Universitatea de Stat din MoldovaFacultatea Drept

REF ERA TTema : „Regimul juridic al spaţiilor verzi din localităţile urbane şi

rurale”

A elaborat : Sirbu Dana ,Studenta grupei 407

A verificat :Irina Sili ,

CHIŞINĂU 2015

C U P R I N S

1.Introducere

2.Noţiuni şi dispoziţii generale cu privire la spaţiile verzi în localităţile rurale şi urbane.

3.Elaborarea şi adoptarea normelor juridice ecologice cu privire la spaţiile verzi în localităţile rurale şi urbane.

4. Clasificarea, Amenajarea, Evidenţa, Cadastrul şi Monitoringul Spaţiilor Verzi

5.Răspunderea pentru cauzarea de prejudiciu spaţiilor verzi din localităţile rurale şi urbane.

6.Concluziile

7.Bibliografie

,,Mulţi dintre noi nu se consideră activişti ai mediului , dar fiecare persoană e un agent infecţios al schimbării”

- Dr. Nils Daulaire

Introducere

În prezent starea mediului înconjurator, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea noastra.

Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea apa curată şi pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii trateaza cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugere a mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur.

Pentru a combate toate actele de prejudiciere a mediului statul a acordat diferite drepturi cu privire la folosire de resurse naturale de către cetăţeni dar totodată implimentînd şi un şir de obligaţii şi restricţii asupra acestora.

Drept exemplu de resurse naturale sunt resursle funciare, acvatice, silvice , zăcămintele minerale utile etc.

În prezenta lucrare doresc să atrg atenţia mai mult resurselor silvice şi anume spaţiilor verzi din localităţile rurale şi urbane.

Problema ce necesită a fi reglementată cu privire la spaţiile verzi din localităţile rurale şi urbane este de a cunoaşte cine are competenţa de a reglementa aceste resurse, cum acestea sunt reglementate, care este regimul juridic al spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale, şi în special care sunt drepturile, obligaţiile, restricţiile prevăzute de către stat pentru persoanele fizice şi juridice în vederea diminuării riscului de prejudiciere a spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane care ulterior ar fi şi o prejudiciere a mediului în general.

În prezenta lucrare voi încerca să dau cîteva noţiuni principale pentru o mai bună înţelegere a materialului ce urmează a fi redactat, de asemenea voi încerca să descriu scopul şi importanţa sapţiilor verzi, care sunt organele ce au competenţa să le reglementeze şi care sunt atribuţiile acestora, precum şi voi încerca să fac o clasificare a acestora pentru a le putea delimita şi le înţelege fiecare în parte, şi nu în ultimul rînd unde aceste sunt reglementate şi care sunt sancţiunile prevăzute pentru acestea.

Prin urmare voi încerca să descriu care este regimul juridic al spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane.

2.Noţiuni şi dispoziţii generale cu privire la spaţiile verzi în localităţile rurale şi urbane

În scopul asigurării drepturilor cetăţenilor la un mediu sănătos şi echilibrat, Statul RM , a implimentat anumite norme cu privire la dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale, care se regăsesc în: Constituţia RM ; Legea nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător ; Codul Silvic nr.887-XIII din 21 iunie 1996 ; Legea nr.591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor rurale şi urbane ; etc.

Noţiuni principale:

Mediu – totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţi umane, care în strînsă legătură, interacţiune, influenţează echilibru ecologic, determină condiţiile de viaţă pentru om şi cele de dezvolatre a societăţii umane.1

Spaţiu verde - sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane şi extravilane ale localităţilor urbane şi rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă şi bazine acvatice, construcţii rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic şi ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetaţie (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi animale;2

Intravilan – zonă care cuprine suprafaţa construită a unui oraş sau a unui sat.3

Extravilan - caracteristic teritoriului aflat în afara spaţiului construit sau pe cale de construire al unei localităţi.4

Cadastrul spaţiilor verzi – reprezintă o totalitate de informaţii cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi, clasificarea spaţiilor verzi, precum şi date despre starea spaţiilor verzi şi date despre deţinătorii acestora.

