Numărul 24 / iaNuarie 2017Adresele noastre din Bucuresti •Calea Călărașilor, nr 133 •Obor - sos. Colentina nr.2, sec 2 Complex comercial Bucur Obor •Sos.Pantelimon nr. 245 bl 51, parter sec 2 •Sos. Mihai Bravu 290

www.berezka.bg/ro•Bd Camil Ressu, 6 •Bd Ion Mihalache, 111, Bloc 14A, parter, sector 1 •Str. Sfânta Vineri, 21A, parter, sector 3 •Calea Moșilor, nr 221, bl 31A, sector 2

2Numărul 24 / ianuarie 2017

Recent (acest lucru, desigur, este ciudat), chiar recent mi-am dat seama, cu siguranță, că nimeni nu a gătit vreodată mai delicios decât mama și bunica mea. Și copiii mei sunt absolut siguri că mâncare mai gustoasă decât acasă, și la bunica nici nu există. Dar, eu vă asigur, acest lucru nu înseamnă că bunica mea, mama mea, sau eu suntem de fapt magicieni culinari. Nimic asemănător! Noi nici măcar o carte culinară nu am citit în viața noastră. Doar tot ceea ce era în copilărie, a fost mereu gustos... chiar și laptele fiert cu spumă, care atunci părea dezgustător, acum, după rețeta mamei mele, pare atât de reconfortant, că vreau să-l pregătesc în fiecare seară.

Desigur, acum internetul și televiziunea sunt pline cu rețete culinare. Însă, destul de interesant, unele rețete și produse complicate sunt foarte adesea mult prea exotice. Mamele făceau totul mai ușor, mai rapid și mai gustos.

Prin urmare, am vrut să colecționez acele rețete uimitoare din copilărie. Haidem să facem asta împreună. Eu propun un nou flashmob: „Copilăria noastră delicioasă”. Trimiteți-ne rețetele mamelor, bunicilor, străbunicilor voastre... și poate ale tăticilor și bunicilor pe adresa mea de e-mail: drevlyane@yandex.ru sau prin poștă la adresa: Berezka - București, Calea Moșilor, nr 221 (cod postal 020866). Noi le vom publica desigur, iar lider va fi cel care va trimite la sfârșitul lunii ianuarie cele mai multe rețete, și va fi premiat ca orice câștigător.

Cu toții am fost copii...

definite. Iar producătorii trebuie să respecte cu strictețe aceste reguli, în caz contrar ei vor pierde dreptul ca produsele sale să se mai numească Mukuzani.

Vinurile georgiene se fac din soiuri speciale de struguri din sud, soiuri care nu se găsesc în Europa

3Numărul 24 / ianuarie 2017

Începând cu anul 2010, cele mai bune vinuri georgiene, cum ar fi Hvanchkara, Kindzmarauli, Rkatsiteli, Mukuzani, Saperavi, sunt denumiri de origine controlată. Acest lucru înseamnă că fiecare vin are o tehnologie de fabricare autorizată în mod legal, se poate face numai din soiuri de struguri specifice cultivate nu oriunde, ci în zone strict

Noutățile vinurilor... Argument despre noutățile noastre!

Vinul HVANCHKARA roșu demi-dulce, 0,75 L

Vinul MuKuzANi roșu sec, 0,75 L

Vinul SAPERAVi KVEVRi roșu sec, 0,75 L

Combinații gastronomice ale vinului Hvanchkara: se potrivește cel mai bine la gustări ușoare. Destul de des este folosit ca un acompaniament la brânzeturile moi. Temperatura optimă de servire a vinului Hvanchkara este de aproximativ 12-14 grade.

este cunoscut ca un vin favorit al lui Stalin. Numele original al acestui vin - Kipianivskoe – după numele prinților georgieni levan și Dmitri Kipiani, creatorii ai acestui vin. Însă, Stalin, din motive politice, nu și-a putut permite să bea acest alcool, numit în onoarea prinților. iar lui îi plăcea foarte mult acest vin. Numea acest vin „băutură cu suflet de femeie”. Și ce a făcut acest tovarăș? a redenumit vinul! a dat ordin să fie schimbat numele, iar producătorii au dat vinului numele regiunii în care este produs - Hvanchkara. apropo, se spune că prima întâlnire a lui Stalin cu viitoarea lui soție Kato Svanidze a fost tocmai la această degustare de vinuri. Voia lui Dumnezeu: dacă nu era degustare, soarta ar fi fost diferită. Spuneți povești distractive, și lumea va fi atrasă de ele

mukuzani ca fiind complex și încăpățânat. Degustarea lui trebuie să fie lentă. Fiecare înghițitură dezvăluie treptat buchetul băuturii, cu gust gros și bogat în note de fructe de stejar. Gustul „mukuzani” are o structură clasică de vin sec: vâscos, rezistent, învăluie receptorii, prin condimente de stejar, pentru mult timp.

