monitorizarea calitatii apei raului bahlui pe tronsonul aferent municipiului iasi in perioada 21...
TRANSCRIPT
Universitatea Tehnica „Gh.Asachi” din IasiFacultatea de Inginerie Chimica si Protectia MediuluiSpecializarea Ingineria Mediului in Industrie
Conferentiar dr. ing. Igor Cretescu
Student Valentina Botnaru
Grupa 2305
Monitorizarea calitatii apei raului Bahlui pe tronsonul
aferent municipiului Iasi in perioada 21 iunie – 11 iulie
CuprinsIasiul.........................................................................................................................................................2
Raul Bahlui...........................................................................................................................................3
Monitorizarea calitatii apei raului Bahlui pe tronsonul aferent municipiului Iasi in perioada 21 iunie –
11 iulie......................................................................................................................................................4
Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6..................................................................7
Determinarea substantelor oxidabile din apa............................................................................................9
1. Metoda cu permanganat de potasiu (CCO – Mn).............................................................................9
2. Metoda cu dicromat de potasiu (CCO – Cr)...................................................................................11
Indicatori microbiologici de poluare a mediului ambiant......................................................................14
Determinarea patogenului Pseudomonas aeruginosa din probe de apa..............................................18
Metoda modificata Bailenger.............................................................................................................20
Determinarea Escherichia Coli...........................................................................................................23
Determinarea sulfurilor (S2-) cu testul Spectroquant Merck 1.14779.0001........................................24
Determinarea respirometrica a CBO5 cu sistemul OxiTop în apa uzată menajeră............................26
Determinarea respirometrică a CBO5 cu sistemul OxiTop în ape uzate cu încărcătură organică mare
............................................................................................................................................................27
Determinarea respirometrică a CBO5 cu sistemul OxiTop în ape reziduale încărcate în care sunt
prezente substanţe inhibante sau toxice..............................................................................................29
Determinarea Amoniului cu testul Spectroquant Merck 1.14752.0001 NH4+....................................31
Determinarea oxigenului dizolvat in apa............................................................................................33
Determinarea deficitului de oxigen................................................................................................34
Determinarea azotatilor cu testul Spectroquant NO3-.........................................................................34
Determinarea Azotitilor cu testul Spectroquant Merck 1.14776.0001 NO2-......................................36
Determinarea sulfatilor prin metoda Spectroquant 1.14548.0001......................................................40
Determinarea clorurilor prin metoda Aquamerck 1.11106.0001........................................................42
Determinarea continutului de materii totale in suspensii.................................................................43
Determinarea reziduului fix............................................................................................................44
2
Determinarea nitratilor din apa...........................................................................................................45
Determinarea detergentilor prin metoda Spectroquant 1.14697.......................................................46
Determinarea cuprului prin metoda Spectroquant 1.14767.0001.......................................................48
Determinarea cromului prin metoda Spectroquant 1.14758.0001......................................................50
Determinarea Fierului prin metoda Spectroquant 1.14761.0001....................................................51
3
Iasiul
Al doilea oras din tara ca numar de locuitori, dupa Bucuresti, incarcat deopotriva de istorie, religie si cultura, Iasiul are si probleme pe măsura.
Iasiul este situat in Nord - Estul Romaniei, la 47 latitudine nordica si 27 longitudine estica, pe malul raului Bahlui.
Raul Bahlui
Bahlui este un rau din Moldova centrala, afluent al Jijiei. Izvoraste in judetul Botosani la o altitudine de 500 metri si curge spre sud in judetul Iasi prin municipiul Iasi, varsandu-se in Jijia in apropiere de localitatea Chiperesti. Are o lungime de 119 km si un bazin hidrografic de 2.007 km², si un debit mediu anual de 2,8 m3/s.
Bahluiul este un toponim de origine cumana, numele acestuia semnificand un „parau mocirlos”.
Bahluiul parcurge Câmpia Jijiei Inferioare pe direcţia NV-SE, trecând prin orasele Hsrlsu si Iasi. Orasul Iasi este strabatut pe o distanta de 14 km, impartind practic orasul in doua. Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batran, Podul de Piatra, Podul Ros, Tudor Vladimirescu, Gradinari, Dancu.
De-a lungul parcursului sau, in Bahlui se varsa mai multe rauri, principalii sai afluenti fiind Gurguiata, Durusca, Ciric, Bahluiet, Nicolina, Voinesti si Valea Locei.
Ca urmare a taierii padurilor aflate pe malurile sale, dar si a indiguirii apelor de catre proprietarii de mosii care au amenajat iazuri, debitul Bahluiul a scazut, astfel incat "dispuet si cu ape turbure, trist ajunge in fata cetatenilor capitalei, intr- o stare vrednica a reclama a lor compatimire"
În jurul anului 1880, langa podul de cale ferata de pe linia Iasi-Ungheni (1874), intr-o baltoaca largita de viituri care era din vechime scaldatoarea targului, ieşeanul Gafencu a amenajat gherete si bufete, transformand zona in Baile Bahluiului. Fete in costume de baie, cu pantalonasi treisferturi, imbiau pe turisti cu cafele si bere rece. Aceste amenajari au atras nemultumirea unor ieseni mai puritani, care scriau astfel prin gazete: "Nerusinare! Bahluiul tocmai acolo une curge printre locuinte, tocmai acolo unde sint cai de comunicatii si pe unde trece mai multa lume e prefacut in scaldatoare. Sute de barbati, femei si copii se vad stand in apa, la un loc sau alergand pe maluri in peile goale, fapt ce nu-l putem califica decat un atentat la bunele moravuri. Ar fi bine ca politia sa ieie masuri pentru a indatori pe cei inadusiti de calduri sa mearga sa se scalde in locuri dosnice, nu sub privirile trecatorilor, indatorand in acelasi timp si pe barbati sa nu se scalde la un loc cu femeile. Aceasta activitate a incetat la cererea unei persoane influente.
Intre anii 1911-1913 s-a efectuat o rectificare a albiei Bahluiului in zona municipiului Iasi. Ca urmare a topirii zapezilor din perioada de iarna sau a ploilor torentiale din perioada de vara, Bahluiul iesea din matca si inunda partea de jos a orasului (pana la Fabrica de Tigarete si la Gara Iasi), transformand-o intr-o mlastina. Nu existau diguri de protecţie care sa elimine pericolul de inundatii. Documentele de epoca amintesc de inundatiile de proportii din anii 1871 si 1932 (ultima fiind descrisa in romanul "Turnuri sub apa" al lui Sandu Teleajen).
In anii '60-'70 ai secolului al XX-lea, sub coordonarea primarului Ioan Manciuc, s-au efectuat lucrari de regularizare a albiei raului Bahlui, ca urmare a inundatiilor care amenintau municipiul Iasi (in special cartierele Dacia, Alexandru cel Bun sau Mircea cel Bătran). S-au construit cu acest prilej diguri de protectie. Realizarea acestor lucrari a presupus investitii de 120 de milioane de lei (echivalentul a 15 milioane de dolari), fiind amenajate 13 lucrari hidrotehnice complexe (aparare contra inundatiilor, irigatii, piscicultura, alimentari cu apa industriala).
Ca urmare a faptului ca nu s-a efectuat timp de aproape 40 de ani nici o lucrare de decolmatare si igienizare a raului, iar intreprinderile industriale din judet au deversat substante
4
poluante in apa (in principal azotati si fosfati), Bahluiul a devenit un rau poluat. Pe langa acestea, unii cetateni ai municipiului Iasi au aruncat deseuri in albia acestuia (in special in zonele periferice).
In anul 2004, conform analizelor efectuate de catre Directia Ape Prut, Bahluiul se incadra la clasa a patra de poluare - din cinci existente, apa sa putand fi folosita doar in agricultura si piscicultura. In prezent, exista statii de epurare a apelor in orasele Harlau, Targu Frumos, Podu Iloaiei si Iasi.
Poduri
Dintre podurile care traverseaza raul Bahlui cel mai cunoscut este Podul de piatra din Iasi, construit la inceputul secolului al XIX-lea. Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi.
Bahluiul în cultură
In anul 1844, poetul Vasile Alecsandri a scris poemul Oda catre Bahlui, in care descrie raul Bahlui ca fiind plin de glod si lacas al broastelor, iar nasul sau se plange ca trebuie sa se "carneasca din loc" in apropierea podului peste rau.
"Adeseori departe de-a lumei triste valuri,Cu pasuri regulate eu masur al tau pod,Bahlui! locas de broaste! rau tainic, fara maluri,Ce dormi chiar ca un paşa, pe patul tau de glod,"Trecut-au, zic atunce, a tale negre undeCa gloria, ca viata, ca visul de noroc!""Ba n-au trecut, stapane! trist nasul imi raspundeEu le simtesc prea bine, caci ma carnesc din loc".
Un alt scriitor care a cantat Bahluiul a fost si poetul Mihai Codreanu in sonetul Diana, in care descria astfel raul care scalda Iasul:
"Bahluiul curge-ncet. Ca o reptilaCu solzii plin de stropituri murdare,Tarandu-se prin vesperala zare,Pe-ntinsul ses purcede parca-n sila".
In schita Toamna lunga, George Toparceanu il numeste "rau fara apa".
De asemenea, intr-o epigrama, poetul George Lesnea descria inundatiile provocate orasului Iasi de iesirea din matca a Bahluiului:
"Bahlui, ades tu te repeziVijelios, fierbsnd in spumeVrand sa te speli de tot ce vezi,Sau sa ne maturi de pe lume"
5
Monitorizarea calitatii apei raului Bahlui pe tronsonul aferent
municipiului Iasi in perioada 21 iunie – 11 iulie
Obiective proiectului propuseCa obiectiv major:Este gestionarea resurselor de apa de suprafata pe teritoriul municipiului Iasi cu referire la raul Bahlui.
Ca obiectiv specific:Este monitorizarea parametrilor de calitate a apei raului Bahlui, monitorizarea parametrilor hidrologici (debit, inltime, nivel).Crearea unei baze de date destinata.Crearea unui sistem de luare a deciziilor privind gestionarea resurselor de apa.
Delimitarea teritoriilorZona monitorizata:Aceasta se extinde de-a lungul cursului raului Bahlui de la rondul complexului Carrefour era pana la Podul Sfantul Ioan.
Zona va fi monitorizata timp de 3 zile in care:In prima zi vom preleva probe incepand cu zona Tudor Vladimirescu pana la Podul de
la rond a complexului Era si din Podul de Piatra fiind vizitat si coltul de confluenta a raului Bahlui cu raul Nicolina.
In cea de a doua zi vom incepe iarasi cu zona Tudor dar de data asta vom merge in cealalta directie pana la cel de al 2-lea pod de la Metalurgie ajungandu-se chiar si mai departe cu prelevarea la 7 km dupa statia de epurare din Dancu.
Si a treia zi, fiind si ultima vom merge cu monitorizarea de la confluenta raului Bahlui cu raul Nicolina , continuand pe cursul raului Nicolina pe o portiune redusa doar pentru a putea face diferenta dintre gradul de poluare pe raul Nicolina si gradul de poluare de la confluenta celor 2 rauri (dar aceasta nu s-a realizat din lipsa de timp si substante necesare analizei).
Podurile care s-au propus in vederea prelevarii de probe:
Tudor Vladimirescu
6
Podu Ros
Confluenta raului Nicolina cu Podul de Piatra
Podul de la Rond
Podul II de la Metalurgie Podul Sfantul Ioan
Parametri de monitorizat:
Parametri chimici
7
pH – ul conductivitatea oxigenul dizolvat ORP – potential de oxido reducere Nitrati Amoniu (sonda utilizata nefiind capabila sa monitorizeze acest parametru) Clorurile CCO – Cr CCO – Mn Parametri fizici: Temperatura Turbiditatea Nivel Debit
Pentru determinari speciale avem 2 parametri: Pesticide :
- organo clorurate- organo fosforice- carbamatice
Continut de metale grele : Cu, Cd, Ni, Pb, Zn, Hg, Cr
Rezultatele in urma activitatilor industriale dezvoltate in Iasi:De ex: Combinatul Fortus polueaza raul Nicolina.
Vom avea 2 tipuri de probe: Lichide Sedimente care retin o serie de poluanti prin sorbtie, adsorbtie – solul avand drept rol de
adsorbant.
Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6
Prezentare generala a sondei – Introducere
La inceputul anilor 90, YSI a lansat un sistem multi – parametru de monitorizare a calitatii apei pentru a satisface nevoia de masurare a poluarii fara sursa sigura. Inziua de azi aven pe teren mii de instrumente ce opereaza la o simpla atingere de buton, stocheaza date in memorie si comunica cu alte computere. Aceste instrumente sunt ideale pentru stabilirea unui profil si monitorizarea calitatii apei in afluenti industriali si ape recirculate, lacuri, rauri, mlastini, estuare, ape de coasta si puturi de monitorizare. Daca instrumentul este dotat cu baterii, el poate fi lasat nesupravegheat saptamani la rand, stocand in cel mai sigur mod in memoria interna parametrii sondati la un interval dinainte stabilit. Reactia rapida a senzorilor YSI, fac aceste sisteme ideale pentru profilarea pe verticala, iar dimensiunile reduse a unora din sondele noastre, le permite acestora sa incapa si in puturi de monitorizare cu diametru de 2 inch
8
(5cm). Tote sistemele multi – parametru ale YSI sunt dotate fie cu Senzor cu Oxigen Dizolvat cu Puls Rapid – ce prezinta nevoie redusa de barbotare si ofera rezultate de inalta acuratete chiar si fara un agitator scump, greoi si consumator de energie – fie cu un senzor cu oxigen dizolvat optic ROX ce nu prezinta nevoie de curgere si este deosebit de stabil in cazul utilizatorilor de lunga durata.
Seria a 6-Sisteme de monitorizare a mediului de la YSI sunt multi – parametru, masurarea calitatii apei, si a sistemelor de culegere a datelor. Ele sunt destinate pentru a fi utilizate in activitati de cercetare, de evaluare, de reglementare si de respectarea cererilor. O sonda este diapozitivul in forma de torpila pentru monitorizarea calitatii apei, care este pus in apa, pentru a aduna date a calitatii apei.
Sondele pot avea mai multe probe:
Oxigenul dizolvat prin puls rapid polarografic ROX Oxigenul dizolvat optic Conductivitate – face o imagine asupra continutului total de solide dizolvate si de
asemenea asupra rezistivitatii. Conductanta specifica Salinitate Total solide dizolvate Rezistenta Temperatura pH-ul ORP – potentialul oxido – reducator Adancime Nivel Debit Turbiditate Algele albastrui verzui – dau informatii asupra gradului de inflorire al apei si al
continutului de nutrienti. Inflorirea consuma oxigen, acest lucru ducand la reducerea fenomenului de autoepurare si la reducerea existentei vietii acvatice. Deci intr-un cuvant reduce calitatea apei.
Alcatuire:Sonda este alcatuita sin 2 sisteme:
Unul cu led rosu si unul cu led portocaliu.
