2019 conducta de transport gaze titlul actului normativ

1

Hotărâre

465

2019-07-03

Guvernul României

privind declararea proiectului de investiţii „Conducta de transport gaze naturale DN 250 Pojorâta-Vatra Dornei“ ca proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale

Monitorul Oficial al României nr 566 din 2019-07-10

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 465/2019

privind declararea proiectului de investiţii “Conducta de transport gaze

naturale DN 250 Pojorâta- Vatra Dornei ”ca proiect de importanţă naţională în

domeniul gazelor naturale

Secţiunea 1

Titlul actului normativ

Hotărâre a Guvernului privind declararea proiectului de investiţii “Conducta de

transport gaze naturale DN 250 Pojorâta- Vatra Dornei“ ca proiect de importanţă

naţională în domeniul gazelor naturale

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea

situaţiei actuale

Conducta de transport gaze naturale Frasin - Câmpulung

Moldovenesc - Vatra Dornei DN300/DN 250, Pn 40 bar în

lungime de 65,57 km a fost proiectată şi construită parţial în

perioada 2005÷2006 în cadrul Programului Utilităţi şi Mediu la

Standarde Europene în judeţul Suceava, ai cărui indicatori

tehnico-economici au fost aprobaţi prin H.G. nr. 484/16.05.2002.

Una din conductele propuse a fost Conducta de transport gaze

naturale Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei Dn

300/Dn 250, Pn 40 bar (presiune nominală) în lungime de 65,57

km. Tronsonul de conductă Dn 300 Frasin – Câmpulung

Moldovenesc a fost finalizat, dar nu s-a efectuat punerea în

funcțiune, iar tronsonul de conductă Câmpulung Moldovenesc –

Vatra Dornei a fost executat parțial.

În cursul anului 2009 s-au efectuat demersurile legale pentru

preluarea de către operatorul de transport Societatea Națională de

Transport Gaze Naturale TRANSGAZ S.A. Mediaş (S.N.T.G.N.

2

TRANSGAZ S.A. Mediaş), a tuturor conductelor şi racordurilor

de transport gaze executate în cadrul acestui program. După

efectuarea analizei stării tehnice şi a documentaţiilor tehnico-

economice acestea au fost predate definitiv şi cu titlu gratuit de

către Consiliul Judeţean Suceava în patrimoniul S.N.T.G.N.

TRANSGAZ S.A. Mediaş. aceasta fiind implicată ulterior în

preluarea acestui obiectiv de investiții în baza următoarelor

hotărâri/aprobări:

- H.A.G.O.A. S.N.T.G.N. "Transgaz" S.A. Mediaș nr.

03/08.09.2009, în care a fost aprobată preluarea cu titlu gratuit de

către S.N.T.G.N. "Transgaz" S.A. Mediaș a conductelor de

înaltă presiune, realizate de un număr de 56 UAT-uri din Județul

Suceava, asociate în Programul ”Utilități și mediu la standarde

europene în județul Suceava”;

- Hotărârea Guvernului nr.1216/07.10.2009- privind unele

măsuri pentru finalizarea Programului “ Utilități și mediu la

standarde europene în județul Suceava”;

- Proces Verbal de predare primire nr. 118/20.11.2009, a

documentației tehnice privind proiectarea și execuția conductelor

de transport gaze naturale din cadrul programului ”Utilități și

mediu la standarde europene în județul Suceava”. După preluare

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. a menționat în acest Proces

Verbal faptul că documentația tehnică este incompletă și nu este

actualizată în conformitate cu stadiul lucrărilor din teren.

- Protocol predare/primire nr. 2257/DD3670/16.02.2010,

încheiat între Consiliul Județean Suceava și Societatea Națională

de Transport Gaze Naturale "TRANSGAZ" S.A. Mediaș, care a

avut ca obiect predarea de către Consiliul Județean Suceava, și

primirea în patrimoniul S.N.T.G.N TRANSGAZ S.A., definitiv

și cu titlu gratuit bunurile de natura mijloacelor fixe prevăzute în

anexa procesului verbal;

- Contractul de predare-primire cu titlu gratuit nr.

2354/3804/18.02.2010, încheiat între Consiliul Județean Suceava

și Societatea Națională de Transport Gaze Naturale

"TRANSGAZ" S.A. Mediaș.

În urma analizării de către SNTGN TRANSGAZ SA a

situației existente, în vederea punerii în funcțiune (PIF) a

conductei Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei, s-a

luat decizia de reproiectare a zonelor cu neconformități, precum

și execuția unor lucrări de reparații și protejare conductă.

3

Astfel, conform programului de dezvoltare al S.N.T.G.N.

TRANSGAZ S.A. Mediaş pentru anul 2011, într-o prima etapă, a

fost revizuit şi pus în funcţiune tronsonul de conductă Frasin -

Câmpulung Moldovenesc în lungime de 29,6 km, care asigură

alimentarea cu gaze a localităţii Câmpulung Moldovenesc.

Prin H.G. nr. 919/2012 s-a aprobat Actul adiţional nr. 5 la

Acordul de concesiune a conductelor magistrale, instalaţiilor,

echipamentelor şi dotărilor aferente Sistemului naţional de

transport al gazelor naturale şi a activităţii de operare a

Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, încheiat între

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea

Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş,

aprobat prin H.G. nr. 668/2002, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 486 din 8 iulie 2002, cu modificările

ulterioare.

Conform prevederilor art. I din H.G. nr. 919/2012, Societatea

Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş

avea obligația de a executa în perioada 2012-2016 Programul

minimal al investițiilor privind modernizarea și dezvoltarea

Sistemului Național de Transport Gaze, așa cum este prevăzut în

anexa 4B, unde la poziția 1.1.6 este prevăzută Conducta de

transport gaze Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei.

Începând cu data de 8 iulie 2013, S.C. Transgaz Mediaș a

început lucrările de montare a conductei de gaz, pe o porţiune de

9276 ml între Câmpulung Moldovenesc şi Pojorâta, pentru care

Consiliul Județean Suceava a emis autorizație de construire.

