| 32 Pagini, 75 Exemplare | Data: 9 APRILIE 2009 | PRET: 1LEU |

t

CULTURÃ

18 2009Excursie Ceahlãu 2008

4Miss Madisz 2008 6

Poveste de Crãciun

7Tinerii din ziua de azi

8Ziua lui Eminescu 10

Chiriþa în provincie-varianta modernã 12“Paris-mon amour”

13

OSCAR LICEAN, Anul XII, Nr. 16/2008 Revista oficiala a Grupului Scolar “Lucian Blaga” Reghin.(c) Copyright 2008 by Oscar Licean. All rights reserved!

Cutia postala a redactiei se afla la etajul 1,vis-a-vis de X-A. Pretul revistei: 1Leu

Tiraj: 75 exemplare Nr. pagini: 32

Copyright 2006-2008. All Rights Reserved.

2

Sãrbãtoarea Naþionalã a României 16

Concursul “File din istoria naþionalã” 18

Campionatul de fotbal

19

REDACTIA:

Prof. Ababei Costel

Mariº Teodora(IX C)

Toncean Andreas (X A)

Jorge Luis Borges

22Carlos Santana

25Un nou talent pe la noi prin ºcoalã

27Paul Butiurcã

Puþinã matematicã

29

3

Mult râvnita vacanþã de iarnã parcã s-a evaporat.A trecut extraordinar de repede! Cu toate cã spiritul acela ce precedã vacanþele bântuia ºi prin liceul nostru, ultima sãptãmânã de ºcoalã a fost una chiar foarte activã. A avut loc concursul de istorie la care au luat parte elevi din clasele a 11-a ºi a 12-a. Apoi, ca sã împãrtãºim cu toþii feeria sãrbãtorilor de iarnã, în penultima zi de ºcoalã s-a desfãºurat programul organizat de catedra de limbi strãine; un program ce a oferit multã diversitate ºi a ajutat lumea sã se elibereze de o parte din gândurile ce îi frãmântau.

Am plecat în vacanþã cu gândul cã ne vom odihni. Dar ca de obicei, nu s-a întâmplat astfel...am mâncat mult, am mers fiecare la colindat, la bunici...cine mai ºtie pe unde...am profitat din plin de fiecare clipã...ºi ca urmare, ne-am întors mai obosiþi decât înainte.

A sosit ºi scurta vacanþã ce a marcat finele primului semestru. Între cele douã vacanþe cu toþii am dat tot ce am avut mai bun în noi ºi ne-am strãduit sã nu lãsãm oboseala sã se aºtearnã peste puterea noastrã de muncã. Dacã spuneam mai înainte cã vacanþa de iarnã s-a evaporat...nu ºtiu cum aº putea sã descriu modul în care a trecut vacanþa intersemestrialã! Oricum, tot ce ºtiu e cã a fost foarte binevenitã. M-am tot gândit ce ar mai fi de scris ºi mi-am dat seama cã era cât pe ce sã omit un capitol important. Inspecþia!!! Da. Încã dinaintea scurtei vacanþe ni s-a spus cã va veni o mare inspecþie.A trecut vacanþa.A trecut prima sãptãmânã din semestrul II. În cea de-a doua sãptãmânã, chiar a venit inspecþia. Cu toþii am fost pregãtiþi ºi sunt convinsã cã totul s-a desfãºurat aºa cum trebuia.Acum urmeazã perioada olimpiadelor...din nou o serie de teze...ca noroc, pentru liniºtea sufletelor noastre, între aceste treburi serioase, îºi fac apariþia frumoasele sãrbãtori, sau mini-sãrbãtori - oricum e bine- care au menirea de a ne face sã zâmbim.Ziua de Valentine's care cu siguranþã nu ne aparþine, dar cu siguranþã are mai mult succes decât Dragobetele, a trecut. Cadouri, inimioare, declaraþii, zâmbete.Despre Dragobete nu aº putea zice aceleaºi lucruri. Eventual pe la pãrinþi sau pe la bunici mai auzim aºa ceva...1 Martie va vesti sosirea primãverii(ºi sper, eu cel puþin, cã va vesti ºi încetarea frigului)...ne va face sã zâmbim când vom vedea noile modele de mãrþiºoare, care mai de care. 8 Martie va face toate femeile sã radieze ºi va determina copiii sã le ofere un mic dar simbolic mamelor lor, desigur, pe lângã necondiþionata iubire...

Mie personal nu îmi vine sã cred cã suntem în 2009. De fiecare datã când deschid caietul ºi vreau sã scriu data, trebuie sã împrumut corectorul colegei de bancã, dându-mi seama cã am scris 2008 în loc de 2009... aºtept de la acest an multã bunãtate, multã voinþã ºi foarte multã armonie.

În aºteptarea unei primãveri cãlduroase, vã doresc tuturor multã sãnãtate ºi putere pentru a putea face tot ce v-aþi propus.

Puºcaº Mãdãlina (XI D)

EDITORIAL

4

rapid câte ceva pentru a avea energie, am plãtit intrarea, în timp de domnii profesori discutau cu salvamontiºtii pentru a se asigura cã nu exista nici un pericol pentru noi. Având, deci, aprobarea salvamontiºtilor am pornit la drum cu mare încredere. Ce sã

In perioada 22-23 noiembrie zic? 2008, un grup de 31 de elevi “curajoºi” de la Grupul Scolar Lucian Blaga, însoþiþi de patru profesori cu iniþiativã, domnii: Friciu Aurelian, Sighiartãu Radu, Silaghi Lucian ºi Cioloca Simion, au pornit pe un drum de unii cunoscut, de alþii mai puþin cunscut! Mã aflam ºi eu printre ei, printre cei nerãbdãtori ºi curioºi. Abia aºteptam sã vãd ce ne aºteapta acolo, sus, în munþi!

Am pornit din Reghin cu un autocar de 40 de persoane la ora 7:30. Vremea pãrea sã dea semne bune din Am pornit cu zâmbetul pe buze perspectiva noastrã, a elevilor, însã domnii neºtiind ce mã aºteapta. Am parcurs profesori ne-au atras atenþia, reamintindu- aproximativ 50 de metri mai noroioºi decât ne de vijeliile din munþi care iau amploare ne aºteptam, având în vedere cã afara atunci când apare ninsoarea! ningea, dupã care am facut o micã pauzã

pentru o gura de aer ºi câteva poze de grup! Abia acum începea adevãratul urcuº !!! Cu cât înaintam mai tare cu atât zãpada era mai ”mare” (de fapt ,”mica”, având în vedere cum era cu mult mai sus). Fãrã sã ne dãm seama ne-am grupat câte aproximativ zece persoane, în funcþie de condiþia fizicã. Câþiva au luat-o înainte, nerãbdãtori sã ajungã din nou la teren plat, acolo unde se afla Cabana Fântânele, ºi unde urma sã ne odihnim!

Am ajuns rând pe rând, unii foarte Timpul petrecut pe drum a trecut foarte obosiþi, alþii mai puþin. Am realizat cã avem repede. Ne-am distrat, am râs, am fãcut nevoie de acest popas ca sã ne odihnim, sã multe poze, am cântat diverse piese ca sã bem un ceai cald ºi sã ascultãm pãrerile spargem monotonia acelor drumuri celorlaþi despre urcuº. Din pãcate timpul plictisitoare! petrecut ”la caldurã” a trebuit sã fie scurt Intr-un final, pe la ora 11:00 am deoarece timpul se scurgea foarte repede, ajuns la poalele muntilor...Aceºtia se iar noi aveam o distanþã destul de mãricicã desfãºurau cât puteai cuprinde cu ochii... de parcurs pânã sã ajungem la destinaþie, Erau atât de sumbri ºi uriaºi! Tare Cabana Dochia! nerãbdãtori ne-am echipat, am înfulecat

Excursie Ceahlãu 2008

5

centimetri...ce sa mai? Ca în filme...însa în De data asta am pornit ºi eu cu ciuda acestor dificultati eu nu m-am simtit

primul grup, în speranþa cã voi ajunge mai nici o secunda în pericol! Situatia aceasta nu repede (ceea ce s-a ºi întâmplat). Impreunã a durat prea mult deoarece am intrat în cu cei nouã “tovarãºi de drum”, am parcurs padure, unde am scapat de viscolul de pe distanþa dintre Cabana Fântânele ºi Cabana platforma! De aici totul a fost exact asa cum Dochia. Nu pot sã zic cã a fost un drum foarte îmi imaginam! Soarele deja îsi facea simtita plãcut, dar cu siguranþa de neuitat. prezenta, oferindu-ne o priveliste minunata.

In orice caz, când am ajuns jos mi-am dat seama ca as da orice sa urc din nou muntele (mmdaa...ca eu si pot!!)

Cam asa a decurs toata excursia. Sunt sigura ca tuturor le-a placut si vor par t ic ipa s i la urmatoarea SUPER EXCURSIE!!! (sa speram ca vom avea parte de ea cât mai curând!!!)