Culoarea închisă mukuzani reflectă cel mai bine esența numelui de struguri, din care este făcut. „Saperavi” - colorant, chiar așa îl caracterizează localnicii săi. Gros, granat închis, aproape că nu-l pătrunde lumina, petele lui pe pânză nu se spală, iar de pe piele nu se ia 2-3 zile. O astfel de culoare a vinului își păstrează strâns saturația chiar și diluat cu apă.

Temperatura optimă pentru degustare este între 12 și 16 grade, astfel că scoateți sticla din frigider sau din pivniță cu o oră înainte de masă.

Textura densă necesită un acompaniament gastronomic adecvat. acestea sunt mâncăruri tradiționale georgiene, frigărui sau pur și simplu carne preparată pe un foc deschis, carne de porc, șuncă, basturma, gustări picante calde.

Tehnologul georgian, creând acest tip de vin, a rămas fidel tradiției georgiene și a creat Saperavi temperamental, luminos și cu aromă de coacăze.

Ce înseamnă cuvântul „KVERVI”

În Georgia, fabricarea vinului în „kvevri” (vas mare de lut, săpat în pământ) a început acum 8000 de ani și păstrează această tradiție până în ziua de azi. Pentru această metodă tradițională georgiană de fabricare a vinului în kvevri, în anul 2013 a fost acordat statutul de monument al patrimoniului cultural uNeSCO, ceea ce indică unicitatea acestei metode, și, practic, este mesaj către întreaga lume, că vinul reprezintă o parte integrantă a culturii georgiene antice.

NOUTĂȚI la mezeluri

PARIZER DOKTORSKAIA, 400 g DIN CARNE DE PUI

Mezeluri fine - raritate în orice piață.

CREMVURȘTI DIN CARNE DE PUI, 450 gMic dejun desăvârșit – convingeți-vă...

CÂRNAȚI ZASTOLINAIA, 500 g 79% carne! Gust picant! Mândria oricărei mese.

4Numărul 24 / ianuarie 2017

Vă prezentăm o noutate DIVIN ÎNSORIT «KVINT»

LIDER ÎN PRODUCȚIA BĂUTURILOR ALCOOLICE ÎN REGIUNEA MOLDOVEI • 119 ANI PE PIAȚA MONDIALĂ

Este important să se cunoască termenii: Divin - analogie moldovenească a coniacului.Coniac (fr. cognac) - băutură alcoolică tare produsă din anumite soiuri de struguri din regiunea Charente, Franța.

Așadar, tot ceea ce este produs în afara Franței nu poate fi numit coniac, chiar dacă esența băuturii nu

se schimbă.

Relatări despre Divin «KVINT»• Climat unic, bogăția solului, complexitatea reliefului și apropierea de râul Nistru creează condiții favorabile pentru obținerea materiilor prime naturale ecologice;

• echipamente moderne, tehnologie avansată, rețete unice, loialitatea față de tradițiile seculare - rezultatul: băuturi excelente, ce concură cu succes cu producția producătorilor de prestigiu.

• uzina are propria baza de resurse, întreprinderea având o suprafață de 2000 de hectare de viță de vie, pe acest teren se cultivă peste 20 de soiuri de viță - rezultatul: garanția purității materiei prime și a calității produselor.

• in magaziile «KViNT» aproximativ 10 milioane de litri de coniac cu alcool pur de vârste între 1 și 60 de ani. rezultatul: specialiștii producției divin pot dezvolta branduri noi.

• În fiecare an întreprinderea produce aproximativ 20 milioane de sticle de divinuri, vinuri și lichioruri, printre care mai mult de 30 denumiri de divin (coniac), cu vârste de 3 și 50 de ani, precum și vinuri obișnuite și de epocă, vodci, gin, brandy, calvados.

