WLIRCEA c. g--,OSETTI

NUVELEANUL NOU. SPOVEDANIA' UNEI

UX ROMANCA. BALANUL. PRIETENUL MPSZINCA PRIMA CIOCNIRE. IULIP AL MAMEI

BERNARD. LACRIMI DE MAMA.

PORTRETUL LUI MIRCEA ROSETTI

NOVA BIOGRAFICA

BUCURESCITIPOGRAFIA JR.OMANI)L", PA ROL pOBT.,

S:rada Nmnei H fi ladnarT.

1882.

.

.

;

nariaNDE.

--14

AUTOR

VOL111:...4(01 1.-,.0.11111L...1c5c2...

MIRCEA C. ROSETTI

NoT totT care'l plângem se nu ne scur-tam clurerea, cad mult a meritat el acestultim omagiti, acésta ultima desmerdare ainirnelor nOstre. PlapAnda ficire a aminti-HI trebuie se fid mult udata, spre a re-miinea viciie in sufletul omenesc, ce mis-tuie trecutul si se branesce din present.

Se vorbim mereil de Mircea, pentru cael se fia tot-dé-una cu no'f; e bine pentrusocietate, e bine pentru tinerimea mistra,de a'l tine prin amintire langa noi.

Se pkingem gindindu-ne la vieta luI desuferinte; la acea copilarie si tinerete tre-cuta pe patul de durere.

Waide.,...,............

o

PO a NAIUJ

Se gustam prin amintire farmecultului seri : se ne arnintirn de observatiu-nile fine si pètrunddtóre, de glumele de-licate, ce curgeau neincetat de pe bu-zele lui, chiar §i in midlocul celor maimari suferinte, chiar §i atunci and nu maiavea nici o indoiald de sfirsitul seü a-propiat.

Se culegem in fine, ca ultima mângd-iare, ceea ce ne póte lasa acestd viéta a-tat de scurta printr'o suferinta neince-tatd de 28 de ant

Mircea s'a ndscut la 16-28 Ianuariii1850 la Paris, in timpul esilului patrioti-lor românI, in urma evenimentelor de la1848. Conceput i purtat in primele clo-cotiri ale sirntimIntelor genercise ce se re-versati din marele sufiet al mamel si altatdlui seri, Mircea pare a fi primit de laacestd origine focul sacru al simtirel.

Mic, el nu era ceea ce se numesce o-bicInuit un copil stralucit ; nu fermeca pa-

II

spiel-

III

rintii prin precocitatea, prin glumele si prinjocnrile IA der ii desmerda stand adeseacu capul pe peptul lor ; el era, cum suntmai adesea in copilaria lor Omenil supe-rior'', un copil ce se desvolta incet ; vorbeaputin der tot-de-una nemerit. Parintii ailpastrat cuvinte de ale copilariel fiului lor,cari aretail de pe atunci o inteligenta su-periOra, sub esteriorul sal greoiti, caci mi-cul Mircea era cel mai solid si mai sane-tos din copii d-lui Rosetti.

La versta de patru ani si cate-va luniavu un accident nenorocit. Era in trasuraimpreuna cu mama si sora lui ; jucandu-se,se racjima de usa; acesta se deschise farade veste, si copilul se rostogoli pe paveti;rota din urrna a trasurei ii trecu pestepiept. Mama 14 in culmea desperarei, darneperclendu=s1, ca in nicl o akä ocasiune,presinta de spirit, isi lud copilul in bracesi intra intr'o farmacie. Baietelul nu simtednimic de cat ua tuse cam astmatica. In

IV

farmacie s'apoi acasd i se deterd tOte in-grijirile medicale i medicil declarard cd ac-cidentul acesta n'a lasat nici ud urmä.

Un an dup'acest accident astma sedeclard. De atunci bóla nu l'a mai pdra-sit. Vestitul doctor Trousseau, in ingrijirilece ii dete necurmat, descoperi dupii cat-vatimp cd suferea i de gutd, mostenire dela mosil sei. TOte somitatile sciintei de-terd ingrijirile lor acestui copil, ce era unsubiect rar si curios pentru cercetärile lor.Doctorul Trousseau scrise chiar, intr'unadin lucrdrile sele, despre casul miculul Mir-cea, demonstrând o teorie noud despreastrna in raport cu guta.

Cu tote acestea, micul Mircea crescea sise desvolta, in fisic §i in intelegintd. In divacand fu permis patriotilor romiinI a rein-tra in Ord pentru care el 41 sacrificaserdaverea si cei mai frumosi ani al tineretiilor, Mircea avea sépte ani.

V

De ad inainte, tote luptele sustinute deparintii sél si de amicii lor politici, pen-tru rAdicarea sociall si politica a Roma-niei, se petrecura supt ochii sëL Inimasea batu de tote nobilele simtiminte, pen-tru propagarea cdrora toti ai sel erail ceimai neobositi apostoli. La acéstä scOla ise forma spiritul sufletul. Apoi and a-césta educatiune morala fu desdversitä princultura intelectuald, prin studiele largisolide, la cari el se deda cu ul adevdratapasiune, Mircea sciu se probeze cä era ca-pabil de a deschide noul i vaste orizon-turi principielor i simtimintelor in carifusese crescut.

In 1864, in urma loviturei de Stat, fa-milia lui Mircea se retrase la viia d-lui IonBratianu langa Pitesci. Ambele familii, IonI3rätianu i Rosetti, nu formara de cat unasingura, unite prin farmecul acelei amiciinestramutate, care a legat tot-d'a-una pesefii lor. Ua inima i ua inteligenta ca a

i

VI

lui Mircea nu putea de cat se profite dinvieta in comun a acestor doui Omeni, a a-cestor cloud familii.

Evenimentul de la Februariti 1866 rea-duse pe familia Rosetti in Buouresci. Mir-cea, care studia de mai multi ani in casd,supt directiunea mamei s'a pdrintelrffincepu a urma regulat cursurile liceuluiMate! Basarab.

In tot acest timp, bOla de care suferianu inceta de a '1 chinui. Ea se manifestain acéstä periOdd prin accese destul dedese de astmd, cari desvoltail din ce ince mai mult emfisema pulrnonard, pro-dusä de ensasi astma. De eke sute de orinu am vecjut atunci pe acest tnër cu fataatat de simpatica, cu ochiul atat de es-presiv, indouit supt greutatea suferintei

respirand cu mare anevointd, si totusiplecat pe cartea sea si studiind neincetat.El se intrerupea nurnai din timp in timpspre a spune uä glurna, ud epigramd; se

seri,

lui,

VII

intrerupea Ana. 0 mai bucuros spre a spuneun cuvént de mângalere recunosc6tOre ma-ma séle, care cu o nespusa duiosie nu '1perdea nici ji nici nOpte din vedere.

In 1871 Mircea, care terminase liceulsi a cdrui sänëtate slabise Arica in urmamai multe bronchite, pl6ca in Francia, cuparintil 1 cu fratii set in incloitul scop dea V completa studiele si de a ingrijisénatatea cu ajutorul maiestrilor sciintei. Cutote ca fu silit a merge cu mama sea lafelurite bai, s'a sta ernele in Pisa, in Nizza,in Ncapole, in Menton, totusi in anul1873 el 1sT trece cu succes bacalaureatulin Paris. Apoi, de si inamic al titlurilor,el intelege partea practica a vietei, faceconcesiune prejudecatilor, si se pregatesced'a trece licenta in litere i esamenele cur-surilor facultatii de drept, unde si trecu cusucces primul esamen i se pregatise atrece i pe cele-l-alte.

Studiele universitare regulate nu '1 ocupaii

ti

VIII

ens6 de cat in a doua ordine ; adev6rataat ragere ail pentru densul studiele filoso-lice, mai cu deosebire cele ce se ating decestiunile sociale. Este apr Ope de prisos adice cd un asemenea spirit nu putea seimbratiseze alte idei, de cat cele mainaintate.

In Paris, in acest vast cerc de lumini,vederile i se largesc, spiritul i se radica ;el intra chiar inteuä parte din miscar easociald si politica a acestui laboratoria alsciintei sociale. Actiunea lui era conclusäde simtimintele generOse in carl fusesecrescut, cu tendinta, neapëratd ori-cdruitene'r ce 'ssi are inima bine pusa, de amerge mai departe, de a trece peste pre-judecdtile si imperfectiunile societatif incare träim.

Cu tOte acestea, Mircea nu era numaiomul abstractiunii. Natura il indestrase intOtä puterea, cu rationamentul trebuinciosspre a face dinteensul si omul practicei,

lx

al aplicatiunii. Ast-fel s'a revelat el ancadin anul 1876, cand incepu pentru densuladevërata epoca a produceril.

In scurt timp el se face cunoscut, iubitpretuit in numerOse cercuri la Paris si

la Roma. Irnmonnentarea marelui cetatiantrances Michela fu pentru Mircea primaocasiune, in care se areta talentul sèü o-ratoric. La banchetul ce intruni sése sutede studenti in sala Ragache, a doua gidupa immormentare, Mircea Rosetti rostiun discurs, care produse ua adinca impre-siune, atat prin inaltimea vederilor si no.bleta simtimintelor, cat si prin puritatea

frumusetea formaDin acea cji reasicurat el ensusi: asupra

aptitudinei sele oratorice, luâ adesea cu-ventul in public, si vocea lui sonora, fata-Iespresiva, forma-I artistica si cugetarile-IluminOse, furl tot-d'a-una salutate cu unadev'erat intusiasm.

Inteua intrunire facuta in scop de a a-

si

si

x

junge la uä fraternisare a studentilor detOte nationalitatile, Emile Gautier, oratorsocialist fOrte cunoscut in Paris, rosti a-

.

ceste cuvinte: Prin ruinele ânca fumândeale Strasburgului, se intindem mAna fra-tilor nostri din Germania. 0 mare fur-tuna se radica in contra acestor cuvinte,atat de marinimcise in fond, si intrunireadeveni tumultucisa. Mu IV se adresara a-tunci la Mircea, conjurandu'l se caute apotoli spiritele; el cedâ staruintelor atni-cilor se'f, si reusind a face se fie ascultat,readuse, prin caldura espresiunii, prin soli-ditatea rationamentului seti, linistea si ar-monia in sinul intrunirii.

Discursurile lur in asemeni ocasiuni, erailadevdrate consilii ; el cauta a indrepta e-rorile si ratacirile pe car! le observa inmiglocul societatiI unde se afla. Predicamoderaiunea in forma, si caldura si cre-dirqa in fond. La un banchet dat in 1880in Paris in onOrea d-lui Bignami, directorele

Xl

unui (liar socialist italian, Mircea c}ise

amicilor sal politici aceste profunde cu-vinte : Cred ea Lavelay cu lstoria pro-prietayil i Stuart Mill in ultimele sale lu-crari aü facut mai mutt pentru socialismde cat Proudhon cu faimosul sëü strigat :La proprietei c' est le vol (proprietatea estehotie).

Ce n'ar fi facut un asemenea om, décdsanatatea 'f-ar fi permis se intre in vietapractica a terei sale !

Mircea arata in acela timp ce putea sedevina ca scriitor. In 1876 el publica primasea nuvell, Spovedania unei murinde; urmaapoi in 1877 Blanul, 0 romeincd, Priete-nul meg lem ; in 1878 dete publicitatei nu-vela Zinca, apol in 188o Prima ciocnire.

El publica tot-de-o-data intr'ua brosurastudiul sail, atat de insemnat, asupra ma-gistraturei, propunend neinamovibilitateasi sistema electiva pentru intarirea aces-tei a treia puteri a statului.

II

XII

In limba italiand, in almanachul socia-list din Milian, el publica un studiü asu-pra avocatilor, intitulat ,Prostituirea ade-vIrulur .

In limba francesa, el scria pentru undiar, o mica nuvela 141 mamaBernard' .

Tote aceste diferite lucrari, cari nu e-rail de cat un inceput intr'ua cariera ceera se fie stralucita, pOrta sigiliul per-sonalitatei séle bine caracterisate. Semetie

inaltare in cugetari ; forma purl si ar-tistica ; patriotism, revelandu-se in scop, infond si in forma ; inlantuire perfect& in tOte

deile sele, pe basa acelorasi principie so-ciale i politice.

Mircea era de ua fineta si de u4 de i_catetä rarä in analisa simtimintelor; acéstaarata propriele sele simtiminte. Mama erapentru densul un obiect pios si miscator.Si cum ar fi putut se fia intr'alt-fcl, pen-

lulifi al

i-

XIII

tru un suflet ca al sal, and avea neince-tat sub ochi tipul eel mai sublim !

In nuvelele séle, caracterul cel mai inalt,natura cea mai alésä este tot-de-una marna ;acestä mama e numai iubire i devOtament;ea este capabila de ori-ce sacrifici, caciviéta nu i se pare a fi a lei ci a copii-lor iei. In primävera anului acestuia andMircea ash' greil bolnav, incepuse o nu-vela, al cdrui titiu era Lacrdmt de mamd.

Este ua perdere sericisä cä n'a mai pu-tut sfarsi acea scriere.