Tronsonul de conductă Dn 250 Câmpulung Moldovenesc-Vatra

Dornei în lungime de 35,67 km a fost executat parţial de către

Consiliul Județean Suceava prin programul “Utilități și mediu la

standarde europene în județul Suceava”. Ulterior preluării de

către SNTGN Transgaz SA Mediaș a întregului obiectiv, acest

tronson a fost reproiectat, iar într-o prima etapă, a fost pus în

funcțiune în decembrie 2017 un tronson de 9,28 km Câmpulung

Moldovenesc și Pojorâta .

Deoarece, în zona localităţilor Pojorâta, Valea Putnei, zonă

muntoasă cu acces dificil pentru efectuarea lucrărilor de montaj,

tronsonul de conductă Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei

nu a fost realizat, de la faza de proiectare pâna în prezent

executându-se lucrări de reabilitare şi modernizare a drumului

naţional DN 17 Suceava-Bistriţa (supraînălţarea drumului,

lărgirea părţii carosabile, lucrări de drenaj a apelor pluviale,

4

devieri ale reţelei existente în zonă, respectiv linii electrice, linii

telefonice, practicarea unor zone de refugiu, etc.) montarea

conductei nu a mai fost posibilă conform proiectului inițial

elaborat prin programul “Utilități și mediu la standarde europene

în județul Suceava”.

Având în vedere aceste aspecte şi pentru punerea în siguranţă

a conductei conform prevederilor Normelor tehnice pentru

proiectarea şi execuţia conductelor de alimentare din amonte şi

de transport gaze naturale în vigoare, s-a impus alegerea unui alt

traseu şi refacerea proiectului iniţial pentru tronsonul de conductă

–Pojorâta- Vatra Dornei. Presiunea de proiectare a conductei este

de 40 bar.

Astfel, s-a elaborat documentația care se referă la construirea

conductei de transport gaze naturale, tronsonul Câmpulung

Moldovenesc - Vatra Dornei, detaliile privind protecţia

conductei prin efectuarea lucrărilor hidrotehnice specifice

(apărări de mal, praguri de fund, stabilizări de teren) fiind

prezentate în proiectul de specialitate nr. 821/2014 întocmit de

firma S.C. S.N.I.F. PROIECT S.A. Târgovişte, acesta fiind

reactualizat din punct de vedere tehnic si economic în luna iunie

2019 cu detaliile tehnice specifice tronsonului Pojorâta - Vatra

Dornei. Transgaz a definit proiectul ca fiind unul nou, redefinind

elementele tehnice si economice ale proiectului, prin stabilirea

unui nou traseu care sa răspunda cerințelor naționale ale

sistemului național de transport gaze naturale. Proiectul a fost

supus ca atare aprobării ANRE fiind inclus în Planul de

Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale

pentru perioada 2018-2027, el figurează la pag.73, Cap.10,

Planul de modernizare și dezvoltare investiții pentru sistemul

național de transport în perioada 2018-2020), Planul de

Dezvoltare fiind aprobat prin Decizia Autoritătii Naționale de

Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)

nr.1954/14.12.2018, rezultând astfel dimensiunea strategică și

națională a acestuia.

Necesitatea şi oportunitatea investiţiei pentru finalizarea

obiectivului ”Conductă de transport gaze naturale DN 250

Cîmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei”, respectiv construcția

și punerea în funcțiune a tronsonului Pojorâta-Vatra Dornei

În prezent în zona Pojorâta - Vatra Dornei nu există conductă

de alimentare cu gaze. Pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea

hranei se folosesc lemne de foc, cărbuni şi gaze lichefiate.

5

Acelaşi tip de combustibil sunt folosiţi şi pentru încălzirea

spaţiilor societăţilor comerciale şi a obiectivelor social culturale

existente. Aceşti combustibili creează disconfort, poluează

mediul şi contribuie la defrişarea pădurilor.

În prezent, în municipiul Vatra Dornei, care la

recensământul din anul 2011 avea o populație de 14.429

locuitori, iar din datele statistice puse la dispoziție de către

primărie în prezent populația este de 16 850 de locuitori,

fiind al cincilea centru urban ca mărime al județului Suceava,

funcționează o centrală cu rumeguș, existând reale probleme în

furnizarea energiei termice către populație și agenții economici,

situație ce se regăsește în toată zona de munte a județului

Suceava, dar și în județele învecinate, respectiv Botoșani,

Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Neamț, Harghita și

Mureș.

În ceea ce privește Județul Suceava, al doilea județ ca suprafață

din țară, cu 114 localități componente, din care numai 13 unități

administrativ- teritoriale (U.A.T.) au distribuție de gaze naturale,

restul de 101 U.A.T. nefiind racordate la sistemul național de

distribuție a gazelor, situația fiind similară la nivelul județelor

indicate anterior, drept pentru care această investiție are

importanță națională în ceea ce privește Strategia energetică a

României pentru perioada 2007-2020 aprobată prin H.G. nr.1069

din 5 septembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

Referitor la situația județelor învecinate, situația se prezintă

astfel:

- Județul Botoșani: din 79 localități, sunt racordate la gaz 5

u.a.t.-uri;

- Județul Bistrița Năsăud: din 62 localități, sunt racordate la gaz

48 u.a.t.-uri;

- Județul Maramureș: din 76 localități, sunt racordate la gaz 66

u.a.t.-uri;

- Județul Satu-Mare: din 64 localități, sunt racordate la gaz 19

u.a.t.-uri;

- Județul Sălaj: din 61 localități, sunt racordate la gaz 9 u.a.t.-

uri.

Realizarea conductei de transport gaze naturale DN 250

Pojorâta - Vatra Dornei este oportună şi necesară luând în

considerare următoarele informaţii referitoare la potenţialul

6

oraşului Vatra Dornei şi caracteristicile acestui oraş, furnizate de

Primaria Vatra Dornei în scrisoarea nr.17371/27.06.2018 şi de

SNTGN Transgaz SA Mediaş în scrisoarea nr.32056/27.06.2018,

ambele către Ministerul Economiei :

- ca o recunoaștere a standardului staţiunii în ceea ce priveste

potenţialul turistic şi de agrement, a eforturilor depuse de

autorităţi şi agenţii economici din zonă, Vatra Dornei a fost

atestată ca staţiune turistică de interes naţional prin Hotărârea

Guvernului nr.177/1999.