Utilizare:Este imersata in apa pana la adancimea necesara. Este conectat la un sistem dupa cum
am zis si mai sus, caruia ii comunica datele. Aceasta rezista 2 luni in apa, insa conform unor cercetari aceasta a rezistat si 6 luni dand in continuare valori bune ale parametrilor. Sonda nu poate determina continutul total de carbon organic si continutul de fosfati. In sensul determinarii acestora a fost realizat sistemul AQUALAB.
O alta determinare este cea a poluantilor organici si anorganici, realizata cu ajutorul sistemului de monitorizare WARNER care face parte din proiectul FP7, avand ca parteneri urmatoarele tari: Franta, Italia, Spania, Germania, Polonia, Anglia, Olanda, Elvetia.
In cazul unor senzori mai pot fi monitorizate:
Dintre poluantii organici monitorizati fac parte: Fenoli Pesticide Carbonul organic Metalele grele
9
In cazul polonezilor, acestia au dezvoltat o serie de microelectrozi de ioni – selectivi iar pentru partea de metale grele au elaborat un sistem de analiza voltametrica. Au facut o minimizare.
Acestea fiind spuse vom trece la monitorizarea propriu zisa a indicatorilor:
Determinarea substantelor oxidabile din apa
Generalitati
Continutul de substante organice din apa depinde de tipul de apa sau/si de starea acesteia, provenienta lor datorandu-se unor cauze naturale (procese telurice) sau ca urmare a poluarii. Cresterea cantitatii de substante organice din apa sau aparitia lor la un moment dat semnifica poluarea apei respectove si constituie un indiciu al prezentei unor germeni ce insotesc de obicei substantele organice.
Substantele organice oxidabile din apa sunt reprezentate de acei compusi care se pot oxida sub actiunea unui oxidant. Ele se apreciaza prin consumul chimic de oxigen (Cco) adica prin cantitatea de oxigen echivalenta cu consumul de oxidant. Pentru oxidarea substantelor organice se foloseste KmnO4 sau K2Cr2O7.
1. Metoda cu permanganat de potasiu (CCO – Mn)
Principiul metodeiPermanganatul de potasiu actioneaza asupra substantelor oxidabile din apa, in mediu
acid si la cald, iar excesul de permanganat se determina cu acid oxalic. Se considera ca au loc reactiile:
Substante oxidabile + MnO-4 + 8 H+ → Substante oxidate + Mn2+ + 4 H2O
2 KmnO4 (exces) + 5 H2C2O4 + 3 H2SO4 → 2 MnSO4 + K2SO4+ 10 CO2 + 8 H2O
Metoda cu permanganat de potasiu este usor de aplicat, dar prezinta dezavantajul ca anumite substante organice cum ar fi unii aminoacizi, cetone sau acizi carboxilici saturati nu sunt oxidati sau sunt oxidati partial. Din acest motiv, metoda este aplicata indeosebi pentru ape de suprafata mai putin poluate sau in cazul apei potabile, rezultatele fiind orientative.
InterferenteHidrogenul sulfurat, sulfurile si nitritii interfera in determinare deoarece pot reactiona
chiar si la rece cu oxidantul utilizat. Seconsidera insa ca in mediu acod ei sunt indepartati, pentru o apreciere mai corecta a continutului de substante organice oxidabile este necesara determinarea separata a fiecarui interferent, prin metode specifice si corectarea valorilor CCO.
Interferenta clorurilor, prezente in concentratii mari (>300 mg/dm3), se inalatura recurgand la oxidare in mediu alcalin.
Reactivi- Permanganat de potasiu, solutie 0.01 N: se prepara prin diluarea unei solutii
standardizate de KMnO4 0.1N. Pentru obtinerea solutiei de KMnO4 0.1 N se cantaresc 3,16 g substanta care se dizolva in apa distilata si se completeaza volumul la 1000 ml. Concentratia solutiei obtinute se detrmina cu acid oxalic.
-Acid oxalic, solutie 0.01 N: se prepara prin diluarea . pentru a obtine solutie 0.1N de acid oxalic se introduc 6,3033 g substanta (H2C2O4∙2 H2O) intr-un balon cotat de 1000 ml si se dizolva cu aproximativ 500 ml apa distilata. Se adauga cu atentie 5 ml acid sufuric concentrat, se agita, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si apoi se completeaza la semn cu apa distilata. Se pastreaza in sticle brune, cu dop slefuit.
10
-Acid sulfuric 1:3 (v/v). Solutia se obtine adaugand o parte de acid sulfuric concentrat la 3 parti apa distilata. Amestecul fierbinte se trateaza cu solutie de KmnO4 0.01 N pana la aparitia unei coloratii slab roz.
-Hidroxid de sodiu, solutie 30%.
Modul de lucruIn functie de cantitatea de ioni clorura din apa, oxidarea substantelor organice se poare
realiza in mediu acid sau alcalin.
Continutul de cloruri in apa este sub 300 mg/dm3:100 ml apa de analizat se introduc intr-un flacon Erlenmeyer, perfect curat (fara urme
de substante organice), peste care se adauga 5 ml acid sulfuric 1:3 si 10 ml solutie KmnO4 0.01N, exact masurati. Se fierbe pe sita exact 10 minute din momentul in care incepe fierberea. Se indeparteaza sursa de caldura, se lasa sa se raceasca vasul la 70-80 0C, apoi se adauga 10 ml solutie acid oxalic 0.01N. Solutia devenita incolora se titreaza cu permanganat de potasiu din biureta pana la aparitia coloratiei roz slab, persistenta.
Calculul rezultatelorContinutul de substante organice oxidabile se exprima fie prin cantitatea de
permanganat de potasiu consumata, fie prin cantitatea deoxigen echivalenta consumului de permanganat, ambele raportate la 1 dm3 apa. Prin urmare vom folosi relatia care ne convine si anume:
CCO (mg O2/dm3) =
in care:V – volumul de permanganat de potasiu adaugat initial, ml;V1 – volumul solutiei de permanganat de potasiu folosit la titrare, ml;V2 – volumul solutiei de acid oxalic adaugat, ml;N1 – concentratia solutiei de permanganat de potasiu, val/l;N2 – concentratia solutiei de acid oxalic, val/l;V3 – volumul de apa analizata, ml.
S-au efectuat 4 astfel de determinari in vederea compararii rezultatelor finale.Proba 1:
CCO (mg O2/dm3) = 2
Proba 2:
CCO (mg O2/dm3) = 23
Proba 3:
CCO (mg O2/dm3) = 23
Proba 4:
CCO (mg O2/dm3) = 23
2. Metoda cu dicromat de potasiu (CCO – Cr)
a) Metoda cu distilare sub reflux
Prncipiul metodei
11
Substantele organice din apa sunt oxidate, in mediu de acid sulfuric, cu solutie de dicromat de potasiu, iar excesul de reactiv se titreaza cu solutie de sare Mohr (sulfat dublu de fier (II) si amoniu), in prezenta feroinei ca indicator. Au loc reactiile:
Substante oxidabile + Cr2O7- +14 H+ → Substante oxidate + 2 Cr3+ + 7 H2O
K2Cr2O7 (exces) + 6 Fe (NH4)2(SO4)2 + 7 H2SO4 → Cr2(SO4)3 2+K2SO4 + 3 Fe2(SO4)3 + 6 (NH4)2SO4
+7 H2O
Metoda se foloseste pentru determinarea substantelor organice din toate tipurile de apa si apa uzata.
InterferenteAceleasi ca la metoda cu permanganat de potasiu. Interferenta clorurilor se elimina prin
adaugare de sulfat mercuric. Drept catalizator de reactie (pentru oxidarea compusilor alifatici) se foloseste sulfat de argint.
Reactivi-Acid sulfuric cooncentrat (d=1.84);-Dicromat de potasiu, solutie 0.25 N si 0.025 N. Pentru obtinerea solutiei de concentratie
0.25 N se cantaresc 1.2259 g dicromat de potasiu, uscat timp de 2 ore la 105 0C, sedizolva intr-un balon cotat de 100 ml si se completeaza la semn cu apa distilata.Solutia de dicromat de potasiu 0.025 N se prepara din solutia 0.25 N prin diluare de 10 ori cu apa distilata.
-Sulfat de fier (II) si amoniu (sare Mohr), solutie 0.1 N si 0.01 N. Se cantaresc 9.75 g sare Mohr si se aduc cu apa distilata intr-un balon cotat de 250 ml. Se adauga cu atentie 5 ml acid sulfuric concentrat si dupa racire la temperatura camerei se completeaza la semn cu apa bidistilata. Inainte de fiecare utilizare se determina factorul solutiei cu ajutorul solutiei de dicromat de potasiu 0.25N. Pentru aceasta se introduc 10 ml din solutia de dicromat de potasiu 0.25N intr-un flacon Erlenmeyer, se dilueaza la aproximativ 100 ml cu apa distilata si se adauga cu atentie 30 ml acid sulfuric concentrat. Dupa racire, se titreaza cu solutie 0.1 N de sulfat de fier (II) si amoniu, in prezenta feroinei ca indicator, pana la virajul culorii la brun-roscat. Factorul solutiei se calculeaza cu formula:F=V/V1In care:V – volumul solutiei de dicromat de potasiu 0.25 N, ml;V1 – volumul solutiei 0 de sare Mohr consumat la titrare,ml;
-Solutia de sulfat de fier (II) si amoniu 0.01N se prepara din soliutia 0.1N prin diluare de 10 ori cu apa distilata. Factorul solutiei se determina inainte de fiecare utilizare cu ajutorul solutiei de dicromat de potasiu 0.025N, procedand conform modului de lucru descris anteriro.o – Fenantrolina feroasa (feroina), solutie de indicator. Se cantaresc 1.458 g o- fenantrolina (C12H8∙H2O) si 0.695 g sulfat de fier (II), se dizolva in apa distilata si se dilueaza la 100 ml.
-Sulfat de argint.-Sulfat de mercur.
Modul de lucruIntr-un balon cu gat slefuit si fund plat, cu capacitatea de 250 ml, se introduc 20 ml din
proba de apa, 0.4 g H2SO4 si 10 ml solutie de dicromat de potasiu 0.025 N. Se adauga cu atentie, sub agitare si racire la jet de apa, 30 ml acid sulfuric concentrat (d=1.84) si 0.4 g Ag 2SO4. Se fixeaza balonul la un refrigerent (tip serpentina) cu reflux, se da drumul la apa de racire si se fierbe timp de 2 ore. Se opreste incalzirea si se lasa sa se raceasca la temperatura camerei (30 min). Se spala refrigerentul, adaugand prin partea de sus 25 ml apa distilata, se deconecteaza si apoi se transfera cantitativ continutul balonului intr-un flacon Erlenmeyer. Se adauga 3 picaturi
12
solutie de feroina si se titreaza dicromatul de potasiu ramas neconsumat cu solutie de sare Mohr 0.01N pana la virajul culorii de la albastru verzui la brun roscat.
In paralel se prelucreaza asemanator un martor folosind apa distilata in locul probei de analizat.
Calculul rezultatelorContinutul de substante organice oxidabile din apa se exprima prin cantitatea de oxigen
(mg/dm3) care ar fi necesar pentru oxidarea lor si se calculeaza cu formula:
CCO (mg O2/dm3) =
sau
CCO (mg O2/dm3) =
in care:V1 – volumul solutiei de sare Mohr 0.01 N folosit la titrarea martorului, ml;V2 – volumul solutiei de sare Mohr 0.01N folosit la titrarea probei de analizat, ml;V – volumul probei de apa luat pentru analiza, ml;N – normalitatea solutiei de sare Mohr, val/l;F – factorul solutiei de sare Mohr.In cazul prezentei substantelor interferente, relatia de calcul devine:CCO’ (mg O2/dm3) = CCO – Xin care:CCO – consumul chimic ede oxigen corespunzator substantelor oxidabile din apa analizata (mg O2/dm3) calculat conform relatiei anterioare;X – continutul de substante interferente (H2S, NO2
-, Fe2+) exprimat in mg O2/dm3.
b) Metoda spectofotometrica
Principiul metodeiMateriile organice din apa se oxideaza cu K2Cr2O7 si H2SO4 prin incalzirea probelor la
1500C, in eprubete cu dop rodat.Masurarea absorbentilor solutiilor la 600nm si raportarea la etaloane de ftalat acid de
potasiu, prelucrate asemanator, permite determinarea consumului chimic de oxigen.
Rectivi-Solutie oxidanta (de digestie):La aproximativ 500 ml apa distilata se adauga 10.26 g
K2Cr2O7 (uscat in prealabil timp de 2 ore la 1500C), 167 ml H2SO4 concentrat si 33.3 g HgSO4. Se dizolva , se raceste la temperatura camerei si se utilizeaza la 1000 ml.
-Reactiv sulfuric: Se obtine prin adaugarea a 5.5 g Ag2SO4 la 1 kg H2SO4. Amestecul rezultat se lasa in repaus 1-2 zile pentru dizolvarea Ag2SO4.
-Acid sulfamic. Este necesar numai atunci cand trebuie eliminata interferenta datorata nitritilor, se adauga cate 10 mg acid sulfamic pentru fiecare 1 mg NO2 prezent in volumul de proba de prelevat.
-Ftalat acid de potasiu (HOOC – C6H4 – COOK), solutie standard. Se dizolva 0.425 g substanta (uscata in prealabil la 1200C pana la masa constanta) intr-un balon cotat de 1000 ml. Pentru ftalatul acid de potasiu, CCO teoretic este de 1.176 mg O2/mg, iar solutia preparata in modul descris mai sus are un CCO teoretic de 500μgO2/ml. Recativul are o stabilitate, la rece, de 3 saptamani.
Modul de lucruSe utilizeaza eprubete din dticla borosilicat, perfect curate si uscate, prevazute cu dop
rodat. In functie de incarcarea organica, se folosesc eprubete de diferite dimensiuni in care se masoara volumele potrivite din apa de analizat.
13
Probele prelucrate se introduc intr-o etuva, la temperatura de 1500C, fiecare eprubeta fiind astupata cu dopul rodat. Dupa 2 ore de incalzire eprubetele se racesc, se agita si se lasa in repaus pentru depunerea partii solide sau se centrifugheaza. Se masoara absorbantele solutiilor la λ=600nm, iar CCO se afla pe baza unei curbe de etalonare.Absorbantele:1. A = 0.368 – proba de analizat 0,62. A = 0.315 – apa distilata 0,43. A = 0.194 – apa distilata 0,3
Curba de etalonare se obtine prelucrand, lafel ca si probele, 5 standarde din solutia de ftalat acid de potasiu cu echivalenti CCO cuprinsi intre 20-900mgO2/l. Se adauga etaloanelor apa distilata astfel ca volumul total al solutiei etalon sa fie egal cu cel al probei analizate si se prelucreaza in modul descris mai sus.
Calculul rezultatelorConsumul chimic de oxigen corespunzator substantelor organice din apa se calculeaza cu
ajutorul relatiei:CCO(mgO2/l)= Cx∙1000/Vin care:Cx – cantitatea de O2 in volumul final, mg;V – volumul de apa luat in calcul, ml.