Uneori pãrea cã nu se mai sfârºeºte, dar dacã nu ne clinteam de pe poziþii ºi fiecare îºi fãcea “treaba”, rezistenþa slãbea ºi ce pãrea de neclintit începea sã se urneascã. Intradevãr extraordinar este cã nu ºtii unde se terminã puterea ta ºi unde începe a celorlalþi. Ti se pare, pur ºi simplu, cã tot efortul tãu se transformã în voinþã comunã a grupului ºi dacã acesta se “concentreazã”, ia avânt ºi “grãmada” începe sã se miºte ca prin farmec! Vreau sa multumesc domnilor

A m a j u n s î nt r - u n f i n a l l a profesori pentru ca ne-au oferit o excursie “destinaþie”, înfometaþi ºi obosiþi. Intunericul fara egal!!se lãsa încet peste crestele munþilor, [*...si apropo...multumesc celor temperatura scãzând mult mai repede decât care m-au ajutat sa urc si sa cobor în timpul zilei. Cu toþii ne gândeam la cei care muntele...ramân datoare)...*]au rãmas în urmã...însã dupã aproximativ o ora si-au facut si ei aparitia. La cabana...se Articol realizat de:stie!!!...ne-am distrat...am râs, am dansat, am Coºarcã ªtefania( IX C)povestit, ne-am odihnit, iar a doua zi dimineata am luat-o de la “început”!

Despre drumul de întoarcere ce pot sa zic? A fost mult mai ,,interesant,,. De ce? Vântul avea o putere de peste 100 km\ora, zapada avea peste 30 de

6

organizatoare, profesoara Ölvedi Rozalia. Pregatirile au fost îndelungate, dar au meritat efortul.

În data de 28 noiembrie 2008, la ora 17, a avut loc, la secþia maghiara, concursul de frumuseþe pentru clasele a IX.-a sub denumirea de MISS MADISZ. La acesta au participat fetele de la Gr. Sc “Lucian Blaga” ºi de la Gr. Sc“Petru Maior”.

Concurentele au fost supuse unor teste de cultura generala, au defilat în costume de baie ºi în rochii de searã, iar prin probele individuale fetele ºi-au arãtat talentele ascunse. Juriului nu i-a fost deloc uºor sã decidã cine va fi pe primul loc. La final, concurentele care au luat primele trei locuri au fost : I. Pascu Julia, II. Pop Gabriella, III. Bodor Erika Csilla.

Ca ºi în anii precedenti, concursul a a v u t o t e m ã s p e c i f i c ã , º i a n u m e naþionalitaþile Terrei. Cele 7 concurente ºi-au ales naþionalitaþi diferite, printre ele numarându-se cea chineza , araba , egipteana, scoþiana ºi rromã. În ceea ce priveºte organizarea, clasa a XII.-a B de la Grupul ªcolar “Lucian Blaga” a fost cea care a realizat acest spectacol.

În afarã de primele trei locuri, au fost ºi nominalizãri la Miss Popularitate ºi Miss Oriflame, iar fiecare dintre concurente a primit produse cosmetice ºi alte cadouri, în timp ce primele trei au primit ºi premii în bani.

Desigur, realizarea spectacolului n-ar fi fost posibilã fãrã sponsori, cãrora îi mulþumim pentru sprijinul acordat.Desigur, ºi elevii din celelalte clase au

contribuit cu câte ceva la succesul acestuia. Articol realizat de: Baratky Monica ( XII B)Însã principalele organizatoare au fost

preºedintele Madisz-ului pe nivel local, C s e g e d i C s i l l a º i d i r i g i n t a c l a s e i

Miss Madisz 2008

7

ºi vãzând nefericirea copiilor i-a întrebat dacã au primit vreodatã vreun cadou. Copii i-au spus cã atunci când pãrinþii lor trãiau, mai primeau ºi ei câte un cadou simbolic, în

Era Ajunul Crãciunului. O familie ciuda faptului cã erau o familie sãracã.bogatã locuia într-o casã nemaipomenit de Carina ºi-a rugat pãrinþii sã-i lase frumoasã, care era împodobitã cu mii de pe cei doi orfani sã rãmânã la ei pânã ce trece luminiþe ºi perdele sclipitoare cu instalaþii Crãciunul. Desigur pentru pãrinþii ei nu era multicolore. Casa era giganticã, iar brazii din nimic imposibil, ba chiar a pus sã li se faþa casei erau ºi ei încãrcaþi cu sute de pregãteascã o camerã în care sã poatã sã se podoabe strãlucitoare. Doi fraþi sãraci s-au odihneascã. Se citea în ochii celor doi o oprit în faþa casei ºi priveau cu lacrimi în ochi fericire enormã. Când s-au întors seara acasã casa luminata, parcã scoasã dintr-un basm. de la cumpãrãturi, au luat cina. Dupã o masã A început sã ningã, iar cei doi copioasã cu multe bunãtãþi, ei le-au având o puternicã durere de picioare nu au mulþumit pãrinþiilor Carinei ºi mai ales mai putut merge mai departe ºi s-au asezat acesteia. Mulþumiþi de acest dar de la în faþa casei sperând cã vreun trecãtor milos Dumnezeu au înþeles cã pãrinþii lor nu au se va opri ºi le va da ºi lor ceva de mâncare. uitat de ei ºi le-a trimis un înger sub chip de fetiþã. Cei doi au adormit cu lacrimi în ochi de

fericire. Dimineaþa toata familia era jos

sub crengile bradului verde. Se întrebau oare de ce? Coborau încet fãrã sã li se simtã prezenþa. Erau multe cadouri acolo. S-au dus pânã acolo ºi se uitau la cadoul Carinei care era un set de bijuterii de argint ºi aur. Carina i-a împins cãtre brad, arâtandu-le cã mai sunt

Familia înstãritã avea o fetiþã, pe douã cadouri cu numele lor. Amândoi au nume Carina. Era frumoasã, avea bucle auri ºi primit ce ºi-au dorit de mult timp: douã niºte ochi albastri ca ºi cerul. Carina, privind maºinuþe de teren cu telecomenzi ºi douã pe geam, i-a zãrit pe cei doi fraþi care stãteau truse de doctori, pentru cã întodeauna au in zãpada rece ºi a întrebat-o pe mama ei visat sã vindece oamenii. Pãrinþii Carinei s-dacã i-ar putea primi pe acestia înãuntru la o au hotãrât sã-i înfieze pe cei doi sãrmani. canã cu lapte cald ºi biscuiþi. Mama i-a dat Fata era fercitã pentru cã avea doi fraþi voie, deoarece acesteia nu-i putea refuza minunaþi. ªi au fãcut împreunã multe nimic, iar Carina nu a ezitat ºi i-a chemat CRÃCIUNURI de atunci înainte, pânã când înãuntru. În privirea copiilor scânteia un foc fiecare a avut familie ºi se adunau cu toþii din adâncul sufletului. Bine intraþi, cei doi fericiþi. Fratii Carinei au rãmas datori pe viaþã, fraþi nu-ºi mai dezlipeau privirile de la ºi o iubeau extraordinar de mult. ªi au trãit lucrurile fine ale fetiþei ºi bunãtãþile care fericiþi pânã la adânci bãtrâneþi, cu copii, încãrcau masa cea mare din sufragerie.Dupã nepoþi ºi aºa mai departe.ce Carina a aflat cã cei doi nu aveau nici casã, nici pãrinþi, s-a lãsat o apãsare grea, Articol realizat de: Mariº Teodora ( IX C )

Poveste de Crãciun

8

Iterviu cu Miss Boboc 2008

Coºarcã ªtefania

Dependenþi de Pc-ul nostru (probabil prãfuit), mai ales de internet. Orice am face nu ne putem dezlipi de ecranul din faþa noastrã. E ca un drog. Iar când reuºim sã ne despãrþim de acest„ idol“, ne lipim de celãlalt ecran: TV-ul. Ne place doar sã privim…sã

Adolescenþa...Dacã vrem s-o urmãrim, nicidecum sã actionãm. Suntem definim strict din punct de vedere stiintific, mult prea plictisiþi…parcã nimic nu ne mai atunci putem sã spunem cã adolescenþa place. este o perioadã în care ne dezvoltam fizic ºi psihic, perioada care precede starea de adult.

Despre carte, nici nu îndrãznesc sã mai comentez. Rafturile nu mai zac de cãrti, cum era pe vremuri. Poate de cãrti de joc…dar

O alta definiþie seacã, este cã adolescenþa nici atât. Sunt pline dulapurile ºi rafturile de este perioada în care sufletul ia pentru prima Cd-uri, reviste legate de modã…vedete, ºi data contact cu dragostea, cu puterea alte lucruri de nimic. Cum am ajuns pânã infinita pe care þi-o dã “inconºtienþa aici?ºi inocenþa” acestei vârste. Cam rece…nu?

In fine. Trecem peste asta. Am constatat cã e foarte…ehm…la modã sã fi “emo”. Nu toatã lumea ºtie ce înseamnã a fi emo. Un lucru

Tot mai des aud expresia “ Oh, vai, este cert: esti obligat sã porþi adidaºi mari tinerii din ziua de azi!”. Sincerã sã fiu, nu mã sau tenisi, sã porþi foarte mult negru, tricouri mir absolut deloc. Ceea ce îmi spuneau cu dungi sau pãtrãþele, skinny jeans, un pãrinþii mei despre adolescenþii de pe pierce - douã, sau câte vrei, ºi sã ai pãrul în vremea lor, nu corespunde deloc cu ceea ce ochi. Interesant. Incearcã sã îºi exprime se întamplã azi. Suntem generaþia „online“. “durerea” cu ajutorul unei lame, ºi…voila!