Monitoringul spaţiilor verzi – reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări a stării spaţiilor verzi pentru a putea sesiza modificările şi a preîntîmpina urmările negative.

Parc - spaţiu verde, cu suprafaţa de peste 20 de hectare, care oferă, într-un cadru vegetal bogat şi variat, posibilităţi de recreere cu exercitare de activităţi compensatorii din  sfera odihnei  active (sport, jocuri în aer liber) şi pasive sau de activităţi cu caracter cultural (spectacole etc.);

Pădure-parc - spaţiu verde, rezultat din amenajarea pentru odihnă şi agrement a masivelor forestiere existente în raza de folosinţă a spaţiului urban, care cuprinde adăposturi pentru vizitatori, terenuri de camping, terenuri de sport, amenajări nautice etc.;

Grădină - spaţiu  verde, cu suprafaţa de circa 3-20 de hectare, care serveşte pentru odihna şi recreerea zilnică a locuitorilor din zonele limitrofe, cuprinzînd arii plantate cu arbori şi arbuşti decorativi, plante floricole şi de gazon;

Scuar - spaţiu verde, cu suprafaţă de pînă la 3 hectare, amplasat, de obicei,  între străzi, cu funcţii de odihnă şi de facilitare a circulaţiei pietonilor de la o stradă la alta;

Dacă e să analizăm în linii generale importanţa studierii spaţiilor verzi, atunci putem constata că, acestea ne oferă posibilitatea de a cunoaşte modalităţile de îmbunătăţire a calităţii mediului şi anume prin reducerea poluanţilor şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen ; de asemenea modalităţi de combatere a eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren , de reducere a zgomotului , precum şi care este influenţa acestora asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor, etc.

Ca scop principal spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic şi a genofondului autohton, la îmbogăţirea asortimentului de plante ornamentale, menţinerea şi protejarea obiectelor naturale

1 Ernest Lupan- Dreptul Mediului,2 Legea nr.591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor rurale şi urbane;3 http://www.infoportal.md4 Ibidem 3

preţioase şi la armonizarea peisajelor artificiale cu cele  naturale în vederea realizării unei ambianţe favorabile desfăşurării activităţilor antropogene.5

Spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale conform art.4 a Legii nr .591 includ aşa tipuri de teren ca : a) terenuri de folosinţă generală din perimetrul intravilanului şi extravilanului localităţilor urbane; b) terenuri cu spaţii verzi din localităţile rurale; c) terenuri din zonele turistice şi de agrement; d) terenuri ocupate de reţeaua rutieră a spaţiilor verzi, linii parcelare şi linii de transport de energie electrică, iazuri şi lacuri; e) pepiniere şi plantaţii de arbori şi arbuşti decorativi;    f) terenuri ocupate de construcţii  şi  instalaţii  care  aparţin gospodăriei spaţiilor verzi;    g) terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, terenuri afectate de alunecări, sărături.6

Este necesar de specificat că dreptul de proprietate asupra spaţiilor verzi este atît public cît şi privat, respectiv spaţiile verzi ce constituie un interes public nu pot fi privatizate sau arendate reprezentînd obiectul exclusiv al proprietăţii publice , iar, cele aflate în proprietate privată sînt proprietatea deţinătorilor de terenuri private.

3.Elaborarea şi adoptarea normelor juridice ecologice cu privire la spaţiile verzi în localităţile rurale şi urbane.

În Republica Moldova organele ce deţin competenţă în domeniul spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale sunt : Parlamentul RM, Guvernul RM, Autoritatea centrală pentru mediu şi Autorităţile administraţiei publice locale.7

* Competenţa Parlamentului în domeniul spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane constă în faptul că, acesta poate să elaboreze şi să adopte principalele direcţii ale politicii statului privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi (drept exemplu putem menţiona - crearea cadrului legislativ şi instituţional adecvat economiei de piaţă; evidenţierea problemelor din domeniul spaţiilor verzi prioritare şi atragerea resurselor interne şi externe în soluţionarea lor; elaborarea şi adoptarea unor sancţiuni pentru prejudiciile cauzate spaţiilor verzi în vederea protejării acestora.)