Am utilizat:H2SO4 98% - 3.5 ml; K2Cr2O7 – 1.5 ml; Proba de analizat – 1ml.
14
Indicatori microbiologici de poluare a mediului ambiant
Definirea indicatorilor microbiologici de poluare
15
Caracteristici ale indicatorilor microbiologici
Grupul coliformilor
Enterococii (streptococii fecali)
Clostridii sulfitoreducatoare
16
Stafilococii
Streptococii
17
Genul Proteus
Pseudomonas aeruginosa
18
Determinarea patogenului Pseudomonas aeruginosa din probe de apa
1. Floculeaza atat apele cat si solul. Este o bacterie sub forma gram negativa. Ea poate fi patogen prin anumite tulpini.2. Caracterul de patogenitate este dat de pigmentul piocianic de culoare verde albastru.3. Patogenitate = producerea de boli: otite in partea externa a urechii, infectii faringiene si esofagiene, deranjamente intestinale, dermatite, septicemie (infectie generalizata).4. Pentru determinarea bacteriei P.aeruginosa trebuie sa parcurgem urmatoarele etape:
a. Prelevarea probelor de apa. Acestea se preleveaza din locul de analizat cu recipiente sterile functie de marimile locului se preleveaza o cantitate de 100ml – 1L din cel putin 5 puncte dupa care probele se amesteca si se omogenizeaza. Probele se transporta rapid in laborator si se analizeaza bacteriologic.
b. Efectuarea dilutiilor seriate: in conformitate cu legea 311/2004 privind potabilitatea unei ape. La indicatorul P.aeruginosa trebuie sa avem zero colonii dezvoltate dintr-un 1ml apa. La o apa de rau (potabila) se accepta 20 de colonii/ml de apa. Peste 20 colonii/ml apa deja apa este contaminata.
c. Insamantarea dilutiilor efectuate pe mediul solid specific dezvoltarii bacteriei P.aeruginosa. Acest mediu este caracterizat prin:- peptona – gelatina 20g/l- MgCl2 1.4g/l- K2SO4 10g/l- Bromura de cetil – trimetil – amoniu 0.3g/l- glicerol 10ml/l - agar 15g/lSe sterilizeaza la 0.8 atm 20 min la pH = 7+0.2.
d. Mediul se repartizeaza in placi petri si functie de marimea placilor si de cantitatea de mediu fiecare placa se insamanteaza cu 0.1 – 1 ml proba de apa diluata.d. Incubarea placilor insamantate. Aceasta se realizeaza prin introducerea placilor in termostat la 370C. Aceasta este temperatura optima de dezvoltarea tuturor patogenilor timp de 22 – 44 ore.
e. Citirea rezultatelor. Se realizeaza vizual, ochiometric prin urmarirea coloniilor dezvoltate pe suprafata mediului de cultura colonii ce au aspect verde – albastrui pentru patogen sau galben fluorescent.In urma analizelor s-a constatat ca in apa sunt prezente urmatoarele microorganisme:
- Rotifer- Parameci- Opercularia- Amoeba- Microalge (alge inferioare sub forme unicelulare sau coloniale si apartin clasei algelor
verzi →cloroficee)- Cystoseira (face parte din categoria ciliatelor si este ruda cu Parameciul)- Euglena viridis
Enterofagii
19
Microorganisme termofile
Metoda modificata Bailenger
Avantaje si dezvantajeMetoda modificata Bailenger prezinta urmatoarele avantaje:
1.colectarea si prepararea probelor este simpla. Nu sunt necesare recipiente speciale pentru sedimentare, fiind necesara doar o echipare minima a laboratorului pentru procesarea probelor. Este nevoie de cativa reactivi speciali care se gasesc usor si nu sunt scumpi. Diapozitivele McMaster sunt de obicei folosite in laboratoarele de parazitologie si ar trebui sa fie usor achizitionat de la companiile care le furnizeaza acestor laboratoare.2.Perioadele lungi de timp petrecute la microscop sunt foarte obositoare si pot conduce la erori. Timpul necesar pentru determinarea fiecarui McMaster este de obicei de doar 1-2 min, astfel incat eroarea provocata de operator este redusa.3.O dilutie din fiecare proba prelucrata este examinta pentru oua. Pentru o mai mare precizie si pentru a verifica omogenizarea, probele replicate pot fi examinate si utilizata o medie a oului calculat; Doua pana la trei diapozitive McMaster ar trebui sa fie examinate de la fiecare proba si calculata media aritmetica a numarului.
Metoda modificata Bailenger prezinta urmatoarele dezavantaje:1.Atunci cand aceasta metoda este folosita, procentul de recuperare a oualor nu este cunoscut, dar s-a aratat ca se compara in mod favorabil cu aceasta in toate celelalte tehnici (Ayres et al.,
20
1991;Bouhoum & Schwartzbrod, 1989). Bouhoum & Schwartzbrod au aratat ca aceasta metoda ar putea recupera cu succes o gama larga de oua de vierme intestinal inclusiv Ascaris spp; Trichurius spp; Capillaria spp; Enterobius vermicularis, Toxocara spp; Taenia spp., si Aures et al., de asemenea au recuperat oua hookworm.2.Metoda nu este adevarata pentru multe din ouale operculate sau ouale de trematode, inclusiv cele ale sinensis Clonorchis, latum Diphyllobothrium, Fasciola hepatica, Fasciolopsis buski, westermani Paragonimus, pulmonalis P. si spp. Schistosoma. Toate acestea au gazede avcatice intermediare si sunt importanta in sistemele de reutilizare din acvacultura (nu agricultura). Unele dintre aceste oua pot pluti in sulfat de zinc, solutie de plutire dar se ramifica rapid sau devine distorsionata, ceea ce face dificila intensificarea exacta.3.Eterul este foarte inflamabil si toxic. Rude, Peller & Risty (1987) au aratat ca eterul poate fi inlocuit cu acetat de etil pentru extragerea de oua parazitare din materiile fecale fara pierderea eficientei. Acetatul de etil este mult mai sigur decat eterul, are punct de fierbere si de aprindere mai mici si este mai putin toxic. Utilizarea acestuia este outin probabil sa afecteze eficienta metodei pentru apele uzate.
Echipament si consumabileReactiviReactivii necesari sunt urmatorii:
-Solutie de sulfat de zinc (33% densitatea relativa 1.18);-Eter (sau acetat de etil);-Tampon acetat (pH 4,5) (15 g acetat de sodiu trihidrat, 3.6 mL acid acetic glacial,
completat pana la un litru de apa distilata);-Solutie de detergent (1 ml Triton, X 100 sau Tween 80, completat pana la un litru de apa
de la robinet).
EchipamentSunt necesare urmatoarele:-Flacoane (recipiente) din plastic pentru colectarea probei;-O centrifuga (capabila sa genereze 1000rot/min) si tuburi de centrifugare cu capace
(sunt de preferat tuburi de 50 ml si 15 ml);-Pipete Pasteur si tetine; -Diapozitive McMaster de numarare (1 sau 2);-Un vortex mixer (nu este absolut esential);-Un sifon, un cilindru de masurare de 10 ml sau 50 ml sau o pipeta gradata de 10 ml.
Ghid de ilustrare pas cu pas:Metoda este foarte eficientă pentru estimarea contaminarii apelor uzate. Cu toate
acestea, dimensiunea probei trebuie să fie mărită la cel puţin 10 litri pentru recuperarea eficientă a ouălor în efluenţii apei uzate tratate, deoarece numarul de oua este apoi scăzute (a se vedea Nota (1)).
Se compune din următorii paşi:1. Se colectează o proba de apa uzata de volum cunoscut (V litri), de obicei, 1 litru de apa uzata netratata sau tratata parţial şi 10 de litri de la finalul tratarii efluenţilor.
21
2. Se lasă proba să se sedimenteze timp de 1-2 ore, în funcţie de dimensiunea recipientului (a se vedea Nota (2),). Este recomandat sa se foloseasca un recipient deschis , rectilinii pentru sedimentare, deoarece acestea fac ca eliminarea de supernatant sa fie mai uşoara şi permit clătirea completă a acestora.3. Scoateţi 90% din supernatant folosind o pompă de aspirare sau sifon.4. Se transferă cu grijă sedimentul in unul sau mai multe tuburi de centrifugare, în funcţie de volum, şi se centrifughează 1000 rot/min timp de 15 min. Amintiţi-vă să clătiţi recipientul bine cu soluţie de detergent, şi adaugati lichidul de clătire în sedimente.5. Îndepărtaţi supernatantul. În cazul în care mai mult de un tub de centrifugare, a fost utilizată în pasul 4, transferati toate sedimentele intr-un singur tub (amintiţi-vă să clătiţi bine cu soluţie de detergent pentru a se asigura corectitudinea determinarii), şi repetati centrifugarea la 1000rot/min timp de 15 min.6. Suspendati extractul într-un volum egal de tampon acetat, pH 4.5 (adică dacă volumul de extract este de 2 ml, se adaugă 2 ml de tampon) (a se vedea nota (3)). În cazul în care extractul este mai mic de 2 ml, se adaugă tampon până la 4 ml pentru a se asigura că, după extracţia cu acetat de etil (paşii 7 şi 8), există un volum suficient de tampon peste extract pentru a permite stratului de acetat de etil să fie turnat fără resuspensia extractului.7. Se adaugă două volume de acetat de etil sau eter (de exemplu, 4 ml, în exemplul de mai sus), şi amestecati bine soluţia într-un mixer vortex. Proba poate fi, de asemenea, agitata manual. Acest lucru este destul de acceptabil în cazul în care un mixer mecanic nu este disponibil.8. Se centrifughează proba de 1000 rot/min timp de 15 min. Proba va fi impartita în trei faze distincte. Toate fazele nongrase, inclusiv ouă de vierme intestinal, larve şi protozoare, pot fi în stratul de jos. Deasupra va fi tamponul, care ar trebui să fie limpede/curat. Grasimile şi alte materiale se deplaseaza in acetat de etil sau eter şi formează un dop gros, la partea superioara a probei.9.Se inregistreaza volumul de extract ce conţine ouă, şi apoi toarnă restul supernatantului într-o miscare lenta. Ar putea fi necesar, indepartarea dopurilor de grasime prin rularea unui ac fin prin tubul de centrifugare.10. Face o nouă suspensie a extractului concentrat în cinci volume de soluţie de sulfat de zinc, (de exemplu, în cazul în care volumul de extract este de 1 ml, se adaugă 5 ml de ZnSO4). Se inregistreaza volumul produsului final (X ml). Se amestecă proba cu grijă, folosind (este de preferat) un mixer vortex. Reţineţi că un minim de 1,5 ml este necesar pentru a umple un diapozitiv McMaster cu două camere.11. Se indeparteaza rapid o portiune cu o pipetă Pasteur şi se transfera la un diapozitiv McMaster pentru examinarea finala.12.Se lasă diapozitivul McMaster complet să stea pe o suprafaţă plană timp de 5 minute înaintea examinării. Acest lucru permite ca toate ouăle sa pluteasca la suprafata.13. Puneti diapozitivul McMaster la microscop şi se examinează la 10x sau 40x mărire. Se numara toate ouăle vizibile în cadrul reţelei din ambele camere ale diapozitivului McMasterPentru o mai mare precizie, media a două diapozitive, sau, de preferinţă trei, ar trebui să fie înregistrate.14. Se calculează numărul de ouă pe litru din ecuaţia:N = AX / PV
Unde:N = numărul de ouă pe litru de probăA = numărul de ouă numărate din diapozitivul McMaster sau medie a numărului din două sau trei diapozitiveX = volumul de produs final (ml)P = volumul de diapozitivul McMaster (0,3 ml)V = volumul probei originale (litri)Amintiţi-vă că, dacă o singură cameră a diapozitivului McMaster este utilizata, P = 0,15 ml.
Nota 1: marimea probeiSe presupune ca ouale sunt uniform distribuite in etapa finala de prelucrare. Prin urmare, este folosit un pas de multiplicare pentru a converti numarul de oua gasit la numarul oualor/ litru.
22
Daca este detectat doar ovulul in proba, cu toate acestea numarul final de oua poate fi mult exagerat. In plus, o proba mica plus stadiul monstra face detectarea unui numar foarte mic de oua improbabil. Numarul de probe pozitive din apele uzate tratate este mult sporit prin cresterea dimensiunii probei initiale la 10 litri (Ayres et al., 1991).
Nota 2: timpul de sedimentare„Legea lui Stokes poate fi folosita pentru a calcula vitezele de sedimentare a oualor de nematode in apa. La 200C vitezele de sdimentare a 3 oua cel mai frecvent intalnite sunt: Ascaris lumbricoides 20mm/minTrichuris trichiura 16mm/minHookworms 6mm/min
Se recomanda ca pentru a asigura colectarea tuturor oualelor sa fie folosit cel putin dublul timpului de sedimentare teoretic pentru orice adancime a recipientului.
Nota 3: tampon acetatMarea lucrare a lui Bailenger (1979) a aratat ca eliminarea helmintilor din probele fecale nu a fost doar o chestiune de sedimentare sau de flotatie bazate pe densitate relativa, dar ca ehilibrul hidrofil-lipofil a oualor parazitului in ceea ce priveste mediul de extractie a fost de asemenea foarte important. Prin controlul pH-ului echilibrul lipofil – hidrofil poate fi modificat astfel incat sa optimizeze concentratia de oua parazitare. Tamponul acetat la pH 4,5 s-a dovedit a fi cel mai potrivit pentru concentratia unei game largi de oua de vierme intestinal.
Abilitati de baza in laboratorCalibrarea miscroscopului Materiale
Se cer urmatoarele:-Stativul cu deplasare micrometrica: o lamela de microscop pe care a fost gravata o scare
de 1 mm, divizat in 100 de spatii egale. Un spatiu = 10 μm.-Micrometrul ocular, un ocular special pe care a fost inscriptionata o scara. Nu toate
dimensiunile oculare au aceleasi subdiviziuni (acest lucru depinde de producator).Calibrarea micrometrului ocularFiecare microscop si fiecare ocular utilizat trebuie sa fie calibrate individual dupa cum
urmeaza:1. pozitionati micrometrul cu platforma pe locul microscopului utilizand cea mai mica putere a obiectivului uscat, de exemplu 4x sau 10x aducand scala in prim plan.2. introduceti micrometrul ocular si rotiti pana cand cele 2 scale se suprapun.3. mutati etapa microscopului mecanic pana cand scalele sunt aliniate la linia zero.4. fara a misca micrometrul, gasiti un punct fata de extrema dreapta in cazul in care alte doua linii sunt exact suprapuse.5. notati numarul de linii de diviziune a micrometrului ocular dintre linia de zero si punctul in care al 2-lea set de linii sunt suprapuse.6. repetati acest proces folosind fiecare obiectiv la rand de ex: 4x, 10x, 40x, 100x. Retineti ca prin cea mai mare marire, vor aparea pe micrometru linii mai groase. Trebuie sa fie aleasa linia pe scara ocularului care este aliniat exact cu centrul (sau margina dreapta sau stanga unei linii pe micrometru).7. se selecteaza valoarea exacta a fiecarei diviziuni pe scara ocularului cu fiecare obiectiv, dupa cum urmeaza, folosind un exemplu:- un obiectiv 10x: se poate observa ca 33 de diviziuni ale micrometrului ocular sunt exact suprapuse peste 22 de diviziuni ale micrometrului cu platforma. Pentru acest obiectiv fiecare spatiu al micrometrului ocular ar corespunde la 22 x 10/33 = 6,7 μm.Cu obiectivul 40x: spunem de exemplu 37 de diviziuni ale micrometrului ocular sunt exact suprapuse peste 6 diviziuni ale micrometrului cu platforma. Pentru acest obiectiv, fiecare spatiu al micrometrului ocular ar corespunde la 6 x 10/37 = 1,6 μm.
