dualanfpisdr.gov.ro/w/wp-content/uploads/2019/11/national... · 2019-11-04 · În anul 2012 apare...

Str. Transilvaniei nr.2, Et. 4, Sector 1, Bucureşti Tel.: +4 031 426 0380, Tel & Fax: +4 031 437 7045 Email: [email protected] www.anfpisdr.gov.ro

DUAL

ANALIZĂ PRIVIND EVOLUȚIA

LA NIVEL NAȚIONAL

A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL INIŢIAL ÎN SISTEM DUAL

2012 – 2019


2

PREAMBUL

Învăţământul profesional în sistem dual reprezintă o formă de

organizare a învățământului profesional și tehnic, bazat pe inițiativa

operatorilor economici interesați în formarea profesională inițială de

calitate, relevantă, dispuși să investească, în baza unui parteneriat cu

unități de învățământ și unități administrativ teritoriale, pentru a-și asigura

resursă umană calificată, în calitatea lor de potențiali angajatori.

Modificările și completările la Legea Educației Naționale nr. 1/2011,

la secțiunea Învățământul Profesional, introduc prevederi pentru

organizarea învățământului dual, ca alternativă pentru absolvenții

învățământului gimnazial și pentru cei care întrerup studiile, dar cu vârsta

de până la 26 de ani, pentru a putea dobândi o calificare profesională.

În anul 2012 apare și baza legislativă (Ordinul Ministerului Educaţiei

Naţionale nr. 3168 din 03.02.2012 privind Organizarea şi funcţionarea

învăţământului profesional), ceea ce a permis ca firme din România să

înceapă să implementeze modelul dual în învățământul profesional.

Tot în anul 2012, se înființează, la Brașov, Școala Profesională

Germană Kronstadt, un punct de reper pentru ceea ce înseamnă procesul

de relansare a învăţământului profesional şi tehnic. Dacă în anul școlar 2012

-2013 școala avea un număr de 123 de elevi, în anul școlar 2018-2019 vor fi

școlarizați aproximativ 850 elevi pentru forma de învățământ profesional

dual, reprezentând o creștere cu 70% a numărului de elevi.

După perioada 2012-2016, în care s-au concretizat parteneriate ce au

condus la funcționarea de clase cu elemente de dual, având în vedere

modelele de învățământ dual din Germania, Austria, Belgia, Elveția, precum

și rezultatele etapei de testare care a permis conturarea unui specific

național, începând cu anul școlar 2017-2018, învățământul profesional

inițial în sistem dual a intrat într-o etapă superioară, fiind organizat și


3

funcționând în baza prevederilor legislative, în principal în baza

Metodologiei de organizare și funcționare a învățământului dual, aprobată

prin ordin al ministrului educației naționale, nr. 3554 din 29 martie 2017.

Totodată, în anul 2018 se finalizează suportul legislativ și metodologic

necesar înființării Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială

în Sistem Dual din România (Ordonanța de urgență nr. 59/2018 privind

înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru

Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România și Hotărârea

Guvernului nr. 901/2018 pentru aprobarea regulamentului de organizare și

funcționare și a structurii organizatorice ale Autorității Naționale pentru

Formare Profesională Inițială în Sistem Dual din România).

Analiza de față își propune să prezinte o evoluție a învățământului

profesional în sistem dual, la nivel național, începând cu anul școlar 2012-

2013 și până în prezent (2019-2020).

Această analiză prezintă date la nivel național privind:

➢ Evoluția înființării claselor de învățământ în sistem dual, pe județe;

➢ Evoluția numărului de unități de învățământ preuniversitar care au școlarizat/școlarizează elevi în învățământul dual;

➢ Evoluția numărului de localități cu unități de învățământ preuniversitar care au școlarizat/școlarizează elevi în învățământul dual;

➢ Evoluția numărului de domenii de pregătire profesională pentru care au existat/există ofertă de clase în învățământul dual;

➢ Evoluția numărului de calificări profesionale pentru care au existat/există ofertă de clase în învățământul dual;

➢ Evoluția numărului de clase de învățământ dual, cuprinse în planurile de școlarizare;


4

➢ Evoluția numărului de locuri cuprinse în planurile de școlarizare;

➢ Evoluția numărului de elevi înscriși în clasa a IX-a;

➢ Evoluția ratelor de realizare a planurilor de școlarizare;

➢ Evoluția numărului de absolvenți ai claselor de învățământ profesional cu elemente de dual;

➢ Evoluția ratelor de absolvire în învățământul dual (2012-2016);

➢ Evoluția ratelor de satisfacere a nevoii de calificare prin învățământ dual(2012-2016);

➢ Evoluția numărului de operatori economici implicați în învățământul dual;

➢ Evoluția ratelor de creștere anuală a numărului de operatori economici implicate în învățământul dual;

➢ Evoluția ratelor de încărcare medie cu elevi pe operator economic învățământul dual;

➢ Analize comparative a ratelor de realizare a planurilor de școlarizare;

➢ Evoluția procentelor PIB pentru finanțarea educației;

➢ Distribuția procentuală și ponderea pe niveluri a tinerilor NEET, comparativ UE-România;

Datele au fost colectate în perioada martie – august 2019 pe baza adreselor

transmise către următoarele instituții: Institutul Național de Statistică (INS),

Centrul Național de Dezvolatre a Învățământului Profesional și Tehnic

(CNDIPT), Inspectoratele Școlare Județene(ISJ) și Inspectoratul Școlar al

Municipiului București(ISMB).