De asemenea de competenţa Parlamentului ţine şi reglementarea legislativă a relaţiilor din domeniul dezvoltării şi protecţiei spaţiilor verzi, aici se are invedere o serie de legi si regulamente în domeniul mediului, şi în special, în domeniul spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane, (ex: Legea nr.1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător; Legea nr.591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor rurale şi urbane.)

* De competenţa Guvernului ţine în special prezentarea de programe şi proiecte ale actelor legislative, Parlamentului, în vederea dezvoltării şi protecţiei spaţiilor verzi.

O altă competenţă a Guvernului este cea de a soluţiona problemele ce ţin de atribuirea terenurilor din spaţiile verzi pentru utilităţi publice.

De asemenea are competenţa de a stabili procedura unica de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi care este constituita din trei niveluri :

- nivelul unu - local (comună, oraş, municipiu);- nivelul doi - local (judeţ, U.T.A. Găgăuzia, municipiul Chişinău);- nivelul trei - naţional (autoritatea centrală pentru mediu) şi se efectuează de către

persoanele responsabile din cadrul organelor administraţiei publice centrale şi locale.8

* Competenţa autorităţii centrale pentru mediu constă în primul rînd din elaborarea de acte legislative şi alte acte normative, de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale cu privire la dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi; la fel în competenţa acesteia intră şi organizarea expertizei ecologice de stat (ex: a terenurilor afectate profund, proiecte de refacere a

5 Ibidem 26 Ibidem27 Ibidem28 Hotărîre nr.676 din 11.07.2000 cu privire la procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale.

ladşafturilor şi de reconstrucţie, sub aspect peisagistic); ţinerea Registrului naţional al spaţiilor verzi; etc.

De asemnea în competenţa acesteia intră şi  asigurarea publicării, în termen de pînă la 15 iunie a fiecărui an, în presa periodică sau într-un buletin special a informaţiei privind starea spaţiilor verzi pentru anul precedent.

* În competenţa autorităţilor administraţiei publice locale se iclud: participarea la elaborarea de acte legislative; precum şi elaborarea de acte normative locale privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi coordonînd cu autoritatea centrala pentru mediu; aplicarea normelor tehnice9, economice şi juridice care asigură respectarea regimului spaţiilor verzi; înfiinţarea şi întreţinerea noilor spaţii verzi; ţinerea cadastrului şi efectuarea monitoringului spaţiilor verzi.

Pe lîngă faptul că asupra spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane autărităţile publice îşi desfăşoară competenţa care ne permite să cunoaştem cum sunt elaborate şi adoptate normele juridice cu privire la spaţiile verzi, care rezultă din actele legislative cît şi actele normative locale, este necesar să specificăm care sunt drepturile şi obligaţiile oferite de către aceste organe, persoanelor fizice şi juridice în domeniul spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane.

Prin urmare conform legislaţiei drepturile persoanei fizice la un mediu sănătos, la odihnă în spaţiile verzi sunt recunoscute de către stat, astfel asigurîndu-le accesul deplin şi liber pentru odihnă  în spaţiile verzi proprietate publică; la fel le asigură şi dreptul de a contribui la amenajarea teritoriilor, la crearea aliniamentelor de arbori şi arbuşti.

Însă statul cînd acordă anumite drepturi, de asemenea automat instituie şi anumite obligaţii, atît pentru persoanele fizice cît şi pentru persoanele juridice , pentru a crea un echilibru, astfel drept oblgaţii ale persoanelor fizice putem menţiona : obligaţia acetora de a respectare a regulilor de securitate, apărare în ceea ce privesc spaţiile verzi pentru a nu a avea ca urmare incendii; să nu efectueze anumite acţiuni ce ar duce la înrăutăţirea situaţiei a teritoriilor, bazinelor de apă în spaţiile verzi, drept exemplu putem menţiona: taieri neautorizate, vătămări ale arborilor şi arbuştrilor, distrugeri ale muşuroaielor şi cuiburilor de păsări, poluarea cu chimicale, resturi animaliere, deşeuri menajere etc;