Mircea a publicat i ate-va incerarisocial; precum : Ciirmuip Ciirmuitori,lurrare publicatä in qece numere ale Ro-

-anauhd, uä criticg asupra Filosofiet sciin-fd i asupra Comentarielor decla-ratiunei drepturilor omaui" din 1789, cuocasiunea esirii de sub tipar a cartel d-luiErnile Acollas.

In micilocul acestor mid lucrari, cariintrerupeati din timp in tirnp monotonia

ci

XIV

unei esistente chinuite de o suferinta ne-induplecata, Mircea cugeta neincetat la oopera de cea mal mare insemnatate. Subtitlul st&pnii nostril', el pregatia uã scri-ere care, spunea fratilor seT, ca va fiopera luI cea mare. Ea era un studiücritic al societatil, in forma de Consiliedate de un sclav stdpii nzdut sea.'

El voia se coprinda in acésta lucraretOta organisarea sociala ; in acest scop elstudiase i studia neincetat legislatiuneatutor terilor civilisate, tote iormele de gu-vern, instructiunea publica in tote tdrile,administratia financielor, justitia, politia,politia moravurilor, prostitutiunea, etc.

El lucra the dece ore pe di, ori dethe ori bOla nu'l strivea; necontenit eracu cartea i cu condeiul in mâna, adunândnote i insemnând ideile autorului i cu-o-etarile ce isvorail din lucrarea oindireIsi3le asupra operilor ce citia. Nimic dintot ce este insemnat in literatura in

,

i

XV

sciinte nul era strain : nimic insemnat nuaparea se nu fia indata citit de densul.

Numerul de note ce el lasa, este forteinsemnat. Multe dintr'ensele nu se pot in-telege de cine nu l'a urmarit pas cu pasin lucr'arile sele. Unele ense din acestenote sunt destul de lamurit clasate pe su-biecte, §i este cine-va care va sci se leinteléga 0 se Lea pe ori-cine a le intelege;acesta este cel mai bun amic al lui Mir-cea, este confidentul gAndirilor sae, esteacela care inlocuia din când in când langabolnav chiar pe mama sea, este fratelesëü Vintila, cel mai iubitor §i mai devo-tat dintre frati i cu care, find mai po-trivit la versta, a putut avea mal marllegaminte.

Nu este indoiala ca tin asemenea frate §iun aa amic nu va lasa se fia cu totul per-dute pentru societate, cel putin ua parte dinmaterialele adunate de lucrätorul 0 de cu-getatorul neobosit ce nu'l mai 4vern prin-

XVI

tre noi. Aceste materiale, fid :;;i in forme,cum ne r6min, pot avea pentru socie-tate un interes real si pentru cititori o viieatragere.

Cu tote cd Mircea era un scriitor dis-tins, el era incl mai mult orator, ceeace parea a'l destina la un mare rol poli-tic, de Ore-ce conducerea este mai mult acelor ce sciii se manuescii cuventul, decat a celor ce scia se mänuescä péna.

El nu scria fära Ore-care anevointd ;vorbia ensd cu o inlesnire admirabild; sitocmai atunci and vorbia sub inspiratiu-nea momentului, era mai seduce"tor.

Intr'o intrunire politica electorald laVincenne, fu silit se vorbOsca, farã a i selasa timpul se cugete un moment ; anun-tat publicului de preedintele intrunirii,atunci când cduta Arica a se apara de a-cestd grea insdrcinare, privirea lui se opripe un drapel ce purta inscrierea ,Liber-tate , egalitate , fraternitate;" cu acestä

XVII

temd ata de mult tocitd, el gasi totu§1cugetdri noui §i originale, interesâ i cap-tivA pe auditorul sëü, care! facu o ova-tiune intusiastd.

La Roma, in 1877, se fdcea o mani-festare comemorativa a mortei Mazzini,pe mormentul lui Quadrio, discipol distinsal marelul cetatian italian. Mircea Rosetti,impreund cu fratele sëü Vintild, duserd ocunund de imortale spre a o depune pebustul Mazzini, in numele democratilorroman!. Intentiunea lui Mircea era de adepune acestä cunund, dicend numai atAtacd e din partea democratilor roman!. 0data ensë primul cuvent rostit, tempera-mentul seri de orator il impinse mai de-parte ; in loc de cAte-va cuvinte, el rostiin limba francesä un discurs, atAt de binecugetat i atat de calduros simtit in catauditorul sëü fu micat pene la läcrimi.Când termin5, , mai multi barbati insem-

lui

lui

XVIII

natl. 11 imbraciard ; toti cereati fidpresintatI spre a'f stringe maim.

A doua cji presedintele cercului repu-blican ceru Mircea i fratelui sal Vin-tild se le facd onOrea de a veni la intru-nirea membrilor cercului, ce doriati s'd lefacd cunoscinta. Primirea fu din cele maIonoratOre; presedintele dise membrilorcercului, presintandu-le pe Mircea: n'arntrebuintä se ye spun cine este, il cunOs-cetl, l'atl audit ieri;" apoI ii adresd cu-vintele cele mai magulitOre. Mircea res-punse cu Ufl noti discurs, care avea detemd, ca mai tote discursurile sele, totscumpa patrie- romând, despre care inRoma mai bine de cat ori unde se puteavorbi cu mai multd cdldurd cu mai multresunet.

Dupd acésta mernbrii cerculuI si altI nu-merosI cetdtenI, depusera car* lor ladomiciliul fratilor Rosetti.

Mircea, repetim, era ndscut orator ; avea

sel

In!

luI

vi

XIX

vocca, gestul, frasa :?i mai pre sus de cat tot

ochiul ; cu ud privire 1§1 judeca auditoriul ;

apoi 41 mänuia ast-fel subiectul in catca.,tiga pe toti ; chiar cei cari la premiseil desaprobaserd pOte in cugetul lor, la con-clusiuni il aplaudail.

Lucru destul de rar, mai cu sanä lascriitorii §i oratorii Romani. Mircea nu spu-nea nici ud frasa de prisos; totul se in-lantuia, totul era trebuincios pentru des-voltarea subiectului sal.

Nuvelele ce el a publicat n'ail numaiintentiunea, mai mult sal mai putin ba-nald, de a spune uä istovid, destul de bineconceputd §i povestitd, 'pentru a fi cititdcu placere. Tote ail un scop mai inalt;cele mai adesea acest scop este de a bi-dui ceia ce i se pdrea un viciil sal laprejudecatd sociald ; tot-d'a-una ele fac a-pologia simtimintelor inalte, patriotismul,generositatea, devotamentul, etc.

Cu cat mai nesuferite ar fi fost sufain-

XX

tele sele aprOpe neincetate, deca iubireastudiului i farmecele unei irnaginatiuni bo-gate s'a uner cugetari profunde nu l'ar fifäcut se uite in parte propriele see dureri.

El is! iubia biblioteca cu un fel de iu-bire parintesca; o completa meretil) si sprea o ingriji nu avea incredere de cat infratele sëti Vintilä, cel mai metodic dintrebibliotecarf.

Din anul 1878, sanaatea luf Mircea in-cepuse a se ruina cu o mai mare repecji-ciune de cat mai nainte. Iernele mai cu o-sebire Ii erati cumplite, de si petrecea in Ita-lia. Dcimna Rosetti, sta luni intregi, cu elsi langa el. Ea era pentru dCnsulgarde-malade, bucataresd, arnica., lectrice,tovards al cugetarilor sele, i lupta, cumintea cu ingrijirilel de tot felul, spre

1) De la versta de 20 de ant el n'avea de cat unasuta de fraud pe luna, pentru imbatcarnintea §i t6tetrebuhnele sele personale; abia de vre-o tret ant avu200 pe bull. Cu t6te acestea, a fácut o biblioteclfrum6s1, variatg.

mama,

i alésä.

si

XXI

a retine un suflet iubit in corpul ce sld-bia mereti in bratele-I mangaietOre.

Vera Mircea se simtia mai bine ; el mer-gea la Paris ski la bai, er and eramai bine revenia in tell., uncle tatäl seri,pironit de datoria de cetdtian, sacrificasimtimintelor lui patriotice, dorinta cea maiarcletóre si detoria de tatd si de sot de ainsoti pretutindeni pe sotia i pe copil sei.

Anul trecut Romanulti intra in al doua-cjeci i cincile an al esistentei see. Unmare numer de cetatiani voirg se ofere, cuacesta ocasiune, d-lui Rosetti un banchet,in care se 1 arate simtimintele lor de recu-noscintä, de tot ce a facut pentru a-cestä Ord.

Acestä serbare intruni, firesce, intréga fa-milie Rosetti in Bucuresci. Mama maianteiti i apoi cei trei fii venird de la Paris.Nimeni, din cine 'i-a veclut in sera sosireilor in Bucuresci, n'a putut se uite simtireaclureresd ce a incercat la vederea hit Mir-

el

XXII

cea, a cdrui stare bolndviciósd era acumisbitóre.

Totusi, in mangaierile i multdmirile vie-tel de familie, sdn'etatea incepu se revind ;de mult timp pdrintii nu avuserd fericireade a intruni la masa lor, pe toti copiii, pefiica si pe cel trei fii al ei.

pilele mai bune ale lui Mircea nu eratiensë de cat scirele ce apare intre doui nori.Ud umbra négra intuneca mai neincetatfericirea parintilor. Ingrijirea munceade doue-cjeci si opt de an! ar fi sfärdmatde mult propria lor esistentd, déca ud spe-rantd nemarginitd, ud sperantd tot atat demare cat le era si iubirea, nu le-ar fi rä-dicat neincetat curagiul si nu le-ar fi datputerea de a lupta.

Ce nu spera i in ce nu spera pdrintiilanga patul de durere al copilului lor! Ni-mic nu le margin este speranta ; fie el i cuspiritul cel mai tare, tot vor spera chiar inmiracol, in supranatural. ET ati trebuintd de

ce'i

xxflI

acestä speranta, i o clddesc chiar cu a-magiri voluntare ; alt-fel n'ar putea se luptein contra durerii, V-ar da sufletul inaintede copilul bor.

La banchetul oferit d-lui C. A. Rosetti la27 Septembre, anul trecut, Mircea avea degand se ia cuventul; se concertase chiar cufratii lui Vintild §i Horia asupra subiectuluidespre care voia se vorbescd. El era ensdforte indispus i abdtut. Cu tOte acestea,veni la banchet ; der mai nainte de a seincepe discursurile, el se sirnti de o dataforte ; puse pe ascuns batista la gull§'o umplu de sange ; atunci se retrase catmai pe tdcute din sald, ast-fel cd putiniprinserd de veste la plecarea lui. Abia a-junse acasa. i avu o mare vdrsare de sange.

Forte dureros se sfaqi pentru familiaRosetti sera de 27 Septembre, inceputdin veselia banchetului.

De atunci Mircea n'a mai avut de catputine cjile in care s'a simtit ceva mai

reil

XXIV

bine, spre a face in prima-véra cAte o scurtäpreumblare la sosea, insotit de mama sea.

Iérna el a petrecut'o in camera sea ,sub ingrijirile neobosite s,i nesfersite alemamei si ale tatdlui seu ; chiar convor-birea 11 obosea si nu prirnea de catfOrte rar. Singura lui distractiune era ci-tirea; dimineta citea cliarele i cjiva, plecatpe cartea lui, el citea i nota neincetat.

In miglocul suferintelor lui, cea maimare grija a lui Mircea era de a nu facese sufere pe cei ce'l incojuraU; glumele, cu-vinteIe de spirit, observatiunile satirice

curgeaii din buzele liii, i faceati nu numaipe parintii sel der chiar pe medici se uitecâte-o-data mistuirea fisicd, prin vigórea

vioiciunea spiritului.In Mali trecut, pdrintil creclurd cä o

schimbare de aer ar face bine fiului lorse mutard cu densul la sosea, in fostelecase ale d-lui Daniileanu. Der bóla nein-duplecatä Ii facuse opera; Mircea se sim-

en

si

XXV

tea tot mai reti ; astma si emfisema avu-seserd ca consecintä o ipertrofie a inimei ;Ancä din anul 1878, medicii semnalaserdacestd noud complicare in starea bolna-vului ; acum el nu mai putea respira decat cu mare anevointd; era lucrul cel maidureros a'l vedea in silintele ce facea sprea aduce aerul in plamânii seT. Abaterea,care din timp in timp II prindea §i'l facease vorbescd despre s1in2itu1 sëü apropiat,acum venea mai adesea. Ascundea de pa-rinti tristelc ml gandiri, der sinitia tre-buinta a le descoperi surorei sele, carepetrecea ore intregl in lacrdmi, in urmaacestor durerOse confidente.

Medici!, cari erati in acelas timpbun! amid, creclurd cd nu le este permisa ascunde mai mult timp parintilor stareadesperata a bolnavului ; cu tote acestea,totu-si nu cutezard a vorbi, a rddica cutotul speranta, care in timp de 28 de anide ingrijiri de tot felul, sustinuse puterile

i

XXVI

parintilor; cine §tie ? 41 cliceati ace§tia,pete o minune a naturil I §i. lupta incontra mortel neinduplecate urma.