Determinarea Escherichia Coli
Aparate si materiale
23
1. solutie NaCl 0.9%2. mediu de cultura (900 ml apa + 33 – 40 g Caldo). Se dizolva si apoi adaugam apa de analizat dupa care se adauga indicator 1g Feroina, agitam bine si le bagam 15 min la P = 1atm la sterilizator eprubetele.3. Se insamanteaza pe mediul de cultura. De obicei se insamanteaza cu 0.1 - 1 ml de proba, dar deoarece placile sunt foarte mici deci avem si putin mediu de cultura vom insamanta cu 0.1 ml. La urmatorul pas se baga la etuva 24h.Daca culoarea obtinuta este roz atunci nu prezinta existenta unor microorganisme, iar daca culoarea predominanta este galbena prezinta microorganisme.
RezultateIn urma experimentului am obtinut pe toate mediile de cultura culoarea galbena deci contine microorganisme.
Determinarea sulfurilor (S2-) cu testul Spectroquant Merck 1.14779.0001
Metoda În soluţie apoasă de sulfuri, există un echilibru dependent de pH între H 2S dizolvat, HS-
şi S2. În domeniul acid, în care este practic prezenţ numai H2S dizolvat , acesta reacţionează cu dimetil-p-fenilen diamina şi ionii Fe III pentru a forma albastru de metilen care se determină fotometric. Această metodă este analogă cu EPA 376-2, US Standard Methods 4500-S2-, Ded ISO 10530.
Influenţa substanţelor străineVerificarea s-a făcut în soluţia conţinînd 1 şi 0 mg/l S2-. Concentraţiile
substanţelor străine date în tabel se situează sub limita la care interferă în determinare.
Concentraţia substanţelor străine în mg/l sau %
Ag+ 0,05Al3+ 1000Ca2
+ 1000Cd2+ 1000CN- 1000CO3
2- 1000Cr3+ 100Cr2O7
2- 10
Cu2+ 0,051000Fe3+ 10Hg2+ 1Mg2+ 1000NH4
+ 1000 Ni2+ 1000
NO2- 10Pb2+ 10 PO4
3- 1000SiO3
2- 1000Zn2+ 1000
EDTA 0NaCl 0,5 % Na acetat 10 %NaNO3 1% Na2SO4 1 %
Reactivi şi produse auxiliareRugăm, ţineţi cont de toate avertismentele de pe ambalaj şi reactivi!
Reactivii sunt stabili până la data indicată pe ambalaj dacă sunt păstraţi între +15 şi +25 °C.Conţinutul unui ambalaj:
- 1 flacon reactiv S-1- 1 flacon reactiv S-2- 1 flacon reactiv S-3- 1 AutoSelector
Alţi reactivi şi accesorii:- Indicator Universal de pH ( 0 – 14), Cat. No. 1.09535.0001- Acilit, hârtie indicatoare de pH (0-6) , art. 1.09531.0001- Acid sulfuric, 0,5 mol/l , art. 1.09072- Hidroxid de sodiu 1mol/l , art. 1.09137.
24
- Sulfură de sodiu hidratată, extrapură, cat. Nr. 1.06636.1000- Pipete pentru un volum de pipetare de 5,0 ml- Cuve pătrate de 10 şi 20 şi 50 mm (câte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001,
1.14947.0001şi 1.14944.0001
Modul de lucruProba pretratată(10 - 25 °C)
Reactiv S-1
Reactiv S-2
Reactiv S-3
5,0 ml
1 picătură
5 picături
5 picături
Pipetaţi într-o eprubetă uscată.
Adăugaţi şi agitaţi .
Adăugaţi şi agitaţi .
Adăugaţi şi agitaţi .
Introduceţi proba în cuvă şi măsuraţi la fotometru.
Pentru măsurarea în cuve de 50 mm, volumul de probă şi reactivi se dublează.
Observaţii asupra măsurătorii:• Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepară ca şi proba de măsurat, dar cu apă distilată în locul probei).• Celulele de măsură (cuvele)trebuie să fie curate pentru măsurarea fotometrică. Ştergeţi, dacă este necesar, cu o cârpă curată şi uscată.• măsurarea soluţiilor tulburi dă rezultate false,mai mari. PH- ul soluţiei de măsurare trebuie să fie cuprins în domeniul 0,4-0,7.• Culoarea soluţiei de măsurat rămâne stabilă cel puţin 60 min după adăugarea reactivului S-3.
Asigurarea calităţii analizeiRezultatele pot fi oficial recunoscute dacă sunt luate măsurile de asigurare a
calităţii(ATV A 704).Pentru a verifica sistemul de măsură fotometric (reactiv-test, dispozitiv de măsură,
manipulare) şi a modului de lucru, se poate utiliza o soluţie standard, proaspăt preparată cu un conţinut de 0,75 mg/l S2-.
Pentru a determina interferenţele care depind de eşantion (efectul de matrice), se foloseşte soluţia aditivă.
Date caracteristice de calitateControlul din cursul producţiei a determinat următoarele date conform ISO 8466-1 şi
DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm):
Deviaţia standard a procedeuluiCoeficient de variaţie a procedeuluiIntervalul de incredere (fiabilitate)Numărul loturilor
± 0,005mg/l S2-
± 1,8 %± 0,01 mg/l S2- 14
Date caracteristice ale procedeului: Domeniu de măsură, mg/l S2-
0,020 – 0,500 0,10 – 1,50Sensibilitate : Absorbanţă 0,010A corespundent la (mg/lS2-)
0,002 0,01
25
Accurateţea (exactitaea unei valori măsurate): (mg/lS2-)
max. ± 0,010 max. ± 0,020
Determinarea respirometrica a CBO5 cu sistemul OxiTop în apa uzată
menajeră
Apele uzate menajere nu conţin substanţe toxice sau inhibante. Acestea conţin suficiente săruri hrănitoare şi microorganisme pentru a iniţia procedeul de degradare oxidativă a substanţelor organice conţinute în apă. În aceste condiţii se poate face măsurarea pe probe de apă nediluate. La alte tipuri de probe determinarea CBO5 se poate face numai dacă proba iniţială se diluează cu apă de diluţie (vezi aplicaţiile 997-231 şi 997-232)
Necesar de materiale:- sistem de măsurare OxiTop cu agitare- etuvă de termostatare (temperatura 20 ±1 K)- vase brune pentru probă (volum nominal 510 ml)- baghete de agitare- îndepărtor baghete de agitare - vas de măsură - garnituri de cauciuc
Reactivi- NaOH-pastile sub formă de solzi- substanţe inhibitoare de nitrificare NTH 600
Măsurare:- se adaugă la probă substanţa de inhibare a nitrificării- 20 picături NTH la 1 litru de
probăpe baza valorii CCO trebuie evaluată valoarea CBO5; dacă pentru apă nu se cunoaşte raportul CBO5/CCO atunci se pleacă de la o aproximare de 80% din CCO.
Domeniul de măsură şi volumele de probă utilizate sunt date în următorul tabel:
Volumul probei (ml) Domeniul de măsură (mg/l)
Factor (numai pentru OxiTop)
NTH 600(picături)
432 0-40 1 9365 0-80 2 7250 0-200 5 5164 0-400 10 397 0-800 20 243,5 0-2000 50 122,7 0-4000 100 1
- se măsoară temperatura probei de apă reziduală; aceasta trebuie să fie cuprinsă între 15-20°C; dacă temperatura este diferită se aduce proba de apă la această temperatură;
- vasul de măsură se spală cu apă reziduală;- se dozează inhibitorul de nitrificare după tabel şi se introduce în vasul de măsură;- proba de cercetat se agită pentru omogenizare, se umple apoi vasul de măsură cu proba
omogenă;- apa reziduală se introduce apoi într-un vas brun de probă;- se pune o bară magnetică în vasul de probă, garnitura de cauciuc la gât şi 2 pastile de
NaOH;
26
- capul de măsură OxiTop se înfiletează pe sticlă;- vasul de probă se pune în etuva de termostatare pe o platformă de agitare;- se incubează la 20°C±1K timp de 5 zile;- după 5 zile se citesc valorile măsurate şi se trec într-un tabel, după modelul de mai jos:
Nume: Data:CBO Volum de
umplereFactor Volum de
umplereFactor
0-40 432 1 164 100-80 365 2 97 200-200 250 3 43,5 50
Probă 1 2 3 4 5 6Locul de prelevare a probeiDomeniul de măsurăVolumul de umplereInceputul măsurăriiDiluţiaFactorulValoarea citită (digiţi)Valoarea CBOValoarea medie CBOObservaţii
Valoarea CBO5 se calculează prin înmulţirea valorii afişate de aparat cu factorul corespunzător volumului de soluţie ales.
Exemplu: valoarea măsurată după cinci zile a OxiTop= 31 digiţi (= 31 mg/l )Volumul de probă 164 ml, factorul = 10 Valoarea CBO5 = 31x 10 = 310 mg/l
Recomandări: - probele de apă cu pH mai mic decât 6 sau mai mare decât 9 se neutralizează cu NaOH
sau HCl- proba se omogenizează şi se prelucrează imediat după prelevare; păstrarea probelor
conduce la modificarea rezultatelor- dacă probele de apă trebuie să fie transportate este necesar să se păstreze în timpul
transportului la o temperatură de 2-5°C; probele astfel păstrate se pot utiliza cel mult 3 zile
pentru conservare, probele trebuie ambalate în vase de polietilenă sau aluminiu şi să fie congelate la –15…-20°C
- conservarea micşorează CBO5 cu până la 10%- nu se foloseşte nici un fel de dezinfectant pentru curăţarea vaselor; acestea se spală cu
apă curată sau cu viitoarea probă- impurităţile mecanice se curăţă cu o perie
Determinarea respirometrică a CBO5 cu sistemul OxiTop în ape uzate cu încărcătură organică mare
Determinarea CBO5 în ape reziduale puternic încărcate în substanţe organice poate fi mult perturbată în cazul probei nediluate datorită faptului că nu sunt suficiente substanţe
27
hrănitoare (săruri) si/sau microorganisme. Măsurarea este posibilă după diluarea probelor cu apă de diluţie ce conţine suficiente substanţe hrănitoare şi microorganisme
Necesar de materiale:- sistem de măsurare OxiTop cu agitare- etuvă de termostatare (temperatura 20 ±1 K)- vase brune pentru probă (volum nominal 510 ml)- baghete de agitare- îndepărtător baghete de agitare- vas de măsură de 250 ml- garnituri de cauciuc- vase de măsură şi pipete- rezervor pentru pregătirea şi diluarea apei de diluare
Reactivi- NaOH-pastile sub formă de solzi- substanţe inhibitoare de nitrificare NTH 600
- apă de diluare:- apă potabilă cu 1% apă reziduală decantată -4 mg/l uree -1,6 mg/l pentanatriutrifosfat -aerare 3-10 zile, la 20°C±1K
Măsurare: - se adaugă la probă substanţa de inhibare a nitrificării- 20 picături NTH la 1 litru de
probă;- pe baza valorii CCO trebuie evaluată valoarea CBO5; dacă pentru apă nu se cunoaşte
raportul CBO5/CCO atunci se pleacă de la aproximativ 80% din valoarea CCO;- se prepară proba în vedera măsurării din proba de apă uzată şi apă de diluţie (care are o
valoare a CBO5 de 100-200 mg/l);- se măsoară temperatura probei de apă reziduală; aceasta trebuie să fie cuprinsă între
15-20°C; dacă temperatura este diferită se aduce proba de apă la această temperatură;- cilindrul de măsură de 250 ml se spală cu proba diluată şi se umple cu aceasta;- proba diluată se pune într-un vas de probă brun;- cilindrul de 250 ml se umple cu apă de diluţie;- apa de diluţie se pune într-un vas de probă brun;- se pune o bară magnetică în vasul de probă, garnitura de cauciuc la gât şi 2 solzi de
NaOH;- capul de măsură OxiTop se înfiletează pe sticlă;- vasele de probă se pun în etuva de termostatare pe o platformă de agitare;- se incubează la 20°C±1K timp de 5 zile;- după 5 zile se citesc valorile măsurate şi se trec într-un tabel;
Valoarea CBO5 pentru apa reziduală se calculează astfel:Se calculează valoarea blancului după formula:
BW= (M5 x Fx Vv )/Vp
în care: M5 = valoarea măsurată pe OxiTop după 5 zile F = factorul corespunzător volumului de umplere ales (pentru 250 ml, F= 5 Vv =volumul apei de diluţie din soluţie (în probă) Vp = volumul apei uzate din soluţie BW = valoarea blancului
Valoarea CBO5 a probei va fi:
28
CBO5 p = F x M5p x(Vv -Vp ) /Vp –BW
în care: M5p = valoarea măsurată pe OxiTop după 5 zile pentru proba diluatăF = factorul corespunzător volumului de umplere ales (pentru 250 ml, factorul corespunzător este 5 Vv =volumul apei de diluţie din soluţie (în probă) Vp = volumul apei uzate din soluţie BW = valoarea blancului
Exemplu de calcul:Valoarea din ziua 5 măsurată de OxiTop pentru apa de diluţie = 1 mg/lValoarea din ziua 5 măsurată de OxiTop pentru proba diluată = 27 mg/lVolumul apei reziduale din probă = 40 mlVolumul apei de diluţie din probă = 960 mlValoarea probei martor (blanc) BW= 1mg/l x 5 x 960ml/40ml = 120 mg/lValoarea CBO5 = 27mg/l x 5 x (960ml + 40ml)/40ml – 120mg/l = 3255 mg/l
Recomandări: - probele de apă cu pH mai mic decât 6 sau mai mare decât 9 se neutralizează cu NaOH
sau HCl- proba se omogenizează şi se prelucrează imediat după prelevare; păstrarea probelor
conduce la modificarea rezultatelor- dacă probele de apă trebuie să fie transportate este necesar să se păstreze în timpul
transportului la o temperatură de 2-5°C; probele astfel păstrate se pot utiliza cel mult 3 zile
pentru conservare, probele trebuie ambalate în vase de polietilenă sau aluminiu şi să fie congelate la –15…-20°C
- conservarea micşorează CBO5 cu până la 10%- nu se foloseşte nici un fel de dezinfectant pentru curăţarea vaselor; acestea se spală cu
apă curată sau cu viitoarea probă- impurităţile mecanice se curăţă cu o perie
Determinarea respirometrică a CBO5 cu sistemul OxiTop în ape reziduale
încărcate în care sunt prezente substanţe inhibante sau toxice
Determinare CBO5 în ape reziduale puternic încărcate poate fi mult perturbată în cazul probei nediluate datorită substanţelor inhibante sau toxice. Măsurarea este posibilă după diluarea cu apă de diluţie ce conţine suficiente substanţe hrănitoare sau şi microorganisme.