5

1. Cuprinderea pe județe / municipiul bucurești, pe ani școlari, a învățământului dual, perioada 2012-2019

a. ÎNVĂȚĂMÂNT CU ELEMENTE DE DUAL, AN ȘCOLAR 2012-2013

Pentru anul școlar 2012-2013, clase cu elemente de dual, au fost raportate de 2 județe.

b. ÎNVĂȚĂMÂNT CU ELEMENTE DE DUAL, AN ȘCOLAR 2013-2014



6

c. ÎNVĂȚĂMÂNT CU ELEMENTE DE DUAL, AN ȘCOLAR 2014-2015


d. ÎNVĂȚĂMÂNT CU ELEMENTE DE DUAL, AN ȘCOLAR 2015-2016



7

e. ÎNVĂȚĂMÂNT CU ELEMENTE DE DUAL, AN ȘCOLAR 2016-2017


f. ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, AN ȘCOLAR 2017-2018

Pentru anul școlar 2017-2018, clase de învățământ dual, au fost raportate de 27 județe, precum și municipiul București.


8

g. ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, AN ȘCOLAR 2018-2019

Pentru anul școlar 2018-2019, clase de învățământ dual au fost raportate de 33 județe, precum și municipiul București.

h. ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, AN ȘCOLAR 2019-2020

Pentru anul școlar 2019-2020, clase de învățământ dual (ofertă) au fost raportate de 36 județe, precum și municipiul București.


9

2. Evoluția numărului de unități de învățământ preuniversitar care au școlarizat/școlarizează elevi

în învățământul dual*, nivel național, perioadă de analiză 2012-2019

* Pentru anii școlari care debutează cu 2012-2013 până la 2016-2017 (perioada I – marcată cu albastru la nivelul graficelor) inclusiv ne referim la ofertă de locuri în sistemul de învățământ profesional cu elemente de dual; oferta propriu-zisă de învățământ dual corespunde anilor școlari începând cu anul 2017-2018 (perioada II – marcată cu verde la nivelul graficelor), moment de la care reglementarea metodologică a acestei forme de învățământ a fost implementată.

Concluzii:

- corespunzător perioadei I se remarcă numărul forate mic de unități de învățământ, pornind de la 3 unități și ajungând la finalul perioadei la 22 de unități;

- pe parcursul celor 3 ani corespunzători perioadei II, numărul de unități cu ofertă de clase de învățământ dual este cuprins între 73 și 175, cu o creștere de aproximativ de 250%; rata de creștere între primii doi ani a fost de 44%, iar rata de creștere între ultimii doi ani este de 67%; se prefigurează un trend crescător cu o rată moderată de creștere;

- pentru anul școlar 2019-2020, 70 de unități de învățământ completează numărul anterior de unități de învățământ care vor școlariza elevi în sistem dual; de menționat că există unități de învățământ care nu au continuitate în includerea anuală în ofertă a claselor în sistem dual, deci între cele 70 de unități suplimentare se pot regăsi unități care au avut clase de învățământ dual în 2017-2018 dar nu și în 2018-2019.

3 36

1622 73

105

175

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Nu

măr

un

ităț

i șco

lare

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CARE AU ȘCOLARIZAT/ȘCOLARIZEAZĂ ELEVI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL,

PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2019


10

3. Evoluția numărului de localități cu unități de învățământ preuniversitar care au școlarizat/școlarizează elevi în învățământul dual, nivel național, perioadă de analiză 2012-2019

Concluzii:

- evoluția numărului de localități cu unități de învățământ care au școlarizat/școlarizează elevi în sistem dual/elemente de dual, este corelată cu evoluția numărului de unități, cu rate mai reduse de creștere (43% între anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, respectiv de 63% între ultimii doi ani);

- comparând datele pentru ultimii doi ani școlari din analiză, se poate remarca faptul că sunt 70 de unități noi cu învățământ dual, distribuite atât în cele 38 de noi localități cât și în localitățile care aveau ofertă în anii anteriori, ceea ce semnifică faptul că la nivelul localităților care au avut clase de dual există încă disponibilitate de dezvoltare a învățământului dual prin cuprinderea de noi unități, dar și de extindere a ofertei spre alte localități în viitor.

2 35

1316

42

60

98

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Nu

măr

loca

lităț

i

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCALITĂȚI CU UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR CARE AU ȘCOLARIZAT/ȘCOLARIZEAZĂ ELEVI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL,

PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2019


11

4. Evoluția numărului de domenii de pregătire profesională pentru care au existat/există ofertă de clase în învățământul dual, nivel național, perioada de analiză 2012-2019

Concluzii:

- din numărul total de domenii de pregătire profesională (17), în primul an școlar din analiză

au fost cuprinse în ofertă 2 domenii, ajungându-se la maximul de 15 domenii în oferta anului școlar 2019-2020;

- domenii cu prezență constantă și continuă în ofertă sunt domeniul Mecanică și domeniul Electromecanică (Anexa 1).

2

4

5

8

9

13

14

15

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Nu

măr

do

me

nii

de

pre

găti

re p

rofe

sio

nal

ă

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE DOMENII DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PENTRU CARE AU EXISTAT/EXISTĂ OFERTĂ DE CLASE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL,

PERIOADA DE ANALIZĂ 2012-2019


12

5. Evoluția numărului de calificări profesionale pentru care au existat/există ofertă de clase

în învățământul dual, nivel național, perioada de analiză 2012-2019

Concluzii:

- la începutul perioadei de analiză, cele două calificări în raport cu care operatorii economici

au avut deschiderea de a se implica în susținerea claselor cu elemente de dual au fost Electromecanic utilaje și instalații industriale, respectiv Operator la mașini cu comandă numerică; de remarcat faptul că nevoia reală de forță de muncă calificată a condus, chiar și în lipsa unor metodologii definitivate, la o creștere a numărului de calificări după 5 ani la 23;

- ratele de creștere asociate numărului de calificări pentru care s-au ofertat și s-au realizat clase de învățământ dual, rămân semnificative (31,82% între anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, respectiv de 25,86% între ultimii doi ani);

- comparând datele pentru ultimii doi ani școlari din analiză, se poate remarca faptul că sunt 15 calificări noi (cel puțin față de anul școlar 2018-2019).

