libertate prin educație

CONSOLIDAREA COMPETENȚELOR SOCIALE ALEPERSOANELOR

CARE AU COMIS INFRACȚIUNI

Sesiunea 4: DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE

Această sesiune își propune să prezinte experimentul realizat de „Școala Adoua șansă în Închisoarea de stat din Thessaloniki, Grecia”. A fost organizatăo echipă care oferea consiliere de grup în închisoare. Tema grupului a fostDezvoltarea abilităților de comunicare.

Programul de training includea acest experiment de consiliere drept modelcare ar putea fi repetat de alte școli/ traineri.

Consilierea Cursanților/ Persoanelor private de libertate

Una dintre noutățile Școlii A doua șansă din Închisoarea de stat Diavata dinThessaloniki este serviciul de consiliere care constă într-un consilier deorientare în carieră și un psiholog-consilier. Sarcina psihologului-consilierinclude acordarea de sprijin psihologic cursanților în privința dezvoltăriipersonale și sociale a acestora. Acesta asigură consiliere individuală și degrup acelor participanți care doresc, intervine și susține persoanele șigrupurile care întâmpină dificultăți în a funcționa eficient în special în acestcadru educațional și, nu în ultimul rând, oferă sprijin profesorilor.

În acest context, o echipă de consiliere în grup a fost organizată. Temagrupului a fost Dezvoltarea abilităților de comunicare. Tema a fost aleasă înurma analizării nevoilor și intereselor participanților. Participarea la grup afost voluntară, iar regula de bază a fost angajamentul cursanților de prezențăla sesiuni.

Introducere: Comunicarea

Comunicarea este un proces natural pe care îl practicăm din momentul încare ne naștem – ca dovadă, să ne amintim la bebelușii care își comunicăsenzația de foame, durere sau starea de emoție către cei care au grijă de ei.Pe măsură ce creștem, ne îmbogățim și repertoriul abilităților de comunicare

libertate prin educație

și învățăm să comunicăm în feluri diferite, depinzând de situația în care neaflăm. Cu toate acestea, nu putem să nu observăm că există foarte puținepersoane care au, într-adevăr, abilitatea de a comunica eficient. Adeseori înprocesul comunicării apar întreruperi, care, de obicei, dau naștere unui lungșir de probleme sociale, de la jigniri și furie până la divorț și chiar violență.

A te exprima într-un mod care este respectuos față de tine, dar și față deceilalți reprezintă o abilitate ce poate fi învățată, la fel ca și a asculta ceea ceîți împărtășesc ceilalți. Așadar, dezvoltarea abilităților de comunicare este,poate, cea mai importantă condiție pentru dezvoltarea și menținerea relațieiintrapersonale și a relațiilor interpersonale sănătoase.

Comunicarea în cadrul închisorii

Conceptul de comunicare și abilitățile necesare pentru a o practica eficientcapătă un sens foarte important în contextul închisorii. Mulți dintre cursanțiișcolii întâmpină dificultăți atât în exprimarea nevoilor, dorințelor și gândurilorproprii, cât și în recunoașterea gândurilor, dorințelor și nevoilor celorlalți. Înacelași timp, pe fondul condițiilor specifice de trai (răspuns minimal ladrepturile de bază ale persoanelor private de libertate la sănătate fizică șipsihică, folosirea ineficientă a timpului liber, suprapopularea închisorilor,conflicte etc.), sunt urmărite și comportamentele celor instituționalizați.

Scopurile grupului și Procesul

În consecință, grupul respectiv avea drept scop să îi ajute pe participanți să: a) înțeleagă conceptul de comunicare, elementele sale și procesul, b) înțeleagă rolul comunicării în relațiile lor interpersonale, c) își îmbunătățească abilitățile de comunicare și d) îmbunătățească nivelul de comunicare între membrii grupului de consiliere.

Grupul a existat timp de 7 sesiuni, fiecare sesiune ținând 2 ore.

Nouă cursanți de sex masculin au participat la sesiuni, iar rolul decoordonator de grup a fost asumat de către psihologul-consilier.

Întâlnirile au avut loc într-o clasă de școală.

libertate prin educație

Procesul grupului a fost împărțit în trei etape. În continuare, sunt prezentateanaliza fiecărei etape și, de asemenea, caracterizarea scopurilor și câtevatehnici aplicate.

Etapa A: Membrii se cunosc - Contractul

Prima sesiune a grupului a avut două obiective de bază. Primul a fost să lepermită membrilor să se cunoască între ei, iar al doilea – să fie identificatescopurile grupului și să fie creat contractul grupului.

Membrii fac cunoștință - Activitate experiențială:

Participanții consiliați au fost împărțiți în perechi și au vorbit unul cu celălalt,fără să se întrerupă, timp de 2 minute. Apoi, fiecare și-a prezentat perechearestului grupului. Scopul acestei activități a fost ca membrii grupului să secunoască la un nivel mai personal.