Necesar de materiale:- sistem de măsurare OxiTop cu agitare- etuvă de termostatare (temperatura 20 ±1 K)- vase brune pentru probă (volum nominal 510 ml)- baghete de agitare- îndepărtător baghete de agitare- vas de măsură cu preaplin de 432 ml- garnituri de cauciuc- vase de măsură şi pipete- rezervor pentru pregătirea şi diluarea apei de diluare
29
Reactivi- NaOH-pastile sub formă de solzi- substanţe inhibitoare de nitrificare NTH 600- apă de diluare:- apă potabilă cu 1% apă reziduală decantată
-4 mg/l uree -1,6 mg/l pentanatriutrifosfat -aerare 3-10 zile, la 20°C±1K
Măsurare: - se adaugă la probă substanţa de inhibare a nitrificării- 20 picături NTH la 1 litru de
probă;- pe baza valorii CCO trebuie evaluată valoarea CBO5; dacă pentru apă nu se cunoaşte
raportul CBO5/CCO atunci plecăm de la o aproximare de 80% din valoarea CCO;- din proba de analizat se fac o serie de 5 soluţii de diluţii diferite conform tabelului de
mai jos; - se prepară proba în vederea măsurării din proba de apă uzată şi apă de diluţie;
Domeniul de măsurare, mg/l
Conţinutul de apă reziduală în amestec (treapta de diluare ), ml/l
Factor
0-400 20 40 60 80 100 100-1600 5 10 15 20 25 400-8000 1 2 3 4 5 200
- se măsoară temperatura probei de apă reziduală; aceasta trebuie să fie cuprinsă între 15-20°C; dacă temperatura este diferită se aduce proba de apă la această temperatură;
- vasul de măsură de 432 ml se spală cu proba diluată şi se umple pe rând cu probele diluate pregătite;
- probele diluate se pun în 5 vase de probă brune;- cilindrul de 432 ml se umple cu apă de diluţie;- apa de diluţie se pune într-un vas de probă brun- se pune câte o bară magnetică în vasele de probă, garnituri de cauciuc la gât şi 2 pastile
de NaOH;- capul de măsură OxiTop se înfiletează pe sticlă;- vasele cu probe se pun în etuva de termostatare pe o platformă de agitare;- se incubează la 20°C±1K timp de 5 zile;- după 5 zile se citesc valorile măsurate şi se trec într-un tabel
Valorile măsurate în decursul a 5 zile pentru probele diluate şi pentru proba martor se reprezintă grafic .
Nume: Data:CBO Volum de
umplereFactor Volum de
umplereFactor
0-40 432 1 164 100-80 365 2 97 200-200 250 3 43,5 50
Probă 1 2 3 4 5 6Locul de prelevare a probeiDomeniul de măsurăVolumul de umplereInceputul măsurăriiDiluţiaFactorulValoarea citită(digiţi)
30
Valoarea CBOValoarea medie CBOObservaţii
Valorile obţinute în ziua a 5-a se reprezintă grafic în funcţie de volumul apei reziduale şi apoi se unesc punctele cu o linie începând de la proba martor (fig. 2). Punctul de intersecţie al dreptei obţinute cu dreapta de 25 ml/l (sau 5 ml/l, 100 ml/l funcţie de domeniul de măsură şi valoarea de diluare ) se înmulţeşte cu factorul 40 (sau 200 sau 10, corespunzător volumului de umplere al vasului de probă brun) şi se obtine valoarea CBO5 a probei de apă uzată. Exemplu de calcul pentru determinarea grafică a CBO5: Se reprezintă grafic valorile date de OxiTop în decursul a 5 zile pentru proba martor şi pentru fiecare treaptă de diluţie în parte (ml/l).
Punctul de intersecţie se găseşte la indicaţia 33Factorul = 40 (treapta de diluare 5 = 250 ml/l)CBO5 = 33 x 40 = 1320 mg/l
Determinarea Amoniului cu testul Spectroquant Merck 1.14752.0001 NH4+
MetodaAzotul amoniacal (NH4-N) se găseşte parţial sub forma de ioni ammoniu şi parţial sub
formă de amoniac. Existenţa echilibrului între cele două forme este dependentă de pH. În soluţii puternic alcaline azotul amoniacal este prezent de cele mai multe ori sub formă de amoniac, care reacţionează cu agenţi de clorinare formând monocloramine. Acestea reacţionează cu thymolul formând un derivat de albastru de indophenol care se determinăfotometric.
Metoda este analogă cu EPA 350.1, APHA 4500-NH3 D, şi ISO 7150/1.
Influienţa substanţelor străineVerificarea s-a făcut în soluţia conţinînd 2 şi 0 mg/l NH4-N. Substanţelor străine date în tabel se situează sub limita la care interferă în determinare.
Concentraţia substanţelor străine în mg/l sau %
Al3+ 1000Ca2
+ 1000Cd2+ 100CN- 1Cr3+ 100 Cr2O7
2-
1000Cu2+ 100F 100
Fe3+ 100Hg2+ 100Mg2+ 100Mn2+ 100 Mn2+ 10 Ni2+ 100NO2 100Pb2+ 1000
PO43- 100
S2- 1 SiO3
2- 500 Zn2+ 100EDTA 500Anilina 10Aminofenoli 5
Amine primare 0Amine secundare 0Trietanolamina 500Surfactanţi 500Na-acetat 10% NaCl 10 % NaNO3 20 % Na2SO4 20 %
Reactivi şi produse auxiliareRugăm, ţineţi cont de toate avertismentele de pe ambalaj şi reactivi
Reactivii sunt stabili până la data indicată pe ambalaj dacă sunt păstraţi între +15 şi +25 °C.
Conţinutul unui ambalaj:- 1 sticlă reactiv NH4-1B- 2 sticle reactiv NH4-2B- 1 sticlă reactiv NH4-3B
31
- 1 AutoSelectorAlţi reactivi şi accesorii:
- Indicator Universal de pH ( 0 – 14), Cat. No. 1.09535.0001- Hidroxid de sodiu, soluţie de 1 mol/l, Cat. No. 1.09137.- Acid sulfuric, 0,5 mol/l, Cat. No. 1.09072.- CombiCheck 50, Cat. No. 1.14695.0001 - Pipete pentru un volum de pipetare de 0,6 şi 5,0 ml- Cuve pătrate de 10, 20, şi 50 mm (câte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001
Modul de lucruProba pretratată(20 - 30 °C)Reactiv NH4-1BReactiv NH4-2B
5,0 ml
0,6mlo microlingură albastră rasă (în dopul flaconul NH4-1B)
Pipetaţi într-o eprubetă
Adăugaţi cu o pipetă şi agitaţi Adăugaţi şi agitaţi viguros pînă la dizolvarea totală a reactivului.
Lăsaţi în repaus 5 min (timp de reacţie A)
Reactiv NH4-3B 4 picături Adăugaţi şi agitaţi
Lăsaţi în repaus 5 min (timp de reacţie B), apoi introduceţi proba în cuvă şi măsuraţi la fotometru.
Pentru măsurarea în cuve the 50-mm volumul de probă cât şi cantităţile de reactivi trebuiesc dublate.
Observaţii asupra măsurătorii:- Respectaţi domeniul de temperatură indicat mai sus ( 20-300C).- Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepară ca şi proba de măsurat, dar
cu apă distilată în locul probei).- Celulele de măsură (cuvele)trebuie să fie curate pentru măsurarea fotometrică.
Ştergeţi, dacă este necesar, cu o cârpă curată şi uscată.- Turbidităţile care se dezvoltă din reacţie dau rezultate mai mari. - pH-ul soluţiei de măsurat trebuie să fie 12,5.- Culoarea soluţiei de măsurat rămâne stabilă cel puţin 60 min după terminarea
timpului de reacţie menţionat mai sus.În cazul în care concentraţia de amoniu este mai mare de 100mg/l se formează alţi
produşi de reacţie care dau erori . În acest caz, pentru a obţine rezultate plauzibile ale măsurătorii, prba se diluează ( 1:10; 1:100).
Asigurarea calităţii analizeiRezultatele pot fi oficial recunoscute dacă sunt luate măsurile de asigurare a
calităţii(ATV A 704).Spectroquant CombiCheck 50, poate fi folosit în acest caz. Acesta conţine o soluţie standard cu 1,00 mg/l NH4 –N pentru a verifica sistemul de
măsură fotometric (reactiv-test, dispozitiv de măsură, manipulare) şi a modului de lucru, dar şi o soluţie aditivă pentru determinarea interferenţelor ce depind de probă (efectul de matrice)
Date caracteristice ale procedeului:Controlul din cursul producţiei a determinat următoarele date conform ISO 8466-1 şi
DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm):
Deviaţia standard a procedeuluiCoeficient de variaţie a procedeuluiIntervalul de incredere (fiabilitate)Numărul loturilor
+ 0.025 mg/l NH4 - N+ 1,7 %+ 0.065 mg/l NH4 - N20
32
Sensibilitate :0,010A (absorbanţă) - 0,01 mg/l NH4 - N ( cuve de 10mm) - 0,003 mg/l NH4 - N ( cuve de 50mm)
Accurateţea (exactitaea unei valori măsurate): max. ± 0.08 mg/l NH4 - N ( cuve de 10mm)
Determinarea oxigenului dizolvat in apa
GeneralitatiCantitatea de oxigen dizolvata in apa depinde de temperatura apei, presiunea aerului,
continutul de substante oxidabile si de prezenta microorganismelor. Scaderea cantitatii de oxigen din apa duce la pierderea caracterului de propetime a caesteia, dandu-i un gust fad (nu satisface senzatia de sete) si facand-o nepotabila. De asemenea, scaderea concentratiei oxidenului reduce capacitatea de autopurificare a apelor naturale favorizand persistenta poluarii cu toate consecintele nedorite.Principiul metodei
In mediu alcalin de iodura, oxigenul dizolvat in apa oxideaza hidroxidul de mangan (II) la hidroxid de mangan (III). Ultimul, in mediu acid, aelibereaza iodul din iodura alcalina intr-o cantitate echivalenta cu oxienul dizolvat. Iodul rezultat se determina prin titrare cu tiosulfat de sodiu. Se considera ca au loc reactiile:
MnSO4+2NaOH→Mn(OH)2+Na2SO4
4Mn(OH)2+O2+2H2O→4Mn(OH)3
4Mn(OH)3+4KI+6H2SO4→4MnSO4+2I2+2K2SO4+12H2O2I2+4Na2S2O3→4NaI+2Na2S4O6
Reactivi- Sulfat de clorura de mangan (II):MnSO4∙6H2O, solutie 50% sau MnCl2∙2H2O, solutie
28%;- Amestec alcalin de iodura de potasiu si hidroxid de sodiu: 15 g KI si 30 g NaOH se
dizolva si se completeaza volumul la 100 ml;- Acid sulfuric concentrat (d=1.84) diluat cu apa distilata 1:3 (v:v);- Amidon, solutie 1%;- Tiosulfat de sodiu, solutie 0.025%.
Modul de lucruPentru determinarea oxigenului dizolvat, apa se recolteaza in sticle speciale Winckler
(sau flocoane iodometrice), de volum cunoscut, recoltarea facandu-se cu grija astfel incat sa nu se aereze in timpul manipularilor. Sticla se umple complet si apoi se astupa. Se fixeaza oxigenul, adaugand cu atentie 2 ml solutie de sulfat sau clorura manganoasa si 2 ml amestec alcalin de iodura de potasiu – hidroxid de sodiu. Se pune dopul si se agita continutul vasului. In prezenta oxigenului se formeaza un precipitat brun roscat de Mn(OH)3, iar in absenta oxigenului precipitatul ramane alb datorita Mn(OH)2. Dupa depunerea completa aprecipitatului se deschide flaconul si, cu ajutorul unei pipete efilate, se scot cu atentie aproximativ 10 ml lichid apoi se introduc 5 ml solutie de acid sulfuric. Se astupa flaconul cu dopul, se agita bine si se lasa in repaus, la intuneric, timp de 10 minute. Se transfera cantitativ continutul vasului intr-un flacon Erlenmeyer si se titreaza iodul rezultat cu solutie de tiosulfat de sodiu pana la galben deschis. Se adauga 1-2 ml solutie de amidon si se continua titrarea pana la disparitia culorii albastre.
Calculul rezultatelorContinutul de oxigen dizolvat in apa se calculeaza cu formula:
O2 (mg/dm3)= unde:
33
v – volumul solutiei de tiosulfat de sodiu folosit la titrare, ml;N – concentratia solutiei de tiosulfat de sodiu, val/l;V- volumul vasului folosit pentru determinarea oxigenului, ml;4 – volumul solutiilor de sulfat de mangan si amestec alcalin adaugat in proba, ml.
Determinarea deficitului de oxigen
GeneralitatiDeficitul de oxigen este diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat in apa in conditii de
saturatie si cantitatea de oxigen gasita in proba de apa analizata. Acest indicator permite caracterizarea starii unei ape: cu cat deficitul de oxigen este mai mare, cu atat nivelul poluarii este mai inalt si, implicit, riscul pentru sanatatea consumatorilor este mai ridicat.
Principul metodeiSe face diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat in conditii de saturatie, la
temperatura apei de analizat si cantitatea de oxigen determinata practic.
Modul de lucruSe determina oxigenul dizolvat in apa conform metodei prezentate anterior.
Calculul rezultatelorCunoscucand cantitatea de oxigen din apa si cantitatea de oxigen in conditii de saturatie,
luata din tabelul Winckler, se determina deficitul procentual de oxigen pe baza relatiei:
Deficit oxigen = unde:
A – diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvat la saturatie la temperatura apei si cantitatea de oxigen determinata;B – continutul de oxigen din apa, in conditii de saturatie (anexa 8), la temperatura apei de analizat.
Determinarea azotatilor cu testul Spectroquant NO3-
Metoda În acid sulfuric conc. ionii de nitrat reacţionează cu un derivat al acidului benzoic pentru
a forma un nitrocompus roşu care se determină fotometric. Influenţa substanţelor străine
Verificarea s-a făcut în soluţia conţinînd 10 şi 0 mg/l NO3- -N. Concentraţiile
substanţelor străine date în tabel se situează sub limita la care interferă în determinare.
Concentraţia substanţelor străine în mg/l sau %
Ca2+ 100Cd2+ 1000CN- 100Cr3+ 10Cr2O7
2- 10 Cu2+ 1000
1000Fe3+ 10Hg2+ 100Mg2+ 1000Mn2+ 1000NH4
+ 1000
NO2- 11)
Pb2+ 100 PO4
3- 1000SiO3
2- 100EDTA 5%Acid ascorbic10
Tensiactive2) 100DCO (hidrogenoftalat de K) %Substanţe organice 100 NaCl 0,4 % Na acetat 10 % Na2SO4 20 %
34
1)in cazul concentratiilor mai mari, eliminati ionii de nitrit conform cap 62)testat cu tensioactive neionice, cationice si anionice
Reactivi şi produse auxiliareRugăm, ţineţi cont de toate avertismentele de pe ambalaj şi reactivi!