2 5 9

17

23

44

58

73

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Nu

măr

cal

ific

ări

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CALIFICĂRI PROFESIONALE PENTRU CARE AU EXISTAT/EXISTĂ OFERTĂ DE CLASE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL,



13

6. Evoluția numărului de clase de învățământ dual cuprinse în planurile de școlarizare,

nivel național, perioada de analiză 2012-2019

Concluzii:

- menționăm că numărul de clase este determinat în termenii unor elemente care nu permit

furnizarea unor totaluri cu acuratețe, sumarea fiind realizată din clase întregi, cât și din fracțiuni de clase, în acest sens apar valori de 120,5, 188,75, respectiv 313,7 corespunzătoare numărului de clase în ultimii doi ani ai analizei;

- corespunzător perioadei I, numărul de clase variază în cei 5 ani de la 6,5 clase până la 27 de clase;

- ratele de creștere asociate numărului de clase în ofertă sunt semnificative (57% între anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, respectiv de 66% între ultimii doi ani);

- comparând datele pentru ultimii doi ani școlari din analiză, se poate remarca faptul că oferta a crescut cu peste 124 de clase;

- o analiză a încărcării medii anuale pe unități cu clase de învățământ dual (număr de clase/număr de unități) variază între 1,36 clase/unitate (2016-2017) și 4,67 clase/unitate (2012-2013), însă tendința ultimilor ani, pe medie, se raportează la un număr de sub 2 clase/unitate;

- o analiză a încărcării medii anuale pe calificări cu clase de învățământ dual (număr de clase/număr de calificări) variază între 1,30 clase/calificare (2016-2017) și 7 clase/calificare (2012-2013), însă tendința ultimilor ani, pe medie, este crescător se apropie de o medie de 3,5 clase/calificare.

14.0 6.5 12.5 27.030.0 120,5

188,75

313,7

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Pro

pu

ne

re n

um

ăr c

lase

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE CLASE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL CUPRINSE ÎN PLANURILE DE ȘCOLARIZARE, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADA DE ANALIZĂ 2012-2019


14

7. Evoluția numărului de locuri cuprinse în planurile de școlarizare învățământ dual, nivel

național, perioadă de analiză 2012-2019

* Conform datelor furnizate de CNDIPT in septembrie 2019, numărul total de locuri rămase în oferta pentru învățământul dual pe anul școlar 2019-2020 este de 8442

Concluzii:

- corespunzător perioadei I, numărul de locuri ofertate pentru învățământ cu elemente de dual

variază în cei 5 ani de la 169 de locuri la 907 locuri; - ratele de creștere asociate numărului de calificări pentru care s-au ofertat clase de

învățământ dual rămân semnificative de la momentul apariției metodologiilor specifice învățământului dual ( 348,5% între anii școlari 2016-2017 și 2017-2018, 47,35% între anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, respectiv de 83% între ultimii doi ani);

- comparând datele pentru ultimii doi ani școlari din analiză, se poate remarca faptul că oferta a crescut cu 3867 de locuri (echivalentul a aproximativ 125 de clase);

- o analiză a încărcării medii anuale a efectivelor de elevi în învățământul dual (număr de locuri/număr de clase) variază între 26 locuri/clasă (2013-2014) și 30,23 locuri/clasă (2016-2017), însă tendința ultimilor ani, pe medie, se raportează la valoarea de 26 locuri/clasă.

394 169 374762

9073.161

4.658

8.525*

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Nu

măr

pro

pu

ner

e lo

curi

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCURI CUPRINSE ÎN PLANURILE DE ȘCOLARIZARE ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2019


15

8. Evoluția numărului de elevi înscriși în clasa a IX-a, învățământ dual, nivel național, perioadă de analiză 2012-2019

* Conform datelor furnizate de CNDIPT in septembrie 2019, numărul total de elevi înscriși în clasa a IX-a învățământ dual pe anul școlar 2019-2020 este de 6823

Concluzii:

- corespunzător perioadei I, numărul de elevi înscriși în clasa a IX-a în învățământ cu elemente

de dual variază în cei 5 ani de la 164 de locuri la 800 locuri; - ratele de creștere asociate numărului de calificări pentru care s-au ofertat clase de

învățământ dual rămân semnificative de la momentul apariției metodologiilor specifice învățământului dual ( 299% între anii școlari 2016-2017 și 2017-2018, respectiv 51,3% între anii școlari 2017-2018 și 2018-2019, respectiv 77% între anii școlari 2018-2019 și 2019-2020);

- comparând datele pentru ultimii doi ani școlari din analiză, se poate remarca faptul că numărul de elevi înscriși a crescut cu 2.783 de elevi înscriși;

- o analiză a încărcării medii anuale a efectivelor de elevi în învățământul dual (număr de înscrieri/număr de clase) variază între 19,86 elevi/clasă (2012-2013) și 34,8 elevi/clasă (2014-2015), însă tendința ultimilor 3 ani, pe medie, se raportează la un număr de 20 elevi/clasă (2017-2018 raport de 19,85 elevi/clasă, cu o ușoară scădere în 2018-2019 la 19,17 elevi/clasă și cu o ușoară creștere la 20,41 elevi/clasă în 2019-2020);

- numărul total de înscrieri în decursul perioadei analizate (8 ani) este de 14.743 pe un total de 712,95 clase ofertate, deci cu un raport de 20,68 elevi/clasă.