Prin H.G. nr. 58/2017, comuna Pojorîta a fost declarată stațiune

turistică, iar comuna Sucevița a fost declarată stațiune turistică de

interes național, acesta determinând inițierea a numeroase

proiecte de investiții, aflate în faza de proiectare sau

implementare.

- existenţa lanţului staţiunilor balneoclimaterice cu o paletă

foarte largă de factori naturali: ape minerale carbogazoase,

hipotone, atermale, bicarbonatate şi magneziene, feruginoase;

mofete naturale de sondă cu o mare puritate şi concentraţie de

CO2, nămol de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei cu

conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici;ape minerale

sulfuroase din zona Iacobeni; bioclimat tonic, concentraţie mare

de aeroioni negativi;

- investiţiile private în domeniul turismului depăşesc 300

miliarde lei, investiţii realizate în noi capacităţi de cazare şi în

modernizarea celor existente, generând creşterea capacitatăţii de

cazare cu 15% şi a numărului de turişti cu 25%;

- în prezent staţiunea Vatra Dornei beneficiază de: cca. 2600

de locuri de cazare în hoteluri de 2, 3 şi 4 stele precum şi o

variată reţea de pensiuni turistice şi agroturistice; 3 baze de

tratament cu secţii de băi carbogazoase, împachetări cu nămol,

hidroterapie, săli de sport pentru medicina recuperatorie;

- o completare a multiplelor ramuri ale turismului dornean este

reprezentată de turismul ecumenic, din Vatra Dornei

organizându-se excursii de câte o zi la mănăstirile din Moldova,

Bucovina sau Maramureş.

- vorbim de un adevărat produs turistic cu marca DORNA care

înglobează turismul balnear, turismul de agrement, turismul de

afaceri, turismul cultural, turismul activ şi de aventură;

- populaţia Municipiului Vatra Dornei este de 16 850 de

locuitori.

În prezent, asigurarea căldurii pe timp de iarnă a

locuitorilor/consumatorilor din Municipiul Vatra Dornei este

7

preponderent individuală, combinată cu alimentarea centralizată

din sursa CT (centrală termică), unde energia termică este

produsă în cazane pe biomasă şi CLU. Centrala termică este

depăşită moral, uzată tehnic şi cu randament scăzut, care nu

poate asigura integral agentul termic şi apă caldă menajeră pentru

populaţia, instituţiile publice şi agenţii economici din municipiu

în condiţii de eficienţă energetică.

- în prezent producerea, transportul şi distribuţia energiei

termice în sistemul centralizat este un serviciu care intră în

atribuţiile direcţiei de profil din cadrul Primăriei, cu costuri

foarte ridicate.

- cererea de căldură estimată la nivelul consumatorilor din

municipiul Vatra Dornei este de 8,5 Gcal/h şi este în creştere

datorită dezvoltării economiei locale şi a capacităţilor de cazare

turistică.

În anul 2008, prin Programul ”Utilităţi şi mediu la standarde

europene în judeţul Suceava” a fost construită şi recepţionată o

centrală de cogenerare care poate funcţiona doar pe gaz metan,

cu o putere instalată de 20 Mw și care va asigura cu agent termic

populaţia şi agenţii economici numai prin realizarea tronsonului

Pojorâta – Vatra Dornei.

Amplasamentul obiectivului propus se află pe teritoriul

administrativ al municipiului Vatra Dornei, respectiv al

comunelor Sadova şi Pojorâta, judeţul Suceava. Prin realizarea

acestei conducte se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a

localităților din zona de interes a obiectivului, respectiv

localitățile Vatra Dornei, Pojorâta, Sadova, Iacobeni, Dorna

Arini, Șaru Dornei, Dorna Cândrenilor și Fundul Moldovei,

precum și un număr de aproximativ 35.000 locuitori și

aproximativ 780 de agenți economici.

Prin finalizarea tronsonului de conductă Pojorâta – Vatra

Dornei, se creează premisa interconectării sistemului de transport

gaze naturale din partea de Nord – Vest a țării (zona de consum

Bistrița), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de

Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra

Dornei), în consecință se asigură alimentarea cu gaze pentru

fiecare zonă din 2 direcții și crește siguranța în exploatarea a

SNT.

Prin realizarea proiectului, care redefinește elementele tehnice

și economice ale proiectului inițial, de natură a corespunde

cerințelor naționale actuale stabilite prin Legea nr. 185/2016 în

8

ceea ce privește dezvoltarea pe teritoriul național a STGN-ului pe

coridorul conductei de transport Bulgaria-România-Ungaria-

Austria, se contribuie la măsurile de creștere economică, putând

fi abordate și o serie de nevoi sociale, într-un areal geografic

semnificativ – partea nord-est a țării, inclusiv educație (grădinițe,

creșe, unități de învățâmânt, campusuri universitare ce nu sunt

racordate la gaz), sănătate ( viitoarele spitale regionale, spitalele

județene, municipale și orășenești, căminele de bătrâni și centrele

sociale), protecție socială și locuri de muncă. În același timp

proiectul are impact direct asupra problemelor schimbărilor

climatice și protecția mediului, prin reducerea semnificativă a

exploatării masei lemnoase din partea de nord a țării, ceea ce

semnifică peste două treimi din pădurea existentă la nivel

național.

În județul Suceava, din 741 unități școlare, doar un număr de

92 unități școlare sunt racordate la gaz.

Prin realizarea proiectului se asigură următoarele

posibilități:

- posibilitatea conectării zonei la o nouă variantă de alimentare

cu gaze naturale;

- diversificarea surselor de energie pentru zona Pojorâta –

Vatra Dornei;

- prin trecerea de la sistemul de încălzire cu combustibili solizi

(lemne, păcură, etc) la cel pe bază de gaze naturale se asigură

reducerea emisiilor, se creează premisele reducerii defrișărilor în

zonele ariilor naturale protejate precum și susținerea producerii

de energie din surse regenerabile (punerea în funcțiune centrala

de Cogenerarea de la Vatra Dornei finalizată în anul 2008);

Îmbunătățirii conectivității între localități și regiuni prin

sporirea ponderii drumurilor județene și comunale modernizate la

61% în 2020 (în comparație cu 39,4% în 2016)

Încurajarea și sprijinirea, în condiții de egalitate a investițiilor

străine directe ca și a eforturilor investiționale proprii ale

capitalului autohton cu accent pe sectoarele de înaltă și medie

tehnicitate, creatoare de valoare adăugată sporită și care

înglobează realizările de ultimă ora ale cercetării și dezvoltării

tehnologice moderne

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile,

durabile și puternice, inclusiv infrastructura regională și

transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică și

bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg și echitabil

9

pentru toți

Îmbunătățirea siguranței rutiere

Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență

sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor

și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând

măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora

Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor

industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului

valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale de

cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe

stabile și în creștere

Creșterea accesului întreprinderilor mici industriale și de altă

natură la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și

integrarea acestora în lanțuri valorice și chiar extinderea acestora

pe piețe externe.

