Superstitii la solstitiul de vara. Ce vraji de dragoste se fac in cea mai lunga zi din an, cand zanele fecioare plutesc peste campii

Ionela Stanila,

Pe 21 iunie, la ora 19.38 este momentul solstitiului de vara, cand longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 si marcheaza inceputul verii astronomice, la aceasta data fiind cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului.

Conform Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", pe 21 iunie, Pamantul executa atat o miscare anuala de revolutie in jurul Soarelui, cat si o miscare diurna de rotatie in jurul axei polilor terestri. Axa polilor pastreaza (in prima aproximatie) o pozitie fixa in spatiu, ea fiind inclinata pe planul orbitei Pamantului (numit planul eclipticii) cu 66 33'. Datorita acestui fenomen, cele doua emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.

Inceputul verii astronomice

Acest moment marcheaza inceputul verii astronomice, la acesta data fiind cea mai lunga zi si cea mai scurta noapte a anului. Numele de solstitiu vine de la faptul ca, in data respectiva, are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Crepusculul are cea mai lunga durata din an, iar in cazul unor latitudini ridicate, crepusculul se prelungeste toata noaptea. Locuitorii respectivelor regiuni sunt, astfel, martorii

,,noptilor albe".

Schimbari in dragoste, prosperitate si sanatate

Denumirea de solstitiu provine din limba latina si inseamna ,,soarele oprit", iar evenimentul care ar loc in fiecare an a provocat numeroase mituri si superstitii, de-a lungul timpului. In credinta populara se spune ca solstitiul de vara este favorabil unor magii puternice, care isi pot pune amprenta pozitiva asupra unor schimbari in dragoste, prosperitate sau sanatate. Energia solstitiului de vara este considerata a fi o energie a pasiunii, vitalitatii, creativitatii si belsugului.

Solstitiul de vara era in vechime si un prilej de gasire si folosire a apei magice. Imbaierea in lacuri sau rauri avea un efect curativ, dar constituia si un ritual de renastere. In unele regiuni, spalatul cu roua adunata in ajunul solstitiului reprezenta o practica magica de frumusete, iar in altele, imbaierea in apa cu ierburi din noaptea solstitiului reprezenta o cura de refacere a sanatatii si vigorii.

Semnificatia coronitelor de Sanziene

La romani, solstitiul de vara este apropiat si legat de sarbatoarea Sanzienelor, marcata pe data de 24 iunie. Sanzienele sunt fapturi magice, aeriene si silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum si insusiri de leac florilor, belsug in campii si fertilitate animalelor. Coronitele de Sanziene lasate noaptea afara puteau asigura fetele ca vor face nunta in vara, daca erau gasite dimineata acoperite de roua. In calendarul popular ziua de 24 iunie este cunoscuta si sub denumirea de "Cap de vara" sau "Dragaica", pentru ca acum soarele ajunge la apogeu. Conform specialistilor de la Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Ialomita, Dragaica este divinitate agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor maritate, sinonima cu Sanziana.

"Sanziana sau Dragaica este invocata de fecioare la varsta casatoriei si de neveste cu copii in brate in timpul dansului nuptial, jocul Dragaicei. Dragaica ar umbla pe Pamant sau ar pluti prin aer in ziua solstitiului de vara si s-ar desfata, cantand si dansand, impreuna cu alaiul sau nuptial format din zane fecioare si fete frumoase, peste campuri si paduri", spune Ani Toparceanu, specialist in Etnografie si Folclor.

Va recomandam si:

Prima zi a primaverii: traditii pastrate de romani la echinoctiu, momentul in care ziua devine egala cu noaptea, iar taranul porneste plugul

Superstitii despre eclipsa: de la varcolacii si dracii care ,,fura" Soarele la pedeapsa data de Dumnezeu oamenilor pentru pacatele lor