278 164435

653 800

2392

3619

6402*

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020

Nu

măr

de

ele

vi în

scri

și

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ELEVI ÎNSCRIȘI ÎN CLASA A IX-A, ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2019


16

9. Evoluția ratelor de realizare a planurilor de școlarizare învățământ dual, nivel național, perioada de analiză 2012-2019

* Conform datelor furnizate de CNDIPT in septembrie 2019, ponderea realizării planului de școlarizare 2019-2020 este de 80,82%

Concluzii:

- corespunzător perioadei I, ratele de realizare a planurilor de școlarizare pentru clasele cu

elemente de dual variază între 70,56% și 116,31% (2014-2015); - corespunzător ultimilor trei ani din perioada de analiză, ratele de realizare a planurilor de

școlarizare sunt situate sub 80%, relevând faptul că nevoia (concretizată în ofertă) este mai mare decât disponibilitatea (cererea concretizată în înscrieri);

394169

374

762907

3161

4658

8525

278 164435

653800

2392

3619

6402

70.6%

97.0%

116.3%

85.7%

88.2%

75.7%

77.7% 75,10%*

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

80.0%

100.0%

120.0%

140.0%

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020

EVOLUȚIA RATELOR DE REALIZARE A PLANURILOR DE ȘCOLARIZARE ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2019

NR. LOCURI ÎN OFERTĂ NR. ÎNSCRIERI ÎN CLS IX RATĂ REALIZARE PLAN


17

10. Evoluția numărului de absolvenți ai claselor de învățământ profesional cu elemente de

dual, nivel național, perioada de analiză 2012-2015*

Concluzii:

- analiza conține date colectate privind absolvenții de clase cu elemente de dual pe primii 4

ani analizați; - se observă o tendință de creștere a numărului de absolvenți, dar aceasta este datorată în

principal creșterii numărului de elevi școlarizați de la an la an; - numărul total de absolvenți ai celor 4 promoții asociate analizei este de 1.139, dintr-un total

de 1.530 înscriși în clasa a IX-a pe un număr de locuri ofertate de 1.699.

125 131

352

531

0

100

200

300

400

500

600

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016

Nu

măr

ele

vi c

are

au

ab

solv

it

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ABSOLVENTI AI CLASELOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL CU ELEMENTE DE DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2015


18

11. Evoluția ratelor de absolvire în învățământul dual, nivel național, perioadă de analiză 2012-2016 (4 ani)

Concluzii:

- exceptând promoția cu an de debut de școlarizare 2012-2013, pentru care rata de absolvire a

învățământului profesional cu elemente de dual este de 44,96%, ratele corespunzătoare celorlalți 3 ani din analiză variază între 79,88% și 81,32%;

- se observă o tendință ușoară de creștere a ratei de absolvire, sugerând un nivel de absolvire a 4/5 din total elevi înscriși la această formă de învățământ;

- menționăm că nu există promoții asociate claselor de învățământ dual (constituite în baza reglementărilor și metodologiilor de organizare a învățământului dual), prima promoție de acest tip (an debut școlarizare 2017-2018) având examenele de certificare în vara anului 2020;

- totalul de 391 de elevi, rezultat ca diferența dintre numărul total de elevi înscriși și numărul total de absolvenți, reprezintă categorii cumulate de abandon școlar, schimbarea formei de învățământ, nepromovabilitate, etc.

278164

435

653

1530

125 131

352

531

1139

153

3383 122

391

44.96%

79.88% 80.92% 81.32%

74.44%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 TOTAL

EVOLUȚIA RATELOR DE ABSOLVIRE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2016 (4 ANI)

NUMĂR ÎNSCRIERI CLASA A IX-A NUMĂR ABSOLVENȚI

DIFERENȚĂ RATA ABSOLVIRE


19

12. Evoluția ratelor de satisfacere a nevoii de calificare prin învățământ dual, nivel național, perioadă de analiză 2012-2016 (4 ani)

Concluzii:

- Indicatorul este definit ca procentul de absolvenți din numărul de locuri ofertate; - se observă o variabilitate de la an la an a ratei de satisfacere a nevoii de calificare, cu un

ecart de peste 60 de procente între maxim și minim, cu o medie a celor 4 ani considerați în analiză de 67,04%;;

- totalul de 560 de locuri, rezultat ca diferența dintre numărul total de locuri ofertate și numărul total de absolvenți, reprezintă categorii cumulate de locuri neocupate, de abandon școlar, schimbarea formei de învățământ, nepromovabilitate, etc.

394

169

374

762

1699

125 131

352

531

1139

269

38 22

231

56031.73%

77.51%

94.12%

69.69%

67.04%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

100.00%

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 TOTAL

EVOLUȚIA RATELOR DE SATISFACERE A NEVOII DE CALIFICARE PRIN ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2016 (4 ANI)

NUMĂR LOCURI ÎN OFERTĂ

NUMĂR ABSOLVENȚI

DIFERENȚA

RATA DE SATISFACERE NEVOIE DE CALIFICARE


20

13. Evoluția numărului de operatori economici implicați în învățământul profesional dual, nivel național, perioada de analiză 2012-2019

Concluzii:

- este evidentă tendința de creștere a numărului de operatori economici implicați în

școlarizarea elevilor în învățământul dual, pornind de la un minim de 5 operatori (2012-2013) și ajungând la un maxim de 824 de operatori care ofertează locuri pentru anul școlar 2019-2020;

- valorile prezentate pot conține înregistrări multiple ale operatorilor economici (datele trebuind interpretate la un nivel orientativ)

5 1334

72 83

307

496

824

2012 - 2013 2013 - 2014 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018 2018 - 2019 2019 - 2020

Nu

măr

op

era

tori

eco

no

mic

i

Ani școlari

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE OPERATORI ECONOMICI IMPLICAȚI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADA DE ANALIZĂ 2012-2019


21

14. Evoluția ratelor de creștere anuală a numărului de operatori economici implicați în învățământul profesional dual, nivel național, perioada de analiză 2012-2019

Concluzii:

- este evidentă tendința de creștere a numărului de operatori economici implicați în

școlarizarea elevilor în învățământul dual, însă ratele de creștere anuală înregistrează o evoluție neconstantă, cu o tendință de stabilizare pentru ultima perioadă ceea ce ar sugera ca tendință de creştere anuală – cel puțin pentru încă o perioadă de 2-3 ani – a numărului de operatori cu peste 50%.