Tinerii din ziua de azi

2008

9

Daca urmezi aceºti paºi, esti Emo! “Genul are influenþe din muzica Deasemenea, mai este o altã extremã: sã fii popularã armeanã, greacã, turcã, arabã ºi la înãlþime..purtând tot timpul tocuri, (chiar sârbã; este remarcabilã capacitatea genului dacã nu prea ºti cum sã umbli cu ele), tricouri de a încorpora elemente din, practic, toate lucioase în culori stridente. Aceste douã celelalte genuri muzicale accesibile (muzica “stiluri”(dacã pot sã le numesc aºa) au fost pop, rap sau hip-hop, muzica dance, techno adoptate de majoritatea tinerilor, ºi nu pânã la jazz, muzica rock sau chiar muzicã numai. Peste tot vezi aceleasi lucruri. cultã)”. De aici reiese faptul cã manelele sunt

de fapt o amestecãtura de genuri muzicale. “Muzica de manele, cu o istorie relativ scurtã (de ordinul a câteva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical mult prea apreciat în spaþiul vorbitorilor de limba românã.” FOLCLOR ROMANESC? NICI VORBA!!!

Ma bucur însã cã mai existã ºi persoane mai originale, care probabil sunt sãtule de stilul “uniformã”. Chiar dacã sunt priviþi cu alþi ochi, nu renunþã la propriul stil. Sincer, apreciez aceste persoane.

Sã vorbesc ºi despre aspectele pozitive ale adolescenþilor din ziua de azi…dar mai puþin.

Un lucru bun este acela cã ºtim ce vrem, ºi luptãm pentru a obtine acel “ceva”. In orice împrejurare ne susþinem propriile idei, ºi încercãm sã fim cât mai convingãtori, pânã când celelalte persoane cedeazã, ºi (evident) facem ceea ce ne dorim.

Aº îndrãzni sã trec la un subiect …mai Mã bucurã faptul cã multor tineri delicat: Manele vs Rock. Deseori aud ºi a început sã le pese de viitorul lor, de cei din particip la astfel de discuþii. Ne contrazicem jur, de familie. unii pe alþii, ne susþinem propriile idei, ba Uneori mã intreb…ce se va alege chiar unii ajung sã se batã pe tema MUZICII. de noi? (Pot sã spun cã sunt 100% anti manele, dar asta nu înseamnã cã îmi place neapãrat Articol realizat de: Adelaida Zanfir( IX C )muzica rock.). Foarte mulþi susþin faptul cã manelele fac parte din folclorul românesc. Dar, am gãsit rãspunsul:

10

Câ?iva din elevii claselor a XI-a D si a IX-a C, coordonaþi de domnul profesor Costel Ababei ?i-au propus ca cei prezen?i la manifestare sã pãtrundã alãturi de ei în atmosfera spiritului eminescian, sã-?i deschida sufletele pentru a primi o doza de Ziua de 15 ianuarie s-a întipãrit în sensibilitate ?i de poezie, pãstrând speran?a memoria colectivã a tuturor românilor ca cã atâta timp cât va exista nevoia de poezie, ziua lui Mihai Eminescu, zi cu semnifica?ie va exista nevoia de Eminescu.

aparte, a cãrei importan?ã creºte de la an la an datoritã for?ei mitului eminescian. În data de 15 ianuarie 2009, s-au împlinit 159 de ani de la na?terea celui mai iubit poet român,

dar în acela?i timp a celui mai pu?in în?eles,

atât în timpul vie?ii, cât mai ales dupa moartea acestuia.

Manifestarea a debutat cu o prezentare Power Point în care au fost surprinse în cuvinte ?i imagini câteva

momente semnificative ale existen?ei lui Eminescu.

Noi, elevii Grupului ?colar ,,Lucian Blaga" am încercat sã-l redescoperim pe

Apoi, au urmat câteva secven?e Mihai Eminescu ?i sã-l redãm tuturor celor din filmul ,,Un bulgare de humã" care care l-au pierdut sau nu mai reu?esc sã-l surprinde o prietenie deosebitã ce i-a legat recunoascã în sufletele lor. Eminescu se afla pe doi dintre cei mai români dintre români, în sufletele tuturor în mãsura în care iubim Mihai Eminescu, respectiv Ion Creangã. În sau suferim din iubire, în mãsura în care continuare s-au urmãrit câteva opinii, pãreri,

sim?im ceva fa?ã de cei de lângã noi sau în amintiri despre Mihai Eminescu apar?inând mãsura în care mai tresãrim la cuvântul contemporanilor sãi. ,,român".

Ziua lui Eminescu

Dupã mai mult de un secol de la pãr?ii a II-a a cunoscutului poem « dispari?ia sa, Eminescu este în continuare Luceafãrul », în care este prezentat începutul iubit ?i apreciat. poveºtii de iubire dintre Cãtãlin ?i Cãtãlina. Acesta continuã sã reprezinte un model nu doar pentru tinerii scriitori ci ?i pentru cei care nu se ocupã obligatoriu cu literatura. Astfel, s-a dat curs lecturii unor gânduri apar?inând unor elevi ai ?colii noastre.

Acest moment a fost urmat de altul la fel de deosebit : doua perechi drãgu?e ( Alex Hãr?an cu Diana Costa ?i

Co?arcã ?tefania cu Cãmârzan Cãlin) au dansat pe ritmurile textului ,,Atât de fragedã" pus pe muzicã de forma?ia

Mondial. Corul ?colii sub îndrumarea Nu puteam sã-l sãrbãtorim pe profesorului Aurelian Friciu, a propus în final,

Eminescu fãrã sã recitãm câteva dintre o transpunere pe muzicã a poeziei ,, Pe lângã poeziile sale. A urmat un scurt moment

plopii fãrã so?".poetic ce a cuprins câteva poezii de dragoste eminesciene. Sub titulul ,,Ideea de Eminescu" s-a vizionat un material filmat cu ocazia unei lansãri de carte in centrul cãruia se gãsesc mãrturisirile lui Horia Bãdescu despre Mihai Eminescu.

În acea zi de 15 ianuarie ne-am adunat pentru a-l sãrbãtorii pe Eminescu. ? i pentru ca sãrbãtoarea sã fie completã am încheiat manifestarea prin a-i ura lui \Eminescu sã trãiascã ve?nic în sufletele noastre. În cele din urmã, dar nu lipsit de importan?ã, a fost tortul pe care scria mare ?i

Eminescu este în continuare frumos ,,La multi ani Eminescu" ! actual, el suscitã în continuare controverse ?i

Articol realizat de: Moldovan Reghina (XI D)discu?ii. Cert este cã poate fi ?i în prezent

subiectul unei discu?ii petrecute între elevi

chiar ?i într-o pauzã la ?coalã. Un moment cu totul deosebit a fost o interpretare scenicã a

Creaþie

11

don't put my nose where it's not my business! (by Puþcaþ Mãdãlina)

2.Charles:Hello miss Chiriþa!Totul e ok?O r a d e r o m â n ã - s u b i e c t u l C h i r i t a : N o , m y f i u G u l i t a e

zilei''Chiriþa în provincie'' de Vasile disappointed,pentru ca el n-a understand Alecsandri. lecþia! Cu toþii am fost de acord cã Gulita:It isn't true mama.aceastã operã este una extrem de reuþitã þi Ch:Eram sure,cause I'm the cel mai bun de comicã, aþa cã a fost unul dintre acele professor….subiecte care ne-a þinut pe toþi atenþi.Totuºi C:Oooh,I'm so mandra de my fiu.It's really partea cea mai interesantã a venit dupã orã, very foarte inteligent!!!atunci când am primit ca temã realizarea (By Molnar Bianca)unui dialog între Chiriþa, Guliþa ºi d-l Sarl în limba românã, amestecatã cu o englezã 3.Chiriþa:My child tu must sã înveþi mai mult!carpato-danubiano-ponticã. Guliþã:Ok mama,but tu must sã mã laþi sã cãlãresc.

Charles:My lady,the boy knows a lot of words in English. C:-It's right dar el trebe sã vorbeascã mai mult in English,because asa-i moda. G:-Please mother,lasã-mã cã m-am sãturat de învãþat English.I like sã cãlãresc,tu understand??? C:Yes my boy,tu înveþi and eu te las sã cãlãreþti. G:Aºa-i ok mother!!