Precum am menţionat anterior statul prevede şi anumite obligaţii şi pentru persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare a acestora, astfel de obligaţia acestora în primul rînd este ca acestea să asigure integritatea şi îngrijirea spaţiilor verzi; în cazul în care doresc să efectueze anumite lucrări în spaţiile verzi atunci obligatoriu este sa coordoneze aceste acţiuni cu autoritatea centrală pentru mediu şi administraţia publică locală; de asemenea de obligaţia acestora ţine şi prevenirea situaţiilor ce ar putea înrăutăţi situaţia spaţiilor verzi (alunecările de teren, salinizarea, înmlăştinirea, eroziunea solulrilor) prin crearea de noi spaţii verzi; să asigure, în termene optime, renovarea şi reparaţia capitală a spaţiilor verzi.10

Dacă e să anlizăm cele spuse anterior şi anume care este competenţa autorităţilor publice în domeniul spaţiilor verzi, ce drepturi şi obligaţii sunt prevăzute pentru persoanele fizice şi juridice atunci apare necesitatea de a specifica şi faptul cum aceste organe/persoane administrează şi gospodăresc aceste spaţii verzi.

Astfel administrarea spaţiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autorităţile administraţiei publice locele şi alte organe împuternicite în acest scop, respectiv administrarea spaţiilor verzi de pe terenuri proprietate privată este exercitată de către proprietarii acestora, respectînd prevederile actelor legislative şi ale altor acte normative în vigoare.

Gospodărirea spaţiilor verzi de pe terenurile proprietate privată sau a înterprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor este exercitată de către proprietarii acestora iar gospodărirea spaţiilor

9 Normele tehnice reprezintă constituirea unui set de date, informaţii şi planuri privind identificarea terenurilor definite ca spaţii verzi şi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaţii verzi, cu identificarea stării de viabilitate a vegetaţiei de pe aceste terenuri, a caracteristicilor ei, a indicilor de cantitate si calitate aferenţi.10 Ibidem 2

verzi ce nu se încadreză în cele menţionate mai sus în dependenţă de sfera spaţiului verde sunt exercitate de către organele împiternicite în acest scop (organele de gospodărire a sapţiilor verzi).

După ce am specificat cine şi ce fel de proprietate administreză şi gospodăresc în cele ce urmează voi relata despre faptul cum are loc administrarea şi gospodărirea.

În primul rînd pentru o administrare mai bună este necesar o permanentă regenerare a spaţiilor verzi care constă în reîmpădurirea şi renovarea terenurilor destinate regenerării cu vegetaţie arborescentă, floricolă şi de gazon, aceastea se vor executa cu material forestier şi floricol de reproducere calitativ, provenit din pepiniere şi alte plantaţii de arbuşti decorativi, care, prin proprietăţile lor biologice, morfologice etc., au o valoare estetică şi nu acţionează dăunător asupra sănătăţii populaţiei şi animalelor.

La regenerarea  spaţiilor  verzi din localităţile rurale, se va acorda  prioritate speciilor autohtone mai rezistente la condiţiile locale.

În al doilea rînd pentru o administrare mai bună este necesară o îngrijire aprofundată a spaţiilor verzi.

Îngrijirea constă în faptul ca cei răspunzători de aceasta (proprietarii şi gestionarii acestora) sa o realizeze la timp, conform tehnologiei şi tehnicii stabilite (anumite metode şi procedee stabilite pentru fiecare elment a spaţiilor verzi ce nu vor cauza prejudicii), precum să şi păstreze limitele hotarelor acestora.

În cel de-al treilea pas este necesar să fie asigurată paza şi protecţia spaţiilor verzi. Paza spaţiilor verzi şi integritatea obiectivelor din ele este asigurată de către proprietarii şi gestionarii acestora şi colaboratorii organelor de interne.