Calitatea produselor «KVINT» este confirmată de numeroasele premii câștigate la degustări internaționale și inter-regionale și concursuri:

3 Super Grand Prix, mai mult de 20 de Grand Prix și aproximativ 230 de medalii de aur și argint.

Doar emoții sau cum se bea DIVIN:

un DiViN bun se potrivește pentru femei. Nu încercați să-l luați cu asalt. Se înmoaie, încălziți-l în mâinile voastre înainte să puneți buzele pe el.

Prozatorul spune: Divin are trei stele.Poetul spune: prin Divin către stele!

„am un prieten, - a spus edik. - Susține că oamenii sunt ceva intermediar, necesari naturii pentru crearea coroanei creației: pahare de coniac cu o felie de lămâie”. (arkady și Boris Strugatski. luni începe de sâmbătă)

Asupra acestui lucru merită să ne gândim și trebuie să ținem minte:

1. Consumul regulat de DiViN (aproximativ 15 ml pe zi) protejează împotriva bolilor de inima. DiViN ajută la extinderea vaselor de sânge și ameliorează durerile de cap.2. DiViN niciodată nu se răcește sau se încălzește, temperatura optimă de servire DiViN este cea a camerei.3. DiViN de obicei se fabrică ca un semn de mulțumire. Și, în general, față de toate băuturile alcoolice acesta este cel mai frecvent cadou.4. „Coniacul este licoarea zeilor” (V. Hugo). Și nici nu te poți contrazice cu Victor Hugo. Din fericire, acest lichior este disponibil și nouă, simplilor muritori – acesta este DiViN.Cam atât pentru asta! Să aveți o stare de spirit excelentă și nu uitați, coniacul bei cu plăcere nu de sete!

AdEVăRAtA fRuMuSEțE diN KAMCEAtKA...Dacă te uiți la Kamceatka de la înălțimea unui zbor de pasăre, ea are o formă de pește imens cu coada către continent. Conturul peninsulei reprezintă bo-găția cea mai importantă a sa. Aici viața este liniștită și calmă, și așa va rămâne până ce râurile rapide se vor umple de somonul, care vine aici să se reproducă. Despre cei din Kamceatka se spune că mănâncă pește la mic dejun, prânz și cină,

și beau ceai între timp.

un sezon „mort” pentru pescu-it în Kamceatka nu există: de la sfârșitul primăverii până la începutul iernii din ocean vine somon, sima, nerka, somon de Kamceatka, keta. O astfel de specialitate, cum sunt icrele de somon, nu lipsește de pe mesele populației locale

Haidem să ne oprim mai mult asupra icrelor de gorbușa, pentru că aceasta a apărut ca o altă noutate la Berezka.

așadar să trecem la gorbușa de Kamceatka... Care sunt caracteristicile sale față de alte salmonide?

exista mai multe specii de salmonide, printre acestea gorbușa și keta fiind subspecii ale salmonidelor.

icrele de gorbușa sunt un pic mai mici decât icrele de keta, învelișul icrelor mai fin, iar culoarea de un porto-caliu deschis, fiecare boabă de icre parcă luminează din interior a soare.

Gustul icrelor de gorbușa este mai intens decât gustul icrelor de keta. experții sunt de părere că acestea se pot

Și ultimul lucru... sau… În lumea lucrurilor interesanteȘtiți cum se consumă icrele în Japonia? O! este cea mai

simplă mâncare din lume (la prima vedere) „ikuradon”. este o farfurie adâncă, pe jumătate umplută cu orez și ju-mătate icre. Se servește, așa, în straturi, și numai imediat, înainte de fi consumată, orezul se amestecă cu icrele. S-ar părea că ar putea fi mai ușor: pentru a prepara orezul alb este necesar să ai o abilitate specială. Încercați!

numi icre universale și potrivite pentru gustul majorității iubitorilor de icre roșii. De exemplu, în rusia, aceste icre sunt preferatele de majoritatea consumatorilor.

Cum este mai bine să fie consumate aceste icre?În toate cazurile, mai bine să fie reci. iar în rest, cum

dorește suflețelul.

Prietenii mei, cei din orașul Astrahan, preferă să mănânce icrele negre cu castravete proaspăt. Mai mult decât atât, specialitatea în

această combinație este acel castravete.Că doar râul Volga are o mulțime de sturioni )))

5Numărul 24 / ianuarie 2017

De elITĂ, gUSTOaSe șI SĂNĂTOaSe...le gĂSIȚI meReU la BeRezKa... Ce pOT fI?