Mircea voia se trdiascd; el sirntia in-tr'ensul comorile pe car! le adunase inatatia atii de studii §i de cugetari, i nuse putea mangaia de a le duce in mor-ment ; el iubia vieta, pentru cd sufletulsal plin de simtiri nobile, gasia un far-mec nespus in a produce tot ce simtiapentru binele poporului §i pentru mângaie-rea parintilor sel ; ,bietul tata, cfise elciii-va inteud qi ; cate sperante a pus elin non

In urma unor micarl' ale medicilor, pa-rintif chiemard de la Paris pe al doileafiih', pe Vintild. De .i acestd chiemare fuinconjurata de tot felul de precautiunf,spre a ascunde bolnavuluf causa pentrucare se Idcuse, totiO Mircea nu era om anu intelege ce insemna sosirea frateluf seri.Der placerea de a revedea pe amicul

s65 iubit, pe acela care'i impartdia tOte sim-timintele, care '1 intelegea tote ideile, era a-tat de mare, in cat dupd sosireabolnavul avu c)ile ceva mal bune ; masa pa-rintescd intruni din no5 de cate-va on pe in-trega familie, afard de al treilea flu, Horia,ce se afla Ana. la Bruxelles, si pe care nucuteza5 se'l chierne pentru a nu speria pebolnav i póte fiind cd ei tot sperail ancd.

Der orele trecea5 triste §i tAcute §i secitea pe fata fie-cdruia uä ingrijire mortald ;

inimile era5 strivite sub ghiara durerii,buzele era5 inclestate.

Mircea devenea tot mai slab; micdrile ini-lui ipertrofiate fdcea5 se tresard la fie-

care bane intregul s65 corp; se vedea5 laOre-care departare pulsatiunile violente alearterelor Sermana mama veghia cliva i nOp-tea langa densul, ca perdutd intr'un vis In-grozitor; era acum maT mult de cat ori andca nfl suflet deslipit de acestd lume, carenu mai esista de cat pentru furl sèü iubif.

XXVII

luI Vintill,

mei

XXVIII

In qiva de 20 Iuniti, pe la 1 2 ore, parintii,impreund cu Vintilä, trecurd un moment incamera de mancat ; ud servitOre chiernaIndata pe Vintild din partea lui Mircea.

Mircea Se simtise murind i 'I cbiarnase.Sdrutd-më, cpse el ml Vintild, cu

dar cu destul calm.imbratia, §i'l sdrutA. cu

Te iubesc, 11 c)ise Mircea.... scii, bi-

blioteca mea este a ta.... ce mai am im-partiti intre voi trei....

Vintila speriat, voi se ingane cate-vacuvinte de imbarbdtare ; parintii intrard, IIsdrutard, se sdrutard, der el, sdrutandu-1le dise : nu ye mai pot face acum decat duren §i agonia incepu ; in cu-rend sosi sora chiamata in tOta graba.

Mama lupta prin tote micilOcele, impreund

cu toti ai seT, spre-al smulge din noti mortii,

der la doue ore §i jumetate Mircea espira,lipit de senul aceleia ce se pOte clice cä l'aalaptat trei-deci i doui de ani si jumaate.

Vintild ii

i

XXIX

N'a fost o despartire, a fost o sa§icre, celasa ud rand tot-de-una s'angerânda ; mamacu sociul cu copii ei, II spälara cu apä simirodenil, il imbracara; ea il peptena si apoise puse langa el si urma a '1 freca, a 'I man-gala mâna, intocmai cum fäcuse pen'aci, spre

a 'I restabili circulatiunea §i spre a'l miingaia.

Adoua-cli la 8 ore sera se facu immor-mentarea care fu ceia ce trebuia se fie.

Nimic pentru ochi, nimic pentru desertd-ciune; totul vorbia numal sufletului. Se vedea

carul mortuar al sdracului, cu doul" cal, fdra

imbrdcaminte de doliii, cum il ceruse Mircea;

der acest car era irnpodobit de mânele ami-cilor ; fia care aduse flOrea sea, semnul seride iubire pentru amic, omagiul seri pentru o-

mul superior ; negrul cadru al carului, dispd-rea cu totul sub florl, cunune §i verdetä.

Nu se facuse nici invitatiura, nici avisuri;lumea aflA din intemplare sute de Omenidin tote treptele societatl venird, cad iliubiati, 11 plingeati ; ei era5 forte nume-

si

si

%XX

rosi, i scurt li se paru drumul de la soseala cimitirul lui *erban-Voda.

Cu tote acestea, calea era forte lunga,nOptea venise, cand clece brace amice

radicarã cosciugul de pe carul mortuar.In intunecimea acestui cimitir plin de

marl arbori si de triste monument; lu-mina faclelor 0 a candelelor, tremurand prin-

tre morminte aretaii calea ultimel locuinte.Luna se radica d'ul data ca cum voidensa se salute pe cel care se ducea.

Nu se augiati de cat pasii pe nisip si sus-pine inabusite. Era durerea, durerea deplina,intunecata, fard litanil i fard marsuri fu-nebre. Mama, tata, fracil, amicii se plecaranä ultima Orã pe cosciug, 11 mangaiara dinnori, dér in tacere, i apoi nu mai remasede cat micuta candela care arëta cã tinsuflet lipsia din Romania.

Emil Costinescu.

si

si

ANUL NOU

ANUL NOU

Am sinatit tot-d'a-una uà stringerede .',InitnA la sfirsitul anului ;i, copilanca,, cugethile mele se indreptatimai mult spre eel ce se sfirsia deeh spre eel ce incepea. Ace le dou6-spre-clece loviri ale orologiulut, sem-nal a;teptat al imbrätistirilor s'al urä-rilor, acele lovituri ce tainic resurain mijlocul strightelor s'al risetelor,au avut tot-d'a-una ceva dureros pen-tilt mine. Cum? Ina qiceam ; toifericiti ca s'a sfiqit anul ! Nici unsuspin! Fost-aii toVi nenorociti ? Ce ?

- 6 -

nici unul din ei n'a iubit in anul cetrocu? Top nenorociti sed toi ingrati!grOsnicA

Este ore inerinte natura nóstre aermta in yea schimba sOrta,a trdi mai mull in viitor de cat inpresinte, a voi tot-d'a-una noul i 'nved noul !

Goethe fäcut-a se vorbescd, ome-nirca prin Faust?

Weft vr'ud, chart, (lice lui Mephis-topheles iubitul Margarita, d6ert vr'uitdata void (Tice cesului de fatit opre-ste-te, esti frumos, atuna iu pop.arunca in lanturi, atunci consimt sem6" inghitA pamentul, atunci se suneclopotul mortilor, atunci esti liberatde serviciul se se oprésch ca-dranul, se cap, acul si lumea se sesfirsésch pentru mine."

Da, este in firea nOstrii d'a voi ne-curmat se ne imbun6t4im sOrta, se

dilemii!

a'll

ted,

- 7 --

credern viitorul niai. frumos de cattimpul de faV1, se vedem Iilcle tre-cond fifth de phrere de fell, s'mtep-thm cu nerithdare cele ce sant a veni.

D(Sca tinIpu, qice Bouillier, d6caacul ar merge pe cadran daph dorintaF;i nerhbdarea nOstrh, n'am avea nhvi6til mai lungh de cat aceea a unorinsecte crI cresc, imbëtrancsc i morin cate-va ore."

Acestil credinth Iii viitor, acea do-rinta de lacrari noui ne este folosi-Ore ca on-ce sinitimOnt inerinte speciei.Ar fi dee"' pe atilt de puerile cat §ide zadarnic d'a '1 nesocoti. Nu in con-tra liii voiesc a rhdica vocea. Nu incontra atepthrii nerribdititOre a neon-noscutalul, 111.1 in contra veseliel cetoti simt la anal non voiesc a pro-testa.

A;;tepte onml minunt de la viitor,de vreme ce aa 'i este natura; aite-se

- 8 -

la el eu incredere, iubesat'l mal multde cat trecutul ;ii de cid presintele !Der acesta se nu '1 impedice d'a '0reaminti ce nu mal este ; asteptareafericirii viitOre se nu '1 &di se uitedulcele si duiescle ore ce a gustat intrecut: acesta as.): dori-o. Se nu fimingrati; ingratitudinea, ca tote vitiile,este va6mátóre individului; s'apoi (Atedulci suvenire, cite invetiiminte ineel mai dureros sea mai ne insemnatan! Natura nu cunOsce stirpiciunea.Clit ar fi de dureros §i vt6mtor caomul se nu culega rOdele crescute pelocul udat cu lacrilmile sele ! De ceel n'ar da la 31 Decembre WI rea-mintire celor ce nu mal sunt !

Strigilte de veseliA si de feri-cire, linistiti-v6; nu ye voiesc rail !

DuiOse sCrbätori ale anulul nou,pe pace ; nu vitt se turbur a vO-

strá veseliA. Departe de mine d'a voifill

- 9 -

se 'ntrunesc lacrima cu risul, durereacu. plhcerea, suspinul cu. speranta inacele (file fenicite, in cari omul parea fi reghsit increderea copiläriei sele.Acesta ar fi a dori ceva contra Da-turei, an fi a privi vieta supt ua falsh

ar fi a rechdea In erorile a-cad religinmi, atilt de puternich finch,care a facut atta rëfi omenirit Denin ce ar fi mai putin vesel d'a serbaun an ce nu mai este de ciit d'a serbaun an ce 'neepe, child ensa0 mOrtean'are nimic hist in sine0?

S'a privit mult timp, 0 se privetefinch, mOrtea en greza; §'acestrt pre-judecath, ce tinde a dispare cliii na-tiunile civilisate, supsisth finch numaidin causa unor credinte religiOse. Cutote acestea mOrtea n'are nimic in-tristAtor: ea nici ca esista. Nimic innatura flu mOre, nimic nu se nmte:totul se transformä. Acesa.], transfon-

lumina.,

10

mare necurmaM a materiel, considerataintr un mod. subiectiv ml póte avea ni-uic penibil, din contra, ea este mAnga-ietóre pentru speci. intr'un mod obiec-tiv, neap'erat citi ea face pe imidividse sufere nil data C,nsi; transfor-marea naturalit a materiel nu potecausa onmhil disperarea ce ideia s6itvederea mor0l produce in sufletelereligiose".

Aa sthnd lucrurile in natura,, cnmreamintirea anulul ar putea in-tuneca urt serbare ? Cita ceea ce esteadev6r en materia, este i en timpul,care §i dhisul n'are iliCi inceput iliPisfir;it.

Se nu prMiim d6r sfir§itul anulmca un ce dureros : se serbam pe eelcare incepe, cum se face full., d6r seserbam pe eel ce se sfir§esce.

IDe ce se despartim cu giiidul cceaee in fapt este unit? Se serbam in s6ra

- -

; nici

sfingt

li

11

de 31 DecenThre tineretea in anulnal : der se serbAm §i betrrinctea inanul cel vechiii. Se ne pregiltim aculege florile Ce vor r6shri, der se nuuitiim d'a aduna ródele ce sunt cepte.S'avern incredere in viitor, der se nefolosim de treeut, spre a ne bucuramai bine de presinte. Se strigrun trii-imciti 1876, der se nu uitthn pe 1875.

Paris, Decembre 1875.

SPOVEDANIA UNEI MUR1NDE

STOVEDANIA UNEI MUUNDE

. Intemplarea fii,en ca hartielemull incercatei familii X se vina inmanele nóstre, hârtii din earl multeinvotaminte s'ar putea trage, cacT. multesuferb* ne fac ele a cuMisce.

Publican', fara a t;sterge schimbanimic, afar de numele propril, tretscrisori ale sarmand dOmne X (Flo-rica) scrise din Nina, care sora sea(Marióra) la Bucuresel. Sunt 'Jae OILdin aceste scrisori, earl vor pareaunora prea aspre, seti póte chiar ne-drepte, este ens'e firesc ca Florica 86,fia im)sprita contra crediniclor civi

.

q'a

Fi a

16

lisaiuriii mistre, ea care atilt de multa plans_ pentru c'a iubit ! Este fi-rese ca ea, lovititi d'uit b6lit care atiltde mult atI simtirea, se nu simtil,se nu scrie ea noT, d'aceia nu cute-ziim a ,,terge nimic, de tem5, d'a nudenatura totul !

Florica chtre MarióraNizza, 27 Martie 187 . . .