5 1334

72 83

307

496

824

160.00%

161.54%

111.76%

15.28%

269.88%

61.56% 66.13%

0.00%

50.00%

100.00%

150.00%

200.00%

250.00%

300.00%

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020

EVOLUȚIA RATELOR DE CREȘTERE ANUALĂ A NUMĂRULUI DE OPERATORI ECONOMICI IMPLICAȚI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL DUAL, NIVEL NAȚIONAL,


NUMĂR OPERATORI ECONOMICI RATĂ DE CREȘTERE ANUALĂ


22

15. Evoluția ratelor de încărcare medie cu elevi pe operator economic în învățământul dual, nivel național, perioadă de analiză 2012-2019

Concluzii:

- prin rată de încărcare medie pe operator economic se va înțelege numărul mediu de locuri

pentru care operatorul economic a fost dispus să încheie contracte de practică; - exceptând anul școlar 2012-2013 unde rata medie de încărcare este de aproximativ 79 de

locuri/operator economic, în toți ceilalți 7 ani de analiză, rata de încărcare medie este oarecum stabilizată la o medie de 11 locuri/operator economic, ceea ce poate reprezenta un indicator relevant privind tiparul standard al unui operator economic care susține învățământul dual.

78.8 13.0 11.0 10.6 10.9 11.2 11.7 12.35 13 34 72 83282 399

695

394169

374

762907

3161

4658

8525

0.0

1000.0

2000.0

3000.0

4000.0

5000.0

6000.0

7000.0

8000.0

9000.0

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020

EVOLUȚIA RATELOR DE ÎNCĂRCARE MEDIE CU ELEVI PE OPERATOR ECONOMIC ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL, PERIOADĂ DE ANALIZĂ 2012-2019

RATA DE ÎNCĂRCARE NUMĂR OPERATORI ECONOMICI NUMĂR LOCURI ÎN OFERTĂ


23

16. Analiză comparativă a ratelor corespunzătoare anilor școlari (2012-2013 până inclusiv 2015-2016), învățământul dual, nivel național

Observație: analiza acoperă 4 ani școlari începând cu anul școlar 2012-2013, doar pentru acești ani oferta,

înscrierile și examenele de certificare fiind în etape finalizate

90.05%

74.44%

67.04%

RATE REALIZARE PLAN ȘCOLARIZARE

RATE DE ABSOLVIRE RATE DE SATISFACERE NEVOIE DECALIFICARE

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A RATELOR CORESPUNZĂTOARE ANILOR ȘCOLARI (2012-2013 PÂNĂ INCLUSIV 2015-2016), ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL


24

Pentru următoarele grafice se definesc 4 serii de ani după cum urmează:

- Perioada I – definită anterior, reprezentând anii școlari ce debutează cu 2012-2013 și se

finalizează cu anul școlar 2016-2017 (ani în care sunt doar date raportate la clase cu elemente

de dual);

- Perioada a II-a – definită anterior, reprezentând anii școlari ce debutează cu 2017-2018 și se

finalizează cu anul școlar 2019-2020 (anii cu școlarizare în învățământ dual în baza

reglementărilor în vigoare);

- Total ani cu absolvenți – perioadă ce debutează cu anul școlar 2012-2013 și se încheie cu anul

școlar 2015-2016;

- Total ani cu înscrieri – perioada ce debutează cu anul școlar 2012-2013 și se încheie cu anul

școlar 2019-2020.


25

17. Analiză comparativă a ratelor de realizare a planurilor de școlarizare corespunzătoare la

4 perioade / serii de ani, învățământul dual, nivel național

Observație: dacă în prima perioada de analiză avem un procent ridicat, de 89,4%, pentru rata de realizare a

planurilor, observăm că în perioada a doua numărul are o ușoară scădere, acest lucru datorându-se creșterii

semnificative a numărului de operatori economici implicați, precum și anumitor specificități ale noilor

domenii/calificări ofertate (atractivitatea mai mare a anumitor calificări), începând cu anul 2017.

89.4%

76.0%

90.1%

77.8%

65.0%

70.0%

75.0%

80.0%

85.0%

90.0%

95.0%

PERIOADA I PERIOADA A II A TOTAL ANI CU ABSOLVENȚI TOTAL ANI CU ÎNSCRIERI

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A RATELOR DE REALIZARE A PLANURILOR DE ȘCOLARIZARE CORESPUNZĂTOARE LA 4 PERIOADE / SERII DE ANI, ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL, NIVEL NAȚIONAL


26

18. Media procentelor din pib pentru finanțarea educației, interval de analiză 2008-2017*

* Date furnizate de CNDIPT, sursa Eurostat.

Concluzii:

- media procentului din PIB la nivel UE este de 4,9%, România având în medie 3,4%,

reprezentând cea mai mică alocare a PIB pentru Educație în perioada analizată (2008-2017); - valori mici ale alocărilor bugetare le înregistrează Bulgaria (3,7%), Slovacia (4%), Italia (4,1%),

urmate de Germania, Grecia și Spania (câte 4,2%); - cele mai mari valori procentual din PIB alocate educației se înregistrează pentru Islanda (7,4%

- medie doar pe 4 ani), urmată de Danemarca (6,8%), Suedia (6,6%), Finlanda și Cipru (6,3%); - 8 dintre țările membre UE, printre care și România, au o alocare ca procent din PIB mai mică

în medie decât media UE, două țări (Cehia și Croația) au o medie egală cu cea a UE, iar 21 de țări au alocare procentuală din PIB, în medie, mai mare decât media UE.