Reactivii sunt stabili până la data indicată pe ambalaj dacă sunt păstraţi între +15 şi +25 °C.Conţinutul unui ambalaj:
- 1 flacon reactiv NO3- 1A- 1 flacon reactiv NO3- 2A- 1 AutoSelector-
Alţi reactivi şi accesorii:- Merckoquant Nitrite Test, Cat.No.1.10007.0001, domeniul de măsură 2-80 mg/l NO2
-.- Indicator Universal de pH ( 0 – 14), Cat. No. 1.09535.0001- Acid amidosulfonic p.a., art. 1.00103.- Acid sulfuric, 25 % pentru analize, art. 1.00716. - Merckoquant Nitrate Test, Cat.No.1.10020.0001 sau 1.10050.0001, (domeniul de măsură
10-500 mg/l NO3-.
- Spectroquant CombiCheck 10, art. 1.14676.0001 sau - Spectroquant CombiCheck 20, art. 1.14675.0001.- Tuburi goale de 16 mm cu capac filetat (25 buc.) art. 1.14724.0001.- Pipete pentru un volum de pipetare de 1,5 şi 5,0 ml- Cuve pătrate de 10 şi 20, mm (câte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001, 1.14947.0001.
Modul de lucru
Reactiv NO3- -1A.
Reactiv NO3- -2A.
Proba pretratată(15 - 25 °C)
1 linguriţă albastră rasă (în dopul flaconului NO3
- -1A.
5,0 ml
1,5 ml
Introduceţi într-o eprubetă uscată.
Adăugaţi cu pipeta şi agitaţi viguros timp de 1 min. pînă la dizolvarea totală a reactivului NO3
- -1A.Foarte încet se lasă să curgă proba din pipetă în eprubeta înclinată, pe reactiv. Se poartă ochelari, amestecul devine foarte fierbinte.
Lăsaţi în repaus 10 min (timp de reacţie), apoi introduceţi proba în cuvă şi măsuraţi la fotometru.
Se recomandă tuburile goale ( cat. Nr. 1. 14724.0001) , care pot fi închise cu capac filetat, astfel permiţând ca proba să fie amestecată în siguranţă.
Observaţii asupra măsurătorii:- Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepară ca şi proba de măsurat,
dar cu apă distilată în locul probei).- Celulele de măsură (cuvele)trebuie să fie curate pentru măsurarea
fotometrică. Ştergeţi, dacă este necesar, cu o cârpă curată şi uscată.- măsurarea soluţiilor tulburi dă rezultate false,mai mari. - Culoarea soluţiei de măsurat rămâne stabilă cel puţin 60 min după
terminarea timpului de reacţie menţionat mai sus.
35
Asigurarea calităţii analizeiRezultatele pot fi oficial recunoscute dacă sunt luate măsurile de asigurare a
calităţii(ATV A 704).Pentru a verifica sistemul de măsură fotometric (reactiv-test, dispozitiv de măsură,
manipulare) şi a modului de lucru, se poate utiliza CombiCheck 10 ce conţine o soluţie etalon de 2,5 mg/l NO3
- -N sau CombiCheck 20 ce conţine o soluţie etalon de 9,0 mg/l NO3- -N.
Pentru a determina interferenţele care depind de eşantion (efectul de matrice),se foloseşte soluţia aditivă.
Date caracteristice ale procedeului:Controlul din cursul producţiei a determinat următoarele date conform ISO 8466-1 şi
DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm):
Deviaţia standard a procedeuluiCoeficient de variaţie a procedeuluiIntervalul de incredere (fiabilitate)Numărul loturilor
± 0,19 mg/l NO3- - N
± 1,8 %± 0,5 mg/l NO3
- - N33
Sensibilitate :0,010A (absorbanţă) - 0,10 mg/l NO3- - N ( cuve de 10mm)
- 0,02 mg/l NO3- - N ( cuve de 20mm)
Accurateţea (exactitatea unei valori măsurate): max. ± 0,7( cuve de 10mm)
Determinarea Azotitilor cu testul Spectroquant Merck 1.14776.0001 NO2-
Metoda În soluţie acidă, ionii nitriţi reacţionează cu acidul sulfanilic formând o sare de
diazoniu,care reacţioneazăcu diclorhidratul de N-(1-naphthyl)ethylenediamina şi formează un colorant azoic roşu-violet.
Acesta se determină fotometric.Metoda este analogă cu EPA 354.1, US Standard Methods 4500-NO2
- B,şi EN 26 777.
Influenţa substanţelor străineVerificarea s-a făcut în soluţia conţinînd 0,5 şi 0 mg/l NO2
- -N. concentraţiileSubstanţelor străine date în tabel se situează sub limita la care interferă în determinare.
Concentraţia substanţelor străine în mg/l sau %
Ag+ 1Ca2
+ 1000Cd2+ 1000CN- 1000CO3
2- 100Cr3+ 100Cr2O7
2- 1
Cu2+ 100100Fe3+ 1Hg2+ 100Mg2+ 1000Mn2+ 1000NH4
+ 1000
Pb2+ 1000 PO4
3- 1000S2- 10SiO3
2- 1000Sn2+ 10Zn2+ 1000
EDTA 1000Agenţi reducători (acid ascorbic, sulfiţi) 10 NaCl 20 % NaNO3 20 % Na2SO4 15 %
Reactivi şi produse auxiliareRugăm, ţineţi cont de toate avertismentele de pe ambalaj şi reactivi
Reactivii sunt stabili până la data indicată pe ambalaj dacă sunt păstraţi între +15 şi +25 °C.
Conţinutul unui ambalaj:- Reactiv NO2- AN - 2 flacoane (Cat. No. 1.14776.0002) sau
36
- 6 flacoane (Cat. No. 1.14776.0001)- 1 AutoSelector
Alţi reactivi şi accesorii:- Merckoquant Nitrite Test, Cat.No.1.10007.0001, domeniul de măsură 2-80 mg/l NO2
-.- Indicator Universal de pH ( 0 – 14), Cat. No. 1.09535.0001- Hidroxid de sodiu, soluţie de 1 mol/l, Cat. No. 1.09137.- Acid sulfuric, 0,5 mol/l, Cat. No. 1.09072.- Nitriţi, soluţie standard CertiPUR, 1000 mg/l NO2
-, Cat. No. 1.19899.0500- Pipete pentru un volum de pipetare de 5,0 ml- Cuve pătrate de 10, 20, şi 50 mm (câte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001,- 1.14947.0001, şi 1.14944.0001.
Modul de lucru
Proba pretratată(15 - 25 °C)Reactiv NO2
- - AN
5,0 ml
o microlingură albastră rasă (în dopul flaconului NO2
- - AN
Pipetaţi într-o eprubetăAdăugaţi şi agitaţi viguros pînă la dizolvarea totală a reactivului.
Lăsaţi în repaus 10 min (timp de reacţie), apoi introduceţi proba în cuvă şi măsuraţi la fotometru.
Pentru măsurarea în cuve the 50-mm volumul de probă cât şi cantitatea de reactiv NO2
- - AN trebuiesc dublate.
Observaţii asupra măsurătorii:- Respectaţi domeniul de temperatură indicat mai sus.
Sub 15o C valorile obţinute sunt mai mici, cele peste 25oC sunt mai mari!- Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepară ca şi proba de măsurat,
dar cu apă distilată în locul probei).- Celulele de măsură (cuvele)trebuie să fie curate pentru măsurarea
fotometrică. Ştergeţi, dacă este necesar, cu o cârpă curată şi uscată.- Turbidităţile care se dezvoltă din reacţie dau rezultate mai mari. - pH-ul soluţiei de măsurat trebuie să fie cuprins între 2,0 – 2,5.- Culoarea soluţiei de măsurat rămâne stabilă cel puţin 60 min după
terminarea timpului de reacţie menţionat mai sus.
Asigurarea calităţii analizeiRezultatele pot fi oficial recunoscute dacă sunt luate măsurile de asigurare a
calităţii(ATV A 704).Pentru a verifica sistemul de măsură fotometric (reactiv-test, dispozitiv de măsură,
manipulare) şi a modului de lucru, se poate utiliza o soluţie etalon de nitriţi diluată, cu 0,50 mg/l NO2
- - N .Interferenţele ce depind de probă (efectul de matrice) poate fi determinat prin
adăugarea etalonului.Date caracteristice ale procedeului:Controlul din cursul producţiei a determinat următoarele date conform ISO 8466-1 şi
DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm):
Deviaţia standard a procedeuluiCoeficient de variaţie a procedeuluiIntervalul de incredere (fiabilitate)Numărul loturilor
+ 0.0083 mg/l NO2- - N
+ 1,5 %+ 0.020 mg/l NO2
- - N18
37
Sensibilitate :0,010A (absorbanţă) - 0,004 mg/l NO2- - N ( cuve de 10mm)
- 0,0007 mg/l NO2- - N ( cuve de 50mm)
Determinarea fosfatilor prin metoda Spectroquant 1.14848.0001
Metoda
In soluţie sulfurica, ionii de ortofosfat reacţionează cu ionii de molibdat formând acidul molibdofosforic. Acesta este redus de acidul ascorbic la albastru de fosfomolibden, care se determina fotometric.
Metoda este analoga cu EPA 365.2+3, metode standard 4500-P E, ISI 6868/1 si EN 1189.
Influenţa substanţelor străine Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 2 si 0 mg/l PO4 – P. Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera in determinare.
Concentratiile substantelor straine in mg/l sau %
Ag+
1000 F 50 Pb2+ 25 EDTA 1000
ASO43- 0,2 Fe3+ 1000 S2- 2,5 Surfactants1) 100
Ca2+ 1000 Hg2+ 10 SiO32- 1000 COD(K- hidrogen phthalate ) 150
Cd2+ 1000 Mg2+
1000SO3
2- 1000 Na – acetate 1%
CN- 1000 Mn2+
1000Zn2+ 1000 Na Cl 5%
Cr3+ 1000 NH4+ 1000 Na NO3 10%
Cr2O72- 5 Ni2+ 500 Na2 SO4 10%
Cu2+ 250 NO2- 1000
Reactivi si produse auxiliare
Ţineţi cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic,
intre 15 si 25 o C.Continutul unui ambalaj:
- Reactiv PO4 – 1 : 1 flacon ( art. 1.14848.0002 ) sau 2 flacoane ( art. 14848.0001)
- Reactiv PO4 – 2 : 1 flacon ( art. 1.14848.0002 ) sau 2 flacoane ( art. 14848.0001)
- 1.Autoselector.Alţi reactivi si accesorii:
- Spectroquant Crack set 10 C , art. nr. 1146880001 + termoreactor.- Sau - Spectroquant Crack set 10 , art. nr. 1146870001 + tuburi goale de 16 mm cu capac
înfiletat . ( 25 buc ) art. nr. 1.14724.0001. + termoreactor.- Merckquant Fosfat test , art. nr.1.10428.0001, domeniu de masura 10-500 mg/l PO4
3-
38
- Benzi indicatoare universale de pH 0 – 14, art. nr. 1.09535.0001.- Acid sulfuric 0,5 mol/l , art. nr. 109072.- Spectroquant Combicheck 10, art. nr. 1.14676.0001.- Acid clorhidric 25%, art. 100316.- Hidroxid de sodiu – solutie 1 mol /l ( aprox. 4% ) art. nr. 109137.- Pipete cu volum de 5 ml.- Cuve pătrate de 10,20 si 50 mm ( câte 2 ) art. nr. 1.14946.0001, 1.1497.0001, şi
1.14944.0001.Modul de lucru
Proba preparată 5,0 ml Pipetaţi in tubul de reacţie ( 10 – 35 0C ) Reactiv PO4 - 1 5 picături1) Adăugaţi şi agitaţi
Reactiv PO4 - 2 1 lingură Adăugaţi şi agitaţi albastră rasă puternic până când reactivul este complet dizolvat.
Lasati în repaus 5 minute ( timp de reacţie ) , apoi introduceţi proba într-o cuvă şi măsuraţi la fotometru.
Ţineţi flaconul vertical in timp ce adăugaţi reactivul.Pentru masuratori cu cuve de 50 mm, volumul probei ca şi cantităţile de reactivi PO4 -1
si PO4 -2 trebuie dublate. Observaţii asupra măsurătorii:
Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepară ca şi proba de măsurat, dar cu apă distilată în locul probei).
Pentru măsurători fotometrice cuvele trebuie să fie curate. Stergeţi dacă este necesar , cu o cârpă uscată şi curată.
Turbidităţile care se dezvoltă după reacţie dau rezultate false mai mari.Blancul este usor gălbui .pH – ul soluţiei de măsurat trebuie să fie cuprins între 0,80 – 0,95. Culoarea soluţiei de măsurat rămâne stabilă minim 60 minute după terminarea
timpului de reacţie menţionat mai sus.
Asigurarea calităţii analizei
Rezultatele pot fi oficial recunoscute dacă sunt luate masurile de asigurare a calitatii (DWA A 704 )Pentru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 10. Acest articol contine o solutie standard de 0,80 mg / l PO4-P, pentru verificarea sistemului de masura fotometric (reactivi, dispozitiv de masurare si manipulare) si a modului de lucru, precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ).
Date caracteristice de calitateControlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare după ISO 8466 -1 şi DIN
38402 A51 ( cuve 10 mm).
Deviatia standard a procedeului (mg/l PO4-P )
± 0,035
Coeficientul de variatie a procedeului % ± 1,4 Interval de încredere (mg/l PO4-P ) ± 0,07
39
Numarul loturilor 27
Date caracteristice ale procedeului Domeniu de masură (mg/l PO4-P ) 0,010 – 1,000 0,05 – 5,00
Sensibilitate : Absorbanţa 0,010 A cores -punzătoare la (mg/l PO4-P )
0, 004 0,02
Exactitatea unei valori masurate : (mg/l PO4-P )
max. ± 0,020 max ± 0,01
Determinarea sulfatilor prin metoda Spectroquant 1.14548.0001
Metoda
In solutie apoasa, sulfatii reactioneaza cu ionii de bariu formind sulfatul de bariu, greu solubil. Turbiditatea rezultata este masurata la fotometru ( metoda turbidimetrica ). Metoda este similara cu EPA 375.4 si US Standard Methods 4500 – SO42- E.
Influenta substantelor straineVerificarea s-a facut in solutii cu un continut de 120 si 0 mg/l SO42- .Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care
interfera in determinare.Concentratiile substantelor straine in mg/l sau %
Ag+ 2
Cu2+ 1000
Pb2+ 100
Hidrazina 1%
Al3+ 1000
Fe3+ 1000
PO43- 1000
Acetat de sodiu 10%
Cd2+ 1000
Hg2+ 1000
S2- 10 NaCl 10%
CN- 1000
Mg2+ 1000
S2O32- 25
NaNO3 20%
Ca2+ 1000
Mn2+ 1000
SiO32- 1000
EDTA 0
CO32- 1000
NH4+ 1000
SO32- 50
Cr3+ 100
Ni2+ 1000
Zn2+ 1000
Cr2O72- 50
NO2- 1000
Hg2+ 1000
Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C.