Voi-vel, dulce surióril, a citi scri-sórea ce ? Credo-Yet tu chanctI sunt demna d'io, parte din awistrA inbire? Nu rig cc se petrecein inimele velstre, nu sein cum vettprimi aceste rinduri ce yin de labiata Florica vóstrri4 ma scia de nule vett arunca eu pripiti, de t6mil caele se ye milnjescit pe voi earl suntetlcurate de orl-ce p6cat. Nu tifl ce

ti-o trinnit

17

ganditi, nu sciii de 'ml veti putea da,de milh, acea iertare ffiriti de

care rm voiii a nmri ! Dex eine 'milspune ch me veti crede ? De ce senu ye nairq spuindu-ve c mor,care v'am mintit in ultima shrutarece v'am fost dat ? Cum ati crede uhfiintil care crdcat jurilmintele, care

fugit de, la sociul chruia jurasevecinicA, credinth, care v'a litsat inlacrimi spre a se duce cu cel ce ocum m'a,01 crede pe mine, care fhril,nici ui impotrivire m'am aruncat cufoc in bratele omuluX iubit, care thriinici lla lupth am lhsat p'un strain,cum il numesce lumea, se'ml §tergitisfilnta shrutare ce mama 'ml dasecu pufne ceasuri. mal 'nainte !

Anch and a mama' duiósh vocegichidu'rni. 4llnic cu iubire : fetico,al radare, eine scie, póte cu timpulbilrbatul Ceti se va schimba, póte

2

- -

fiii li

eti

l'aa

iubia,

- 18 -

blandeta ta, dragostea ta nemrirgi-nitrt, strtruinta ta d'a '1 iubi Ii vordeschide ochii. Nu iuta, dragrt, crt su-punerea este datoria nóstrA si crt asuferi este sórta femeiel". Aud acumacea sfantrt voce, der atuncea mrtrtu-risesc citi nimic nu vedeam, nu sim-tiara, nimic nu doriam de cut pe el,pe el !

Nu Kill cand, nu scia deca voitiputea sfirsi a mea durerósrt spove-danirt, nu scift de nu me vorptme intru sfirsit slabele puteri cend-ati rCmas der déca vointa are pu-tere asupra trupului, dem vointa póteceva, jur, pe dragl3tea vóstra, crt mivoiti muri pene ce nu vol sfirsi cele cesimt trebuinta a ve, spune ! TJn focarde a mea inirnit, suspinuri es dinsdrobitul meti pept, lacrtimi Aura dinochil mei si iii impedicrt a vedeahartia pe care tremurrt condeiul

pilräsi

men...

- 19 -

Cu tote acestea 'MI pare cil nu maisufer, cilci sufer cu tine, vorbese cutine dulce, dulce suricia . . Ali ! cefericitrt mi fi de 'mi-ar fi dat se potplange la piciórele mamei, se potplange in bratele tele, se and vocilevestre Clic'endu-mi : te iertilm, te iu-bim ! Der eine 'ml spume cii me iubitiaria, ? me indouiesc d'a vOstrit iubire?Nu! nu!... ceva 'ml ioptesce tainiccA voi cMcii aveg puOnA, iubire pen-tru Florica vóstrA ! Dulce .i. sfintii§ioptil, §ioptesce, §ioptesce mereu ini-mei mele cit mama, a sora andi meiubesc, §ioptesce, awl' a ta ,i.optA,alinil focul ce me arde §i. redA vietasufietului meil. 0 ! dulce copilliria Inca,o ! desmerdat al maicei mele o ! pri-vire pliniti de dragoste a alor mei,ati perit pentru mine ! Val, vai, ne-norocita de mine! Ce am fitcut ? Ceam filcut ?

- 20 -

Lacramile ce venal' ii u§nraraputin; voiü incerca deeI, Mari Oro, aurma jalnica'mi utrtire. Dér spune-mltu, mal anteiu, ce face biata mama,spune'nd cat am facut-o se sufere, cata plans, eat i-am amarit Vele ; spu-ne-mI de se póte ea ea, ce a ro§it demine, sc me iubesca awl Val! de cedin causa grerla mele se sufere celnevinovati ! De ce vol se ispaitI enlaeraml de foe pecatele mele? Spu-ne-mi, suriOro, dem a venit la atululvostru ea Florica vóstra nu mal aremult a suferi, dem scitI... dér nuplange suri6ra, voiti trai, voiti trainu voin muri pêne nu vol fi primit ensarutarea vóstra iertarea reului cc v'amfaeut Biata mama, biata mama !...!

21

Florica, MarióreiNina, 30 Martiii.

Dragrt surióri-i, ancrt n'am pututstirt;,i scrisOrea intreruptiti de unit 4iprin venirea lia, cad doctorul m'asilit a sta in pat §i din pat nu pota'0 scri, cci el stiti langit mine maitot timpul ;4i langit dênsul nu voiesca plange. Cat sufere cand me vedeplangênd, cat sufere cand vede rape-qiciunea cu care prsce cruda MAce me consumrt! El scie bine ce am,scie cit sunt perdutil ; der tot speràin a mea tamrtduire; tot se indouiescede ce i-se spune, de ce vede; tot a-sceptiti lecul ce nu va sosi, tot luptit,tot crede: Mei el iubesce! lubesce limi. '0 póte inchipui ca mOrtea se pótadesphti ceea ce inima a unit !

Asti41 velêndu-me sculatrt §i. cre-46ndu-me mai bine, a elit, supuin-

- 22 --

du-se rugheinnilor mete. Stint sin-gurh, voiti plange deei din nal cutine, chef nimica nu 'mi potolesee asade bine focul ce me arde ea lacna-mile co yens vorbind en tine. De eenu pot plange intr'una? Pentru c'amgresit, pentru c'am nesocotit legile&cute de Omen'', pentru ca eit, mil-ritath en un om co nu scia ce esteiubirea, am voit a inbi! Am iubit,am ascultat inima mea, am despre-tuit legile vOstre!

Nerusinare farh nume! path vecinichpe numele mai, am iubit eand n'a-veam dreptul d'a inbi.-- Am ascultatnatura; am ealcat legile §i. cuviintele!

Ab ! sciti ea nit asemene nelegiuirenu se pOte indestul pedepsi, scia ehort-ce asi face, oni-eari an fi pointamea, sunt IA femeie de nimica, ru-sinea, batjocura lumil, risul tutunor !seiil, sciii tot si en tote acestea tote

- 23 -

n'ar fi nimic de n'ar fi mama, de n'aifi tu. Ceea ce ense milresce a meanenorocire, invenin6zit a mea sufe-rintrt, amilresce a Inca durere este di,fuel pe el nu '1 pot face fericit! Nu'lpot face ctcI iubirea inea, iubireaInt nu me impedicit d'a ro§i chid in-têlnesc un chip cunocut. Rorsc, su-fer... per !

Val voué, cart vett incerca a in-frange moravurile i obiceiurile unusipopor, vat VOUe chci vei peri uciIde ense§1. cutesanta vOstrA !

Desfid pe ensuO: acel Dumneqeti,dare care miat inidtam ale mele rugi,te desfid, Dumnegeule, oil-eine at fi,ori-cart ar fi puterile téle, te desfid,

d'a nu te supune obiceiurilor,moravurilor, deprinderilor unul po-por, ori-ctit de stupide i de selba-tice ar fi ele!

Revin, suriórA, la a mea spove-

24

danih; ems6 nu 'V. pot agralui eiti iarilull voiti perde irul, awl' nu eft car-muiese ale mole cugetilri, ci ele m6due pe mine, m6 due, m6 dueune-ori ma de iute, iii cat nu pot ale urma, cad. obositA, inima 'mil batec'utt thriA nespusA, perd suflarea, linmai val, nu mai aud, nu mai simt...ah ! ce ferice sunt atunci!

Scil, Marióro, modul in care amfost crescute ! scil cat d.e putin s6i1,mai drept, cat d.e ne era lumeacunoscutti la eirea nOstrii din eóla.Scil tu multe din cate asl voi aspune; ens e. totqi imi stri a ti-le rea-mhiti, nu dóril spre a 1116 incerca

micrra culpa, nu cu gand d'aspàla pata ce o port intiptirith pefruntea mca, ci numal spre a face cutine ceea ce fac cu mine, numai sprea spune ceea ce cuget, numal sprea rev6rsa din inima mea prea multul

- -

reit

'tt

11

ri

- 25 -

ce o innéert!.. Alt ! facä-se ea ecle mieintêmplate se fir', altora intru folos ;dér acestrt mangiliare n'o pot avea,eiicI sémil, am butt ct esperiinta al-tora putin ne folosesce !

Impliniam 18 mi. eilnd eiI dincand v6qta pentru prima Orrt

p'acel en care doul an' era se triliescIn lacrrtml, in loc d'uà veciiti in fe-rieire, cum nildöjduisem In nesciin--ta'ml copiliir6scrt ! Ti plAcui, ni cern,mania nu se impotrivi i eft de sot

c'urt cumplitrt fericire. Inc(51A, acasrt, la spovedanirt, in eitrti,

mi-se spusese atilt de brtrbapi, mi-seincondeiaserA en fete atilt de negro,in eilt prima vorbit duke ce auqii dela unul din eI, avu pentru têne'ra mea

plinA de iubire, un farmecnespus: ea m6 imbetri, fni invinsrt freta fi luptat, 'Aril a rn fi ferit, fruila 'mil fl recunoscut dus,smanul

nicI

scat_

il luaiit

inima,

!

26

pie dulmanu1, cad cu crescereare1igiósa data nou6, inv6-

0sem a privi barbatul ca dumannlsecsului nostru, in loc d'a '1 privi cauh fiinta iubita, ca un sprijin firese,ea nil calauza sigura, cade placer)." i dureri, ca un prieten encare ne legam a avea tot in comun,a ne spune totul, a nu ne ascundenimic, a ne sfatui, a ne sprijini, a neimbarbata unul pe altul In spinósacale a datoriell iubirii, care sin-gurit duce spre fericire locd'acésta, Ii priviam, jic, ca un duman,nfe temeam de densul, me" feriam decursele ce mi-le-ar putea intinde,pregatiam a Me aptira de crunteleloviri ce le-ar indrepta in contra mea,

nici. nu 'mil cunosceam protivnieul !Cand sosi, nu '1 recunoscul. LIT spuse

ut vorba dulce, fui invinsa, fara nicia banui ca dumanul. sosise. Ab ! de

- -

morala, si

un tovarilsiii

;eapóte , in

me

si

- 27 -

ce nu mi-se spusese ch nu tott bhr-batii sunt rr,n1, de ce nu in'aft invetata 1. cunósee bine spre a putea in(-Pa venith a alege cu indemanare pecel ce putnt face ferieit ? Dcce, cand venia un ttIn'er se 'f,4i veqhut sorh, u verh, de ce noi tote cramisgonite, ascunse in camerele nOstre,ca i ciind cituna ar fi lovit F,4cO1a?De ce fenteia, care menith este avietui cu bhrbatul id, de ce se nufirt crescuth spre acest sfIrsit !

Cum va sci ea crimmi nona inn trein care intra in (lima chatoriei s6le,child nici mana n'a pus pe vhslrt ?Cum va sci a se feri de stancele, devirtejurile, de vijeliele, de viscolclece va int6mpina in cale, cand mareamult schimbhtOre pe care plutesce asea mica i fragedh navrt este cutotul necunoscuth ; cum va sci a vhsli,pericolele fiind deprtrtate i cerul in-

Pall fi

'I

- 28 -

seninandu-se, cum va sci a vasli sprelimaniti fericirif, cand nici nu scie cceste fericirea ?

De ce se nu o invete a cunóscelumea mai inainte d'a fi aruncata cudes6versire in vahuile séle; de ce sefia crescutrt in taina ca urt calugarita,ea care trebuie a fi mama ! De ce seim cunósca lumea cum este; de eese cresca, la umbra, in intuneric, inloc d'a cresce la lumina bine-fac6tóre!

De ce se i-se nutresca spiritul cuminciuni i basme ; de ce se i-se areteca u1 necinste, ca un p6cat a vorbisingura c'un brtrbat, cand facutrt estespre a trai c'un barbat? Ah! de ce?de ce? Pentru c. lunlea este dataproda superstitiunii, nesciintei, preju-decititilor, pentru ca biata si multincercata omenire este carnmitrt, asu-prita, suptjugata d'urt religmne fu-nesta i cnidi, s'elbatica si egoista,

- 29 -

inioral i injositOre ; d'un religiunecontra naturei, care fricii, rIvn, pima,urn a sern'enat intre Orneni.; care

unu aitnia, bleste-matt ne-a &cut; care ne-a trivnlit innoroiti, In gunoi, in mocirin spre aputea mai sigur i mai. cu Iiiclm-nare a ne mnntine in ruimisa sarobin; d'un religiune impetritn, nesim-titóre, vrnjmmiti inviemmatn a lmninei,protivnicn neimpricata, a iubirii, d'unreligiune care se adapt cu lacrnmilenóstre, se nutresce cu siingele nostril,se bucurn la auqul suspinurilor nOstre,II ride de tipetele §i de vaitnrilenóstre; d'un religiune ce lingurscepe cel slivit i lovesce pe cel oropsit ;d'un religiune care ne anuiresce vieta,care ne chinuesce, ne muncesce, ne

ne ingrozesce ; d'un re-ligiune, in fine, care Ile rode inima,ne spurcn cugetarea, ne distruge vo-

ti-ctdo§1, dumani

insOimeint,

inta mai inainte d'a ne arunca ingrópa ce ne-a siipat !..