Contractul grupului - Brainstorming:

Li s-a cerut cursanților ca, spontan, să spună ce anume cred ei că ar ajuta lafuncționarea grupului, ce fel de reguli ar fi utile.

Ideea principală a fost că, pentru a funcționa și a comunica eficient, eranevoie să definim și să fim de acord asupra regulilor de bază și asupralimitelor. În felul acesta aveam dreptul și privilegiul de a ne exprima liber,aveam propriul spațiu și timp și, de asemenea, beneficiam de respect încadrul grupului. În același timp, prin această activitate membrii aveau ocaziasă își exprime așteptările și temerile în privința procesului și conținutuluisesiunilor de grup.

Etapa B: Dezvoltarea temei

Următoarele cinci sesiuni s-au centrat în jurul conceptului și roluluicomunicării în viața cotidiană. Concret, fiecare sesiune își propunea săexploreze și să răspundă la una dintre următoarele teme-întrebări:

1. Ce este comunicarea, care sunt elementele ei și cum se desfășoară?

2. Când nu este eficientă comunicarea?

libertate prin educație

3. Când devine eficientă comunicarea și de ce este nevoie pentru aobține eficiența?

La început și chiar înainte de a discuta definițiile, am realizat o activitateexperiențială care își propunea să excludă posibilitatea a ceea ce se numește„non-comunicare”.

Activitate experiențială:

Participanții au fost împărțiți în perechi. În fiecare pereche o persoană era„A”, iar cealaltă – „B”. Li s-a cerut să-și imagineze că se află împreună într-unavion și că sunt așezați unul lângă celălalt fără să aibă posibilitatea să semute. B își dorește să comunice cu A și face orice să își îndeplineascădorința, dar, pe de altă parte, A nu vrea să comunice deloc cu B. Timpulacordat activității a fost de 5 minute.

La finalul activității, am discutat cum a fost experiența pentru fiecaremembru al grupului și în ce măsură persoanele B au reușit să comunice cucele A. Am ajuns împreună la concluzia că „Nu există non-comunicare”:fie că folosim cuvinte, mișcare, sau că stăm nemișcați, transmitem mesaje.Chiar și atunci când mesajul este că nu vrem să comunicăm.

În continuare, prin metoda brainstormingului, cursanții și-au exprimat ideileși au definit comunicarea și elementele care o formează.

În sfârșit, în încercarea de a explora și a identifica acele caracteristici careajută și sporesc comunicarea eficientă din viața cotidiană, a fost aplicatăurmătoarea activitate experiențială:

Participanții au fost împărțiți în două grupuri (Grupul A și Grupul B). Fiecaremembru al Grupului A trebuia să amintească de o persoană cu careconsidera că a comunicat bine, ușor și eficient. Apoi, trebuia să discute curestul grupului trăsăturile acelei persoane (de exemplu, comportamentul său,expresiile, cuvintele folosite etc.). La final, după ce fiecare membru îșipovestise experiența, au notat pe o hârtie de whiteboard caracteristicile pecare toate acele persoane le aveau în comun.

În Grupul B, fiecare cursant trebuia să-și amintească de o persoană cu careconsidera că a avut o comunicarea slabă, dificilă și ineficientă. Apoi, trebuiasă discute cu restul grupului despre trăsăturile acelei persoane (de exemplu,comportamentul său, expresiile, cuvintele folosite etc.). La final, după cefiecare membru își povestise experiența, au notat pe o hârtie de whiteboardcaracteristicile pe care toate acele persoane le aveau în comun.

libertate prin educație

La sfârșitul activității, ambele grupuri și-au prezentat paginile și au discutatce notaseră. În concluzie, rezultatele acestei discuții au fost: în primul rând,identificarea acelor trăsături specifice pe care membrii grupului le-auidentificat drept necesare pentru a comunica eficient în viața cotidiană și, înal doilea rând, identificarea aspectelor pe care ar trebui să le evite pentru anu își submina eforturile de a avea o comunicare eficientă.

Etapa C: Încheiere – Evaluare

Ultima sesiune a grupului și-a propus să evalueze grupul și să ofere oîncheiere. În consecință, fiecare cursant a avut timpul și spațiul necesarepentru a-și exprima gândurile și sentimentele în privința încheieriiactivităților grupului și, de asemenea, de a evalua măsura în care țelurile șiașteptările sale de la grup au fost îndeplinite. În plus, după consimțământulmembrilor grupului, s-a decis să se prezinte și restului cursanților din școalăconținutul (nu și procesul) muncii noastre.