Conform Proiectului de specialitate si mențiunilor

Certificatului de Urbanism nr. 49/11.04.2019, emis de către

Consiliul Județean Suceava, terenul aferent investiției, "aparține

domeniului public de interes județean și local conform HG nr.

1357 din 2001 pentru atestarea domeniului public al județului

Suceava, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din

județul Suceava. Parțial terenul aparține domeniului public de

interes național și parțial este proprietate privată a persoanelor

fizice și juridice".

Folosința actuală a terenurilor sunt, cursuri de apă, fond

forestier, zonă CF, zonă drum național, județean și comunal.

Demersurile administrative efectuate de SNTGN Transgaz SA în

vederea realizării proiectului sunt concretizate prin

obținerea/întocmirea următorelor documente:

1. Certificat de Urbanism nr.49/11.04.2019, emis de Consiliul

Județean Suceava;

2. Aviz Compania de căi ferate CFR S.A. nr.

5.1./A/437/13.11.2017;

3. Aviz Telekom Romania Communications S.A.

nr.100/05/03/01/ BC/SV/ 8431/ 28.05.2019;

4. Aviz Edilitar ACET nr. 100/VD/23.05.2019;

5. Aviz Primăria Comunei Pojorâta nr. 5630/31.10.2017

În continuare SNTGN Transgaz SA a făcut demersurile și

pentru actualizarea/reînoirea unor avize solicitate prin

10

Certificatul de Urbanism nr. 49/ 11.04.2019.

Pentru traseul actual al conductei de transport gaze naturale a

fost obținut de la Agenția pentru Protecția Mediului Suceava,

Decizia etapei de încadrare nr. 7/13.02.2013, pentru ocuparea din

fond forestier și Decizia etapei de încadrare nr.68/21.09.2016,

revizuita in 27.10.2017.

Ținând cont de aspectele menţionate mai sus, precum și de

faptul că realitatea, corectitudinea și legalitatea datelor și

informațiilor prezentate în prezenta notă revine SNTGN

Transgaz S.A, implementarea în timp util a Proiectului devine

imperios necesară.

Reglementările promovate prin acest act normativ au impact

asupra reducerii termenelor de implementare a proiectelor de

importanţă naţională în domeniul gazelor naturale şi asigură

dezvoltarea infrastructurii energetice din România. De asemenea,

reglementările din prezentul act normativ contribuie la

îndeplinirea de către România a obiectivelor politicii energetice,

prin oferirea posibilităţii implementării proiectelor declarate de

Uniunea Europeană ca fiind proiecte de interes comun.

Totodată, realizarea proiectului vine în concordanță cu

prevederile Programului de Guvernare 2018-2020, care vizează

construirea unei infrastructuri reziliente, promovarea

industrializării durabile și încurajarea inovației, motivat de faptul

că evoluția societății a impus un mod de viață accelerat, în care

pot fi competitive doar acele țări care încurajează inovația, pe

lângă o infrastructură rezilientă și o industrie durabilă.

Realizarea acestui obiectiv de investiții se circumscrie

măsurilor guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii

calitative, fiabile, sigure și durabile, vine în sprijinul dezvoltării

economice și bunăstării pentru locuitorii a 8 județene și implicit

la nivel național, în sprijinul integrării întreprinderilor mici și

mijloci în lanțuri valorice și pe piețe externe, a modernizării

infrastructurii și reabilitării durabile a industriilor pentru

utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și

proceselor industriale curate și ecologice, de întărire a cercetării

științifice și colaborării cu mediul privat, de modernizare a

capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea

inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în

cercetare și dezvoltare.

Toate acestea se impun a fi realizate la nivel regional și inter-

11

regional, ca și parte componentă a dezvoltării țării noastre în

contextul integrării României în spațiul european.

Domeniul transporturilor este considerat prioritar la nivel de

țară, în contextul planurilor de dezvoltare ale județelor din

Moldova cu regiunile învecinate și cu fiecare județ din țară, date

fiind relațiile de interdependență cu celelalte ramuri ale

economiei naționale, valoarea serviciilor oferite pentru populație

și impactul considerabil asupra mediului.

Deficiențele majore constatate la nivelul regiunii de nord a țării

și în zona de nord-est înregistrează sustenabilitatea, eficiența

economică, siguranța, impactul asupra mediului, contribuția la

dezvoltarea altor ramuri ale economiei, aportul la asigurarea

conectivității interne și externe și în asigurarea finanțării pentru

investiții, astfel încât realizarea proiectului are o influență

definitorie asupra tuturor obiectivelor de investiții în această zonă

a țării, indiferent de sursa de finanțare.

Referitor la infrastructura de transport rutier, din totalul

lungimii rețelei de drumuri județene din România, o lungime de

36.009,75 km o constituie drumurile județene din Județul

Suceava

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_drumurilor_jude%C8%9Ben

e_din_Rom%C3%A2nia ).

Un alt aspect care va fi influențat pozitiv prin realizarea

proiectului este cel referitor la infrastructura rutieră. La nivel de

țară, aproape 90% din rețeaua de drumuri este la standardul de o

singură bandă pe sens și se află, conform clasificării acceptate,

doar în proporție de 50% în stare bună, 30% în stare medie și

20% în stare proastă, această clasificare regăsindu-se și la nivel

județean. Această situație clasează România pe primul loc în

Europa privind rata mortalității prin accident rutier, iar județul

Suceava pe primul loc în România.