U luna nu trecuse de candmaritasem, §i deja incepeam a

vedea, ochil mi-se deschideail, minteami-se trezea din lungul somn in careo tinusera §'o cufundasera basmele cele cregusem fiira a le cerceta : ince-peam a Me gandi prin mine §i nu

glasul dascalilor, séü prin aju-torul cartilor ; incepeam, clic, a simti,

cunesce ! Ah ! atuncl d'a§I fi gasitUn om care se scie a citi in inima mea,un om care se scie a iubi, atunet cesora, ce flick ce sotia, ce mama aifi fost ! Der val.! cel de la care as-ceptam tot, cel caruia if spuneam totceca ce se petrecea in mine, celruin Ii spuneam : te iubesc, te iubesc,r'espundea av6ntu1ui meu, rospundeaaseeptilrif mele, r6spundea cerintelorinimei mele c'ua inghliitatil nepilsare!

30

in6

cI-

min

a

- 31 -

E§ia, e§ia... rn ltisa singurA, singur,singurit en ale mac giindiri! De cenu pot nara lupta ce atunci se pe-trecea in mine! Ideiele falefusesem nutrititi se invrajmil§iatt, seciocniati, se de cele adev'eratece acum diVitam; se inerteratt unelecu altek, se trantiati, se doboraii, se

iéri411 lupta cu foeincepea, 11.101 fAriti crutare, luptA incare unul din eel doui protivnici tre-buia se mórii; cad era lupta adev6-rulni contra minciunii, a luminei con-tra intunereculul, a sciintel contraOrbei credinte, a naturel contra cre-scerii.

Cate dile, eke nopti de numeA, detrude, de grije, de spaime penil a secunósce biruitorul ! GrOznice momente;

indouiam de tot, nu eram sigurtide nimic, nu sciam cu eine era ade-verul, en eine mineiuna, en eine vieta,

en earl

isbiati

rädicatt i6rilf,d, tli

m6

- 32 -

cu eine meirtea! Stain martura la a-ces-0, lupt, ce atat nié obosia,

stam martura qi nici nueutezam a lua parte la ea, card avegse decidA de sórta niea, dig nu sciameine este prietenul, eine vriljma-iul! Adev6ru1 birui, natura triumfa,

lumina se facu... der val, ce gol lasaea in inima mea! 0 simtiam atilt demare, o seiam atat de buna, audiamatilt de bine al sal glas strig6ndu'nfi:voiesc a iubi... i mO Wisem unita pcvecia c'un om, vqtejit anciti de tenOr,care thci ua data nu iubise, care nuputea iubi, i care, neint,elegCnd ceeste iubirea mO Ina drept nebuna !

ec4ia mereti, eia tot singur,singura mereil romaneam... reintra

ski nóptea tarditi, ski in diorii dilei,atunci ursuz, iiecijit, posomorit,

certandu-mO, octirandu-mé, injuran-du-m6 !

mepnlpadia,

'ml

}3§ia,

0

§i

- 33 -

Voue, voile ce al,I trecut p'acolo ;voue, tinere fete, pline de iubire, cea'ti Intt1nit numai nepesare In onndde la care asceptMi iubire, voue uu-mal daft voitt d'a arunca cu pétrLin mine, cad numal voi sciti ce este

suferi !Doui aril, fitril a me plange, am

suferit insulte i octal; doui ani, amfost batjocura, Asia, rtiinea lui F,;'alumil ; dont' anl, am incercat cji i nepte,ora cu ora, minut cu minut, a '1 a-trage prin blAndetea, prin radarea,prin stilruinta mea d'a '1 iubi, prinrugaciunile, prin sfaturile, prin sus-pinurile, prin lacriimiTe mac; doulani, am fileut tot ce mi a fost inputinta spre a atinge anima lui ;der totul n'a putut nici -railcar a scuduiputin a MI eumplita nep6sare ! TotuO.(Ins6 as,a fi trait en densul, a§11 fi suferitmerett, açl fi suferit pene in giva cand,

8

Are

a

- 34 -

urindu-i-se luI d'amea suferintil, m'ar fipArAsit cu totul, ctci acésta era §i da-toria i vointa mea! AO: fi fAcut-o, decanepreveduta int6mplare i neascu1th-t6rea anima mea n'ar fi otAritde cat a mea cugetare ! Deca animaInca ar fi volt s'asculte de obiceiuri,de cuviinte, de conventiuni, call: meimpedecati d'a iubi pe altul de catp'acela ce nu voia a me iubi; decaea ar fi cercetat care 'mi este inte-resul §i nu cea-a ce este firesc, all !gandule, de ce tticu01 cand el, ce d'a-tatea on tersese lacrimele mele, candel ce mangaiase a mea durere, candel ce 'ml dase atatea probe de in-birea sea, child el pe care de muh Iiiubiam, de i mie 6nsuml ml negamacésta, cand el se arunca la piciórelemele strigandu-'mi te iubesc, te in-besc,... vino, vino !... de ce, gandule,me lilsa01 se m'arunc invinsii de

alt-fel

- 35 -

dragostea lui, in bratele ce 'nil des-chidea; de cc m lAsai se fug endensul, cand nici n'avem dreptal d'a'lit-11)i? De ee ? déc'atunci tcul, in-vins 1)4:Ste de aria iubirii nestre, dece vii acum, cand este pre tardiiiindrepta r6ul, de ce vii a 'nil aimiripucinele dile ce mai am a trAi !

Ah ! gandul nostru, care sberil enatata intehl, care intr'uil clipA striThatemuntil i nthrile, care c'uli cake vedecele de fata i cele ce ati fost; gan-dul nostru care en destoinicia, des-curer', itele incurcate ale lucrurilor §izAresce in acelmi timp cele douèpatale i tot lungul gandulnostru care frilmtinth eu iutela fulge-ruhd Intmplürile indoiese spre a seetedin ele u dreptA thlinhcire, gandulnostru pare une on c derme ! (Ter-me, §i numal aia scim ci nu estee'nsii§1 dumnedeirea ; (Terme sea dédi

a

ca-cirulut,

30

nu dOrme, §ioptesce Mat de tainic,in cat en neputintA ne este a midi asa gliisuire a urma ale séle in-v6trtminte. Gandul adormind, fapta a-puet inaintea lui ; val 6ns6, val de noieand el se trezesce din scurtul s66somn! Plans amar! grele suspinuri,zadarnice oftrui, r6ul s'a fiicut, nu volii yeti fi lécul!

Nizza, 3 Aprile.

De i in pat si d'urt nespusil slii-biciune, m6 simt pare ce-va maibine. M voiu incerca deci, sorióro,a mai vorbi putin cu tine, citici eineseie cum voiii fi mane !... De trei qilefrigurile m6 frAmantg §i m6 impedechd'a odihni mult obositul men cap.Ochii 'mi ard; peptul mö dime §'urt,sudiffe rece acoperä trupul ttl-esc intr'una, i une ori a0a de mult,

meg

- 37 -

in cat sangek mi se suie in caproiasee d'ua-dataroiata ense cu totul alta de cea dealta data! Ah ! cat me d6re, cand,fr voia'mi, zarese oglinda ce odi-ni6ra m areta frum6sa! Ce slaba, ceuseata.... ce urititi sunt ! Ce pecatnu putem muri frumese! Ce temaeste, cand rn ved aia schimbata, senu me mai inbesea, de cat de milal...Der nu, acesta nu se p6te, animacare nu mi s'a schimbat, Iml spmieea me inbesee si ct i merta me vaiubi! Ah ! inite trai spre a'l facefericit, pute... soriero, soriero,iubesee'l tu pentru mine, maiculito,privesce-1 in veci ca Un copil al tell;

ingrijiti-1 cum m'ati iubitingrijit pe mine; tineti'l langtt vol...

plangeti cu densul ; der nu '1 lasati.,nu '1 lasatI singur en a sea durere.

lipalida-mi &Ia.

eit'nut

d'af#d'it0

iubiti-1, ;ali

88

Nu este asia et voi imi fagaduiti a-cesta ?...

Der nu! nu! Voi ifli puteti facecea-a ce v cer ! mi puteti face acésta,c'atI fi ocara si risul no-noroci, si v'ati nenoroci; v'atI perdesi nu Pall scapa... Cum, cum se in-biti un om care m'a iubit, chnd n'avcadreptul d'a n iubi! Un om care m'aingrijit ca uti, mama, cnd n'aveadreptul d'a m ingriji; un om cares'a jertfit Erie cawl n'avea dreptuld'a se jertfi mie, un OM care a El-cut total ce i-a fost in putintà spre ame schpa, spre a me face fericita, candn'avea dreptul d'a face nimic? Nu!nu! acésta mt se póte... acesta ar fifiresc Ah! legi barbare, Invoielinesocotite, moravuri rusinOse, obi-ceiuri stupide carl constituiti civilisa-tjunea, fiI blestemate intru vecia, !Civilisatiune fa1t, fatarnica, i fa,ra

- -

bora! Intl

39

de mi1i, tie n'am voit a me supune,in contra ta m'aru resvrAtit, tie res-bel de mOrte am jurat !... M'ai in-

resbunat ! Mor, der nume cAiesc! Am am fost iubith...Mor, der am trait!...

Mama, Marierol'am iubit iubesc atilt !

Ab ! de ce cel care pete Ana,se petii, muri?...

August, 1876.

vins... ti-aliubit...

iertit-me... iertit-m6...atttt... fi

iubi...

-,---.414"

UA ROMANCA

tiA ROMANCAMaria lui Dinicu ti iubia, isi man-

gaia rasfeta atat de mult pe Io-nelul kJ., in cat limit era de temutcrt va esi din Ionel un copil stricat.

In sat de mult timp se imputaMaria nu dragostea, cic R()luahlu-1u II place a se driigosti cu al scider sliibiciunea id ctre briiatul seu:Prea esti slabA cu d6nsul soro, preate supul 1iii, prea asculfil de voin-tele sae; al se'l strici fi ; ce'IrAsfeti asa, Mario, nu veji ea nu mate copilandru, ci gogemete flitcàfl, toc-mai bun de insurat? "

Maria asculta, ridea re'sbuna

FA'll

li 'II

- 44

de gisele satului desmerand si maicu foe pe Ionelul iei.

Ua singurrt data Maria nu risesela urt imputare de felul acesta; iisingura data ea nu auclise cu nepa-sare dojenile ce 4ilnic il se faceatt inprivinta cresceril ce da lui Iona Ma-ria tresarise, fata ia se instristase,dase de doug oil din cap cu pripa,en triria, i parea c'ar fi volt senu, nu, acesta nu se póte, acesta fluva fi; prtrea c'ar fi voit se gonésca,se alunge departe un gaudlacrimrt riurase pe obrazil si, ine-grip' de arita sOrelul, child Mo Radu,mustrrind-o II clisese: Mario, m6tem ca al fault o fart din Ion, inloc d'a face dintr'ensul un vitéz, Unvoinic, cum era bietul st tea; nuscia Creil ce póma va fi Ionelul thtidtr m'a§ prinde ca soldat bun nu seva face dintr'ênsul."

(licit :

rail; urt

- 45 -

De ce tresilrise, de ce se intristaseMaria auqind pe iIo Radu impu-

ceea ce dilnic ii se imputa?de ce vorbele ml Mo§ Radu n'o grt-sirri neprtsiitóre, surigênd ca de o-

Se 'nsprtimantase ea Ore la gan-direa c I,pnelul iepótes'e devinär6ii?

0! nu, nu, Maria era mana §imamele nu cred, nu grindesc, nu potbrmui, firt mitear intreeirt, ea copil lor

deveni ra. Mame le nu numainu se indouiesc nici-uri-dath de (1.6nifmai 'nainte d'a fi gre§it ei, der finerichiar cand véd grerlile copiilor lor,cand vinovrttia lor este fatirt, eletot sperii, tot se indouisc putin,and nu mai e IMMO, d'a se in-doui, cautii a mic§ora culpa color peearl ii iubiaü, cu earl se Mimi childcraft nevinovati, pe earl if iubesc, IIprung acum crt ati gre§it.

tandul

Mai it 1'

sit pint

0

- 46 -

Cc speriase (lex pe Maria ?Gandul ca Ionel nu va fi un

voinic?0! nu, nu, Ionel o iubea prea

mull, Ionel semana pré mult eu bie-tul s'eit tata, ca se nu fià voinic; eascia c Ionel va fi ca i dasul unadevérat Roman!

Ore tresarise Maria auclind acel cu-vent de soldat, ce spune atatea

animei unel maine 2 despur-irea, departarea din satul in care al

nascut, in care al crescut, parasireatuturor sunt dragi, traiul cu. to-tul schimbat dintr'uiti cli intr'alta,vieta de oral, casarma, alta mancare,alta imbracaminte, alta ocupatiune,disciplina soldatesca in loc de muncalibera pe camp; departe, departe decasa, de satul, de judctul pate incare al nilscut!