Acţiunile acestora sunt îndreptate spre prevenirea şi combaterea acţiunilor ilicite de deteriorare şi distrugere a obiectivelor şi vegetaţiei din spaţiile verzi, iar în caz de necesitate ei pot apela la ajutorul organizaţiilor obşteşti, cel al populaţiei şi al organelor mass-media cu privire la efectuarea controlului obştesc şi crearea unei opinii publice cu privre la respectarea regimului spaţiilor verzi.

Pentru a asigura paza şi protecţia spaţiilor verzi sunt instituite anumite restricţii, drept exemplu putem menţiona: Crearea staţiilor de alimentare cu combustibil incompatibile cu spaţiile verzi; efectuarea construcţiilor fară avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat şi obşteşti precum şi fără acordul populaţiei din zonele limitrofe.

Ca măsuri de protecţie a spaţiilor verzi împotriva bolilor şi dăunătorilor putem menţiona: efectuarea amenajării sanitare a spaţiilor verzi; depistarea sectoarelor degradate şi vătămate de boli şi dăunători; ţinerea evidenţei şi prognozarea dezvoltării bolilor şi dăunătorilor; efectuarea  măsurilor de protecţie  împotriva bolilor şi dăunătorilor.

Pentru a demonstra importanţa protecţiei spaţiilor verzi este necesar să menţionez că acestea sunt supuse atît controlului de stat cît şi controlului obştesc.

Controlul de stat asupra realizării măsurilor de protecţie a spaţiilor verzi este exercitat de către organele teritoriale  ale autorităţii centrale pentru mediu.

Controlul obştesc care se exercită asupra stării, amplasării, folosirii, pazei şi protecţiei spaţiilor verzi proprietate publică de către cetăţenii şi organizaţiile obşteşti care au dreptul:1) să solicite şi să primească de la  autorităţile administraţiei publice  locale şi organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu informaţia despre: starea spaţiilor verzi proprietate publică; amplasarea de noi obiective pe terenurile spaţiilor verzi proprietate publică; schimbarea destinaţiei terenurilor spaţiilor verzi proprietate publică; 2) să propună  măsuri privind folosirea raţională, paza şi protecţia spaţiilor verzi proprietate publică şi conservarea biodiversităţii din ele;3) să organizeze şi să efectueze, în conformitate cu legislaţia  în vigoare, expertiza ecologică obştească a proiectelor de amplasare a noilor obiective şi amenajări pe terenurile spaţiilor verzi proprietate publică;4) să participe la elaborarea şi examinarea deciziilor privind dezvoltarea şi protecţia spaţiilor verzi proprietate publică, să iniţieze în aceste scopuri consultări ale populaţiei, inclusiv referendumuri locale.

4.Clasificarea, Amenajarea, Evidenţa, Cadastrul şi Monitoringul Spaţiilor Verzi

Spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale conform legislaţie sunt clasificate în dependenţă de amplasamentul şi funcţionalitatea acestora. Clasificarea în general a spaţiilor verzi ne permite de cunoaşte ce tipuri de spaţii verzi avem, ce includ acestea pentru a putea face o delimitare dintre ele şi pentru o mai bună administrare a lor.

De asemenea pentru a cunoaşte de competenţa căror organe sunt, cum trebuie de aplicat, cine are dreptul de folosinţă asupra lor şi care este regimul juridic a acesora. Astfel avem:

* Clasificarea spaţiilor verzi conform amplasamentului 1.Spaţiile verzi se împart, conform amplasamentului, în spaţii verzi urbane şi rurale.A. Spaţiile verzi urbane care la rîndul lor se împart în:* spaţii verzi  intravilane, incluzînd formaţiuni de spaţii verzi cuprinse  în perimetrul construit al oraşului, precum şi masivele verzi alăturate acestora;* spaţii verzi extravilane, cuprinzînd pădurile-parc, spaţiile verzi din zonele de agrement şi alte categorii de spaţii verzi suburbane care au în principal funcţia de a asigura odihna într-un cadru natural.B.Spaţiile verzi rurale se aseamănă, în general, cu cele  urbane, dar au şi unele caracteristici particulare:* spaţiile verzi de folosinţă generală (parcuri, grădini, scuaruri etc.) sînt mai reduse ca dimensiuni, în cadrul acestora, adeseori, fiind amplasate terenuri de sport şi alte dotări;* în cadrul  plantaţiilor predomină speciile locale, rezistente  şi adaptate, care nu necesită îngrijiri speciale.