(By Moldovan Reghina)Iatã câteva exemple din ceea ce a ieþit:1.Chiriþa:-Vino aici my dear son! Guliþã:-Unde eþti mother? C:-oh!here…in grãdinã! G:-Oh!Jesus acum vin.Învãþam pentru tomorow ºi acum you're enerving me!! Charles:Hey boy,nu vorbi like that cu mama ta. G:Mister Charles îmi pare rãu! Ch:-Nu trebuie sã-þi ceri sorry de la mine but from your mother. 4:Chiriþa:-Bunã ziua!Hello si sã traiesti G:-Ok.Mother please iert me! maicã! C:-My son,I can't iert you pentru your ugly Charles:Hello ºi sã trãieþti ma friend!What words. are you faceþi? Ch:-Oh my God.In this case eu mã retrag.I

12

Chiriþa în provincie -varianta modernã

13

Chiriþa:Noi,are facem mãmãligã…..yellow cake maicã! CH:That's good!Can I gust? C:Yes,yes…you have to be sure that your mouth will let you whater! Nu am aterizat nici pe Orly, nici pe Ch:What?Water in my mounth? vestitul Charles de Gaulle. Violeta noastrã C:Yes,yes…gura iþi va lãsa apã! „pasãre de oþel” a coborât pe pista unui Ch:oh,I see,nice,I will gust! aeroport mai mic Beauvais Tillé – situat la Gulita:Mami,can I cãlãresc?

vreo 70 de km –Nord- de Paris. C:No,you want sã te trânteascã?Ch:No problem,is not a tragedy!!G:You are so rãu Mister Charles!!! (By Lumm Georgiana)

Deºi în plin sezon hibernal, Parisul ne-a primit cu un aer cãlduþ, de primãvarã timpurie. Avizaþi doar de ghidurile ºi hãrþile turistice rãsfoite cu febrilitate în zilele premergãtoare, am recunoscut încã din autobuzul ce ne aducea de la aeroport spre marea metropolã douã din monumentele emblematice ale Parisului: Turnul Eiffel ºi Bazilica Sacré-Coeur. Lucru pe deplin explicabil, pentru cã: 1) vestitul turn, cu cei 320 m înãlþime ai sãi, este cea mai înaltã construcþie din Paris (în 1889, când a fost inaugurat cu ocazia Expoziþiei Universale, era cea mai înaltã Sper cã aceste 4 exemple v-au construcþie din lume); amuzat ºi pe voi þi cã v-au trezit interesul sã 2) Bazilica „Uniunii Sfinte” – albã ºi citiþi ''Chiriþa în pronvincie'' dacã nu aþi

fãcut-o pânã acum!!!! strãlucitoare este situatã în Montmartre, cel mai înalt loc din Paris. Turiºtii, dar ºi

Articol realizat de: Puþcaþ Mãdãlina parizienii, vin aici mai ales pentru a admira Molnar Bianca panorama oraºului, dar ºi farmecul Moldovan Reghina cartierului Montmartre.Când am ajuns ºi noi Lumm Georgiana aici, pitorescul locului ne-a fãcut sã credem

„Paris–mon amour!”

cã pe o strãduþã sau alta vom da peste ºi traversãm Sena pe cel mai frumos pod al Picasso, Toulouse-Lautrec, Renoir, Manet, sãu – Pont Alexandre III (podul poartã Dali, Modigliani sau Van Gogh. E o iluzie numele þarului Rusiei care a aºezat piatra de doar! Nu i-am gãsit nici la Moulin Rouge sau, fundaþie ºi îmbinã în mod strãlucit arta Moulin de la Galette, pe unde, altãdatã, i-au arhitecturalã ºi ornamentalã francezã ºi purtat paºii ºi pasiunea pentru picturã. ruseascã. Le-am vãzut, în schimb, tablourile -unul mai celebru ca altul- în sãlile celor douã mari muzee ale Parisului: Louvre ºi d'Orsay. Aici, pe lângã cei mai sus amintiþi, i-am regãsit pe marii artiºti ai Renaºterii: Leonardo da Vinci, Rafael, Michelangelo, Tiziano, Veronese, Caravaggio, Dürer, dar ºi pe Rembrandt, Rubens, Delacroix, Gericault, Claude Monet, Paul Gauguin ºi ceilalþi minunaþi impresioniºti. E copleºitor! E prea mult deodatã! Visez la vremea când, reîntorcându-mã la Paris, sã pot strãbate Inima geograficã ºi spiritualã a sãlile acestor muzee (ºi ale altora) în tihnã, Parisului ºi a Franþei este pe Ille de la Cité, fãrã grabã, aºa cum s-ar cuveni de altfel. unde se înalþã cea mai cunoscutã catedralã

goticã din lume - Notre-Dame -, dar, tot aici, în apropiere, ºi cea mai frumoasã bisericã din Paris: Sainte-Chapelle. Am intrat de douã ori la Notre-Dame, a doua oarã spre searã. A început Messa, imnurile rel igioase acompaniate de acordurile celei mai mari orgi din Franþa –„Dieu, viens á mon aide!”...

Cu o searã înainte, trecând în stânga Senei, am parcurs, la pas, cartierele Saint-Germain, Latin ºi Luxemburg. Am vãzut cea mai cunoscutã universitate din lume – Sorbona -, dar ºi librãriile, cafenelele Chiar dacã spre searã stropii reci ai

ploii ne amintesc cã suntem în ianuarie, o ºi cluburile populate de studenþi.plimbare pe Champs-Elysée, dinspre Place de la Concorde spre cel mai cunoscut Arc de Triumf din lume, rãmâne cu siguranþã, de neuitat.

Ne amintim cã în 1840, cortegiul funerar care îl aducea în patrie pe împãratul Napoleon I a trecut pe sub acest arc construit din iniþiativa lui, spre a ajunge la Domul Invalizilor unde „marele soldat” ºi-a gãsit odihna veºnicã. Reconstituim vechiul traseu

15

În vecinãtatea Panteonului, unde se gãsesc oraºul culturii, artelor, modei, oraºul luminii, cavourile lui Voltaire, Hugo, Zola etc., am dat al strãlucirii, al fantasticului si pitorescului.peste una din cele mai vechi biserici din Paris – Saint-Etienne du Mont. Era duminica seara, un cor de studenþi repeta cântece r e l i g i o a s e , a u î n c e p u t s ã v i n ã credincioºii,oamenii din cartier,întâmpinaþi cu bucurie de cãtre preot.În scurt timp biserica s-a umplut. Ne-am restras cu sfialã ºi cu inimile uºoare pentru cã tocmai se intona ,,Mon Pére, mon Pére, je m'abandonne á Toi”.

O jumãtate de zi petrecutã la Palatul Versailles fosta reºedinþã a ,,Regelui Soare” Ludovic al-XIV-lea, a fost, ca în atâtea alte locuri, insuficientã.

Noul cartier al Parisului -,,La Defence”,-centru de afaceri,ultramodern,-cu impunãtorul ,,Grande Arche”, - a fost construit în vestul oraºului, pentru a nu afecta Parisul istoric, sistematizat la jumãtatea secolului al XIX-lea de baronul Haussmann la cererea împãratului Napoleon al III-lea. Timpul nu mai avea rãbdare.

Totuºi, mi-au mai dãruit o orã fascinantã la Sainte-Chapelle,biserica înãlþatã de Ludovic al-IX-lea cel Sfânt(singurul rege francez canonizat),pentru a admira vitraliile de 15 m înãlþime care reproduc scenele biblice de la ,,Genezã” pânã la ,,Rãstignire”. Am aflat cã în timpul celei de-a ºaptea cruciade,regele a cumpãrat de la împãratul Bizanþului coroana de spini si alte relicve pentru care a plãtit o suma de trei ori mai mare decât cea

Unde sunt parcurile si gradinile cheltuitã pentru construirea Sfintei Capele !celebre ale Parisului? Tuileries, Bois de În prezent,sfintele relicve se Boulogne, Bois de Vincennes, Luxemburg. gãsesc la Notre Dame ºi pot fi expuse Unde sunt cimitirele Pere Lachaise sau publicului doar o datã pe an, cu ocazia Montparnasse cu celebrii lor ,,locatari” ºi Sãrbatorii Naºterii Domnului.impresionantele lor monumente funerare- Parisul clãdirilor, monumentele, adevãrate opere de artã?

16

Unde sunt vestitele gãri ale Parisului? ( Au fost totuºi la gara Saint-Lazare pe care în urmã cu mai bine de un secol Claude Monet o picta, fascinat de noile minuni ale epocii moderne) . În data de 28 noiembrie 2008 elevi

?i profesori ne-am îndreptat spre Casa de Culturã a Tineretului George Enescu pentru a urmãri un spectacol dedicat Zilei Noastre Na?ionale. Spectacolul a debutat cu o expunere referitoare la aniversarea a 90 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, prezentatã de domnul profesor Sabin Urzicã.

A u i n t r a t i n b i s e r i c a , , L a Medeleine” proiectatã în stilul unui templu grecesc . Nu departe de ea se aflã Opera Naþionalã Garnier- una din cele mai frumoase clãdiri din Paris, proiectatã de Charles Garnier pentru Napoleon al-III-lea.

Câte lucruri pot fi vãzute la Paris în mai puþin de o sãptãmânã? Oricâte ai vedea, mereu va mai rãmâne ceva de vãzut.

Expunerea a fost înso?itã de proiec?ia unor secven?e cuprinzînd imagini de arhivã despre participarea României la Primul Rãzboi Mondial, Unirea Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvaniei cu România.

Nu se poate sã ajungi la Paris ºi sã nu te îndrãgosteºti, iremediabil ºi pentru totdeauna de Marele Oraº.

Sã-þi doreºti ºi sã speri cã vei ajunge din nou, iar ºi iar, pe malurile Senei.

De partea artisticã s-a ocupat ansamblul folcloric '' Dorul-Dor'' pregãtit de Articol realizat de: Prof. Sabin Urzicãdoamna profesoarã ? ãrean Valentina, sprijinitã de doamna profesoarã Muntean Emilia (o surprizã plãcutã de altfel).