Nu sciu, nu scia décil este acest

lu-court

cell

- 47 -

cuvCmt, soldat, pronunciat in trec6t deMo§ Radu, care pusese pe Maria pegrinduri ; nu sciit, i d'm sci-o póte

n'm spune-o, cad. nu numat mamevor citi aceste renduri, i iubesc premutt pe Maria spre a nu voi se teaud pe tine, tinere i voinice cititore, do-jenind i tu slabiciunea acestell mame.Ori-ce ai grandi, crede-m6, cititorule,Maria nu are ua Anima comuna; Ma-ria, nu numai iubesce, der este demnade iubire, i alta imputare nici nui-se face de catre eel ce vietuieselinga dinsa, de catre eel ce o cunoscde aprepe, de 611 acea iubire pre' a-fang din rale pentru Ionel. Este made lesne a gice altuia: iubesce matcu judecatil, fit mat barbat in dragos-tea ta, iubesce cu inësuri, omul flutraiesee cu dragoste i alte multede felul acesta! De crite on n'amdat i eu altora aceste sfaturl, séi

cil

- 48 -

altele de felul acesta, si cu tote aces-tea cand altul mi le-ar da mie, tare

tern ch nu l'a§ intelege. . .Ionel are 21 de ani, Maria ims6

tot il desmérdh, 11 mangaih, 111 r6s-fath ca p'un prune, chef pentru mamecopit flu imbhtranesc: ea tot este lie-

speriaM, ingrijith cand seinthnplh ca Mild se in-tart-ph d'a in-tra de la lucru; ea tot ar dori se'laibh vecinic langh d6nsa si tot i-scpare ca Mild este in primejdih candnu'l póte vede, cand nu'l aude am-bland, cantand, vorbind; ea tot sefrrun'enth de grill', se sperih, perdemintile cand pe Ionel Ii done capul,cand se taie la 'un deget, cand se in-

la un picior, cand 11 prindegurile, séü cand vec,16ndu-1 thcut, peganduri, bhnuiesce ca nu'l este bine;ca tOt 1111 dOrme, nu mananca, nu sedinesce, II vegbieza, Ii invelesce, it

m'e .

liniltitit,

F,;i'll

tIlt fri-

- 49 -

da de Mut, 11 mangaia intr'una cgtindIonel cade bolnav ; ea intr'un cuvesntnu a ascultat de qisele satului, n'aurmat sfaturile ce s'ati dat, iubescetot cu slabiciune pe dragul seii co-pilash tot il rasfa4a, tot il desmérdapre" afara din cale. Pare êns6 CaMaria nu pre are a se cai, cad sa-tul a cam incetat a o dojeni. a osfatui. Ionel a devenit un bun mun-citor, harnic, vesel, voios; multe mameat inceput a'l da drept piltht fiilorlor: feciorul Maria nu se imbathnici-ua-data, Ira cauta pridina

fuge de galceva i lucreza caun voinic; el de sigur ar fi pus dejace-va la o parte, ar fi putut in-dulci ile1e mamei sele, ce incepe adeveni b'etrana, dee& ciocoiul pe

caruia lucreza n'ar nedreptaci,asupri pe eel ce'i muncesc.

Ionel era de ctite-va ci1e tacut, sta4

color-

mo-F,da

140,

- 50 -

pe gandnri, clocea ce-va; mergeavenia, se inv6rtia prin casA, i§1. a-runca chciula, o relua, se trentia pepat, se seula d'uA-data, se uiia instanga, in drépta, la tavan, pe jos,punea lama pe fusal Maria' pe

pe pirostria anca caldit; schimbadin loc copaia, donita, ciubtrub, ur-ciorul, se apropia de vetril, scor-mania degetele cenu§a, lua unthciune, II punea in luleua sa dincare trrtgea intr'una fgril, a lua sémAcrt nu mai aye frunzil de tutun in ea,se mai invertia cat-va prin odaii, apole§ia, se arda pe prispa casei, ii bagaluMua in sin, fluiera intre degete shtcu u frumpl, canta une-ori din guril,incet, in cat phrea c'ar fi voit ca nu-mai el s'au0 cantecul sfl de dor ;se uita lung la cell ce treceatt pcdinaintea sa färil vedea ensé,cci gandul 1111 de sigur nu era a-

fa-calet

en

al

51 -

colo ; se scula din nog, isi relua lu-lena, indesa bine tutunul in ea, o re-aprindea, se preumbla cat-va dinainteaeasel, se nita furis la masa se véqace face, ce pare a gandi, e privia eninbire der in acebast timp cu intris-tare, cu mila. De trei qile Ionel mimM. mergea la lucru, nOptea nu in-chidea ochil, se tot inv6rtia prin pat,oftand, pronunciand cuvinte fgrit §irsi fgrA inteles; la ntasA d'abia mama ;II frilm6nta mhmaliga intre degete,risipia mai nmltrt pe masA, pe d6nsu1,pe jos de cat baga in gura ; priviaintr'una pe Maria, e'nsi--3 eand ochiilor se 'ntalniag, se nita rapede Injos, de tenni ea ea se nu citésca incilutatura ml ceea ce el tinea as-cuns.

Maria asemenea se schimbase, in-Utranise in cate-va qile, mangaiamai putin pe Iona. pgrea a fugi de

- 52

densul, tremura de cate-ori el ince-pea a vorbi.

Ce se int8mp1ase in ciisnta Mariei ?ce venise se turbure linistea acestordoué fiinte ce atat se iubiaü, ce

unul pentru ahul, ce phreati a, fiscutiti de trude, de necazuri, de su-ferince?

Vorba se liAise in sat crt Romaniaa inchis lupta cu Turcii, acestil neini-pAcapi i vecinici vriijmas1 némulniromanese, si Maria era Romancit, in-bia pré en mandr4i pe Ionel ea senu tremure pentru gingasul id copil.

Ionel flu spusese (Mat nimica, Ma-ria nu '1 intrebase ee are, de ce stpe emduri; pilrean amandouT a voiea ce1-1-alt se vorbésat tmtaiii, nu a-veati Tile! until altul anima d'aincepe a spline ceea ce cugeta. Dedou6 Ionel, care merea se Inver-tia pe laugh Maria, cand scArpinan-

ai

nici

on

tnt-man

53

du-se in cap, cand tuf;ind, cand cal-cnd tare i in loc, de dou on Io-na Ora a 'fit fi luat anima in dinV,trigêndn'§11 resufiarea, gisese en trià :»rimd. Maria ensé ii thiase vorba Inpripa, Ii impedeease d'a urma, cer-dad d'a amana, fie pe eate-va minute,ecea ce se temea atat a auqi.

Teri ser6, un ces dou'e dupa sancitulscirehfi, Ionel se apropiti de Maria, carestand. jos, p'ua vechià alhi5 resturnatä,sc uita la ultimele lemne ce ardeaiianal pe vatrt, i urma cu ochifacoper41 de lacräml, flacara pe sfir-sit care mai nainte d'a se stincre cutotal, reVersa anea din calla in candua trista i inega1 6 luminA, in odaitalor ; Ionel se apropia de densa, oprivi en o dragoste nespusa, ingenu-ehia, if luA manele uscate, imispritede muncä, le strinse in ale sae, leaeoperi cu sarutari, cu lacrami. Dotfe

- -

sa,

54

vorbe nurnal putu scOte Ionel:Mama... Mama...Maria tresari, la sudóre if acoperi

fruntea, un fior reee o strabiltu, steteun moment nem*ata, inmarmuritii,ea Oituitit in loc , de nit data se ra-diert in picióre, i0.' arimert 1ra0einlprejnrul capuldf lui Ionel, i01 a-trase copilul pe peptul seu, 11 fin-briiti§ri cu ealdura, cu foc, il aeoperide nenurarate sarutari §i laerami ilprivi cu ua duioirt,, cu un amor, ennil, durere, cu urt fcricire, en nil,mandria nespusiti, se incerca a vorbi,6ns6 plansul if thia vorba...

Cfind... Ccind... Io..nel...Mane_ mane...

Maiil 1877.

-....14"5------

mamit...

BALANUL

BALANUL

Firesc este omului a iubi. Mai mult,iiia putin, mai tacut, mai pecu mai multä séfi mai patina stator-

p'ua singura fiinta sett pe maimulte, der fie-care iubesce. Onml areintr'ensul ut cAtatime ore-care dedragoste mai mare, mai mica, carecresce, se micrréza, dér earl thcidata nu lipsesce cu totul. Acesta eh-tatime de dragoste, cere a fi intre-buintath, nu ne da pace pen6 n'ocheltuim, indreptind-o dare ua fiintaOre-care, ori-care ar fi, ori-cat de putindemna ar 'Area de iubirea nOstra.

fate,

ut

- 58 -

Iubirea care face fericirea mistra,iubirea care este farmecul vietel, in-birea care milresce, imbunthtesce, rA,-dich, inalta pe om, iubirea este imeori causa celor maI grOsnice chinuri,mai amare suferinte, mai durerOsesinitirl. Se nu '1 imputhin (Ins'e neli-niF,dea, grija, spaima, ce une-ori nopricinuiesce ; se nu '1 hnputhm lacrA-mile ce ne face a v'ersa , ..ipetele, of-thrile, suspinurile ce ne saite din pept ,se nu '1 imputitim nimica, nici u5, data,si nicii intr'un mod, orl-ce s'ar In-templa, orl.-ctit am suferi , se mi neorbéscil durerea, se nu ne amilgescitinenorocirea, se pltingem dér se bine-cuventäm iubirea , se nu uittim eh fe-ricirea nu póte esiste Aril suferinth,cA cel care nu suferit nici utt data,nu simte, nu iubesce, nu triliesce.

Mult iubise, mult suferise, multplänsese Mos Radu.

59

Copil ncJ IT perduse "Arintii;mai in urmä perduse pe buna betranAce '1 crescuse, ce se silise pin ni(n-gierile se indulc6sch in partenenorocirea. Insurat intre 21 O. 22 deani, II rev6rsase tóta iubirea asupranevestei séle: ens'e sórta farii de milii

lovise din nou, cu crudime... Saftamuri In anul chiar in care se cunu-nase, ii Radu r6mase Cr singur!

Fu ea un nebun Mo;s Radu dupAmOrtea tinerei §i iubitei Tu sotic :mai mtinca, nu mai dormea, nu seotea"lid.' rat vorba, nu putea nici plange,nic ofta ; piirea 61 se inghietase aceainimA atat de iubitóre, de caldii, deinfocatil. Privirea, glasu, apuciiturile,

mersul hiT se schimbaserA cutotul, par'cii, nu mai era tot CI. Seuita ffirA a vedea, ochil crag incre-meniti In loc, alerga mai mult de catumbla, nu intorcea capul nici urt clan,

- -

séle, 'i

Il

nn

trainl,

- 60 -

trecea pe Maga cunoscutl flra a '1vedea, sén and II prea if ocoka.Glad vr'unul se apropia de &Instilspre a '1 da gina-bunrt, spre a '1 in-treba cum '1 mai este, ce face, undeal6rgü respundea iute cu nit vorbttdou6, era gräbit se mntuia" vorba,se r6mfinrt singur.

Straniti lucru! acest om atilt deiubitor 'Area a .nu mai simti ; tot cei-se (Ikea, ce i-se frIcea, ii era indi-ferinte, nimic din ate vedea, din ateauflea, nu '1 mal mica nu 'II nr-11mergea la ; Ii pilrhsise prie-tenii, trtia singur, fugea de dragosteace i-se aréta.

Trecurrt multe lunl, multi ani 1)6116ce. -11 Radn sé revimi in fire,46iI, nu sciii Geri se intremase bine,cAci in sat unit (lice* eh' e lovit,

'01 si

- 61 -

eh '1 lipsesce ut dógh, ch nu e Ca lu-mea, eh e cam intelth parte, ch elunatic, isbit, §'alte multe de felul a-cesta. Adev6rul este eh Mo§ Itaduavea ceva ciudat in uitiltura, In apu-chturile Jul. Une-ori ridea cu hohote,alte on plangea ea un copil, fririti eanimic se fi putut pricinui plansul séarisul stql ; alte on sta in loe, pe gan-duri, Il trhgea §i mura mustata,ea cum ar fi voit s'o smulcrh , s'omilnance. Indath ce sI mtintuia ln-(Tub nu se mai vedea; nu se malanclea de dênsul ; urn vinea la borh,nici la biserich, niei lii carciumh; elsta inchis iii. grajdul SUL ert Man.

Mo§ Radu iubia pe BAlanul seapn6 la nebunih ; muncea eat qece ease otri liriuui pe Mau, §i (WI nufiicea niel u tr6bh cu dC3nsul! il man-gaia, II vorbea, 11 plhnba ea cumMan ar fi fost Un copil, ski u flinch

- 62 -

care '1 intelegea ;" mai mare bucuriunici n'avea Mo§ Radu de eat candaudea ct i-se 1aucli Milanul. Era sin-gurul lucru la care se are'ta simtitor.

Fiä, moule, eä al dracului bu-iestru mai are Man. Flit, Radule,

voinic, teprm, mai este Brilanultii ; firt m61, ca, cal c'al te'il nu segilsesce 4ece po§te cale, nicI la ciocoiin grajd.