* Clasificarea spaţiilor verzi conform funcţionalităţii    În dependenţă de funcţiile şi  modul de  folosinţă, se disting următoarele categorii de spaţii verzi:    1) spaţii verzi de folosinţă generală:    a) scuaruri;    b) grădini;    c) parcuri;    d) păduri-parc;    e) spaţii verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie;    2) spaţii verzi cu acces limitat:    a) parcuri sportive;    b) spaţii verzi  de pe lîngă instituţiile preşcolare, de  învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice;    c) spaţii verzi de pe lîngă instituţiile sanitare şi curative;    d) spaţii verzi pentru recreerea copiilor şi tineretului;    e) spaţii verzi din incinta  întreprinderilor şi din zonele de protecţie ale acestora;    f) spaţii verzi de pe lîngă locuinţe;    3) spaţii verzi cu profil specializat:    a) grădini botanice;    b) grădini dendrologice;    c) grădini şi parcuri zoologice;    d) parcuri pentru expoziţii;    e) grădini de trandafiri, liliac, plante alpine etc.;    f) plantaţii în cimitire;    4) spaţii verzi cu funcţii utilitare:    a) plantaţii pentru consolidarea terenurilor;    b) plantaţii de protecţie a surselor de apă;    c) plantaţii de protecţie contra incendiilor;

    5) spaţii verzi din zonele turistice şi de agrement.11

Amenajarea spaţiilor verzi include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a acestora, regenerarea eficientă, paza şi protecţia lor, estimarea valorilor recreative şi pentru ameliorarea mediului. Amenajarea se efectuează pentru categoriile de spaţii verzi de folosinţă generală şi anume: scuaruri, grădini, parcuri.

Amenajarea spaţiilor verzi se efectuează, conform unui  sistem unic, de către serviciile speciale de amenajament silvic în baza contractului cu autorităţile publice locale, o dată la 10 ani, din contul bugetelor locale, şi include următoarele lucrări:a) delimitarea hotarelor şi organizarea internă a teritoriilor;b) executarea  de lucrări topografico-geodezice şi de  cartografiere specială;c) inventarierea, prin determinarea compoziţiei şi vîrstei arboreturilor, a caracteristicilor calitative şi cantitative;d) stabilirea terenurilor care necesită efectuarea lucrărilor de îngrijire, de igienă şi de reconstrucţie, a măsurilor de regenerare, ameliorare, pază şi protecţie şi a altor măsuri, precum şi determinarea ordinii şi modalităţilor de executare a lor;e) determinarea volumului tăierilor de îngrijire, de  igienă, de reconstrucţie şi a altor lucrări silvice;f) stabilirea  volumului  de măsuri destinate regenerării, apărării împotriva  incendiilor, bolilor şi dăunătorilor, precum şi a volumelor altor lucrări;g) inventarierea şi evaluarea stării construcţiilor utilitare şi ornamentale.

Amenajamentele spaţiilor verzi proprietate publică sînt coordonate cu organele silvice şi aprobate de organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu, fiind obligatorii pentru gestionarii de terenuri cu spaţii verzi.

Evidenţa spaţiilor verzi are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării şi protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative, asigurarea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor cu informaţii despre spaţiile verzi.

Evidenţa spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei  publice locale, în baza datelor de inventariere, pentru toate categoriile de spaţii verzi.

Autoritatea centrală pentru mediu ţine Registrul  naţional al spaţiilor verzi, iar autorităţile administraţiei  publice  locale  - registrele locale ale spaţiilor verzi.

Cadastrul spaţiilor verzi cuprinde datele evidenţei spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate, funcţionalităţii, precum şi datele folosirii şi evaluării sub aspect economic, social, decorativ şi ecologic.