Sãrbãtoarea Nationalã a României

17

Ei au pregãtit un bogat program principiile de bazã ale talentatului grup. artistic cu datini ?i obiceiuri. Au pus în scenã Pregãtiea lor nu a fost lipsitã de peripe?ii,

însã se pare cã toate acestea au avut un ideea unei ?ezãtori. rezultat benefic. Ansamblului nostru i s-au alãturat doi instrumenti?ti de la alte licee

din ora?.Acest spectacol a fost un moment

artistic care ne-a dus la gândul cã suntem români. De multe ori uitãm asta, ?i mai ales uitãm cã unii ?i-au dat via?a pentru poporul român.

Avem tendin?a sã dãm vina pe sistemul

românesc, ba mai mult, unele institu?ii promoveazã partea goalã a paharului Decorul, costumele ?i replicile român. Avem însã noroc cã vin ace?ti tinerilor din ansamblu au fost a?a de bine tineri(zic eu de apreciat) care printre multe organizate, încât au reu?it sã ne introducã în alte preocupãri î?i gasesc timp sã ne atmosfera acelor vremuri de rãzboi când pregãteascã un program care sã ne facã sã unii au luptat pentru ca românii sã tresãrim la gândul cã suntem români. izbuteascã. Pentru realizarea a c e s t u i

spectacol, ansamblul (format atât din tineri cu experien?ã, cât ?i din boboci), s-a pregatit timp de trei sãptãmâni.

Cântãre?ii ?i-au demonstrat talentul, cu toate cã momentele au fost pline de emo?ie.

Nu ?tiu care a fost scopul lor, dar e

cert cã au transmis emo?ie ?i cred cã fiecare dintre cei prezen?i la spectacol a plecat cu o dozã mai mare de sensibilitate cãtre ceea ce numim'' a fi român''.

Articol realizat de: Moldovan Reghina ºi Programul celor care au pregatit Lumm Georgiana ( XI D )spectacolul a fost unul încãrcat, ei repetând între 5 ºi 6 ore pe zi, însã au fost plini de

dorin?ã.Munca, dar ºi distrac?ia au fost

18

douã eleve-membre ale juriului- ºi urma centralizarea rãspunsurilor. Punctajul a fost stabilit în funcþie de întrebãri ºi de complexitatea acestora.Desigur cã a existat ºi un public destul de

Cu toate cã era ultima sãptãmânã numeros, format din profesori ºi elevi, cei din de ºcoalã dinaintea vacanþei de iarnã, elevii urmã dornici fiind de a-ºi susþine colegii ºi de claselor a XI-a si aXII-a din liceul nostru, a mai afla informaþii utile ºi interesante. dornici de a participa la activitãþi s-au înscris Competiþia a fost foarte strânsã, iar în urma la concursul „File din istoria naþionalã” ce desfãºurãrii ei, învingãtorii au fost:urma sã se desfãºoare în Cantina ºcolii. I. XI- C (Matei Mara, Dan Otilia ºi

Moldovan Oana); II. XII-C ( Sãcãrea Diana, Dorgo Monica ºi Sabãu Alexandra) ; III. XII-D (Bucin Bianca, Teslovan Ioana ºi Hajnal Zsolt).

Cei pasionaþi de istorie s-au pregãtit în jur de douã sãtpãmâni ºi astfel s-au format opt echipaje, care în 17 decembrie 2008 au dat tot ce au avut mai bun din cunoºtinþele lor din acest domeniu. Întrebãrile au fost citite pe rând de cãtre domnii profesori Marinescu Ioan ºi Urzicã Cu o tradiþie de aproximativ 15 Sabin. ani, acest concurs a fost iniþiat de cãtre

catedra de istorie. Se pot înscrie elevi din clasele aXI-a ºi aXII-a, în echipaje alcãtuite din trei persoane. În acest an, rezultatele au fost foarte satisfãcãtoare, elevii au fost mai bine pregãtiþi decât la ediþiile precedente deoarece ºi gradul de dificultate atribuit întrebãrilor a fost mai ridicat. Fiind întrebat dacã ºi la anul se va mai organiza acest concurs, D-nul Urzicã Sabin a

Toate echipele au avut pe masã rãspuns : „Dacã Dumnezeu ajutã, cum sã câte un bilet pentru a scrie rãspunsul nu?!”.corespunzãtor fiecãrei întrebãri. Dupã citirea unei întrebãri se acorda un anumit Articol realizat de: timp în care elevii se gândeau ºi iar Molnar Bianca ºi Puºcaº Mãdãlina ( XI D)reprezentantul echipei scria rãspunsul final. Apoi biletele erau preluate de cãtre cele

Concursul “File din istoria naþionalã”

echipe.Meciurile care s-au disputat au fost între echipele claselor X A ºi XII E, X C ºi XII G, respectiv IX A si XI F. Dintre acestea în faza finalã aveau sã se califice XII E , X C ºi XI F.

Dupã tragerea la sorþi s-a decis ca Urmând celebrul dicton latin semifinala sã se dispute între clasele XII E ºi ,,Mens sana incorpore sano” adicã ,,Minte XI F , clasa X C calificându-se direct în finalã.sãnãtoasã in corp sãnãtos” ºi în acest an ºcolar s-a organizat la noi în liceu tradiþionalul campionat de fotbal cu care ne-am obisnuit.

Sub atenta îndrumare a domnului profesor Cristian Moldovan au pornit în competiþia pentru ocuparea locurilor fruntaºe un numãr de 10 echipe:XII E, X C, XI A, XII A, XIII G, XI F, XI E, XA, XI B, IX A; împãrþite în 2 grupe. XII E-ul a surclasat XI F-ul obþinând biletul de

calificare pentru finalã.În actul final XII E-ul ºi-a confirmat

statutul de favoritã ºi a învins dupã un meci înflãcãrat echipa clasei X C.

Astfel au obþinut al doilea titlu consecutiv. Acum elevii acestor clase aºteaptã cu nerãbdare noul campionat pentru a-ºi dovedi calitãþile fotbalistice. Glorie învinºilor, cinste invingãtorilor !!!

Articol realizat de: Toncean Andreas (X-A) Perioada desfãºurãrii campionatului a fost 15 noiembrie-15 decembrie 2008.

Dupã meciurile disputate în grupele preliminarii echipele au început sã fie triate dupã nivelul valorii, în faza urmãtoare a competiþiei calificându-se 6

Campionatul de fotbal

19

20

frumoasa Emilia, de care se îndrãgosteºte, însã dragostea i-a adus doar dezamãgire lui Grig. Emilia este amestecul perfect de frumusete ºi enigmã, feminitate ºi tentaþie.

Tânãrul Grig este fiul unei vedete a Teatrului National, acuma aproape o 100 de ani. Acesta dorea sã intre la ºcoala de teatru, însã a picat examenul din cauza condiþiilor fizice, prea scund pentru scenã, prea timid cu femeile, prea excesiv în stilul de viaþã, aºa cã s-a hotãrât sã regizeze propriul film. Dorea sã reconstruiascã bãtãlia turcilor cu românii, prin care România îºi cucerise independenþa cu 35 de ani în urmã.Tatãl sãu s-a opus dorinþei fiului sãu, Inainte sã il cunoascã pe Leon, încercând chiar sã îi distrugã visul fiului sãu. Grig a primit o alta ofertã din partea

domnului Raymond, însã Grig trebuia sã se supunã acestuia ºi sã facã aºa cum dorea domnul Raymond. Dar Grig nu acceptã acestea. Raymond a reusit ºi el sã facã un film, însã înaintea lui Grig. Vãzând acestea, Leon cautã ºi gãseste un defect în realizarea acestui film ºi reuºeºte sã îi distrugã munca acestuia. Usurat de aceasta, Leon alãturi de Grig, poate lucra la film în continuare.

Grig cautã un sprijin ºi îl va avea din partea domnului Leon, un moºier local care se autoproclamã “patron al artelor”, devine finanþatorul întregii afaceri.

Filmul lui Grig a avut un mare

Tot el devine, pe rând, protectorul succes. El ºi-a vãzut de cariera sa, ºi Leon s-a lui Grig, dascãlul sãu, pãrinte substituit, ocupat de teatru în continuare, investindu-ºi partener necinstit ºi duºman pe viaþã. In toþi banii. Teatrul nu a mai avut aºa mare timpul filmãrii visului sãu, Grig o cunoaste pe succes, fapt care l-a apropiat de faliment.

Restul e tãcere

21

Frustrat de toate acestea, chiar in timpul Ferfide), Samuel Tastet(Raymond Duffi), spectacolului a dat foc peliculelor din F l o r i n Z a m f i r e s c u ( C o l o n e l u l subsolul teatrului. Flacãra s-a extins pânã la Guta),Alexandru Hasnas(Carol I) si podium unde se afla frumoasa Emilia, participarea extraordinarã a Ioanei aceasta murind pe scenã, arsã. La Bulcã(Aristizza) ºi regizorul Nae Caranfil.judecãtorie, dupã 5 ani se întalnesc cei doi Filmul lui Nae Caranfil este o duºmnani, Grig si Leon. Grig a venit sã minune. Inspirat de aventura realizãrii marturiseascã împotriva lui Leon, care va fi p r i m u l u i l u n g m e t r a j r o m â n e s c , închis pentru crima comisã. Independenþa României, la 1891, filmul este

de fapt un prilej de a discuta relaþia dintre artã ºi bani. Dar e ºi o mulþime de alte lucruri. Este un film de epocã în care nu scapã niciun telefon.Umorul de situaþie ºi de limbaj sunt excelent dozate, glumele sunt previzibile pentru cã totul este bine realizat, are spontaneitate ºi sinceritate. Are de asemenea trei clase peste orice alt film românesc postdecembrist. Filmul este în acelaºi timp comedie, dramã ºi superbã frescã de epocã, Nae Caranfil reuºind cu brio sã realizeze toate acestea.