Cand audea Mo Radu acestea, in-tineria, zimbetul II venia pe buze, semandria, ochii sticliait, se 'nveselia,Isi mai liisa biata mustatA in pace ;§i gra, cand. lucrul era sfir§it i re-venia la BAlan, cu ce foc, en ce dra-o.oste '1 manuaia ce mult ce dulce

vorbea.Mo§ Radu era bun lucrätor, erttiga

6ns6 d'abia cu ce s se hriThéscA, erleIel muncia pentru altul atruia i-sepilrea prea firesc, prea drept, prea

ca

'1

'1

- G3 -

en cale a se ingrilsa en sudórea altnia.Adese-ori Mos Radu 'si manca mil-milliga OA ca se cumpere orz luiMan, ens6 el nu se plangea s'ar livoit mai bine se mórA de clece or'de fóme de cat se veruIrt pe Man!

In mai multe renduri, mai cu semacand fênetele se scumpisera, se infA-isaril cump6rhtori la Mos Radu. Cand

logofetul ciocoinlui, cand sub-prefectul,cand arendasul si al.ci multi din acelenumeróse fiinte earl start la panda depil4esc momentul propice spre a nil-vAli pe preda lor ngdhjduiseriti a punemana pe calul lui Mos Radu, a '1cumpèra pe nimica! Der acesta sesup6ra, se infuria ! el nu era giambasde cai, Mama nu era de vêngare ;ce le facuse calusorul sett, in ee legresise, ce era el de vina decil f'ene-tele se scumpiseril , drept chie '1 luape dCnsul ? ce, n'avea inimil.de Roman.

64 -

nu era crqtin? Cum, se se desparthde Man pentru catt-va poli? nicimort, nicI mort !"

Mo§ Radu nu numai ca nu ar fivendut calul pentru tot aurul din lume,der nici nu lasa ca altul se puntiDiana pe Man; nu '1 imprumutasenici -La data nimenni si s'ar fi cer-tat mat bine cu tot satul de cat seprimesca ca altul se" '1 incalece.

sera, sunt cati-va anY d'a-tuncea, un vecin Ii ceruse cu stiiruinVi

)7se 'I dea putin pe Man, spre a da

iit fugil pene la targ, ca se nu '1apuce nóptea in drum."

Mos Radu gnse satuse neclintit Inotilrirea sea.

Nu, nu, pe Man nu '1 dau,nu '1 pot da.

Der bine, moule, eit nu 'II cercalul ea se me due se me plimb ; sciibine c GhicA, al meg zace de doue

'F,4

Intr'ua

-dile si doetorul tista care pare a sci

carte, dice eit este neapitratii,trebnintA ea se chiardoctoriele ce mi le-a insemnat p'astrtii

Mos Radu nu réspunse, se sculä,merse la grajd, scOse pe Ban, il

si indreptandu-se chtre celce ceruse calul :

Diiii mie, niäi baditA, lvartiaceea, m duc se 11" ifl eti doctorielede care at nevoirt.

AcestA iubire a baravului téranpentru calul s'eTt mersese tot crescend.Din ce in ce, mal mutt II ingrija,

1'6610, pe Man! Iivorbea intr'una ca cum acesta inte-legea, i ce e drept Milan nu päreanesimtitor la tote citte fiicea si '1(Ikea Mos Radu. Indatä ce el audeape iubitul sUt stiiptin venind, rädicaurechile, da din cOdii, rincheza si cfind

5

65

multi'1 daa asti141

artia.

Inca lea

II mitngaia, iI

'1

acesta intargia putin p'afarä, pe pm-gni grajdului, aréta neradareaand din copite, ar fi voit serupil scandurile §i rincheza si mai enfoc.

De la WI vreme ineOce Mo§ Radupare a nu se mai gill atilt de bine1ang5, Man. Nu 'I mai vorbesce, inmai glumesce cu dênsul ; st cesuriin grajd deschide gura, skiofteza adilne i intre ofari s'andenumai; Man, bietul Baan !

Mos Radu pare mum a se rusinaeilnd Man 11 privesce, pare a fugide inteliginta'i cilutilturtL, pare a 'I as-cmide ceva. De la inceputulmai cu semrt, Mos Radu a devenitmai posomorit, si mai trist, i maitileut; nu se plange, ctei acestaflicut-o dér ér a inceput

- 66 -

'§1

parch

far'a

hil Maia,FA

n'A

nici ua data;

- 6 7 -

musca, a 'l trage mereii mustata,si din &Ind in and tiA lacrima, rIn-rind p'acea fatil sbarcita, F,Ierpuindd'a lungul mustatilor sele albe cazapada, eadend pe manele'i initsprite,inegrite, sOft pe peptu'l uscat, tabacit,ne aretil cat de muh trebuie se su-fere Mo§ Radu.

De ce ore este atat de nelinitit,de ce sufere, de ce se teme, se

Radu ? Ce lienoro-cire pOte se i-se mai inttImple ? n'ar'emas el singur pe lume? Ccl pe earlI' iubia, cel pentru cart 4i-ar fi vn-dut sufletul n'aii murit, val, de mult Ln'a fugit el d'atuncea cu cea maimare grijil d'a nu mai lega priete§ugcu eel ce vieteia1 langa, dênsul ? n'afugit de toti, pe cari '1 cunoscea,in parte d'aceia pe call se temeainbi? trait tot singur, nefiind iubitde nimeni, neiubind pe nimenl, a,r

a 'sI

inspiliment,a_Mos

sial

- 68 -

dupiti CUM 1l jurase dupil mórtea bie-tel Safte?

Se firt ore resbelul incins cu Turciiearl ingrijasee i inspaimantil, Intris-tz i pune pe ganduri pe 11Io Radu ?Negre§it el este bun Roman; der insat se spune cä nu träiesce de eat pen-fru de'nsul; 'apoi, el n'are feciori,frati, prieteni la armatiti pentru earlse tremure, el este ca un mort intrevii ; nimic nu '1 mai legiti de eel ce'1 ineonjOrh; un iubesce, am putea(=lice, 1111 cum5sce pe mci mad dineel voiniel carl at plecat din sat sprea merge se dea pept cu vrAjma0I De-1111ill11

Simt cate-va qile, Mo Radu sesculiti cu qiva, dete de mancat, deb6ut Bàianului, II esii, II negri co-pitele, ii impleti cOma i coda cu pan-glicute ro§ii, Ii mangaia en 'ntristare,

.1-1-

oman.

- 69 -

Ii siirata en milä, Ii privi lung cujale, fara a '1 (Pee ens'e im cuvent.

Pare ert vorbise mai nainte seca Milan II ghicise gandtd, cad i elera plonat en mOrtea in inima, IIUrinehezase eand intrase Mos Radu ingrajd, nn atinsese fênul din iesles'abia gustase din grauntele ce '1 adu-sese stapanul séii.

Putin mai in urma, Mos Radu scOsepe Milan afara s'apuca en densul pesoseua eea mare, care merge la têrg ;ambla incet, en greü, piciOrele lorpareati amortite, d'abia inaintau, pa-real ca calcil in loc. Mos Radumergea inainte si tragea pe Man decapestru ; acesta lungise gatul, tineaeapul in jos, urechile, coda '1 atarna ;el, atat de sprinten, de voios de obi-

d'abia se misca, d'abia urma pebCtranul ski prieten, care '1 trageaintr'una.

'I

cein,

- 70 -

Ajmis in targ, 11.10 Radu intrhintr'urt eurte mare, in care lumea vinea,eia intr'una, lega pe Man d'un par,se apropia de unul din dorobantii cceraii aeolo, Ii opti cate-va cuvinte,'apoll infra eu densul in casa din

fundul eurtitMud reiq. 11IoRadu din acea cash,

care nu era alta de cat prefecturasernitna mal mult mort de

cat yin, tremura ea omul prins defriguri, sangele inghietase in vine,privirea'i era inspilim6ntAtóre, pAreaametit, uimit, piciórele i-se thiaserit,

'O. tot freca gatul cu mana drepthea cum eeva Far fi inecat ; in ceastanga tinea nisee hartii, pe care leghiemuia, le mototolea, cu hmgileslabele sele degete. Se apropia deMan, II 1u capul in maul, se uitrtlung, dureros la densul, 11 si-truth,se depArta, in fugA, fitirA milcar a

jrt-

si

- 71 -

intóree tut (lath capul spre a vedeacum il chiama Balan !

Reintors in sat, Radu merse dreptla grajd ; d'abia putu deschide usa,atat tremura, atat ii batea inima, a-tilt era sdrobit de durere, se puse jospe patul &cut din doue scanduri, ceera in fundul grajdului, si stete multmult timp nemiscat, incremenit, enochil tintiti cand la copitele lui Man,intiparite pe scanduri, dud la iesleaAudi, plina de fen, cand la copaia cuorqul pe care '1 lasase Man; childla galeta en care '1" da de bait, cand lavechile potcOve, atarnate in cuie peperetil grajdului, candi la patura, candla tesala, la peria, la sea, la fenulasternut jos, pe care se culcase Man ;se nita la tote fara a scOte un oftat,fara a v'ersa ua lacrima, 'Area mailmult uimit, ametit de cat suferind...

Dupa apnsul sórelni, cand t'Cil.anii.

72

se intore cu vitele lor de la camp,care cu bol, cu vaci, care en ol, encal, llo Rade era tot in grajd, totnem*at, immiirmurit in loe, nedes-meticit ancit Trecurit Wien copil,fetite, care striemd, can tând, careplesnind Cu bieinl, care tierandfrunei, care cantand din fluier, MoRadu ensö nimic nu augisc.

Ec6 boil lul nea Marin en greleclopote de gat, ec6 vaca batata, aCatinchel, ec6 caprele lul Petre, oileluI Matheig, ec'e mandrul taur al luIVasile, ce vine incet, cidcand maie-stos, mugind, mergend cu capul insus, en peptu'l puternic inainte, pri-vind cu dispret, cm milä pe bieilboirri al lui Dumitrache, ecë carla-nul liii Constantin, ec6 roihul luiBadea, ce vine sprinten rincheeind...

Moi;s Radu tresare, aseultä, i§l oprsce

- -

euit

. . .

73

resutlarea traffb e din nog cu ureehianu, nu, nu este Man! Un fior trecepe Mo§ Radu, Ii pléeg fruntea, parea se desmetici, a se descepta, I iócapul in mrini, II ascundesi lacrimele earl '1 ineeati ince]) acurge, . . . eurg F,4irOie ; Mos Raduplcinge ca un copil:

Mane . . . sem-tat-admeg Mau, értg-me, érta-m6

Cititorule, decit cunosel tu pe voi-nieul ce va inerdeca pe Man, sprea da pept cu du§manil Ora, rogalse mt batg, ci se '1 ingrijésch, se '1mângilie pe Bglan, si sé se gilndéseavecinic la bietul Mos Radu.

Ems. Maiti 1877.

Mane,

'1

orbit,

PRIETENTIL MEU ION

PRIETENUL MEIJ ION

De mic am ennoscnt pe Ion, Amvietuit cu anal1 ani intregi, impiir-ta§indu-ne tdte simtirile si iubindn-necum nu cred ct lesne se pith inbi.

Nu 'int aduc aminte se fi avut omai mare bucurig, de cat in (Tina,in care prietenni mat se cummaen femeia pe care de mull o in-bia. Nu sciam atunci ate hicriimiavea se nfe coste In lima eeia ce fit-cea fericii.ea mea. Ens6, chiar d'a01fi scint, tot atat de vesel, de tericitas fi fost : ertcl bucnria cea adev6-rail este atat de comunicativil, in cat

- 78 -

cu anevointa este a o privi cu ne-pósare. Ea te atrage fruit seirea-ti,fara voia-tt chiar, i oH cat de recefi-ar fi firea, inil pare ca este cu ne-putinta Ca, privind bucuria altuia, senu simtl a ta inima bittênd mat cu

Fut cu totul fericit in primelece urinal% casititoria lull Ion: nict unnor nu se areta, si viitorul se anuntapentru not atilt de senin, in cat n'asfi putut gandi citi el se va putea vr'uadata intuneca.

Nu trecu 6ns6 mult si incepui a sus-pina cri, Ion imi (la prea putine mo-mente, fiind necurmat ocupat de Ma-

Acésta totusi mi se parea fi-resc, d singur acusai ale mele ne-drepte tânguiri.

Tacut deci, asteptand Ca timpulse 'mt intórca urt parte din dragos-tea lui Ion. Mersei ens6 mat putin

Mill.iiile

ribralut.

- 79 -

pe la densul, cad ncepeam a vedeaert presinta, mea flu 'I aducea plhee-rea d'alta-data.

Credeam c peyte, mergend mai rarla densul, voiti avea placerea se '1ved venind se me dojen6sch d'a meapurtare, se me certe ci '1 pArilsesc.El ense nu .veni, i ful nevoit a rari§i mai malt mergerea mea la acelade care, cu cate-va septemani inainte,nu me desparciam nici nicinóptea.