Ţinerea cadastrului spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale în baza amenajamentelor, inventarierilor şi cercetărilor, conform unui sistem unic, şi este coordonată cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu.

Monitoringul spaţiilor verzi reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări ale stării spaţiilor verzi pentru relevarea modificărilor şi preîntîmpinarea urmărilor proceselor şi tendinţelor negative.

Modul de efectuare a monitoringului spaţiilor verzi se stabileşte de către autoritatea centrală pentru mediu.12

11 Ibidem 212 Ibidem 2

5.Răspunderea pentru cauzarea de prejudiciu spaţiilor verzi din localităţile rurale şi urbane.

Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei privind spaţiile verziPersoanele fizice şi juridice poartă răspundere administrativă  sau penală, în conformitate

cu legislaţia în vigoare, în cazul:a) folosirii neautorizate a terenurilor cu spaţii verzi;b) nerespectării  cerinţelor privind proiectarea, construirea şi darea în exploatare a obiectivelor în spaţiile verzi;c) atribuirii  terenurilor pentru construcţii în spaţiile verzi fără coordonarea cu organele teritoriale ale autorităţii centrale pentru mediu şi informarea populaţiei;d) desfăşurării neautorizate a activităţilor economice, de turism şi agrement în spaţiile verzi;e) ocupării nelegitime a terenurilor cu spaţii verzi;f) tăierilor ilicite, vătămării plantelor sau a unor părţi din ele;g) nimicirii  sau vătămării spaţiilor verzi în urma incendiilor  sau comportării iresponsabile cu focul;h) distrugerii  sau deteriorării  indicatoarelor de avertizare  şi restricţie, panourilor informaţionale, construcţiilor utilitare;i) poluării spaţiilor verzi cu ape reziduale, chimicale, deşeuri de producţie şi menajere;j) reducerii suprafeţelor spaţiilor verzi;k) distrugerii  sau deteriorării drumurilor, aleelor, sistemelor  de drenaj, instalaţiilor tehnice şi inginereşti;l) decopertării litierei şi deteriorării păturii vii şi a stratului de sol fertil în alte scopuri decît cele silvice;m) colectării plantelor medicinale, pomuşoarelor, fructelor, ierbii de gazon;n) păşunatului;o) capturării şi nimicirii animalelor;p) pescuitului în perioadele de prohibiţie;q) amplasării neautorizate a stupilor sau prisăcilor;r) circulaţiei  şi  parcării  autovehiculelor şi altor  mijloace  de transport în locurile neautorizate;s) plimbării  şi scăldării cîinilor şi altor animale care pot afecta starea spaţiilor verzi;t) spălării autovehiculelor şi altor mijloace de transport  în bazinele acvatice, în apropierea  izvoarelor şi  în alte locuri neautorizate.u) încălcării regulilor sanitare în spaţiile verzi.

Repararea  prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească.

* În cazul nimicirii sau vătămării spaţiilor verzi în urma incendiilor, se stabileşte compensarea nu numai a pagubei pricinuite spaţiilor verzi, ci şi a cheltuielilor suportate pentru stingerea incendiului şi curăţarea teritoriului de deşeurile provenite în urma acestuia.

* Producţia lemnoasă şi alte produse dobîndite ilicit sînt supuse confiscării şi transmise organelor care gospodăresc spaţiile verzi. Dacă confiscarea producţiei dobîndite ilicit este imposibilă, ea va fi compensată conform tarifelor aprobate.

* Mijloacele financiare obţinute în urma reparării prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi şi a încasării amenzilor pentru nerespectarea legislaţiei privind spaţiile verzi se transferă pe un cont special al organelor de gospodărire a spaţiilor verzi şi sînt  utilizate în exclusivitate pentru dezvoltarea şi reconstrucţia acestora.

*Cuantumul plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi se calculează conform instrucţiunii aprobate de autoritatea centrală pentru mediu.