Ministerul Transporturilor a lansat procedura pentru proiectul

„Autostrada Nordului", respectiv, Drumul Expres „Petea - Satu

Mare - Baia Mare”, documentația pentru reactualizarea Studiului

de Fezabilitate fiind deja în pregătire. Autostrada Nordului, de la

Suceava la Petea, este prevăzută în Master planul pentru

transporturi ca perioadă de implementare 2021 – 2030;

Un alt proiect major de infrastructură rutieră este „Regiunea

Nord – Est – Axa rutieră strategică 1: Iași – Suceava”, proiect

finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, axa

prioritară 6 Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță

regională și locală, Prioritatea de investiții 6.1 Stimularea

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_drumurilor_jude%C8%9Bene_din_Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_drumurilor_jude%C8%9Bene_din_Rom%C3%A2nia

http://cjsuceava.ro/index.php/ro/proiecte-total/3715-proiect-regiunea-nord-est-axa-rutiera-strategica-1-iasi-suceava

http://cjsuceava.ro/index.php/ro/proiecte-total/3715-proiect-regiunea-nord-est-axa-rutiera-strategica-1-iasi-suceava

12

mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și

terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor

multimodale, parteneriat dintre Județul Iași în calitate de lider și

Județul Suceava, în calitate de partener, valoarea totală a

proiectului fiind de 327.030.642,42 lei.

În ceea ce privește transportul aerian, în ultimii ani s-au făcut

eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroporturilor din județele

Suceava, Iași, Mureș și Cluj şi identificarea unor surse financiare

externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării

condiţiilor de securitate pentru aterizarea şi decolarea avioanelor

de mare capacitate.

Regia Autonomă Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, a

promovat, în vederea obținerii finanțării nerambursabile proiectul

Modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava în cadrul

Programului Operațional Sectorial Transport, Axa prioritară 2,

Domeniul Major de Intervenție 2.4., în valoare totală de

167.706.503 lei.

Industrializarea durabilă a România, deci și a județelor din

partea de nord a țării, are nevoie de o industrie cu impact minim

asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice,

adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de

gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor

prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și

programe de sensibilizare sporită privind mediul. O industrie

competitivă și durabilă joacă un rol esențial în accelerarea

creșterii economice, reducerea sărăciei prin activități productive

și atingerea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă prevăzute

în Agenda 2030 la nivel de țară.

În acest sens, este necesar să investim într-o industrie

inteligentă, inovativă și sustenabilă competitivității, de asemenea

încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat,

agroindustriilor și energiilor regenerabile sunt considerate de

către Guvern priorități la nivel național.

Stabilirea unui cadru legal specific pentru proiecte de

importanţă naţională în domeniul gazelor naturale se

fundamentează pe faptul că acest tip de proiecte sunt investiţii cu

impact major asupra funcţionării Sistemului Naţional de

Transport Gazelor Naturale, atât în plan naţional, cât şi regional

şi implică multiple particularităţi prin raportare la proiectele

13

obişnuite.

Adoptarea unui cadru legal particular, derogatoriu şi specific

asigură deziderate de previzibilitate, coerenţă şi claritate în

legătură cu derularea acestor proiecte, deziderate care sunt

benefice tuturor factorilor implicaţi: autorităţi, iniţiatori proiecte,

părţile interesate afectate, părţile relevante afectate etc., inclusiv

Uniunea Europeană, prin creşterea inteligentă, sustenabilă şi

favorabilă incluziunii din punct de vedere al competitivităţii şi

coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

Proiectele de importanță națională sunt definite:

- prin prisma caracterului de interes naţional stabilit prin

hotărâre a Guvernului,

- prin prisma caracterului de proiect de interes comun, aşa

cum sunt aceste proiecte definite de Regulamentul (UE) nr.

347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17

aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile

energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr.

1364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.

713/2009 şi (CE) nr.715/2009, denumit în continuare

Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

Este oportuna aplicabilitatea prin extrapolare a dispozitiilor art.

4 - Criterii aplicabile proiectelor de interes comun, alin. (2) lit. b)

din Regulamentul (UE) nr. 347/2013:

b) în ceea ce priveşte proiectele referitoare la gaze care se

încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la

punctul 2 din anexa II, proiectul contribuie semnificativ la cel

puţin unul dintre criteriile specifice următoare:

(ii) siguranţa în aprovizionare, printre altele prin conexiuni

adecvate şi prin diversificarea surselor, a partenerilor şi a rutelor

de aprovizionare;

(iv) sustenabilitate, printre altele prin reducerea emisiilor,

susţinerea producerii intermitente de energie din surse

regenerabile şi creşterea utilizării gazelor din surse regenerabile,

coroborate cu dispozitiile OUG nr. 57/2007 privind regimul

ariilor privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Proiectul corespunde cerințelor Strategiei Naționale pentru

Dezvoltare Durabilă a României 2030

14

(https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/11/ANEXA-

SNDDR-2030.pdf), care stabilește cadrul național pentru

susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 obiective

de dezvoltare durabilă.

Proiectul răspunde exigențelor strategiei, care este orientată

către cetățean și se centrează pe încrederea că Statul servește

nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un

mediu curat, în mod echilibrat și integrat.

Declararea proiectului ca fiind de importanță națională apare ca

firesc în contextul eforturilor constante ale Guvernului pentru

realizarea obiectivelor de convergență și apropiere semnificativă

de media UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

Luând în considerare măsurile preconizate pentru realizarea

Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României

2030, prin asigurarea coerenței acțiunilor guvernamentale și

creșterea implicării active a tuturor factorilor relevanți ai

societății în acțiunea de acoperire a nevoilor cetățenești,

dimensiunea strategică și importanța națională a proiectului îl

transformă în țintă națională.

Declararea proiectului de importanță națională, având în vedere

implicațiile social-economice directe pentru zona de nord a țării,

precum și cele indirecte pentru restul țării, vine în contextul noii

abordări guvernamentale ale realităților economice, sociale și de

mediu la nivel mondial, european și național, de reproiectare a

priorităților pe termen mediu și lung, astfel încât să permită

ameliorarea sărăciei, combaterea inegalităților, tot mai evidente

între zonele țării.