Icre negre - ceva deosebit față de alte alimente, ceva de elită, ceva ce a devenit un simbol al prosperității. În orice țară, printre multe alte specialități, icrele de sturion, pe bună dreptate rămân regii meselor, un simbol al luxului și al rafinamentul culinar. Putem spune, fără să fim contraziși, că, străinii care sosesc în Rusia, primul fel pe care-l comandă într-un restaurant rusesc este din vodcă și icre negre.

Aspectul istoricÎn ciuda faptului că icrele negre plăceau chiar și prinților Rusiei Kievene, până în secolul al XIX-lea icrele erau mai degrabă produse naționale obișnuite, și nu o specialitate. Consumau, desigur, în conformitate cu tabelul de ranguri: icre de calitate cea mai scăzută – iastîcinaia, consumate de oameni simpli, iar paiusnaia, o mâncau toată lumea. Desigur, Rusia nu este singura țară din lume, în care există sturioni, de la care se extrag și icre. Dumnezeu a binevoit ca acești pești nobili să fie nu doar în apele Rusiei și a Mării Caspice. Sturionii cresc aproape în toată Europa, râuri din Asia și China, în apele Americii de Nord și în multe altor teritorii. Dar iată, tradiția preparării icrelor sărate s-a format doar în Rusia, deoarece aici icrele au început să fie consumate încă din secolul al XII -lea, adică, înainte cu 6 secole până să fie descoperite în Europa.

însă, iCrele de sturion (zernistAiA) de CAlitAte suPerioAră erAu Mult tiMP ConsiderAte un lux

Nici chiar negreDe fapt, icrele de sturion nu sunt chiar așa negre. Negre sunt icrele doar de la peștii tineri. Cu cât icrele sunt mai puțin negre și mai mult ma-ronii, cu atât acestea au o valoare mai mare. Cele mai bune icre „regești” de culoare maro, cu o tentă aurie, se ex-trag din sturioni de peste 60 de ani. Prețul icrelor negre de înaltă calitate se apropie de 4000 $ pe kg.

iCrele de nisetru, de CuloAre MAronie, bronz întuneCAt un Miros ușor de Pește.

Despre specialitățiDupă cum consideră experții europeni, doar în scopuri culinare cererea mondială de icre negre este de minim 500 de tone pe an, față de oferta oficială de sub 200 de tone.

Cum ar fi deliciosOpțiunea 1: „În stil rusesc”Rușii s-au obișnuit să mănân-ce icrele negre cu lingura. Această tradiție a pornit din timpul țarilor, atunci când icrele costau aproximativ la fel ca și o bucată de slană. Chiar și în ziua de azi, în ciu-da creșterii prețurilor, „abor-darea imperială” s-a păstrat. De asemenea, în Rusia, se obișnuiește ca după votcă să se guste icre, iar Feodor Șali-apin prefera, în general, ordinea inversă, spunând că „Nu cu icre se gustă, ci vodcă după icre”

Opțiunea 2: „În stil neru-sesc” Un borcan de 50 g, în valoare de 1000 $, au născo-cit să-l împartă în cinci și să mai și te saturi.

Beneficii• Icrelesuntceamaivaloroasăparteapeș-telui din punct de vedere nutrițional. După calorii acestea depășesc carnea. Conțin proteine, grăsimi și săruri minerale. Ce nu conțin sunt gluci-dele. În atenția diabeticilor!• Icrele, îndeosebi, conțin micro-elemente: fosfor, potasiu și zinc. Iar vitamine sunt în forma cea mai favorabilă pentru asimilare. Asta înseamnă că icrele negre îmbunătățesc funcționarea sistemului nervos, metabolismul, refac sis-

temul imunitar. Este cunoscut un aforism al chimiștilor: „Fără fosfor nu există raționa-

ment”. Profesorul Engelhardt adău-ga: „Fără fosfor nu există mișcare”.• Studii recente au arătat că aciziigrași conținuți în icre sunt un mij-loc eficient de prevenire al bolilor cardiovasculare.• S-a dovedit că acești compuși

sunt, de asemenea, eficienți în tratamentul infecțiilor cronice, diabet și anumite tipuri de cancer.

Câteva variante de obținere a plăcerii și a beneficiului:

Apetisant

Rafinat

Un mic sandviș

Deoarece nu mai este nimic de mâncare))

Cu clătite

Cu gălbenuș de ou și ceapă proaspătă

6Numărul 24 / ianuarie 2017

3. Deasupra se acoperă cu două straturi de tifon (boabele să respire) și se spală sub un jet de apă.

4. Se scurge apa un pic, iar apoi se lasă strecurătoare

deoparte timp de 8 ore pentru germinarea boabelor de hrișcă.