Mărimea prejudiciului se calculează în volum deplin conform preţului real al patrimoniului afectat la data cauzării lor, luîndu-se în considerare şi cheltuielile suportate pentru îmbunătăţirea calităţii spaţiilor verzi (operîndu-se cu preţurile de piaţă ori costurile lucrărilor de restabilire). Unitatea convenţională utilizată la calcularea cuantumului plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi este egală cu 20 lei.13

Soluţionarea litigiilor

Litigiile legate de administrarea şi gestionarea spaţiilor verzi, de repararea prejudiciilor cauzate acestora, care nu pot fi rezolvate în condiţiile unei concilieri amiabile, se soluţionează de organele ierarhic superioare sau instanţele judecătoreşti.

13Ordin nr.34 16.09.2008 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind cuantumul plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale

6.Concluzii

* Importanţa studierii spaţiilor verzi, constă în cunoaşterea modalităţilor de îmbunătăţire a calităţii mediului; de combatere a eroziunii solurilor şi alunecărilor de teren , de reducere a zgomotului , precum şi care este influenţa acestora asupra stării de sănătate fizică şi psihică a oamenilor, etc.

* Scopul principal al spaţiilor verzi, este îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic şi a genofondului autohton, şi la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale în vederea realizării unei ambianţe favorabile desfăşurării activităţilor antropogene.

* Organele comptente principale în reglementarea spaţiilor verzi sunt autorităţile publice şi anume, Parlamentul, Guvernul, Autoritatea centrală a mediului, Autorităţile administraţiei publice locale şi că toate acţiunele şi atribuţiile lor să fie obligator conform legislaţie în vigoare.

* Dreptul de proprietate asupra spaţiilor verzi este atît public cît şi privat.* Spaţiile verzi ale loclităţilor rurale şi urbane sunt supuse atît controlului de stat cît şi

controlului obştesc.* Spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale conform legislaţie sunt clasificate în

dependenţă de amplasamentul şi funcţionalitatea acestora.* Amenajarea spaţiilor verzi se efectuează, conform unui  sistem unic, de către serviciile

speciale de amenajament silvic în baza contractului cu autorităţile publice locale, o dată la 10 ani, din contul bugetelor locale.

* Evidenţa spaţiilor verzi se efectuează de către autorităţile administraţiei  publice locale, în baza datelor de inventariere, pentru toate categoriile de spaţii verzi.

* Autoritatea centrală pentru mediu ţine Registrul  naţional al spaţiilor verzi, iar autorităţile administraţiei  publice  locale  - registrele locale ale spaţiilor verzi.

* Cadastrul spaţiilor verzi cuprinde datele evidenţei spaţiilor verzi conform indicilor de calitate şi cantitate şi se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale.

* Monitoringul spaţiilor verzi reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări ale stării spaţiilor verzi pentru relevarea modificărilor şi preîntîmpinarea urmărilor proceselor şi tendinţelor negative.

*Pentru încălcarea legislaţiei cu privire la spaţiile verzi , persoanele fizice şi juridice poartă răspundere administrativă  sau penală

*Repararea  prejudiciilor cauzate spaţiilor verzi se efectuează benevol sau prin hotărîre judecătorească.

* În cocncluzie aş dori să menţionez că prezentul referat este o reprezentare succintă a probelemei ce ţine de regimul juridic al spaţiilor verzi ale localităţilor rurale şi urbane, şi am cuprins doar punctele esenţiale cu anumite exemple, explicîndu-le în general, consider că este o informaţie utilă pentru orice persoană care doreşte să cunoască ce sunt alea spaţii verzi ale localităţilor rurale şi urbane.

Bibliografie

Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconlurător

Legea nr.591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor rurale şi urbane;

Hotărîre nr.676 din 11.07.2000 cu privire la procedura unică de ţinere a evidenţei spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale.

Ordin nr.34 16.09.2008 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind cuantumul plăţii pentru prejudiciul cauzat spaţiilor verzi ale localităţilor urbane şi rurale

Ernest Lupan- Dreptul Mediului,

http://www.infoportal.md

http://www.mediu.gov.md