Tinând cont de aspectele menţionate mai sus, pentru urgenţa

realizării proiectului şi pentru asigurarea celerităţii procesului de

autorizare a execuţiei acestei investiţii este necesară încadrarea

proiectului în categoria proiectelor de importanţă naţională în

domeniul gazelor naturale, astfel cum sunt definite de prevederile

art.2 alin.(1) lit.m) din Legea nr.185/2016 privind unele măsuri

necesare pentru implementarea proiectelor de importanţă

naţională în domeniul gazelor naturale.

Astfel, singura opţiune viabilă şi sigură care poate fi luată în

considerare în prezent, pentru a asigura aplicabilitatea

prevederilor Legii nr.185/2016 privind unele măsuri necesare

pentru implementarea proiectelor de importanţă naţională în

domeniul gazelor naturale, o reprezintă declararea, prin hotărâre

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/11/ANEXA-SNDDR-2030.pdf

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/11/ANEXA-SNDDR-2030.pdf

15

de Guvern, a proiectului ca fiind proiect de importanţă naţională

în domeniul gazelor naturale.

Având în vedere că autoritatea competentă pentru proiectele de

importanţă naţională este autoritatea desemnată la nivel naţional

şi că această obligaţie este instituită prin act normativ la nivel

primar, rezultă că prin act normativ de nivel subsecvent se poate

proceda la implementarea acestei prevederi, Ministerul Energiei

fiind autoritatea competentă în vederea facilitării şi coordonării

procesului de autorizare prevăzută de Legea nr.185/2016 privind

unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de

importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

Prin realizarea proiectului se respectă și dispozițiile

constituționale privind dreptul cetățenilor la un mediu sănătos,

consacrate de către art. 35 din Constituție, ce prevede:

„Art. 35. Dreptul la mediu sănătos

(1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu

înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui

drept.”,

precum și legislația comunitară, dreptul fundamental la viață

fiind reglementat de art. 2 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, de natură a conferi cetățenilor din zona de

munte a țării aceleași șanse la un mediu sănătos de viață cu cele

din zonele urbane.

În acest context, aprobarea proiectului vine în sprijinul

Ministerului Sănătății, care a semnat un acord de servicii de

consiliere în valoare de 1,5 milioane de euro cu Banca Europeană

de Investiții (BEI), având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor

în vederea construirii celor trei spitale regionale la Iași, Cluj-

Napoca și Craiova, primele două fiind direct influențate de

realizarea obiectivului de investiții.

Construirea noilor spitale propuse este inclusă în Strategia

României pentru sectorul sănătății și în Programul Operațional

Regional pentru perioada 2014–2020. Ele fac parte dintr-o rețea

strategică ce numără opt spitale regionale (Timișoara, Târgu-

Mureș, Brașov, Cluj, Iași, Constanța, Brăila-Galați,Craiova),

oferind o acoperire națională atotcuprinzătoare, cu servicii

medicale integrate și asistență de înaltă calitate pentru pacienții

care necesită intervenții prompte și care se află în condiții critice.

Infrastructura de transport gaze naturale reprezinta factorul cel

mai important, iar Transgaz se află actualmente în fața unei

16

2. Schimbări

preconizate

provocări majore: dezvoltarea - în cel mai scurt timp posibil - a

unor culoare de transport gaze naturale care să asigure atât gradul

necesar de interconectivitate la nivel european cât și potențial

suficient de transport gaze naturale pentru valorificarea resurselor

pe piața autohtonă și pe cea regională

În condiţiile concurenţei cu societăţi similare din spațiul

comunitar european, colectivităţile de oameni din mediul rural se

confruntă cu probleme sociale şi economice. Asigurarea tuturor

utilităţilor în mediul rural va stimula atragerea de noi investitori,

crearea de noi locuri de muncă şi în consecinţă dezvoltarea

economico - socială a zonei.

Execuţia tronsonului de conductă de transport a gazelor

naturale Pojorâta – Vatra Dornei cu lungimea de 26,394 km este

un obiectiv de investiţii prevăzut în Programul de modernizare

dezvoltare pe anul 2019 al SNTGN Transgaz SA Mediaş, aprobat

prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al SNTGN Transgaz

SA nr.50/2017, ce va fi finanţat din surse proprii ale societăţii.

Execuția acestei conducte de transport generează îndeplinirea

următoarelor elemente/criterii care justifică componenta de

importanță națională a acestui proiect de investiții:

a) asigurarea - prin transport al gazelor naturale - a unei surse

de energie suplimentară în aceasta zonă și, implicit diversificarea

surselor de energie în zona de nord-est a țării;

b) îndeplinirea criteriului siguranței și continuității

aprovizionării acestei zone cu sursă de energie, săracă în resurse

energetice destinate consumului casnic/ industrial, consum bazat

pe energie electrică, respectiv lemn, păcură și cărbune, aceștia

reprezentând combustibili fosili care poluează mediul

înconjurător;

c) realizarea conductei de transport a gazelor naturale conduce

la protejarea fondului forestier prin diminuarea consumului de

lemn și la scăderea nivelului poluării mediului, ştiut fiind faptul

că gazele arse provenite din consumul gazelor naturale conţin

mai puţine noxe decât cele rezultate din arderea combustibililor

solizi;

d) dezvoltarea rețelei de transport/alimentare cu gaze naturale

a regiunii de nord-est a României.

Realizarea tronsonului de conductă Pojorâta – Vatra Dornei

este imperios necesară pentru următoarele considerente :

17

a) îndeplinirea criteriului continuității și siguranţei în

alimentare cu sursă de energie a localităţilor de pe traseul

conductei de transport , în speţă, asigurarea unei surse

suplimentare de energie în zonă, respectiv a gazelor naturale.

Îndeplinirea acestei criteriu esenţial se impune pe fondul

existenţei riscului tot mai ridicat generat de potenţiala

indisponibilizare a liniei de interconexiune dintre România şi

Ucraina (Linia Electrică Aeriană 400 kV Roşiori - Mukacevo) şi

a Centralei Termo-Electrice Iernut aflată în reparaţii capitale.

b) punerea în funcţiune a centralei de cogenerare din

municipiul Vatra Dornei construită şi recepţionată în anul 2008,

care poate funcţiona numai pe gaze naturale.

c) în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor, în

scopul îndeplinirii criteriilor pentru atingerea standardelor

europene de viaţă, alimentarea cu gaze naturale în această zonă

este un obiectiv esenţial având o importanţă deosebită.