“ Ah, mori Horaþiu, otrava înfrânge duhul, nu am sã apuc sã aud ce zic englezii, dar prezic cã Fortimbras va fi ales. Al lui e glasul meu ce moare. Spune asta ºi spune-i de întâmplãrile mari, mici ºi nu uita: restul e tãcere…”

C a r a n f i l n u b a t e a c e e a s i mârtogãraie obositã a vremurilor de tristã amintire, iar un regizor care întelege cã mai sunt ºi alte subiecte decât Ceausescu, mizeria din cartierele-stup, avorturi ilegale,

Pe platourile marelui film au jucat activisti, securitate, etc., întoarce hotãrât marii actori: Marius Florea Vizante(Grig), spatele scenariilor facile din aceastã Ovidiu Niculescu(Leon), Mirela Zeta(Emilia), categorie, meritã toate laudele.G r u i a S a n d u ( I a n c u ) , V a l e n t i n Popescu(Cartagiu), Nicu Mihoc(Anton), Articol realizat de: Halatiu Mãdãlina ( XI D )S i l v i u B i r i º ( R a o u l ) , P e t r u Gavril(Cameramanu), Vlad Zamfirescu(Nuþu

22

, , , , etc.

În plus Borges a influenþat ºi autori de benzi desenate ca ºi (care îl citeazã într-un episod din Doom

Jorge Luis Borges (n. Patrol) ºi cantautori ca ºi la - d. la .

, ; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importanþi ai secolului al XX-lea. , , , este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu mãiestrie idei filozofice ºi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (ºi anume: dublul, realitatea paralela a visului, cãrþile misterioase ºi vrãjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" defineºte concepþia despre viaþã ca poveste ("fiction"), ca minciunã, ca operã contrafãcutã, datã drept adevaratã (ca În ciuda faptului cã a fost favoritul în faimoaselel sale recenzii de cãrþi obligatoriu al fiecãrei ediþii ale imaginare). , începând cu anii 50, Academia

Suedezã nu îl premiazã niciodatã, preferând uneori autori mai puþin cunoscuþi. Unele voci insistente au spus cã justificarea ar fi în ideile politice ale marelui scriitor, care fãrã a fi un activist, a simpatizat cu ; existã elemente care neagã existenþa acestor simpatii:

1.numirea sa în funcþia de Director al Bibliotecii Naþionale imediat dupã cãderea lui Peron (1955)

2.refuzul cotidianului La Nación de a publica poezia sa (Pumnalul) cu clare intenþii tiranicide.

A fost influenþat de autori precum 3.funcþia de preºedinte, din 1950 , , ºi pânã în 1953, al Societãþii Scriitorilor

, , , Argentinieni, închisã de cãtre dictaturã; sau . Borges aminteºte ultimele seminarii þinute

Borges a lãsat o moºtenire dinaintea poliþiºilor care luau notiþe din importantã în toate domeniile culturii expunerea sa. moderne, pânã ºi în cea pop, ºi numeroºi 4.declaraþii explicite ale lui scriitori s-au inspirat din creaþia sa. Printre Borges, care dezmint cã ar susþine pe aceºtia, amintim , , dictator.

Umberto Eco John Barth Philip Dick Gene Wolfe Paul Auster

Alan Moore Grant Morrison

24 august Francesco Guccini1899 Buenos Aires 14 iunie 1986 Elvis CostelloGeneva Elveþia

scriitoripoet eseist argentinian

Premiului Nobel

Juan Peron

Dante Alighieri Miguel de Cervantes Franz Kafka H.G.Wells Rudyard Kipling Arthur Schopenhauer G. K. Chesterton

Julio Cortázar Italo Calvino

Jorge Luis Borges

galben ºi ultimul roºu-aprins, atît de fine erau gradaþiile ºi atât de lung era ºirul.

La piciorul ultimului turn, poetul (strãin, parcã, de priveliºtile ce stârneau uimirea tuturor) declamã scurta alcãtuire pe

În ziua aceea, Împãratul Galben îi care astãzi o legãm indisolubil de numele arãtã peutului palatul sãu. Lãsarã încet în sãu ºi care, dupã câte afirmã istoricii vrednici urmã, într-o lungã defilare, primele terase de luat în seamã, i-a hãrãzit nemurirea ºi dinspre apus, care, asemenea treptelor unui moartea. Textul s-a pierdut; sânt unii care amfiteatru aproape nesfârºit, coborau cãtre spun cã ar fi constat doar dintr-un vers; alþii, un paradis sau o grãdinã unde oglinzi de dintr-un singur cuvânt. Neîndoielnic ºi de metal ºi încãlcite garduri de ienupãr necrezut e însã faptul cã în poem se afla, începeau sã prefigureze labirintul. Cu întreg ºi minuþios, palatul uriaº, cu fiece bucurie se pierdurã în el, la început ilustru porþelan ºi fiece desen de pe fiece consimþind, parcã, la un joc ºi apoi nu fãrã porþelan ºi cu penumbrele ºi luminile neliniºte, cãci dreptele alei sufereau o amurgurilor ºi orice clipã nefericitã ori curburã extrem de linã, însã în mod continuu norocoasã a glorioaselor dinastii de ºi secret se arãtau a fi cercuri. Spre miezul muritori, de zei ºi de dragoni care au sãlãºluit nopþii, cercetarea plantelor ºi oportuna în el începând din trecutul ce nu cunoaºte jertfire a unei þestoase le îngãduirã sã se capãt. Toþi amuþirã, însã Împãratul izbucni: desprindã de acest tãrâm ce pãrea fermecat, Mi-ai rãpit palatul !, ºi spada de fier a cãlãului dar nu ºi de sentimentul de a se fi rãtãcit, îi secerã poetului viaþa.care îi însoþi pânã la capãt. Sãli ºi grãdini ºi biblioteci strãbãturã apoi, ºi o salã hexagonalã cu o clepsidrã, iar într-o dimineaþã zãrirã dintr-un turn un om de piatrã, care în scurtã vreme dispãru pentru totdeauna. Multe râuri strãlucitoare traversarã în luntre de santal, sau, poate, un singur râu de multe ori.Trecea alaiul imperial ºi oamenii se închinau în faþa lui, dar într-o zi Alþii relateazã istoria într-un alt se oprirã pe o insulã unde cineva nu se mod. În lume nu pot exista douã lucruri închinã, cãci nu-l vãzuse niciodatã pe Fiul egale; a fost de ajuns (se spune) ca poetul sã Cerului, ºi cãlãul trebui sã-i reteze capul. rosteascã poemul pentru ca palatul sã Negre plete ºi negre dansuri ºi complicate disparã, abolit, parcã, ºi fulgerat de ultima mãºti de aur privirã cu indiferenþã ochii lor; silabã. Asemenea legende nu sânt, de bunã necontenit, realul se confunda cu visul sau, seamã, decât simple ficþiuni literare. Poetul mai bine zis, realul era una dintre era sclavul împãratului ºi a murit ca atare; configuraþiile visului. Pãrea cu neputinþã ca poemul a cãzut pradã uitãrii pentru cã pãmântul sã mai cuprindã altceva decât merita uitarea, ºi urmaºii lui cautã încã, dar grãdini, jocuri de ape, arhitecturi ºi forme de nu vor gãsi în veci, cuvântul care sã surprindã splendoare. La fiecare o sutã de paºi, un turn universul.sãgeta vãzduhul; pentru privire, culoarea trad. C.H.pãrea aceeaºi, dar întâiul dintre toate era

Parabola Palatului

23

se întoarse în Arabia, îºi strînse cãpitanii ºi pe comandanþii cetãþilor ºi invadã regatul Babiloniei, iar soarta îi fu atît de prielnicã, încît nu lãsã piatrã peste piatrã, îi împrãºtie

Povestesc oameni vrednici de pe oºteni ºi-l fãcu prizonier pe însuºi regele. încredere (dar numai Allah ºtie tot) cã în Îl leagã pe spinarea unei cãmile iuþi ºi-l duse vremurile strãvechi a fost în insulele în deºert. Babiloniei un rege care ºi-a adunat arhitecþii ºi magii ºi le-a poruncit sã construiascã un labirint atît de încîlcit ºi de subtil, încît bãrbaþii cei mai înþelepþi nu se ãncumetau sã intre, iar cei care intrau se pierdeau.