5. După 8 ore umezim partea superioară a tifonului, apa se scurge și din nou lăsăm timp de 6 ore să se desfacă boabele.

6. După 6 ore, hrișca trebuie îndepărtată din tifon, pusă într-un vas adânc și spălată pentru a scăpa de spuma albă rezultată (mucus) și miros. De fapt, și aceasta are, de asemenea, propriile sale elemente nutritive, dar este mai bine să fie spălată înainte de fiecare utilizare. Se păstrează în frigider neapărat, însă maxim 3-4 zile. Eu, în general, încerc să germinez în porții, aproximativ 50 de grame pentru încolțire și nu mai mult.

Dacă doriți ca boabele de hrișcă verde să lase mai multe fire, atunci lăsați-o până la 20-24 ore, doar că, la fiecare 7-8 ore, nu uitați să o umeziți un pic (spălați).

CuM obțiNEM MAxiMuM dE bENEfiCii dE LA „REgiNA CEREALELoR”Încă din cele mai vechi timpuri se cunoaște faptul că

hrișca este un produs magic. De exemplu, călugării o foloseau pentru a-și recupera puterile după încercările fizice și psihice. Ei susțineau că prin consumul de hrișcă ne putem alunga foamea, dar să ne și restabilim energia. Chiar așa și este.

Rețineți că hrișca are o valoare nutritivă de 313 kcal la 100 g.

Iar acum detalii:1. De acest produs pot

fi interesați vegetarienii și cei care postesc: deoarece valoarea proteinelor, conținută în hrișcă, este similară cu cea din pește sau carne.

2. Hrișca sigur va plăcea celor care doresc să scape de kilograme și centimetri în plus: datorită grăsimilor polinesaturate, puteți reduce nivelul de colesterol din sânge, dar să și măriți viteza metabolismului. Hrișca vă va da un sentiment de sațietate, vă curăță organismul de toxine și impurități.

3. Hrișca îi va ajuta pe cei care lucrează în interior și obosesc din cauza lipsei de lumină a soarelui și de aer: vitamina grupei P - rutină, care face parte din hrișcă, va ajuta la consolidarea pereților vaselor de sânge, va crește permeabilitatea capilarelor și va reduce fragilitatea vaselor de sânge. Este suficient să consumați doar o farfurie de

hrișcă, pentru a reduce oboseala și să eliminați depresia.4. Hrișca obligatoriu să fie consumată de femeile gravide.

Într-adevăr, în compoziția sa intră acidul folic, responsabil pentru dezvoltarea normală a copilului în uter.

Consumul regulat de hrișcă ajută să vă îmbunătățiți starea generală de sănătate, să vă întăriți unghiile și părul, să vă uniformizați culoarea tenului.

Hrișca verdeCuloarea verde

deschisă se datorează faptului că boabele nu sunt tratate termic și, prin urmare, componentele vitale sunt stocate încă din germinație. Un produs incredibil de valoros, foarte popular printre fanii dietelor sănătoase din întreaga lume, mai ales printre cei vegani.

În Rusia, în ultimii ani, tot mai mult se caută semințele germinate pentru proprietățile lor curative, de însănătoșire. Cu ajutorul germenilor puteți cu ușurință pierde în greutate.

Cum să obținem germeni de hrișcă verde 1. În primul rând hrișca trebuie spălată de câteva ori:

se acoperă cu apă, se îndepărtează boabele zdrobite de la suprafață (căci nu vor germina), precum și alte resturi.

2. Într-o strecurătoare se așază un strat de tifon și se toarnă boabele spălate.

Adevărul și doar adevărul despre cele mai cunoscute conserve de pește!

La început vom studia Enciclopedia modernă: ȘPROT – pește din familia heringului, care se mai numește hamsie. De obicei șprotul este numit hamsie, afumată și conservată în ulei.

Probabil că nu există o persoană care să nu fi auzit cât de gustoase și aromate sunt șproturile. Nu întâmplător conservele „Șprot” sunt considerate întotdeauna specialități.

Șprotul tradițional este peștele mic afumat, conservat în ulei. Dar, în ultimii ani ai, tehnologia legată de

îmbogățirea tradiționalului șprot cu noi gusturi, a făcut un mare pas înainte, iar noi am obținut nu doar șprot afumat, ci șprot cu arome aproape exotice.