Continutul unui ambalaj:- 1 flacon cu reactiv SO4 – 1K- 25 tuburi de reactie
40
- 1 tub pentru blanc ( capac alb ) – se foloseste numai cind se utilizeaza fotometrul SQ 118.- 1 foaie etichete pentru numerotarea tuburilor de reactie
Alti reactivi si accesorii:- Merckoquant Test Sulfati , art. nr. 1.10019.0001, domeniu de masura 200 – 1600
mg/l SO42-- Benzi indicatoare universale de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001- Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137- Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr 1.09057- Spectroquant CombiCheck 10, art. nr 1.14676.0001 - Pipete cu volum de pipetare 5 ml- Filtru cu membrana 0,45 um
Modul de lucru Anumite fotometre pot cere blanc ( numai unul singur pe serie ):
Proba pretratata 5,0 ml Pipetati intr-un tub gol (capac alb ) si inchideti
Mod de operareProba pretratata ( 20-40 oC )
5,0 ml Pipetati intr-un tub de reactie si agitati
Reactiv SO4 – 1K o masura microlingura ( in capacul reactivului)
Adaugati si inchideti strins tubul de reactie si agitati cu putere pina cind reactivul este dizolvat complet
Lasati in repaus exact 2 minute ( timp de reactie ) , apoi masurati proba la fotometru .
Observatii asupra masuratorii: - Pentru determinarea turbidimetrica, tuburile de reactie trebuie sa fie curate.Stergeti, daca e necesar , cu o cirpa uscata si curata. -Turbiditatea solutiei de determinat ramine stabila pentru scurt timp. De aceea timpul de reactie indicat mai sus trebuie respectat exact. -pH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 1,0 – 2,0.
Asigurarea calitatii analizei
Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ).P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 10. Acest articol contine o solutie standard de 1 mg/l Fe pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi – test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ).
Date caracteristice ale procedeului:Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 –
1 si DIN 38402 A51:
Deviatia standard a procedeului +/- 2,8mg/l SO42-Coeficientul de variatie a procedeului +/- 2,1%Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 7 mg/l SO42-Numarul loturilor 15 Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,9 mg/l SO42-
41
Exactitatea unei valori masurate : +/- 13 mg/l SO42-
Determinarea clorurilor prin metoda Aquamerck 1.11106.0001
Metoda Determinare titrimetrica cu pipeta de titrare.In solutie azotica, prin titrare cu solutie de azotat de mercur (II), in prezenta 1,5-
difenilcarbazonei ca indicator,se formeaza clorura de mercur(II),putin disociata. In punctul final al titrarii, ionii Hg(II) formeaza cu indicatorul un complex albastru-violet. Concentratia de cloruri rezulta din cantitatea de solutie de titrare utilizata ( determinare mercurimetrica ).
Influenta substantelor straine
Concentratiile substantelor straine,date in tabel, se situeaza sub limita la care interfera in determinare.
Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 150 mg/l Cl- .Concentratiile substantelor straine in mg/l
Br- se masoara in acelasi timp
Fe3+ 100 NO2- 50
CO32- 1000 I- se masoara in acelasi timp
S2- 1SO32- 50
Reactivi si produse auxiliareTineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic
intre 15 si 25 o C.
Continutul unui ambalaj:- 1 flacon cu reactiv Cl –1 (solutie indicatoare)- 1 flacon cu reactiv Cl –2 - 2 flacoane cu reactiv Cl –3 (solutie de titrare)- 1 seringa plastic gradata, de 5 ml- 1 recipient proba- 1 pipeta de titrare
Alti reactivi si accesorii:- Benzi indicatoare universale de pH 0-14, art. nr 1.09535.0001- Solutie amoniac 25%, art. nr 1.05432.- Acid azotic Titrisol 1 mol/l, art. nr 1.09966.0001- Difosfat tetrasodic decahidrat, art. nr 1.06591- Perhidrol 30%, art. nr 1.07209- Solutie standard cloruri 1000 mg/l, art. nr 1.19897.0500
Modul de lucru Clatiti recipientul pentru proba de citeva ori cu proba de analizat.
Proba 5,0 ml Introduceti in recipient proba cu seringa
Reactiv Cl-1 2 picaturi Adaugati si agitati usor.In general, proba vireaza in albastru.
42
Reactiv Cl-2 In picatura Adaugati si agitati pina la virarea culorii in galben.
Asezati usor pipeta de titrare in sticla deschisa de reactiv Cl-3.Incet se trage pistonul pipetei de titrare din pozitia cea mai joasa pina cind marginea de jos a semnului negru ajunge la marcajul o al scalei. ( Astfel se umple numai picuratorul cu solutie de titrare ). Desfaceti pipeta de titrare si stergeti repede virful picuratorului.Apoi, adaugati incet solutia de titrare , in picatura, in proba , agitind usor, pina cind culoarea se schimba din galben in violet. Chiar inainte de viraj, asteptati citeva secunde inainte de a adauga fiecare picatura. Rezultatele, in mg/l, se citesc pe scala pipetei de titrare , la marginea de jos a semnului negru al pistonului.
Observatii asupra masuratorii:-In timpul umplerii pipetei de titrare aceasta nu trebuie insurubata prea strins la sticla de reactiv!-Dupa terminarea analizei, solutia de titrare ramasa in pipeta, se pune in sticla de reactiv Cl-3 si se inchide sticla ermetic, folosind pipeta in loc de capacul sticlei.
Determinarea continutului de materii totale in suspensii
STAS 6953 – 81 Pentru ape de suprafata si ape uzate
GeneralitatiMateriile in suspensie reprezinta substantele insolubile din ape care se pot separa prin
filtrare, centrifugare sau sedimentare.Determinarea se face in maxim 24 h de la recoltarea probelor. Iar in cazul in care
determinarile nu se pot efectua in timp de 24 h din momentul prelevarii, se conserva probele cu 2 cm3 de cloroform la fiecare dm3 de cloroform la fiecare dm3 de apa. Dupa ce se adauga cloroform proba trebuie bine agitata.Principiul metodei
Separarea materiilor in suspensie prin iltrare urmata de uscare si cantarirea reziduului pana la masa constanta. Filtrarea se executa prin hartie de filtru in cazul apelor cu un continut mare de materii in suspensie.
Determinarea materiilor totale in suspensie prin centrifugare se aplica cand apa contine cantitati mari de substante coloidale.
Aparatura si materiale- etuva termoreglabila care sa functioneze la t = 1050C ;- Fiole din sticla pentru cantarire ;- Hartie de filtru cu porozitate mica ce se pregateste inainte de lucru;
Aceasta se spala cu apa distilata fierbinte. Se lasa sa se scurga bine, apoi o introducem in fiola de cantarire. Se tine 1h in etuva la t = 1050C. Apoi jumatate de ora o bagam la exicator pt a se raci. Apoi o cantarim. Operatia de uscare in etuva, racire si cantarire se face pana la o masa constanta.
Modul de lucruProba de apa omogenizata in prealabil si care contine o cantitate de minim 10mg
materii totale in suspensii se filtreaza prin hartie de filtru. Reziduu de pe hartia de filtru se spala cu apa distilata pana la indepartarea sarurilor solubile. Apoi iarasi aducem hartia in fiola si repetam operatia pana la masa constanta.
Calculul si exprimarea rezultatelorContinut de materii totale in suspensii (MTS) se exprima in mg/l si se calculeaza cu
formula:
43
MTS = (mg/dm3)
in care:
m1 – masa fiolei cu hartia de filtru in mg;m2 – masa fiolei cu hartia de filtru cu reziduu in mg;V – volumul de apa.
Determinarea reziduului fix
Prin reziduu fix se intelege totalitatea substantelor organice si anorganice din apa si care nu sunt volatile la temperatura de 1050C.
Principiul metodeiSubstantele organice si anorganice dizolvate in apa se separa prin evaporare si apoi se
cantaresc.
Modul de lucruIntr-o capsula de platina (sau portelan) se introduce o proba de apa de analizat, filtrata
(50-100ml). Se evapora pe baie de apa pana la sec. Apa se introduce in capsula in cantitati mici (nu se umple capsula mai mult de jumatate), iar cilindrul utilizat se clateste de 2-3 ori cu apa bidistilata care se adauga de asemenea in capsula.
Dupa evaporare, reziduul se usuca in etuva, la 1050C, timp de 2 ore si dupa racire in exicator se cantareste. Se repeta uscarea si cantarirea pana la greutate constanta.
Claculul rezultatelorRelatia de calcul pentru reziduu fix este:
Reziduu fix (mg/dm3)=
in care:
m5 – greutatea capsulei cu reziduu uscat la 1050C, mg;m5 – greutatea capsulei goale, mg;V – cantitatea de apa luata in lucru, ml.
Determinarea nitratilor din apa
GeneralitatiNitratii existenti in apa provin din sol, dar prezenta lor in cantitati mai mari est
erezultatul mineralizarii substanteor organice poluante, de natura proteica, sau a fertilizantilor si pesticidelor care contin azot.
Ei pot avea atat o actiune directa asupra organismului uman, prin blocarea hemoglobinei cu formare de methemoglobina, cat si una indirecta, prin scaderea rezistentei generale a organismului si favorizarea infectiilor, a unor afectiuni respiratorii si digestive. De asemenea, nitratii pot constitui un factor de dezvolatere a algelor sau a altor vegetale acvatice.
Principiul metodeiNitratii au proprietatea de a reactiona cu acidul fenol disulfonic formand nitroderivati
de culoare galbena a caror intensitate este proportionala cu concentratia nitratilor.
44
InterferenteLa determinarea azotatilor interfera clorurile , azotitii, H2S, culoarea si turbiditatea.
Interferenta clorurilor (in concentratii mai mari de 50mg/dm3) se indeparteaza prin precipitare cu sulfat de argint si filtrare.
Pentru a inlatura interferenta azotitilor (>1mg NO2/dm3), acestia se oxideaza la azotati, iar din continutul total de azotati se scade cel corespunzator azotitilor, determinat pe o proba paralela.
Interferenta datorata H2S se inlatura prin agitare cu carbonat de plumb si filtrare sau centrifugare.
Reactivi- Acid fenol disulfonic: se prepara din 12 g fenol cristalizat, de culoare alba (proaspat
distilat), care se dizolva in 144 g H2SO4 (d=1.84), incalzit in prealabil la fierbere pentru indepartarea urmelor de NO3;
- NH3, sol 25%;- Sol etalon stoc. Se cantaresc 0.1631 g KNO3 (uscat in etuva la 1050C pana la greutate
constanta) si se aduc cantitativ intr-un flacon cotat de 100 ml.1ml sol contine 1 mg NO3.
- Sol etalon de lucru: se prepara prin diluarea solutiei stoc pentru a aobtine o concentratie de 0.1 mgNO3/ml;
- Sulfat de aluminiu sol 10%. Se cantaresc 10g sulfat de aluminiu [Al2(SO4)3 ∙18 H2O] si se dizolva in 90 ml apa distilata.
Modul de lucruDeterminarea nitratilor se face in ziua in recoltarii probei pentru a evita modificarea
concentratiei datorita unor procese microbiologice. Cand acest lucru nu este posibil , proba se conserva prin adaugare de clorura mercurica sau cloroform.
Daca apele sunt tulburi sau colorate se aduga 0.5ml solutie de sulfat de aluminiu pentru 100 ml apa de analizat, se agita 5 minute cu un agitator magnetic si se lasa sa se limpezeasca. Se iau 10 m din lichidul supernatant sau din apa ca atare, se introduc intr-o capsula de sticla sau de portelan si se evapora la sec, pe baie de apa.
Dupa racire, se introduce in capsula 1 m acid fenolic disulfonic, rotind capsula pentru a aumezi intreaga suprafata a reziduului si se lasa in repaus 15 minute. Se adauga apoi 2 ml apa distilata si solutie de amoniac, cu picatura, pana cand culoarea galbena nu se mai intensifica. Se aduce cantitativ continutul capsulei intr-un balon cotat de 25 ml, se completeaza volumul la semn cu apa distilata si se masoara intensitatea coloratiei la un spectometru, λ= 410 nm, fata de o proba martor (o proba de apa distilata, fara azotati), prelucrata la fel ca probele de analizat. Valorile absorbantelor se raporteaza la graficul de etalonare.
Pentru obtinerea curbei de etalonare se prelucreaza in modul descris anterior volume diferite din solutia etalon de lucru.
Calculul rezultatelorConcentratia azotatilor in apa se calculeaza conform relatiei:
NO3- (mg/dm3)=
In care:
Cx – continutul de azotiti din proba fotometrata, μg/ml;V – volumul flaconului cotat, ml;V1 – volumul de apa luat in analiza, ml.
45
Determinarea detergentilor prin metoda Spectroquant 1.14697
MetodaAgentii de suprafata anionici de tipul sulfonat si sulfat reactioneaza cu colorantul
cationic albastru de metilen formind un complex care apoi se extrage cu cloroform. Culoarea albastra a fazei organice este determinata fotometric.
Influenţa substanţelor străineDe obicei toti compusii care pot reactiona cu substante (reactivi) anionici – de exemplu
agenti de suprafata cationici interfera in determinare dand rezultate false mai mici . In pus , toate substantele continute in apa care pot reactiona cu albastru de metilen formand compusi solubili in cloroform , interfera in determinare , dand rezultate false mai mari. Sarurile neutre nu interfera in determinare peste urmatoarele concentratii:
- NaCl 0,1%- NaNO2 0,01% - NaSo4 10%
Reactivi si produse auxiliare Ţineţi cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic, intre 15 si 25 o C.
Continutul unui ambalaj:- Reactiv T-1K: 1 flacon - Reactiv T-2K: 1 flacon- 25 tuburi de reactie - 1 tub blank (capac alb) – se cere numai cand se utilzeaza fotometrul SQ 118- 1 folie cu etichete rotunde pentru numerotarea tuburilor.
Alţi reactivi si accesorii:- Benzi indicatoare universale de pH 0 – 14, art. nr. 1.09535.0001.- Solutie NaOH 1mol/l , art. nr. 109137- Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr. 109057- 1 dodecil benzen sulfonat de sodiu , art. nr. 1. 121460005- Pipete cu volum de 5 ml.
Modul de lucru Proba preparată 5,0 ml Pipetaţi intr-un tub de reacţie ( 10 – 20 0C ) (10-200C).Nu amestecati continutul! Reactiv T-1K 3 picături1) Adăugaţi nu amestecati continutul!
Reactiv T-2K 2 picaturi Adăugaţi, inchideti usor tubul de reactie si agitati pentru 30 sec.