Cãlãrirã timp de trei yile ºi îi spuse: ,,O, rege al timpului ºi substanþã ºi cheie a veacului! În Babilonia ai vrut sã mã pierzi într-un labirint de bronz cu multe trepte, ziduri ºi uºi; acum Atotputernicul a îngãduit

Construcþia era un adevãrat ca eu sã þi-l arãt pe al meu, unde nu sînt scandal, cãci umilirea ºi miracolul sînt acte trepte pe care sã le urci, nici uºi pe care sã le îngaduite lui Dumnezeu, ºi nu oamenilor. forþezi, nici obositoare galerii pe care sã le Dupã o vreme, veni la curte un rege al strãbaþi, nici ziduri care sã-þi opreascã paºii''.arabilor, iar regele Babiloniei (pentru a-ºi Apoi îi desfãcu legãturile ºi-l pãrãsi în bate joc de naivitatea oaspetelui sãu) îl puse mijlocul deºertului, unde regele Babiloniei sã intre în labirint, unde acesta rãtãci, înjosit muri de foame ºi de sete. Gloria sã fie cu Cel ºi umilit, pînã la lãsarea nopþii. ce nu moare.

Atunci implorã ajutorul divin ºi gãsi ieºirea. Buzele lui nu rostirã nici o învinuire, dar îi spuse regelui Babiloniei cã el are în Arabia un labirint cu mult mai bun ºi cã într-o zi, cu ajutorul lui Allah, i-l va arãta. Apoi

24

Cei doi regi ºi cele douã labirinturi

25

mexicanã (mariachi). Tatãl sãu a încercat de mai multe ori sã-l înveþe sã cânte la vioarã, dar la vârsta de 8 ani Carlos a descoperit chitara ºi a început sã asculte electric blues cântat de B.B King ºi John Lee Hooker.

Carlos Augusto Santana Alves s-a nãscut pe 20 iulie 1947, în Autlan de Navarro, Mexic. Patruzeci de ani ºi cam tot atâtea albume mai târziu, Santana se poate lãuda cu vânzãri de mai mult de 90 de milioane de discuri în toatã lumea, mii de show-uri în faþa a peste 100 de milioane de fani de pe toate continentele, zece premii Grammy, precum ºi includerea în “Rock and Roll Hall of Fame” (1998), unde Carlos Santana este descris drept “lumina cãlãuzitoare ºi un adevãrat virtuoz al muzicii rock”.

În 1955 familia s-a mutat din micul sãtuc Autlan de Navarro în Tijuana, unde Santana a început sã cânte prin cluburi. În timpul adolescenþei sale, familia s-a mutat în San Francisco. Acolo a lucrat ca spãlãtor de vase dar ºi-a înfiinþat ºi trupa proprie. Formaþia a evoluat în districtul latin al San Francisco-ului din jam session-urile lui Santana, David Brown ºi Greg Rolie. Avându-i ca ºi chitariºti pe Rod Harper ºi Tom Frazer, trupa s-a numit„ Santana Blues Band”.În 1968 a avut loc debutul de succes, în San Francisco, la Filmore West, trupa numindu-se simplu Santana ºi astfel ºi-au asigurat ºi o participare la Woodstock. Instrumentalul

De asemenea, revista Rolling „Soul Sacrifice” ce beneficiazã de solo-ul lui Stone l-a inclus pe Carlos în topurile “Cei mai Michael Shrieve face parte de pe albumul cu buni 100 de chitariºti ai tuturor timpurilor” soundtrack-ul Woodstock. Succesul de la (2003) ºi “Cei mai mari 100 de artiºti ai festival i-a dus la semnarea unui contract cu tuturor timpurilor” (2005). Am ales sã label-ul Columbiaiar albumul de debut realizez un articol despre el deoarece în luna „Santana” a fost certificat un dublu disc de iulie va concerta pentru prima datã în platinã la doar câteva sãptãmâni de la România, la festivalul B'est Fest. lansare.

Carlos Santana este a patra Single-ul „Evil Ways” a fost un Top generaþie de muzicieni, el fiind fiul unui 10 single în 1970. Albumul „Abraxas” s-a violonist ce cânta muzicã tradiþionalã vândut în 4 milioane de exemplare ºi a urcat

Carlos Santana

26

.pe prima poziþie în topul albumelor din Live Aid, iar pentru a marca aniversarea a 20 acea perioadã, unde a rãmas pentru ºase de ani de carierã (în 1986) a fost dat un sãptãmâni. Conþine hit-urile „Black Magic concert special ce îi includea pe toþi membrii Woman” ºi„ Oye como va”. trupei Santana. În 1988, cel de-al ºaselea

album solo al lui Santana, „Blues for Salvador” a câºtigat un premiu Grammy la categoria „Best Rock Instrumental Performance” ºi tot atunci a fost lansat boxsetul„ Viva!Santana”.

In 1990 apare albumul „Spirits Dancing”. Dupã 20 de ani la casa de discuri Columbia, Santana trece la PolyGram. Santana a declarat într-un interviu cã un înger, Metatron i-a spus cã este menit pentru a transmite mesajul pozitiv al muzicii mai tinerilor ascultãtori.

„Santana III” ce marcheazã colaborarea cu al doilea chitarist al formaþiei, Neal Schon, în vârstã de 16 ani, a staþionat în prima poziþie a topurilor timp de cinci sãptãmâni în 1971. Urmãtoarele douã LP-uri, „Caravanserai” ºi „Welcome” au primit discurile de platinã respectiv de aur. În 1972, Carlos Santana a înregistrat prima oarã solo un album cu Buddy Miles. Deºi nu a primit În 1992 a apãrut albumul trupei critici favorabile totuºi a primit discul de Santana, „Milagro”, apoi în 1999 discul platinã pentru vânzãri. Fuziunea „Love, „Supernatural” (ce include colaborãri cu Eric Devotion, Surrender” îi aduce lui Carlos Clapton, Wycleaf Jean, Eagle Eye Cherry, colaborarea cu John McLaughlin, Jan Lauryn Hill, Rob Thomas, Everlast,Dave Hammer ºi Billy Cobham de la Mahavishnu Matthews) s-a vândut în peste 25 de Orchestra. milioane de exemplare în întreaga lume.

În 1974, Santana colaboreazã cu „Smooth” (featuring cu Rob Thomas) a Alice Coltrane ºi Miles Davis pentru albumul staþionat 12 sãptãmâni în top, iar albumul a „Illuminations”, care nu a avut succesul câºtigat 9 premii Grammy. În 2008 Santana a precedentului dar a primit discul de aur. Pe lucrat cu prietenul sãu, Marcelo Vieira la urmãtorul disc, „Borboletta” pot fi auzite ºi albumul solo „Marcelo Vieira's Acoustic contribuþiile lui Airto Moreira ºi Flora Purim. Sounds” care urmeazã sã fie lansat în acest Spre sfârºitul anilor “70, Santana se an.îndreaptã spre un sound funky ºi realizeazã un cover al single-ului celor de la Zombies Articol realizat de:Puºcaº Mãdãlina (XI D)„She's not there”, un featuring cu Greg Walker. În 1985, Carlos Santana participã la

8

Probele au fost surprinzãtoare, bine puse la punct, interesante ºi zic eu, amuzante.

Nu cred. Nu ar avea de ce sã mã schimbe. Dacã am fost aleasã ca ºi Miss, atunci am fost aleasã pentru ceea ce sunt, nu aº putea sã mã schimb în niciun fel. Iar din câte am observat, profesorii ºi prietenii mã privesc la fel, lucru care mã bucurã.

Pentru mine balul a fost o experienþã unicã, plinã de distracþie. Tot ce îmi doresc este sã treacã Niciodatã nu trebuie sã te opui noului, iar timpul cât mai încet, sã profit de cei 4 ani pentru mine asta a ºi fost, ceva nou. care „mi-au mai rãmas” cãci pe urmã chiar

vine greul, sã termin cu brio liceul ºi sã fiu sãnãtoasã.

Organizatorii ne-au ajutat de fiecare datã când ne-a fost greu, au fost Sincer nu. Iniþial nu am vrut sã prietenoºi ºi mã bucur cã ne-am înþeles bine. particip, însã un prieten m-a convins sã

particip spunând cã nu o sã îmi parã rãu. Eu nu am intrat în concurs cu gândul sau cu dorinþa de a câºtiga, am intrat pentru cã ºtiam cã ne vom distra. Bineînþeles, pe

D u p ã p ã re re a m e a a f o s t parcurs mi-am dat seama cã mi-ar plãcea sã concurenþã. Toþi au fost frumoºi, inteligenþi, câºtig (cui nu i-ar plãcea?). Acest titlu a fost talentaþi. Normal cã ne-am înþeles foarte pentru mine o surprizã dar ºi o bucurie, bine, am ajuns sã ne cunoaºtem unii pe alþii. normal. N-am sã uit niciodatã acest bal!

Bunã întrebare. Toate fetele aveau câte ceva care le scotea în evidenþã, dar nu aº putea sã rãspund la întrebarea asta, chiar nu ºtiu.

Interviu cu Miss Boboc 2008

Coºarcã ªtefania

Cum þi s-a pãrut balul?

Dar organizatorii, cei din clasa XII-a?

Ce pãrere ai despre probe?

Cum þi s-au pãrut ceilalþi concurenþi, cum te-ai înþeles cu ei?

Cine ai fi vrut sã câºtige, dacã nu câºtigai tu?