La nivel naţional şi local, au fost identificate potenţiale

beneficii generate ca urmare a implementării Proiectului,

precum:

• Dezvoltarea sistemului naţional de transport gaze naturale şi,

implicit, dezvoltarea sistemului de distribţie a gazelor naturale în

zonă;

• Impact socio-economic pozitiv prin:

- alimentarea cu gaze naturale a staţiunii turistice Vatra Dornei;

- crearea de noi locuri de muncă pe perioada de construcţie și a

posibilităţilor de câştiguri suplimentare pentru locuitorii zonei

prin atragerea de investitori şi valorificarea superioară a masei

lemnoase.

- ridicarea gradul de confort al locuitorilor;

- atragerea de venituri suplimentare la bugetul statului şi la

bugetele locale;

- impact pozitiv asupra activităţii furnizorilor locali de servicii

(de exemplu unităţi de cazare) şi creşterea contribuţiei acestora la

veniturile administaţiilor publice locale (pe perioada

implementării proiectului);

18

- dezvoltarea turismului în municipiul Vatra Dornei şi în zonele

rurale apropiate;

- stimularea altor investiţii şi a afacerilor conexe

(producători/distribuitori de materii prime, materiale,

utilaje/echipamente şi servicii necesare implementării

proiectului);

- stimularea dezvoltării economiei locale prin asigurarea unei

surse de energie nepoluantă și a unui mediu sănătos prin

reducerea gazelor cu efect de seră ;

- îmbunătăţirea nivelului de trai şi a calităţii vieţii prin creşterea

numărului de gospodării/agenţi economici cu posibilitate de

racordare la noua reţea de gaze naturale.

În baza prezentei Hotărâri a Guvernului, Proiectul va beneficia

de prevederile Legii 185/2016 din 20 octombrie 2016 privind

unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de

importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

Prin prezentul act normativ se propune declararea proiectului

de importanță națională în domeniul gazelor naturale.

Predarea obiectivului de investitii – conducte de transport gaze

naturale de inalta presiune catre SNTGN Transgaz S.A in baza

HG nr. 1216/07.10.2009 a creat conditiile pentru finalizarea

lucrărilor de investiții si integrarea acestui obiectiv in Sistemul

National de Transport al Gazelor Naturale care face parte din

domeniul public al statului, fiind de importanță strategică,

asigurându-se astfel alimentarea cu gaze naturale atât a

consumatorilor casnici, industriali, instituțiilor publice, cât si a

centralelor de cogenerare realizate prin Programului Utilităţi şi

Mediu la Standarde Europene în judeţul Suceava. Centrala de

cogenerare construită in Vatra Dornei prin acest program,

receptțonată în anul 2008, poate funcţiona doar pe gaz metan,

prin intermediul acestei centrale se va putea asigura alimentarea

cu agent termic a populației pe timpul iernii și a apei calde

menajere precum și furnizarea de energie electriăa produsa prin

cogenerare, în sistemul național. În lipsa finalizării tronsonului de

conductă Pojorâta – Vatra Dornei, alimentrea centralei de

cogenerare cu gaze naturale nu va si posibilă și nu se va atinge

scopul pentru care a fost construită.

Importanța națională a proiectulul rezultă si din faptul că

pentru obiectivul de investiții din cadrul Programului Utilităţi şi

Mediu la Standarde Europene în judeţul Suceava aprobat prin

19

HG nr. 484/16.05.2002, statul român, prin Ministerul Finantelor

Publice, a garantat realizarea acestui obiectiv de investitii pentru

realizarea interesului national, iar prin HG nr. 1216/07.10.2009,

preluarea obiectivului de investitii – conducte de transport gaze

naturale de inaltă presiune de catre SNTGN Transgaz S.A,

reprezintă o continuare a garantării de catre statul roman a

realizării obiectivului de investiții, și conferă proiectului

importanța națională, condiție necesară pentru satisfacerea

interesului general.

Realizarea tronsonului de conductă Pojorâta – Vatra Dornei

(conducta de transport gaze naturale de inalta presiune) este de

importanță natională si strategică, asigurându-se astfel

alimentarea cu gaze naturale atât a consumatorilor casnici,

industriali, institutiilor publice, cât si a centralelor de cogenerare

care furnizează energie electrică produsa prin cogenerare, in

sistemul național.

Prin finalizarea tronsonului de conductă Pojorâta – Vatra

Dornei, se creează premisa interconectării sistemului de transport

gaze naturale din partea de Nord – Vest a țării (zona de consum

Bistrița), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de

Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra

Dornei), si prin acest aspect proiectul capata o dimensiune

nationala in conditiile nerealizarii conductei, cele mentionate

neputandu-se concretiza.

Documentatia tehnica a proiectului

Prin raportare la dimensiunile conductei de DN250 și la

presiunea de 40 bari, aferentă proiectelor de importanță natională,

se crează posibilitatea racordării conductei Pojorâta – Vatra

Dornei, la sistemul de transport al gazelor naturale (SNT), cu

consecința optimizării circulației gazelor prin SNT, dezvoltării

unor noi zone de consum si implicit a dezvoltării rețelei naționale

de transport si de distribuție a gazelor naturale, cu consecința

pozitivă a relansării economice a zonei, creșterea gradului de

confort si civilizație al populației, acestea fiind condițiile

necesare pentru satisfacerea interesului general.

Proiectul este prevazut in Planul de Modernizare si Dezvoltare

Investitii pentru Sistemul National de Transport Gaze Naturale

2018-2021, aprobat prin Decizia ANRE nr. 1954/14.12.2018,

poz. 2.119.

3. Alte informaţii

Nu au fost identificate.

20

Secţiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al actului normativ

1. Impactul

macroeconomic

Dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport precum şi a pieţei

gazelor naturale.

Realizarea conductei de transport gaze Câmpulung Moldovenesc

– Vatra Dornei și conectarea la Sistemul național de transport al

gazelor naturale va avea un impact economic pozitiv, constând în

îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii energetice cu rol în

stimularea dezvoltării socio-economice a zonei de munte a

județului Suceava.

Având în vedere că debitul de gaz prin conductă este

bidirecţional, va permite diversificarea surselor şi a direcţiilor de

aprovizionare cu gaze în regiune.