Cum să facem să nu ne pierdem în această multitudine de arome? Vă vom spune!

Cum să alegem șprotul în uleiCalitatea și gustul șprotului conservat este un lucru

foarte fin, în funcție de producător, inclusiv în ce privește integritatea sa.

Ce este ȘPROtUL?

Compoziție și proprietăți Cei care doresc să cumpere șprot în ulei

de calitate, este bine să examineze cu atenție eticheta, indicată pe capacul cu-tiei, aceasta fiind conținutul informațiilor criptate. Trebui să ne ghidăm după ea, și nu după imaginile colorate.

Pe primul rând al etichetei se indică data fabricației, adică ziua, luna și anul. acum, fiți atenți la adresa producătorului. De ce este important acest lucru? Pen-tru că este mai bine să se ia acele cutii, care sunt fabricate în același loc unde este prins peștele. aceste conserve sunt fabricate din materii prime proaspete, și nu congelate. astfel, producătorii de con-serve din zona mării Baltice, desigur, nu se

compară cu cele ale producătorilor aflați departe de ocean.

acum să vorbim despre ingrediente. Con-servele ar trebui să conțină: pește (de obi-cei sardine sau hering), ulei vegetal și sare. acasă, deschizând conserva de șprot, cu atenție studiați conținutul. În cazul în care peștele este mărunțit și mai mult arată a terci, înseamnă că, în timpul conservării, nu a fost respectat regimul de temperatură, ceea ce afectează în mod negativ nu numai aspectul produsului, dar și gustul său. Cu toate acestea, se permite o cantitate mică de pește cu pielea deteriorată.

Dacă peștele este mic, întreg, are o cu-loare frumoasă aurie și așezat în rânduri drepte, înseamnă că aveți un produs de

calitate. Notă: culoarea șprotului poate să difere la diferiți producători, unul mai în-chis la culoare, altul mai deschis. aceasta se datorează faptului că toți producătorii au diferite tehnologii de afumare. Procesul de afumare care durează mai mult conferă o culoare mai închisă peștelui, și o aromă mai pronunțată. Șprotul produs în țări-le baltice este mai palid, deoarece are un timp de afumare semnificativ mai scurt. acest lucru nu influențează calitatea șpro-tului. important este ca peștele să nu fie de culoare neagră și să nu aibă scurgeri răși-noase de culoare închisă, ceea ce înseamnă că producătorii economicoși l-au afumat cu rumeguș de pin ieftin, iar un astfel de pro-dus va avea un gust amărui.

AmbalareaCutia nu ar trebui să fie deformată, iar

îmbinările acesteia, de asemenea, trebuie să fie perfecte. Dacă observați rugină, re-fuzați să cumpărați acest produs.

Fundul și a capacul cutiei, în nici un caz, nu ar trebui să fie umflate. În acest caz, produsul este periculos.

eticheta șprotului în ulei poate fi reali-zată din hârtie sau prin litografiere, dar, în orice caz, etichetele trebuie să fie clare și explicite.

DepozitareȚineți minte, chiar și conservele, care

sunt produse ce se păstrează mult, au și ele o durată de valabilitate. aceasta fiind de 24 de luni.

SPROT IN OLIO, 240g

SPROT IN OLIO, 160g

SPROT IN OLIO, 190g

SPROT IN OLIO, 160g

SPROT IN OLIO, 160g

SPROT IN OLIO,240g

Ce este ȘPROtUL?

7Numărul 24 / ianuarie 2017

geOgRafIa CUlINaRĂAtențiune! Deschidem o nouă rubrică în publicația

noastră! Aici vom călători în diferite colțuri ale lumii și vom mânca din ce este mai tradițional, gustos și sănătos acolo.

Primul loc pe care-l vom vizita va fi, desigur,

Siberia ... Sau, mai precis, orașul Tomsk.

De ce chiar acest oraș?

Foarte simplu! Deoarece ne-am născut

acolo.

O climă aspră a Siberiei, raioane mult îndepărtate de orașe, și aproape 9 luni de iarnă i-au determinat pe Siberieni să inventeze rețete consistente și simple, care ar putea aduce beneficii și să sature toți membrii familiei. Se punea accent pe carne, pește, produse de patiserie. Prin urmare, cele mai cunoscute produse alimentare în Siberia erau plăcintele: cu carne și pește. În astfel de plăcinte peștele se introduce întreg, folosindu-se în acest scop păstrăvul sau burbotul. Carnea era tăiată, prăjită, sau chiar crudă, sub formă tocată.