Crezi cã acest titlu te va schimba în vreun fel sau vei fi privit altfel de cãtre profesori/prieteni?

Ce gânduri de viitor ai?

Te aºteptai sã câºtigi? muzicã din oraº ; din clasa a – VI- a am studiat cu domniºoara profesoarã Stoica Diana ºi studiul continuã panã în ziua de azi.

-În clasa a III- a ºi apoi în clasa a VII-a am obþinut locul III pe þarã. Din clasa a IV-a pana în clasa a VIII-a am obþinut locul I cu orchestra ºcolii de muzicã. Tot în clasa a VII-a am fost la Brad cu orchestra casei de culturã , ,Eugen Nicoarã” la un concurs de ansambluri profesioniste ºi am obþinut locul III. Am avut ºi spectacole în strãinãtate : Ungaria(singur), Cehia, Germania(cu orchestra). Numeroase spectacole prin þarã

Atmosfera obiºnuitã în pauzele cu orchestra casei de culturã. De asemenea din l iceul nostru…agitaþie, rasete, am avut apariþii televizate ºi înregistrãri la exclamaþii, fel si fel de expresii. Într-o zi radio.aceastã atmosferã a fost subordonatã unor acorduri de vioarã; veneau dintr-o salã de clasã de boboci. Era un sunet atat de plãcut încat mi-a trezit dorinþa de a mã informa despre ce e vorba…ceva îmi spunea cã acele - Orchestra casei de culturã acorduri ascund în spatele lor un mare ,,Eugen Nicoarã'' cu care cant atat muzicã talent.Haideþi sã-l cunoaºtem pe cel care popularã cat ºi muzicã clasicã. De asemena manuieºte vioara ºi sã vedem dacã am cant ºi cu orchestra ºcolii de muzicã.dreptate :

- Am fost remarcat de profesorul -Paul Butiurcã, 16 ani Fulop Dan care mi-a facut intrarea în

orchestrã.

- Ideea de a canta la vioarã a venit din partea bunicului meu. Asta se întamplã pe la varsta de 3 ani, iar la 5 ani am primit prima vioarã. Doi ani am luat lecþii în - Studiez aproximativ 2 ore pe zi particular cu profesorul Buta Ioan, iar de la singur, iar cu orchestra în fiecare vineri, în jur varsta de 7 ani m-am înscris la ºcoala de de 4 ore.

Un nou talent pe la noi prin liceu

Paul Butiurcã

Cum te numeºti ºi ce varstã ai ?

Cum ai început sã cânþi la vioarã ?

Ne-ai vorbit de orchestrã. Poþi sã ne spui mai exact din ce orchestrã faci parte ?

E o perioadã considerabilã putem vorbi ºi de calitate, adicã ce premii þi-a adus aceastã perioadã ?

27

Ai fost remarcat de cãtre cineva ?

Performanþa impune seriozitate...ai un program în care faci repetiþii ºi studiezi ?

28

- Am urmat liceul de artã din Tg-Mureº, un semestru, dupã care m-am decis - Le împac armonios (întotdeauna sã urmez acest liceu. am fost printre primii din clasã la învãþãturã),

dar mai mult imi place muzica.

- Pentru cã acolo nu se pretinde multã carte, accentul este pus pe muzicã ºi - Colegii mã apreciazã pentru ceea nu aveam de gand sã urmez conservatorul ce fac. Nu prea am timp liber pentru cã îl pentru cã eu consider cã în Romania artiºtii acord studiului cu vioara, dar puþinul timp nu sunt trataþi la adevãrata valoare, dar asta care îmi rãmane îl petrec cu prietenii.nu e o piedicã în calea visului meu de a cânta mai departe la vioarã.

- Din varã vreau sã merg la ansamblul profesionist ,,Mureºul”.

- Mã pregãtesc pentru festivalul internaþional ce va avea loc în aprilie (2009) în Palma de Mallorca.

- Mã simt împlinit ºi vreau sã dau - Imi aduce tot timpul satisfacþii ºi tot ce pot. E un sentiment pe care nu-l pot

consider cã toate amintirile legate de vioara descrie în cuvinte.mea sunt speciale.

- Pentru mine muzica nu creeazã - Îmi place sa-i ajut pe cei din jur, nici o neplãcere ; totul se rezumã la o mare sunt sociabil, am simþul umorului, sunt satisfacþie. încãpãþanat.

De ce nu ai urmat un liceu de muzicã ?

De ce nu ai continuat cu liceul de artã ?

Ce ambiþii ai pe viitor ?

Ce competiþii ai pe viitor ?

E clar cã îþi aduce satisfacþii, dar existã ºi neplãceri în acest hobby ?

Spune-ne ceva despre tine...ceconsideri cã te reprezintã.

Cum se împacã ºcoala cu muzica ?

Cum te privesc colegii ºi ce faci în timpul liber ?

Ce sentiment ai atunci cand mânuieºti vioara ?

Poþi sã ne spui cea mai frumoasã amintire legatã de vioara ta ?..

29

- Sã promoveze elevii talentaþi ; sã fie un mod prin care munca ºi talentul lor sã fie apreciate.

-Am avut dreptate, nu ? Un adevarat talent...Haideþi sã-i þinem pumnii micului artist ºi sã-l asigurãm de toatã stima si respectul nostru pentru cã le meritã.

Spirala

Deplasaþi numai patru beþe de chibrit din spiralã pentru a obþine trei pãtrate.

Pitagora (565 - 500 î.e.n.)

Prima descriere asupra operei lui Pitagora si a scolii sale de la Cronota (Italia de sud) apare abia la 130 de ani de la moartea sa, astfel încât a fost pusã la îndoialã însãsi existenta lui. Dar, dacã nu ar fi trãit, cum s-ar fi transmis tabla înmultirii al lui Pitagora si teorema de geometrie numitã Articol realizat de: Moldovan Reghina ( XI D)a lui Pitagora, care stabileste relatia dintre ipotenuzã si cele 2 catete ale unui

În final, un gand pentru revista noastrã...

Puþinã matematicã

30

triunghi dreptunghic?Pitagora a fost totusi mai mult un

filozof mistic decât un matematician. Discipolii sãi, pitagoreii , au spus cã "numãrul este stãpânul universului". Pitagora si pitagoreii, care au activat pânã la jumãtatea a doua a secolului al VI-lea î.e.n., au pus problema studiului cantitativ al naturii, au început teoria numerelor la eleni, au fãcut studiul matematic al muzicii si al acusticii. Pe lângã descoperiri geometrice, pitagoreii au arãtat cã Pãmântul este un glob, au avut teorii imedicale proprii etc. Ei considerau ca numerele sunt esenta adevãratã a lucrurilor.

Dupã o legendã, Pitagora ar fi murit în flãcãrile scolii sale de la Crotona, scoalã incendiatã de fanatici religiosi, dusmani ai învãtãturii pitagoreice.

Ore anapoda Pe nici unul dintre ceasurile mele

nu mã pot bizui! Toate merg anapoda. Fatã de ora exactã, pendula, bunãoarã, rãmâne în urmã cu 2 minute pe orã. Ceasul de voiaj nici el nu-i mai grozav, fatã de pendulã o ia înainte cu 2 minute pe orã.

Ceasul de masã, si el, fatã de ceasul de voiaj, rãmâne în urmã cu 2 minute pe orã. În sfârsit ceasul de mânã fuge si el, cu 2 minute în comparatie cu desteptãtorul.

Astãzi la ora 12 le-am potrivit pe toate când s-a dat la radio ora exactã. Tare sunt curios sã vãd cât va arãta ceasul de mânã disearã , la ora 19!

actele tale, dar pot afla ziua, luna si anul in care te-ai nãscut. - Cum? - UIte, ia o hârtie, un creion ºi fã calculele pe care þi le spun eu, fãrã sã mi le arãþi. - De acord. - Scrie cifra care reprezintã ziua ta de naºtere ºi înmulþeºte-o cu 20. Dacã ai terminat, spune-mi care este cifra ta preferatã.

- Stiu eu ?! Sã zicem 9. - Atunci adunã la produsul obþinut 99. Acum înmulþeºte rezultatul cu 5. La cele obþinute, adunã numãrul ce reprezintã luna în care te-ai nãscut. De pildã pentru ianuarie 1, pentru februarie 2, pentru martie 3 , etc. Acum ai o sumã pe care te rog sã o înmulþeºti din nou cu 20 , iar la produs adunã iarãºi 99. Rezultatul îl înmulþeºti din nou cu 5 ºi , în sfârºit , adaugã numãrul format din ultimele 2 cifre ale anului naºterii. Eºti gata? Ai calculat bine? Acum verificã dacã numãrul obþinut oferã vreun indiciu asupra datei tale de naºtere. - Nu oferã nici un indiciu. - Atunci spune-mi acel numãr. - 331 051. - E clar, te-ai nãscut la 28 octombrie 1956. - Exact. Cum ai aflat? Într-adevãr, cum a fãcut aceastã scamatorie? Cum a dedus data naºterii? Rãspunzând poate gãsiþi ºi o formulã aplicabilã oricãrei persoane, indiferent chiar de cifra pe care acesta o preferã.

Grupaj realizat de clasa a-IX-a DCâþi ani ai?

- Nu ºtiu câþi ani ai, nu te întreb, nu mã uit în

31