3.4

3.7

4.0

4.1

4.2

4.2

4.2

4.3

4.9

4.9

4.9

5.0

5.1

5.1

5.2

5.3

5.3

5.4

5.4

5.4

5.5

5.8

5.9

6.0

6.1

6.2

6.2

6.3

6.3

6.6

6.8

7.4

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0

Romania

Bulgaria

Slovakia

Italy

Greece

Germany

Spain

Ireland

Croatia

Czechia

European Union - 28 countries

Austria

Hungary

Luxembourg

Norway

Poland

Netherlands

Switzerland

Malta

United Kingdom

France

Lithuania

Portugal

Latvia

Slovenia

Belgium

Estonia

Finland

Cyprus

Sweden

Denmark

Iceland

MEDIA PROCENTELOR DIN PIB PENTRU FINANȚAREA EDUCAȚIEI, INTERVAL DEANALIZĂ 2008-2017


27

19. Evoluția procentelor din pib pentru finanțarea educației, interval de analiză 2008-2017,

comparativ UE-România*


Concluzii:

- media procentului din PIB la nivel UE este de 4,9%, România având în medie 3,4%,

reprezentând cea mai mică alocare a PIB pentru Educație în perioada analizată (2008-2017); - anii 2013 și 2017 consemnează cele mai mici alocări procentuale din PIB pentru România,

pentru anul 2017 înregistrându-se și cea mai mică alocare procentuală din PIB (ca medie) la nivel UE;

- se constată un trend ușor descrescător al procentului din PIB alocat Educației la nivel UE, și oarecare plafonare sub media întregului interval la nivelul României.

4.95.2 5.2 5.1 5.0 4.9 4.9 4.8 4.7 4.6

4.3

3.83.3

4.1

3.0 2.8 3.0 3.13.3

2.8

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

EVOLUȚIA PROCENTELOR DIN PIB PENTRU FINANȚAREA EDUCAȚIEI, INTERVAL DE ANALIZĂ 2008-2017, COMPARATIV UE-ROMÂNIA

UE România Poly. (UE) Poly. (România)


28

20. Evoluția procentelor din pib pentru finanțarea educației, interval de analiză 2012-2015,

comparativ UE-România, analiză pe total niveluri de educație (exceptând educația

timpurie), respectiv la nivel de învățământ secundar superior și postliceal non-terțiar*


Concluzii:

- la nivel național, procentele din PIB alocat finanțării Educației la toate nivelurile, exceptând

educația timpurie, variază între 2,64% și 2,75%, cu o medie a celor 4 ani de 2,70%, mai mică decât media de 5,10% a celor 2 ani cărora le corespund date la nivel UE (2013 și 2014), cu 2,4 procente;

- la nivel național, procentele din PIB alocat finanțării Educației la nivelul învățământului secundar superior și postliceal non-terțiar, variază între 0,60% și 0,67%, cu o medie a celor 4 ani de 0,64%, mai mică decât media de 1,7% a celor 3 ani cărora le corespund date la nivel UE (2012, 2013 și 2014), cu 1,06 procente; ponderea finanțării acestui nivel din total finanțare educație la nivel național este cuprinsă între 20% și 22,33%, în medie pentru cei 4 ani asociați analizei înregistrându-se o pondere de 21,44%.

2.64

0

0.60

1.17

2.67

5.09

0.62

1.16

2.75

5.11

0.67

1.17

2.72

0

0.66

00.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

RO - Toate nivelurile ISCED 2011, excluzând dezvoltarea

educațională timpurie a copiilor

UE RO - Învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar

(nivelurile 3 și 4)

UE

EVOLUȚIA PROCENTELOR DIN PIB PENTRU FINANȚAREA EDUCAȚIEI, INTERVAL DE ANALIZĂ 2012-2015, COMPARATIV UE-ROMÂNIA, ANALIZĂ PE TOTAL NIVELURI DE EDUCAȚIE

(EXCEPTÂND EDUCAȚIA TIMPURIE), RESPECTIV LA NIVEL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR SUPERIOR ȘI POSTLICEAL NON-TERȚI

2012 2013 2014 2015


29

21. Distribuția procentuală a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, care nu sunt

cuprinși într-un program de educație şi formare și nici nu au un loc de muncă (NEET*), la

nivelul tuturor nivelurilor de educație, comparatiiv UE-România, perioada de analiză

2007-2017**

Ș

* NEET - Nici în angajare, nici în educație și formare (Neither in employment nor in education and training). ** Date EUROSTAT, furnizate de CNDIPT.

Concluzii:

- procentele reprezintă raportul dintre numărul de tineri NEET(indiferent de momentul la care și-a întrerupt traseule educațional) cu vârste de 20-24 de ani și numărul total al tinerilor de vârste de 20-24 ani;

- se observă două perioade: o perioada 2007-2009 în care procentele la nivel UE și la nivel național sunt oarecum

similare; o perioada 2010-2017 în care procentele la nivel UE sunt mai reduse decât cele la nivel

național, cu până la 6,9 procente; - se poate remarca faptul că începând cu anul 2012, tendința este descrescător la nivel UE,

față de tendința descrescător la nivel național care debutează în anul 2015 (rate similare de descreștere);

- media procentelor pe întreaga perioadă la nivel național este de 20,9%, cu 3,7 procente mai mare decât media corespunzătoare UE (17,2%).