11 Impactul

asupra mediului

concurenţial şi

domeniului

ajutoarelor de

stat

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul

asupra mediului

de afaceri

Asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea

consumatorilor.

Creşterea competitivităţii industriale.

Investiţii atractive cu rol în revitalizarea sectorului industriei în

zona de nord a țării, dinamica schimburilor economice cu țările

învecinate, respectiv Republica Moldova și Ucraina, cu impact

pozitiv asupra bugetului național.

2¹. Impactul

asupra

sarcinilor

administrative


2². Impactul

asupra

întreprinderilor

mici şi mijlocii


3. Impactul social

Proiectul creează locuri de muncă la nivel local.

Realizarea acestui obiectiv prezintă avantaje economice şi

sociale, având un impact pozitiv asupra aşezărilor umane din

zona de interes a conductei, dar și localităților din județele

învecinate, care au posibilitatea racordării la conducta de gaz.

Sub aspect social, este nevoie de o societate coezivă, care să

beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate,

de reducerea inegalităților dintre mediul urban și rural, precum și

21

dintre regiunile țării, care să conducă la promovarea unei

societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și

sprijiniți.

4. Impactul

asupra mediului

Procedura aplicabilă proiectului de investiţii se va derula cu

respectarea prevederilor art.22 şi art.23 din Legea nr.185/2016

privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor

de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. Terenurile

afectate de acest obiectiv sunt terenuri proprietate privată și

proprietate publică a primăriilor afectate de traseul obiectivului.

Categoria de folosință este arabil, pășune, fond forestier și

neproductiv. În aceste sens au fost identificați toți proprietarii de

terenuri afectați.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mil. lei -

Indicatori

Anul

curent

Următorii 4 ani Media pe 5

ani

1 2019 2020 2021 2022 2023 7

1) Modificări ale

veniturilor bugetare,

plus/minus, din care:

- - - - - -

a) buget de stat, din

acestea:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:

(i) contribuţii de

asigurări

2) Modificări ale

cheltuielilor bugetare,

plus/minus, din care:

- - - - - -

a) buget de stat, din

acestea:

22

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:


(ii) bunuri si servicii


c) bugetul asigurărilor

sociale de stat:



3) Impact financiar,

plus/minus, din care: - - - - - -

a) buget de stat

b) bugete locale

4) Propuneri pentru

acoperirea creşterii

cheltuielilor bugetare

- - - - -

-

5) Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare

- - - - -

6) Calcule detaliate

privind fundamentarea

modificărilor

veniturilor şi/sau

cheltuielilor bugetare

- - - - - -

7) Alte informaţii Nu au fost identificate

1) Măsuri normative

necesare pentru

aplicarea prevederilor

actului normativ

a) acte normative în

vigoare ce vor fi

modificate sau abrogate,

ca urmare a intrării în

vigoare a actului

normativ;

b) acte normative ce

urmează a fi elaborate în

vederea implementării


23

noilor dispoziţii

1^1)Compatibilitatea

actului normativ cu

legislaţia în domeniul

achiziţiilor publice:

1. a) impact

legislativ – prevederi de

modificare şi

completare a cadrului

normativ în domeniul

achiziţiilor publice,

prevederi derogatorii

b) norme cu impact la

nivel operaţional/

tehnic-sisteme

electronice utilizate în

desfăşurarea

procedurilor de achiziţie

publică, unităţi

centralizate de achizăţii

publice, structură

organizatorică internă a

autorităţilor contractante


2) Conformitatea

actului normativ cu

legislaţia comunitară

în cazul proiectelor ce

transpun prevederi

comunitare


24

3) Măsuri normative

necesare aplicării

directe a actelor

normative comunitare


4) Hotărâri ale Curţii

de Justiţie a Uniunii

Europene

Modificările legislative nu contravin jurisprudeţei Curţii de

Justiţie a Uniunii Europene.

5) Alte acte normative

şi/sau documente

internaţionale din care

decurg angajamente


6) Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1) Informaţii privind

procesul de consultare

cu organizaţii

neguvernamentale,

institute de cercetare

şi alte organisme

implicate


2) Fundamentarea

alegerii organizaţiilor

cu care a avut loc

consultarea, precum

şi a modului în care

activitatea acestor

organizaţii este legată

de obiectul actului

normativ


3) Consultările

organizate cu

autorităţile

administraţiei publice

locale, în situaţia în

care actul normativ

are ca obiect activităţi

ale acestor autorităţi,

în condiţiile Hotărârii

Guvernului nr.


25

521/2005 privind

procedura de

consultare a

structurilor asociative

ale autorităţilor

administraţiei publice

locale la elaborarea

proiectelor de acte

normative

4) Consultările

desfăşurate în cadrul

consiliilor

interministeriale, în

conformitate cu

prevederile Hotărârii

Guvernului nr.

750/2005 privind

constituirea consiliilor

interministeriale

permanente


5) Informaţii privind

avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem

de Apărare a Ţării -

c) Consiliul Economic

şi Social -

d) Consiliul

Concurenţei

Avizul nr.8595 din data 24.06.2019

e) Curtea de conturi

-

6) Alte informaţii

Decizia ANRE nr.1954/14.12.2018 prin care a fost aprobat

Planul de Dezvoltare a Sistemului de Transport Gaze

Naturale pentru perioada 2018-2027.

Secţiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea actului

normativ

26

1) Informarea

societăţii civile cu

privire la

necesitatea

elaborării actului

normativ

Au fost îndeplinite procedurile de transparenţă decizională

instituite prin Legea nr.52/2003.

Proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul Ministerului

Economiei..

2) Informarea

societăţii civile cu

privire la

eventualul impact

asupra mediului în

urma

implementării

actului normativ,

precum şi efectele

asupra sănătăţii şi

securităţii

cetăţenilor sau

diversităţii

biologice



Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1) Măsurile de

punere în aplicare

a actului normativ

de către

autorităţile

administraţiei

publice centrale

şi/sau locale –

înfiinţarea unor

noi organisme sau

extinderea

competenţelor

instituţiilor

existente



27

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului privind

declararea proiectului de investiţii “Conducta de transport gaze naturale DN 250

Pojorâta- Vatra Dornei ”ca proiect de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale.

Ministrul economiei

Niculae Bădălău

2019 conducta de transport gaze titlul actului normativ

Documents