Lasati în repaus 10 minute ( timp de reacţie ) Scuturati usor tubul de reactie inainte de
determinare. Daca faza inferioara este tulbure, incalziti usor tubul in mina.Masurati proba la fotometru Ţineţi flaconul vertical in timp ce adăugaţi reactivul.
Observaţii asupra măsurătorii:Pentru măsurători fotometrice tuburile de reactie trebuie să fie curate. Stergeţi dacă
este necesar, cu o cârpă uscată şi curată.
46
Turbidităţile fazei inferioare (faza albastra cloroformica) dau rezultate false mari.Culoarea solutiei de masurat ramine stabila timp de 30 min. dupa terminarea timpului
de reactie mentionat mai sus. Dupa 60.min. valorile masurate scad cu 6%.
Asigurarea calităţii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dacă sunt luate masurile de asigurare a calitatii (DWA A 704 ).
Pentru verificarea sistemului fotometric de masurare (reactivi-test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru se poate folosi o solutie standard proaspat preparata de un continut de 1 mg/l de dodecansulfonat de sodiu.Interferentele care depind de esantion (efecte de matrice ) pot fi determinate cu ajutorul adaugarii standarului.
Date caracteristice de calitateControlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare după ISO 8466 -1 şi DIN
38402 A51 ( cuve 10 mm).
Deviatia standard a procedeului (mg/l X) ± 0,021Coeficientul de variatie a procedeului % ± 2,0 Interval de încredere (mg/l X) ± 0,05Numarul loturilor 29
Date caracteristice ale procedeului
Sensibilitate : Absorbanţa 0,010 A cores -punzătoare la (mg/l X )
0, 03
Exactitatea unei valori masurate : (mg/l X )
Max. ± 0,14
Pentru certficatele de calitate si de lot , vezi website. X – acid 1 dodecan sulfonic , sare de
Determinarea cuprului prin metoda Spectroquant 1.14767.0001
Metoda In mediu amoniacal , ionii de cupru (II ) reactioneaza cu cuprizona si formeaza un complex albastru , care este determinat fotometric.
Influenta substantelor straineVerificarea s-a facut in solutii cu un continut de 3 si 0 mg/l Cu.Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera
in determinare.Concentratiile substantelor straine in mg/l sau %
Al3+ 1000 Ag+ 100 Pb2+ 100 Surfactantanti1)
5%Ca2+ 100 F- 1000 PO4
3- 1000 Acetat de sodiu 20%
Cd2+ 100 Hg2+ 100 S2- 0,1 NaCl 15%
CN- 0,1 Mg2+ 1000 SCN- 1000 NaNO3
15%Fe3+ 100 Mn2+ 1000 SiO3
2- 100 Na2SO4
15%CO3
2- 1000 NH4+ 1000 SO3
2- 1000 EDTA 5Cr3+ 10 Ni2+ 100 Zn2+ 100 Acid ascorbic 10
47
Cr2O72- 100 NO2
-
1000Sn2+ 100 Hidrazina 10
1)testati cu agenti tensio-activi nonionici, cationici si anionici.
Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C.
Continutul unui ambalaj:- 4 flacoane cu reactiv Cu – 1A- 1 flacon cu reactiv Cu - 2A- 1 lingura de masura, verde- 1 autoselector
Alti reactivi si accesorii:- Acid azotic 65% pentru analize, art nr 1.00456- Spectroquant Crack Set 10C, art. nr 1.14688.0001 + termoreactor- Spectroquant Crack Set 10 , art. nr 1.14687.0001 + aparat de mineralizare cu microun sau + tuburi goale cu dop infilet (25 buc) , art.nr 1.14724.001+ termoreactor- Apa oxigenata 30% H2O2 ( Perhidrol ), art. nr. 1.07209- Merckoquant Test Cupru, art. nr. 1.10003.0001, domeniu de masura 10 – 300 mg/l Cu- Benzi indicatoare universale de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001- Benzi indicatoare Neutralit de pH 5-10 , art. nr 1.09533.0001- Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137- Acid sulfuric 0,5 mol/l , art. nr 1.09072- Spectroquant CombiCheck 30, art. nr 1.14677.0001 - Pipete cu volum de pipetare 5 ml- Cuve patrate de 10, 20 si 50 mm ( cite 2 ), art. nr 1.14946.0001, 1.14947.0001 si 1.14944.0001.Modul de lucru
Proba pretratata ( 10-30 oC )
5,0 ml Pipetati in tubul de reactie
Reactiv Cu- 1A 1 lingura verde, rasa
Adaugati si agitati puternic pina cind reactivul e complet dizolvat.pH–ul trebuie sa fie in domeniul 7 - 9,5.Verificati cu benzile indicatoare de pH Neutralit.
Reactiv Cu- 2A 5 picaturi Adaugati si agitati.
Lasati in repaus 5 minute ( timp de reactie ) , apoi introduceti proba intr-o cuva si masurati la fotometru .
Pentru masurare in cuve de 50 mm, numai volumul probei trebuie sa fie dublat.
Observatii asupra masuratorii:Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepara ca si proba de masurat , dar cu
apa distilata in locul probei )Cuvele trebuie sa fie curate pentru masurarea fotometrica . Stergeti, daca e necesar, cu
o cirpa curata si uscata.Turbiditatile , care se dezvolta dupa reactie , dau rezultate false mai mari.pH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 7 – 9,5.Culoarea solutiei de masurat ramine stabila minimum 30 minute dupa terminarea
timpului de reactie mentionat mai sus ( dupa 45 minute , valorile masurate scad cu 5 % ).
48
In cazul in care concentratiile de cupru depasesc 50 mg/l, se formeaza alti produsi de reactie si apar valori false, mai mari.In aceste cazuri este indicat sa se efectueze un control al plauzibilitatii rezultatelor prin dilutia probei ( 1:10, 1:100 ).
Asigurarea calitatii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ). P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 30. Acest articol contine o solutie standard de 2 mg/l Cu 2+ pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi – test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ).
Date caracteristice ale procedeului:Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 –
1 si DIN 38402 A51:
Deviatia standard a procedeului +/- 0,059 mg/l CuCoeficientul de variatie a procedeului +/- 1,94%Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 0,09 mg/l CuNumarul loturilor 19Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,04 mg/l Cu ( cuve de 10 mm ) 0,01 mg/l Cu ( cuve de 50 mm)Exactitatea unei valori masurate : +/- 0,15 mg/l Cu ( cuve de 10 mm )
Determinarea cromului prin metoda Spectroquant 1.14758.0001
Reducerea Cr ( VI ) la Cr ( III ) cu oxidarea simultana a difenilcarbazidei la difenilcarbazona , urmata de formarea unui complex rosu – violet , crom ( III )-difenilcarbazona.
Instructiuni de folosire
Kit cu reactivi pentru analiza fotometrica. Serveste si ca trusa dubla de umplere a kit-ului Microquant. Cantitatea folosita pentru fotometrie este determinata de volumul cuvelor utilizate.
Pentru cuve rectangulare , se folosesc solutii preparate in tuburi de incercare, iar pentru cuve rotunde sau in forma de flacon , solutiile se pun direct in cuve. Pentru acestea din urma , e recomandat sa se incerce in prealabil, daca volumul este suficient pentru a acoperi raza luminoasa a fotometrului.
Accesorii: 1. Filtru de interferenta R 540 Spectroquant 2. Cuva de calibrare Spectroquant Crom 3. Cuve patrate - 10 mm - 20 mm - 50 mm Sistem de masuraMod de lucru
Spectroquant 1.14758.0001 Aquaquant 1.14441.0001
Numarul de determinari 650 150a) Adaugarea Cr-1A 1 masura rasa ( gri ) 2 masuri rase ( gri )b) Adaugarea Cr-2A* ) 6 picaturi 12 picaturi in tubul
interior
49
c) Adaugarea probei T= 5-40o C( masurare optica)T=20-35oC(masurare fotometrica)
5 ml proba 20 ml in cele 2 tuburi
t Lasati in repaus 5 minuted) Masurare Colorimetrare la 540 nm Comparatia culorilor* apoi agitati tubul inchis ermetic , pina cind Cr-1A este complet dizolvat Reactia de culoare Dupa dizolvarea difenilcarbazidei ( reactiv Cr-1A ) intr-un amestec continind putin acid fluorhidric ( reactiv Cr-2A ), aceasta este oxidata la difenilcarbazona de catre Cr ( VI ) , Cr ( III ) rezultat din reactie , reactioneaza cu difenilcarbazona , formind un complex colorat rosu – violet.
MasurareMasurarea optica cu Aquaquant si Microquant.Culorile folosite la comparare pentru Aquaquant si Microquant sint determinate in
lumina naturala (5600 K) sau, alternativ, la lumina artificiala corespunzatoare(5000 K, tub fluorescent lumina naturala Osram). In cazul luminii artificiale normale ( 4300-2800 K ) pot surveni decalaje de culoare, dar cel mai des permit o potrivire a culorilor.
Observatie importanta Reactivitatea cromului in solutii apoase.Reactia descrisa la paragraful 2 nu e posibila decit in prezenta cromului hexavalent , adica cromat sau dicromat , deoarece numai Cr ( III ) intermediar , reactiv nehidrolizat este produs in timpul reactiei .In contrast , Cr ( III ) prezent in ape sub forma hidrolizata sau legat in complecsi , nu participa la reactia de culoare . Decomplexarea este posibila prin concentrare si evaporare cu H2SO4 96% nr.731. Amestecind cu oxid de mangan ( IV ) nr 5953 urmat de filtrare,se poate transforma Cr (III ) in Cr ( VI ).
Mentinerea valorii pH-uluiLa sfirsitul reactiei pH-ul trebuie sa fie aproximativ 2,5 ( 5 si 6 ml proba ) sau aproximativ 3 ( pentru 10si 20 ml proba ).Probele mai acide sau mai alcaline trebuie sa fie ajustate corespunzator cu H2SO4 sau cu solutie de NaOH. Este indicat sa se foloseasca combinatia de benzi indicatoare speciale nr. 9540 ( pH 0-2,5 ) si nr. 9541 ( pH 2,5-4,5 ).
Determinarea Fierului prin metoda Spectroquant 1.14761.0001
Metoda Toti ionii de fier sunt redusi la ioni Fe(II).Intr-un mediu tamponat cu tioglicolat, acestia reactioneaza cu un derivat de triazina si formeaza un complex rosu–violet , care este determinat fotometric.
Influenta substantelor straineVerificarea s-a facut in solutii cu un continut de 1,5 si 0 mg/l Fe.Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera
in determinare.Concentratiile substantelor straine in mg/l sau %
Al3+ 1000 Cu2+ 5 Pb2+ 10
Surfactanti1) 1%
Ca2+ 1000 F- 1000 PO43- 1000
Acetat de sodiu 5%
Cd2+ 1000 Hg2+ 10
S2- 1000 NaCl 20%
CN- Mg2+ SCN- 1000 NaNO3
50
100 1000 20%Co2+ 5 Mn2+
1000SiO32- 1000
Na2SO4 20%
CO32- 1000 NH4+ 1000
SO32- 1000
EDTA 10%
Cr3+ 100 Ni2+ 10
Zn2+ 1000
Cr2O72- 50
NO2- 100
1)testati cu agenti tensio-activi nonionici, cationici si anionici.
Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi ! Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic intre 15 si 25 o C.Continutul unui ambalaj:
- 4 flacoane cu reactiv Fe – AN- 1 autoselector
Alti reactivi si accesorii:- Acid azotic 65% pentru analize, art nr 1.00456- Spectroquant Crack Set 10C, art. nr 1.14688.0001 + termoreactor- Spectroquant Crack Set 10 , art. nr 1.14687.0001 + aparat de mineralizare cu
microundesau + tuburi goale cu dop infiletat (25 buc) art.nr 1.14724.001+ termoreactor
- Merckoquant Test Fier , art. nr. 1.10004.0001, domeniu de masura 3 – 500 mg/l Fe 2+- Benzi indicatoare de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001- Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137- Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr 1.09057- Spectroquant CombiCheck 30, art. nr 1.14677.0001 - Pipete cu volum de pipetare 5 ml- Cuve patrate de 10, 20 si 50 mm ( cite 2 ), art. nr 1.14946.0001, 1.14947.0001 si
1.14944.0001.-
Modul de lucru
Proba pretratata ( 10-40 oC )
5,0 ml Pipetati intr-o eprubeta
Reactiv Fe- AN 3 picaturi Adaugati si amestecati
Lasati sa stea 3 minute ( timp de reactie ) , apoi introduceti proba intr-o cuva si masurati la fotometru .
Pentru masurare in cuve de 50 mm, volumul probei cit si cantitatea de reactiv Fe – AN trebuie sa fie dublate.
Observatii asupra masuratorii:Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepara ca si proba de masurat , dar cu
apa distilata in locul probei )Cuvele trebuie sa fie curate pentru masurarea fotometrica . Stergeti, daca e necesar, cu
o cirpa curata si uscata.Turbiditatile , care se dezvolta dupa reactie , dau rezultate mai mari.PH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 3,2 – 4,5.
51
Culoarea solutiei de masurat ramine stabila minimum 60 minute dupa terminarea timpului de reactie mentionat mai sus.
Asigurarea calitatii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ).P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 30. Acest articol contine o solutie standard de 1 mg/l Fe pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi – test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ).
Date caracteristice ale procedeului:Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 –1 si DIN 38402 A51:
Deviatia standard a procedeului +/- 0,011 mg/l FeCoeficientul de variatie a procedeului +/- 0,44%Fiabilitate ( interval de incredere ) +/- 0,03 mg/l FeNumarul loturilor controlate +/- 33Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,021 mg/l Fe ( cuve de 10 mm ) 0,0042 mg/l Fe( cuve de 50 mm)Exactitatea unei valori masurate : +/- 0,08 mg/l Fe ( cuve de 10 mm )
Concluzii
Sloganul ”Nepasarea ta naste monstri!” este perfect in cazul dat.
In urma acestui proiect, in care am monitorizat calitatea apei raului Bahlui, am realizat cat de contaminat sau necontaminat este mediul in care traim, la poluarea acestuia avand o buna contributie si raul Bahlui in a carui ape seunt aruncate deseuri si multe alte substante rezultate in urma unor industrii. Dat fiind faptul ca apele raului strabat orasul Iasi acesta acumuleaza o multitudine de impuritati din diferite zone, fie industriale care poluaeaza in cea mai mare ,masura sau alte surse de poluare.
Insa multi vor fi surprinsi sa afle cate lucruri se pot face din doze de aluminiu, sticle de plastic sau din anvelope uzate. Vor descoperi ca deseurile noastre au valoare. Din ele se pot realiza o multime de lucruri care ajung din nou in cosul tau de cumparaturi, utilizand mai putine resurse naturale, energie si apa.
S-a propus la cererea unor organizatii ca raul Bahlui sa fie un rau navigabil, dar suntem cu totii constienti caci pentru a avea loc acest mare proiect, raul necesita o curatire foarte migaloasa si care va dura timp indelungat.
Iar sloganul de final care speram ca va urni din loc gandirea omeneasca si va spori ecologizarea si „curatenia” mediului:
Fiecare om este o piesa in puzzle-ul unei lumi mai curate!
52