Cu toate acestea, acest număr al jurnalului este dedicat sărbătorilor, ceea ce înseamnă că este bine să vorbim despre tradiții de sărbători ale gurmanzilor din orașul siberian Tomsk.

Perioada sărbătorilor de Crăciun, în Siberia, era însoțită de sacrificarea în masă a animalelor, pe care oricum nu aveai cu ce le hrănești în timpul iernii. Prin urmare, gospodinele preparau piftie - transparentă, cărnoasă, tremurândă. Era nevoie să o tai cu cuțitul, în așa măsură se fierbeau oasele. Pe masă, de sărbătoare, noi aveam întotdeauna piftie. Sincer, când eram copii, nu prea ne plăcea piftia, căci, pe lângă mandarine, nu avea nicio chemare! Însă, când am crescut un pic, am înțeles iluziile noastre evidente! Piftia este foarte necesară... mai ales cu muștarul nostru siberian, nu are și nici nu va avea concurență.

iată cea mai veche rețetă de piftie din tomskIngrediente: Picioare de porc – 2Genunchi de vită - 1Usturoi - multFoi de dafin - după gust

Ce facem: 1. Picioarele de porc și ge-nunchiul de vită spălăm, acoperim cu apă rece și punem la fiert. Oasele cu carne trebuie să fie atât de mari, încât să intre în cea mai mare cratiță posibilă din casă, nefiind necesar să le mărunțim. Proporția de apă și carne cu oase - 1/2 (de exemplu, 3 kilograme de carne cu oase la 6-6,5 litri de apă. Se fierbe mult timp, aproximativ 5 ore. În mod firesc, apa se va eva-pora în timpul fierberii, însă nu este necesar să fie com-pletată, în caz contrar, zea-ma va fi tulbure, iar gustul vă va dezamăgi. Nu lăsați ca lichidul să fiarbă rapid. Se fierbe la foc foarte mic. un efect bun îl dă ceapa în coajă, oferind o culoare frumoasă mâncării, punân-du-se în apă la începutul fierberii.

2. Sarea mai bine să se adauge la final, deoarece nu știți ce cantitate de lichid va rămâne după fierbere, și ne va părea rău dacă zeama va fi foarte sărată.

3. După 5 ore se scoate cratița de pe foc, scoatem carnea și o lăsăm să se răcească un pic. Zeama va rămâne cratiță. În-tre timp, curățați usturoiul și se taie fiecare cățel de usturoi în 2-3 bucăți.

4. acum vom desface car-nea de pe oase. Oasele le puteți oferi cățelului. iar carnea, zgârciul, toate se taie în bucățele mici, sau mai bine în fire (nu câte o singură fibră, desigur, dar nici bucăți mari).

5. acum, se iau câteva forme din plastic sau emailate, pu-nem acolo carnea, atât cât să acopere fundul cu 3 cm gro-sime, apoi punem usturoiul - 10-12 bucățele de cele pe care le-ați tăiat mai devreme.

6. Turnăm zeama în forme (nu uitați să aruncați de aici cea-pa) cu încă 5 cm peste carne.

7. Gata! Puneți în frigider! Dar, în niciun caz, nu în congelator, și nici pe balcon, căci piftia nu tolerează temperaturi de îngheț. Va dura cam 10-12 ore și piftia fină este gata.

Ca bonus, vă ofer o rețetă de muștar exclusiv siberian. Luați pulbere de muștar „Sarepta”, un borcan de roșii murate, 1/3 linguriță de miere, ½ linguriță ulei de măsline - și atât!

Luați un borcan de aproximativ 100 de grame. Puneți puțină pudră de muștar, aproximativ o jumătate de borcan, turnați SARAMURĂ de la tomate, și, în același timp, amestecați pudră de muștar, pentru a evita formarea de cocoloașe. Apoi se toarnă acolo ulei de măsline și puneți miere - totul se amestecă bine, consistența trebuie sa fie la fel ca smântâna. Acoperiți borcanul cu un capac, îl înveliți cu un prosop de bucătărie, și-l lăsați la loc cald peste noapte. Iar dimineața doar mirosiți și veți înțelege.))) Apoi, în frigider, acest muștar poate fi păstrat mult timp.

Foarte bine, în dieta noastră, au intrat pelmeni. Însă puțini cunosc, că pelmeni fac parte din bucătăria tradițională siberiană. De obicei se preparau din trei tipuri de carne, ce-i oferea o aromă incredibilă produsului final.