15.215.0

17.518.0

18.3 18.8 18.7 18.0 17.3 16.715.5

16.5

13.8

17.3

22.023.2

22.1 22.9 23.124.1 23.6

21

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

DISTRIBUȚIA PROCENTUALĂ A TINERILOR CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20 ȘI 24 DE ANI, CARE NU SUNT CUPRINȘI ÎNTR-UN PROGRAM DE EDUCAȚIE ŞI FORMARE ȘI NICI NU AU UN LOC DE MUNCĂ (NEET*), LA NIVELUL TUTUROR NIVELURILOR DE EDUCAȚIE, COMPARATIIV

UE-ROMÂNIA, PERIOADA

Uniunea Europeană România Poly. (Uniunea Europeană) Poly. (România)


30

22. Distribuția procentuală a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, care nu au

urmat/finalizat un program de educație şi formare de nivel primar / secundar inferior și

nici nu au un loc de muncă (NEET*), comparativ UE-România, perioada de analiză 2007-

2017**


Concluzii:

- procentele reprezintă raportul dintre numărul de tineri NEET care nu au finalizat învățământul primar sau secundar inferior (gimnaziu) cu vârste de 20-24 de ani și numărul total al tinerilor de vârste de 20-24 ani;

- se poate remarca faptul că începând cu anul 2012, tendința este descrescător la nivel UE; la nivel național se poate afirma că evoluția este una spre stabilizare, cu o ușoară descreștere în ultimii 2 ani asociați analizei;

- media procentelor pe întreaga perioadă la nivel național este de 8,8%, cu 1,8 procente mai mare decât media corespunzătoare UE (7%).

6.6 6.77.4

7.6 7.5 7.6 7.36.9 6.6 6.4

6.0

7.67.0

7.8

9.29.7

8.8 8.8 9.5 9.7 9.8

8.5

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

DISTRIBUȚIA PROCENTUALĂ A TINERILOR CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20 ȘI 24 DE ANI, CARE NU AU URMAT/FINALIZAT UN PROGRAM DE EDUCAȚIE ŞI FORMARE DE NIVEL PRIMAR /

SECUNDAR INFERIOR ȘI NICI NU AU UN LOC DE MUNCĂ (NEET*), COMPARATIV UE-ROMÂNIA, PERIOADA DE ANALI

UE - mai puțin de învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0-2)

RO - mai puțin de învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0-2)

Poly. (UE - mai puțin de învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0-2))

Poly. (RO - mai puțin de învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0-2))


31

23. Distribuția procentuală a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani, care nu au

urmat/finalizat un program de educație şi formare de nivel secundar superior și nici nu

au un loc de muncă (NEET*), comparativ UE-România, perioada de analiză 2007-2017**


Concluzii:

- procentele reprezintă raportul dintre numărul de tineri NEET care nu au finalizat învățământul secundar superior (liceu/SAM/coală profesională) sau postliceal non-terțiar, cu vârste de 20-24 de ani, și numărul total al tinerilor de vârste de 20-24 ani;

- se poate remarca faptul că începând cu anul 2013, tendința este descrescător la nivel UE; la nivel național se poate afirma că evoluția este una spre stabilizare, cu o ușoară descreștere în ultimii 3 ani asociați analizei;

- media procentelor pe întreaga perioadă la nivel național este de 10,7%, cu 2,2 procente mai mare decât media corespunzătoare UE (8,5%).

7.47.1

8.5 8.8 9.0 9.3 9.4 9.1 8.8 8.57.88.1

6.1

8.3

11.511.9 11.7

12.111.6

12.8 12.6

11.5

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

DISTRIBUȚIA PROCENTUALĂ A TINERILOR CU VÂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20 ȘI 24 DE ANI, CARE NU AU URMAT/FINALIZAT UN PROGRAM DE EDUCAȚIE ŞI FORMARE DE NIVEL SECUNDAR SUPERIOR ȘI NICI NU AU UN LOC DE MUNCĂ (NEET*), COMPARATIV UE-

ROMÂNIA, PERIOADA DE ANALIZĂ 2007-

UE - învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4)

RO - învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4)

Poly. (UE - învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4))

Poly. (RO - învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4))


32

24. Ponderea tinerilor NEET* pe niveluri, în total tineri NEET, la nivelul Uniunii Europene, perioada de analiză 2007-2017**


25. Ponderea tinerilor NEET* pe niveluri, în total tineri NEET, la nivelul României, perioada

de analiză 2007-2017**


40.74%

49.47%

9.89%

PONDEREA TINERILOR NEET* PE NIVELURI, ÎN TOTAL TINERI NEET, LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE, PERIOADA DE ANALIZĂ 2007-2017

Mai puțin de învățământul primar și secundar inferior (nivelurile 0-2)

Învățământul secundar superior și postliceal non-terțiar (nivelurile 3 și 4)

Învățământul superior (nivelurile 5-8)

42.11%51.20%

6.70%

PONDEREA TINERILOR NEET* PE NIVELURI, ÎN TOTAL TINERI NEET, LA NIVELUL ROMÂNIEI, PERIOADA DE ANALIZĂ 2007-2017





33

26. Analiza comparativă UE-România a ponderilor tinerilor NEET* pe niveluri, în total tineri NEET, perioada de analiză 2007-2017**


Concluzii:

- se constată o pondere de 42,11% a tinerilor care nu au urmat/finalizat învățământul primar sau secundar inferior (gimnaziu) la nivelul României, din total tineri NEET, cu 1,37 procente mai mare decât ponderea la nivel UE;

- se constată o pondere de 51,20% a tinerilor care nu au urmat/finalizat învățământul secundar superior (liceu/SAM/școală profesională) sau postliceal non-terțiar la nivelul României, din total tineri NEET, cu 1,73 procente mai mare decât ponderea la nivel UE;

- se constată o pondere de 6,70% a tinerilor care nu au urmat/finalizat învățământul superior la nivelul României, din total tineri NEET, cu 3,29 procente mai mică decât ponderea la nivel UE.

