăce r i lo r u n e i s e r a t e . F i eca re v ă z u s e m o a r t e a , a ş a că a c u m

ii i n t ens şi tna|L t r ă i a m a i din plin, ma i v a r i a t .

U n u l d i n t r e cei, pe c a r e The re s i a îi cu­noscu fu

NAPOLEON

pe a t u n c i t â n ă r u l ofiţer cors ican Bona- ' p a r t e . Nu-ş i p recupe ţ i cu el de loc gra­tiile şi generoz i t a t ea . D a r ambi ţ i o su l şi vo lun*aru l cors ican nu o privia cu nui- :' cere : e r a p r e a abo rdab i l ă . L u i îi p lăcea ! să lupte . De aceea a prefera t -o pe Jose- \ p h i n e de B e a u h a r n a i s .

Ta l l ien p lecase sp re E g i p t ş i fu rn izo ru l şi î n t r e ţ i n ă t o r u l l u x u l u i d o a m n e i T a l ­lien avea să fie bancherul

OUVRARD

care fu a t â t de d a r n i c cu banii să i , cât a m a n t a sa cu progeni tur i le . 1

D a r f a i m a ei r e a se împră ş t i e . Mai ! m u l t : începe să scandal izeze . A' 1 a re un ;

pamfle t : „Sc r i soa rea d iavolu lu i către < cea m a i m a r e p r o s t i t u a t ă d in P a r i s " i s e m n a t Belzebuth. Atmosfe ra e g rea în j u r u l ei şi s impa t i i l e s u n t d in ce în ce m a i pu ţ ine . Totuş i m a i f recventează încă cercur i le g a l a n t e şi îna l te . Aci : povestir i p icante , n o u t ă ţ i , g l u m e .

— Aţi af lat vestea ? D o m n i ş o a r a Geor­ges a căzu t azi d i m i n e a ţ ă de pe cai, la R a n e l a g b .

— E r ă n i t ă ? Grav ? să nu pierdem pe mica n o a s t r ă t r a e e d i a n ă .

— Nu s'a î n t â m p l a t n imic . S'a r idi­ca t si a s ă r i t în sea, m a i î n a i n t e ca jo­cheul ei s ă a ibă t i m p să-i vie în a ju to r . I-n a r ă t a t agi l i ta tea . . .

D a r cineva, care a s c u l t a : — Agi l i t a tea ? Se poa te ca vorba a s t a

să fie englezească . D a r aşi fi p a r i a t că în F r a n ţ a a s t a se n u m e ş t e altfel.

I n t r e t i m i , F o n t e n a y m o a r e . M-me Tal l ien e l iberă şi se m ă r i t ă cu conte le

FRANCOIS JOSEPH de CARAMAN

care o cunoscuse la u n a d i n se ra te le de, la d o a m n a de S tăe l . De Ta l l i en se p u t e a u şo r despă r ţ i , f i indcă e ra c u n u n a ' ă n u ­m a i civil. P ă r i n ţ i i con te lu i se împolri-viau, d a r c u n u n i a avu Ioc în Іід^а. tor.

Cincisprezece a n i de exerc i ţ i i vofun-toase nu- i r u i n a s e r ă încă a t r ac ţ i i l e . Ea le a r ă t a p r iv i r i lo r ferici te ale lu i F r a n ­çois Joseph, c u m le expusese câ ţ i va агл\ î na in t e , a t â t o r a l t o ra .

Moş ten ind averea p r i n ţ u l u i de Chl-m a y , soţii p u t u r ă să-ş i îngăduie iar o via ţă l uxoasă .

Dumă u n t i m p . p r i n ţ u l fu n u m i t şam­be lanu l rege lu i Wi lhe lm, la cu r t ea olan­deză.

In z a d a r fură toate încercăr i l e ei. Nu m a i p u ' e a t r ă i . Atunci începu să

t r ă i a scă în a m i n t i r e . Din respect pen t ru or tograf ie , u n sec re ta r îi sc r ia memori i ! ' ; d ic ta te .

O b o a l ă veche de ficat îi aduse

MOARTEA

O criză p u t e r n i c ă n u m a i p u t u fi su­p o r t a t ă .

In d i m i n e a ţ a zilei de 15 I a n u a r i e 1835, fami l ia e r a t o a t ă a d u n a t ă la c ă p ă t â i u l ei.

Işi chemă a p r o a p e copiii. Servi tor i i o s u s ţ i n e a u . M u r m u r ă : — Totul a r e un sfârşit . . . P lăcer i l e sunt

pu ţ in lucru. . , Ar fi v r u t să formuleze, tot p e n ' r u is­

tor ie , o vo rbă defini t ivă. D a r n i m e n i nu s'a g â n d i t să i-o sufle.

Edit. Flammarion-Paris

TIP. ZIARULUI ..UNIVERSUL", STR. BREZOIANU Nr. 11