În orașul Tomsk circulă o vorbă din popor: Regulile de bază ale bucătăriei siberiene. În primul rând, totul se mănâncă cu pâine! În al doilea rând, dacă mănânci cu pâine și oricum nu-i gustos, atunci adaugă unt sau smântână. În al treilea rând, dacă nici cu smântână și unt nu-ți place, treci la o condimente radicale, cum ar fi hreanul sau muștarul... Dacă, dintr-un motiv incredibil, nu ți-a plăcut mâncarea cu muștar sau hrean... atunci, cel mai probabil, aceasta este o mâncare chinezească, iar normele siberiene nu se mai aplică.

TOMSK

Olga Bakurevich – răspunzătoare de rețete

8Numărul 24 / ianuarie 2017

DORiți Ca viitORUL Dvs. COPiL să aibă Un gRaD înaLt De inteLigență??

Mâncați în timpul sarcinii ficat de cod!

Ficatul de cod nu este doar un produs gustos, ci și sănătos. Unii susțin că acesta este un produs secundar, de o calitate mai scăzută în comparație cu carnea. Însă nu este așa. Meșterii culinari l-au trecut la categoria specialități, nutriționiștii îl recomandă cu tărie în scopuri terapeutice și medicale.

Însă, oricât ar fi de lăudat, ca orice produs, beneficiile și efectelor negative ale ficatului de cod ar trebui să fie luate în considerare în mod mai detaliat, iar ca să înțelegem trebuie să cunoaștem compoziția sa.

Din cele mai vechi timpuri se știa despre proprietățile curative ale ficatului de cod...

• MareleAvicenna,întratatelesale,prescriaacestficatpa-cienților cu probleme de vedere. De existența vitaminelor nu se știa la momentul respectiv, iar ficatul este bogat în vitami-na A, fiind o necesitate pentru buna funcționare a creierului, rinichilor, pentru dinți puternici, piele netedă și păr volumi-nos.

• Ficatuldecodestebogat înfier,necesarpentrupreve-nirea anemiei, iar cupru are proprietăți anti-inflamatorii. Calciul și vitamina D îmbunătățesc vindecarea fracturilor. Se recomandă și persoanelor bolnave de osteporoză.

• Prinurmare,ficatuldecodserecomandăsăfieconsumatde persoanele cu activitate fizică ridicată, sau de copiii aflați în perioada de creștere intensivă. De asemenea, femeilor gravide le întărește sistemul imunitar. Doriți ca viitorul dvs. copil să aibă un grad înalt de inteligență? Consumați în tim-pul sarcinii ficat de cod!

• Ficatul de cod produce o substanță foarte importantănumită heparină, care în medicină este folosită pentru nor-malizarea coagulării sângelui la persoanele care au această problemă. Și profilaxia trombozei vasculare.

• Înplus,ficatuldecodscadetensiuneaarterialășinorma-lizează ritmul cardiac, în cazul în care există o tendință de aritmie.

• Vănumărațicaloriile????Putețista liniștiți!Ceicarenu-mără caloriile pot consuma ficatul de cod, deoarece conține foarte puține grăsimi, iar cele care există sunt foarte sănă-toase, deoarece conțin acizi grași omega-3, acestea fiind res-ponsabile pentru scăderea nivelului de colesterol din orga-nism. Se recomandă persoanelor ce suferă de arteroscleroză și diabet.

Cine nu are voie să mănânce ficat de cod? În primul rând, cei care au o hipe-ralergie individuală la pește sau grăsimi de pește.

Nu trebuie consumat separat, adică „nu ficat cu pâine, ci pâine cu ficat”, în caz contrar, în loc de beneficii, puteți avea probleme de stomac și cu propriul ficat.

Pentru copii nu există nici o limitare specială, și nici recomandări clare nu sunt. Prin urmare, ghidați-vă în funcție de vârstă, sex, greutate, și boli de fond, așa că, dacă doriți să vă însănătoșiți copilul, mai întâi consultați-vă cu medicul sau nutriționistul dumneavoastră.

Ficatul de cod mai este contraindicat și persoanelor care au în organism can-titate destul de ridicată de vitamina D și calciu.

FICAT DE COD(MORUN)AMBERFISH, 120g

FICAT DE CODAFUMAT, 190g

FICAT DE COD (MORUN)IN SUC PROPRIU, 190g