40.74%

49.47%

9.89%

42.11%

51.20%

6.70%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%




ANALIZA COMPARATIVĂ UE-ROMÂNIA A PONDERILOR TINERILOR NEET* PE NIVELURI, ÎN TOTAL TINERI NEET, PERIOADA DE ANALIZĂ 2007-2017

UNIUNEA EUROPEANĂ ROMÂNIA


34

ANEXA 1

Cuprinderea domeniilor de pregătire profesională în învățământul dual, perioada 2012-2019

DOMENII DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ/ANI ȘCOLARI

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016

2016-2017

2017-2018

2018-2019

2019-2020

AGRICULTURĂ

CHIMIE INDUSTRIALĂ

COMERȚ

CONSTRUCȚII, INSTALAȚII ȘI LUCRĂRI PUBLICE

ELECTRIC

ELECTROMECANICĂ

ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

ESTETICA ȘI IGIENA CORPULUI OMENESC

FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE

MATERIALE DE CONSTRUCȚII

MECANICĂ

PRODUCȚIE MEDIA

SILVICULTURĂ

TEHNICI POLIGRAFICE

TURISM ȘI ALIMENTAȚIE


35

ANEXA 2

Cuprinderea geografică la nivel național a domeniilor de pregătire profesională, pentru anul școlar 2019-2020

și numărul de elevi înscriși la finalul etapei a II-a de admitere conform datelor furnizate de CNIDPT, colectate în baza adresei VET 2101/25.07.2019.

2019-2020

Fig.1 Domeniul

AGRICULTURĂ

31 elevi


36

2019-2020

Fig.2 Domeniul

CHIMIE INDUSTRIALĂ

69 elevi


37

2019-2020

Fig.3 Domeniul

COMERȚ

289 elevi


38

2019-2020

Fig.4 Domeniul

CONSTRUCȚII, INSTALAȚII

ȘI LUCRĂRI PUBLICE

373 elevi


39

2019-2020

Fig.5 Domeniul

ELECTRIC

537 elevi


40

2019-2020

Fig.6 Domeniul ELECTROMECANICĂ 489 elevi


41

2019-2020

Fig.7 Domeniul ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI 245 elevi


42

2019-2020

Fig.8 Domeniul

ESTETICA ŞI IGIENA

CORPULUI OMENESC

12 elevi


43

2019-2020

Fig.9 Domeniul

FABRICAREA

PRODUSELOR DIN LEMN

86 elevi


44

2019-2020

Fig.10 Domeniul

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

245 elevi


45

2019-2020

Fig.11 Domeniul

INDUSTRIE TEXTILĂ

ŞI PIELĂRIE

229 elevi


46

2019-2020

Fig.12 Domeniul

MECANICĂ

2653 elevi


47

2019-2020

Fig.13 Domeniul

SILVICULTURĂ

14 elevi


48

2019-2020

Fig.14 Domeniul

TEHNICI POLIGRAFICE

27 elevi


49

2019-2020

Fig.15 Domeniul

TURISM ȘI ALIMENTAȚIE

1103 elevi


50

CONCLUZII

1. Formarea profesională inițială în sistem dual, nivel de calificare 3, a

debutat cu clase de elemente de învățământ dual (implicare și susținere

reală a finanțării și a instruirii practice de către operatori economici

parteneri) în anul școlare 2012-2013 la nivelul a două județe, oferta

consolidându-se pe parcursul a 5 ani, ajungând la o cuprindere a 11 județe.

La momentul apariției metodologiilor specifice organizării și funcționării

învățământului dual, s-a înregistrat o creștere semnificativă la nivelul

interesului acordat de operatorii economici, concretizată într-o cuprindere

mai largă – 27 de județe în anul școlar de debut – 2017-2018, 37 de județe

cu ofertă în anul școlar 2019-2020).

2. În sistemul de formare profesională în învățământul dual se înregistrează o

evoluție ascendentă, reflectată în numărul de unități de învățământ

preuniversitar care au introdus în proiectul planul de școlarizare clase la

această formă de învățământ, numărul de domenii de pregătire practică și

de calificări, numărul de locuri din ofertă, precum și numărul de elevi

școlarizați. Astfel, dintr-un număr de peste 1300 de unități de învățământ

profesional și tehnic (inclusiv postliceal), unitățile de învățământ care au

ofertat și au realizat clase în sistem dual reprezintă mai mult de 13% din

totalul unităților de învățământ profesional și tehnic. De asemenea, din

cele 17 domenii de pregătire profesională, 15 sunt reprezentate în oferta

pe anul 2019-2020, iar domeniile prezente pe tot intervalul de timp asociat

analizei sunt Mecanică și Electromecanică, relevante și din punct de vedere

al numărului de locuri în ofertă. Se evidențiază, totodată, creșterea

semnificativă a numărului de elevi înscriși în clasele de învățământ dual(

debut clasa a IX-a), cu o triplare a numărului de elevi înscriși pe ultimii 3

ani, reprezentând peste 12.000 de elevi școlarizați. Există o corelare a

evoluției crescătoare a ofertei cu evoluția numărului de operatori

economici parteneri ai învățământului dual.

3. Din analizele făcute se evidențiază un procent de realizare a ofertei de

aproximativ 76% (ultimii 3 ani de analiză), de asemenea cu un procent de

retenție de la clasa a IX-a la a X-a similar.


51

CHEIA VIITORULUI TĂU ESTE FĂURITĂ DE TINE !

ALEGE DUAL

Imaginile sunt preluate din surse publice, sunt expuse în scop informativ-educațional și nu sunt folosite în scop comercial.

dualanfpisdr.gov.ro/w/wp-content/uploads/2019/11/national... · 2019-11-04 · În anul 2012 apare...

Documents