Ali! cat me costa acea ra,cealil aiubitului meii. Ion, cat me munch' sprea o putea hOlege, spre a o putea tal-niei intr'un mod mai puOn durerospentru mine, cat cautai se 'ml esplica lul purtare ! Ce mult a fi voit seme pot incredinta ca nu el era vi-novat, ca eu cram un ingrat ! Esteatat de dureros a Osi cifipabill peeel ce iube0.!

dime,

'1

- 80 -

Nimie mai firese, iioptiam tai-nic inimei mele, nimic mai firesc eaprietenul se fie palqsit pentru femeiaiubitrt, cand ea 'O. parilsesce pei-tiii nol si tatiti si mama !Clns6 n'aseulta sfaturile ce cn temadam : o simtiam strangendu-se, yes-ningênd. cu priprt mica mangaiare cecredeam a 'I aduce. Ea mt 'ntelegeapurtarea lull Ion, ci, simtind tare, iu-bind mull, voia ca totul se fie la intd-timea sirnIiril si iubiril sele.

Cu cat dilele curgeati, cu atat ve-deam mai putin pe prietenul metiIon. Trecurrt la inceput séptemani,apoi luni, fárt ca se ne mai intalnim.Cand iie vedeam, nu mai simtiam a-cea nespusrt pliicere d'ua-dinióra. Pa-rea crt el sta pe ghimpi i eti n'm-teptam de cat momeutul (Pa m6 des-ptirti d'acel pe care, en eate-va mo-

Inima-mi

- 81 -

mente mai nainte, doriam atilt se '1intrilnesc.

Iubirea esista Ana, intre 6ns6,cand ascmicji ceva fiintei iubite, far-mead cel mare al iubirii este rupt,acea órb i sublimä incredere, aceanespusrt plAcere d'a putea cugeta tare,dispare indatit, i, cu densa fuge mmdin cele mai dulci simtiri ce este datomului a gusta.

Aseundeam lui Ion nemultamireace 'mi pricinuia ne intelesa sea pur-tare, ér el imi ascundea causa :cum Ur am fi putut fi bine unulhungà altul !

Un lucru (Ins6 nu inceta d'apune in mirare din partea lui Ion.Une-ori ImI manifesta multà dragoste,

d'urt-data, redevenia rece enmine, aspru chiar a putea qice.

Lueru si mai ne inteles era iubi-rea ee'mt arhta Marióra. "'Amain a

6

noT ;

F;'apoT,

iet

nit

-- 82

fi vechi prieteni i, ceia-cea mea nedomirire, este ct nimic, dincele ce grindisem in trecut, nu '1 eranecunoscut. Ea 'IA reamintea adeseaimprejuräri d'ale viefeI rude, pe earlle uitasem cu deseve.rsire; Inil citaclise d'ale mele : tot ce rn privia ifera cunoscut §i mai cu séma tot ceiace putea se me ridice in ochil sel.Acesta rnC mringfiia mult, ense faceasi mai ne intelesA pentru mine pur-tarea lui Ion.

Intr'uä sera' a lunel Decembre, c-ram ,si mai pe ganduri, si mai neno-melt de crit de obiceiti. Nu vegusempe Ion de mai bine d'uh lunA. Meuitase cu totul, i inima-mi miii-nititi suferia forte d'a nu avea pe eineiubi. Stam nemiscat, amortit de su-ferinVi, pitulat la gura sobei, privhidflacära focului, care vorbesce atat demult omului nenorocit.

--1-

miiria :Inca

- 83

Era urt sera 'ntunecOs, rece. Ventulsufia din tote phqiIe thriä nespusA:0.emea

7urla PArea citi voiesce se mein

nimicescA, dupa ce mai anteiti me vafi ehinuit de ajuns ; pitirea c voiescese sfArame zidurile easel, se nilescilfurios In camaru0 mea, spre a mebiciui eu a sea puterniert sufiare sétta me lua, a me ridica sus, sus eaast-fel cAderea se-mi fie mai repede,mai durerOsA, ca se pótil mai bine ase desfitita la augul -cipetelortarilor mele.

Acestea inchipuiam, augind van-tul mugind, urhind. i ciocnind. feres-trek i ui1e, ca cum ar fi fost ne-rabdator d'a le sparge c'un minutmai iute. Acestea Inn inchipuiam,me inspAime;ntam grOsnic d'ale mele

Ventul, inveselindu-se d'a mea spai-mA, urla i nmi selbatic, isbia eu

4.-

c'ua

li vaia-

'ml

ir, i

crandiri.kr.

tia

.,- 84 -,-

fnrie crescilndà gemurile, sguduia casadin temelie, sufla, §uiera pe supt u§1prin cr*Iturile ferestrei, pe CO, pringaura bró§tei, printre scanduri. Infradin ce in ce cu noui §i mai marlpnteri, se plimba falnic ca un trium-fhtor pe langh mine, isbindu-m6 dinchnd in child en recea-1 suflare.

Alerga apol prin cash rierand, serostogolia pe scanduri, §erpuia peMITA ziduri, se suia pe ele, pe ta-van, fheend nernunërate cotituri ca§i and ar fi voit se i se p6r4rt urma;apol se impriltia intr'uh cliph in tOthodaia §i numai sciam pe uncle fuge,find pretutindeni, sufliind din totepärtile d'uh-datit

Perdelele se leghnau, hartiele sbu-rail, praful scormonit mt se putea a-;ecla la un loc, flachra luminiirii tre-mura ca uh frunqh, se 'ncovoia, sefhcea mititich, se 'ntuneca, phrea a

- 85 -

se stinge de clece on pe minut, ens6se 'ndrepta, lucea din nou, ventulnevoind, se vede, ca s'o stinga.

'MI era frica, Mat ca until copil !Ah ! in acele grOsnice momente,

de mi s'ar fi gis : primestI se auclivoce arnica, se vali un chip cu-

cunoscut, i apol se moll, n'as fi sciutcum se multtunesc caui care mi-arfi vorbit ast-fel, cum se primese maIiute nä asa omenósa, propunere.

Sunt multe feluril de suferinte, dercred ct póte fi una mal grósnica

de cat a se vedea singur, uitat, pii-räsit de ceI carI ua. data te iubiau !De acesta suferinta fie in vecI scu-titI i dusmaniI celor carI iubesc!

Eram cu totul sdruncinat, ametit,ingrozit d'ale mele gandirI si de sin-guratatea in care in6 gasiam, dnaun sgomot neobicinuit se auqi pescara. TresariI, in6 trap pe data,

ua

nu

- 86 -

aseultal oprindu-miresuflarea, de teintd'a speria pe eel care venia, pe caredeja Ii priviam ea p'un mcintuitor !

Pasii se apropriarit Ascultal dinnoti... Da.., da..., el era.

Ne aruncarrim unul in bralele al-tuia, ne stranserhm en iubire, ne sii-rutarilm cum se silrutit doul prietenice se regAsese dupit uá lunga des-phrtire. Taceam am6ndoni, ewe ochilnostril plini de laerimi spuneati maimalt de cat nä lungh enventare.

Ion rnpse tileerea celimi cern amemmte asupra afacerilor,asupra srmetatii mele, si apol mu spusc

mamh-sea find greii bolnavi le**este nevoit a se depitirta pentru eilte-vadile din Bueuresci, si me r(50 a stalârig prietena mea MariOra, a o in_griji, a &Ala se o inveselesc!

Plec mane diminétil a:clause el.81/., eel mai tarditi, vel fi

d'antein ,

La lamina,

ca,

- 87 -

ye! sta pen6 cand voift veni se teridic de la postul ce-ci incredintez.

Trteu cat-va, luandu-mi,manile si stringendu-mi-le cu iubireimi sopti mai mult de cat imi vorbi

Se nu spui Mariorii c o grt-sesti slabh, se nu...

Nu putu sfirsi, dér lacrimileimi spuserti mai mult de cat as fi voitse

Nu gash urt vorbrt spre a'i rés-punde. Ii stransel mana cu iubire,se vede crt intelese re'spunsulcad pleat, multumesc !

Stittui cat-va nemiscat, uimit defericire si de durere tresaltarn de bu-curie, v6Vnd iubirea i incredereace'mI arka amicul meti Ion;8ns'e sangera, gândiucIu-m la peri-colul in care se afla mama lui Ion siiubita nóstra MariOrá.

Nu intelegeam ens6 cum Ion? a-

§'apoI,

:

ha

scia.

mei,gicendu-mI: ip

inima-mi

- 88 -

tat de rece en mine; cum Ion, care ',a-rea a suferi, &Ind vorbiam (Toile iniiiuleen Marióra ; cum Ion, a cärui geksieera de ob§te cunoscuta, pkca acum

me ruga se alerglanga Marióra lui !Nit intekgeam nimica, lir vedeam

intr'acesta u dovada d'a sa incredere,d'a sa iubire ; 'acesta era destul spre

alina a mea durere, spre a me faceferieit !

'Frei jile intregi stritui langa Marióra!d'abia pot erede c'am pu-

tut fi atilt de fericit !Nu cred se fi lost vr'ua data ua

femeiti mai duke, mai duiósiti, maiginga§a, i tot-uh-datil mai inteleptalmai curagiósa de cat MariOra.

Avea gratirt, sktribiciunea femeieiunita cu vointa, eu starninta barba-tuba' ; avea inima celeiinteliginta cehii douilea. Ochiiiel albastri ca cerul, pareati a luci

0

a

Astatii

d'analia F,Ctd'al

- 89

numai spre a lumina, a 'mbArbata peeel sufering. Era cu surisul necur-mat pe buze, tot-d'a-una multumita,§i sunt sicur eiti din acea gur5 deiuger n'a ie§it u data Mt vorba as-pra sea uä plangere.

Ce scurta mi se pArea diva langaacesta fiinta atat de iubita, i cat su-feriam, cand. sera inaintand, trebuiase me retrag in odaia mea.

Un lucru numai turbura fericireamea. Mari Ora tura mult in timpul

sera cand, despartindu-ne, IIsarutam mana, me speriam simtindcat d.e mult ardea. A doua ji nseMari Ora era atat de vesela, atat desprintena, d.e glumota, de vorbitórein cat, marturesc, ca. uitam 'a iatuse, §*a id caldurá, §pre a nu me,mai gandi de cat la farmecele sae

Total are un sfir§it; fericirea cucare atat de lesne ne inve0m, pe care

-

dila, 0

- 90 -

ciind o gustilm, o eredem nemuriteife.fericirea nu dilinuesp nuil mult eaeele-1-alte lueruri; un nimic, une-orto sperlit, i fuge fitrit se scim de ce,cum §i unde s'a dus.

Se nu ne grindim ens6 prea mult1a acésta ; se perdem din vedere, deeste en putin0,, erL ferieirea póte manenu va mal fi. De ce se ne Mgrijim,de ce se ne mahnim de mai nainte ?OrI-cfit am tremura, ne-am silise prelungim a nóstth fericire, acéstaar fi zadarnic §i de multe on n!arservi de cilt a ne lipsi de d6nsa cliiarpc cand o avem. Se profithm binede ea ; se'l cerem, se'l ham totul cene póte da; se nu 'I cerem e'nsA maimalt, supt pedepsa d'a nu avea nimic!

A patra Eji, Ion se intOrse, mama-sea murise in braOle IUI, murise Cins6val eu ea §i fericirea mea ! Ion a(lona cji chiar dupa sosirea sea7 re-

orI-citt

- 01 -

deveni reee en mine ; incetariim dinnoti a ne vedea. Imi reluaiü tristaesistintrt, ful erA§i singur. singur. . .

In primit-vera anului 187. . . fretani (1110 insuraórea hit Ion, ful ne-voit a parilsi Bueureseil. M otilrilina merge, mai nainte d'a pleca, se'miiétt (jinn, bunL de la scumpii mei pri-eteni, pe earl tot atilt II inbiam, pcearl tot atilt 11 doriam.

Ion me primi mai ttntelit en riicelrt;and ense m despilrtii de dênsul,me imbriAi§it en ui. dragoste, e'uAduke-0, neobieinuitit

Nu intArclia, intóree-te mai en-rend... nu

Se opri cad lilerknile '1 inecati.Ah ! biétaMarióra ce schimbath, era!Ea, atfit de rumena ce

palida o tuia intr'una s'aceatuse resuna ea urt prevestire de mOrte

inima mea!

intilrdia...

altil-data,

- 92 -

Ochil iel stranceatt inert, ônse lu-mina lor avea ce-va jalnic. Privireaera tot atttt de piartuillétOre, enseune-orl avea ceva infiorittor, Oren

ochif ieI citutati cu aviditatenetatea, ce scia c n'o 'Rite redo-biindi, sett cii, presimtind cA se vorinchide pentru vecit, eAutait, prin-tr'uà u1tin 'adancil privire, a riti-dica imaginea lucrurilor i fiinteloriubite, pe carl II imbratisail pentruultima Orá ! Ea, abia de lull inflorita,semana deja cu urt, &ire ingiilbenitti,;;i uscatil de venturile de tOnmh!

Aud. fixtdi aeel adio, en care res-punse urarilor