În continuare, este prezentat conținutul a ceea ce a lucrat grupul.

libertate prin educație

Caracteristici generale ale grupului

Loc: sala de clasă a Școlii A doua șansă din Închisoarea de stat dinDiavata în Thessaloniki

Durata: 7 sesiuni

Durata fiecărei sesiuni: 2 ore

Membrii grupului: 9 participanți și 1 coordonator-consilier al școlii

Subiect de studiu: Comunicarea umană

Grupul își propune să:

1. Înțeleagă conceptul de comunicare, elementele care îl alcătuiescși procesele sale,

2. Obțină o comunicare mai bună între persoane,

3. Îmbunătățească abilitățile de comunicare,

4. Îmbunătățească abilitățile de comunicare între membrii grupului.

Definiția „Comunicării”

Comunicarea este un proces prin care un emițător transmite mesaje și unreceptor primește aceste mesaje.

Așadar, comunicarea este un proces expresiv, prin care mesajele sunttransferate, dar și un proces receptiv, prin care mesajele sunt receptate.

O întrebare critică

Este posibil ca doi oameni să nu fie capabili să comunice chiar dacă se află înacelași loc și în același timp?

Nu, nu există „non-comunicare”!

Fie că folosim cuvinte, mișcări, expresii faciale sau că tăcem,întotdeauna transmitem mesaje (chiar și mesajul că NU vrem săcomunicăm).

Comunicarea poate fi obținută prin multe căi:

Verbal;

libertate prin educație

În formă scrisă;

Prin telefon;

Mintal;

Prin artă (muzică, pictură, creații manuale etc.).

În acest grup, accentul a fost pus pe comunicarea verbală.

Comunicarea verbală constă din:

Limba vorbită, Discurs, Cuvinte;

Comunicare non-verbală (expresii faciale, mișcări, postura corporală,tonul vocii).

În plus, comunicarea depinde de:

1. Contextul în care are loc, adică, de circumstanțele specifice.

Spre exemplu, dacă cineva spune „Mă duc la o plimbare” în mijloculunei discuții serioase transmite un mesaj total diferit de situația în careacelași lucru este spus către soțul/ soția care citește în liniște o carte.

2. Sincronizare

De exemplu, „De obicei, soția mea vrea să avem o discuție serioasăchiar atunci când mă uit la televizor”.

„Comunicarea” înseamnă „a accepta și a fi de acord”?

Nu întotdeauna.

Este probabil ca, prin comunicare cu alte persoane, să avem puncte devedere diferite și să nu ajungem neapărat să fim de acord.

Cu toate acestea, în timpul unei bune comunicări, este foarteimportant să avem respect pentru noi înșine și pentru ceilalți.

libertate prin educație

Când nu este eficientă comunicarea?

Atunci când o persoană:

Încearcă să își impună părerea fără să respecte drepturile, gândirea șisentimentele celorlalți; când se poartă într-un mod furios, egoist șiabrupt și are limbaj corporal agresiv.

Este extrem de introvertită, nu își împărtășește gândurile și/ sausentimentele cu ceilalți și dă răspunsuri monosilabice; când nu sesimte confortabil alături de nimeni și nu are încredere în alte persoane.

Este incapabilă să îl înțeleagă pe „emițător” întrucât el/ ea nu estedeloc atent, nu este într-o stare bună sau pentru că, pur și simplu, nuîmpărtășește aceleași interese sau cunoștințe.

Folosește un limbaj specific, specializat, pe care receptorul nu îlînțelege (de exemplu, limbajul folosit de avocați, medici etc.).

Se află într-un loc plin de zgomot.

Când este comunicarea eficientă?

Atunci când o persoană:

Își exprimă sentimentele gândurile și dorințele clar, fără să ignore sausă nu respecte sentimentele, gândurile sau dorințele celorlalți.

Îl/ o ascultă pe cel/ cea cu care vorbește fără să îl/ o întrerupă.

Folosește eficient comunicarea non-verbală, adică, menține contactvizual, folosește expresii faciale, zâmbește, încuviințează din cap sauvocal, arătând astfel că este atentă.

Cere mai multe detalii atunci când un mesaj nu îi este foarte clar.

Critică într-un mod constructiv ceea ce i se spune, în loc să aibă oatitudine critică seacă. Adică, roagă ca ceva anume să se schimbe înviitor, și nu subliniază ceea ce este negativ în prezent.

Nu caracterizează negativ oamenii, ci se concentrează pe atitudini/comportamente specifice care l-au făcut/ au făcut-o să se simtăinconfortabil.

libertate prin educație

Încearcă să câștige mai multe cunoștințe și să-și extindă raza deinteres citind cărți, ziare sau ținându-se la zi cu evenimentele(urmărind emisiuni la televizor, internet sau radio). Toate acestea îl vorajuta să pornească și să mențină o conversație.

În concluzie

Pentru o comunicare bună și eficientă este nevoie de un ansamblu deabilități, dintre care unele sunt dificil de învățat. Însă, în timp și prin exersare,devine mai ușor ca aceste abilități să fie dobândite.