Dr. Nick Begich feane Manning

RETEAUAHAARP

Arma secreti a "Iluminafilor"pentru controlul mental al maselor

gi manipularea climatericd

Despre autori

Dr. Nick Begich este fiul cel mare al regretatului congresman

arnerican de Alaska, Nick Begich Senior, 9i al activistei Pegge

Bcgich. El este bine cunoscut in Alaska pentru activitdfile salepolitice.. A fost ales de doud ori Pregedinte al Federaliei Profesorilor.1in Alrlsku gi al Consiliului Educa{iei din Anchorage. El a fdcutcercetiri independente in domeniul qtiinfei gi politicii, in cea main.rare parte a vielii de adult. Begich gi-a luat doctoratul in medicinitradi[ionalS de la Universitatea Internalionald Deschisd pentruMc.dicina Complementard, in noiembrie 1994.

Este coautor al cirfii ,,Earth Rising - The Revolution: Toward aThousarrd Years of Peace", apXruti in ianuarie 2000, aldturi de JamesIloderick. Mai este editor al Earthpulse Flashpoints, o colecfie de cdrfidespre ultimele descoperiri ale qtiinlei. Begich a publicat articole dindomeniul gtiinlei, politicii gi educa{iei gi este binecunoscut pentruconferirrfeie {inute in SUA gi in alte nouisprezece fdri. El a fostinvitat ia mii de emisiuni radio, pentru a relata despre activitdfilesale de cercetare, inclusiv cele legate de noile tehnologii, sdndtategi geogtiinte. A mai apirut in nenumdrate documentare televizategi in alte emisiuni, in toatX lumea, inclusiv la BBC-TV CBC-TVTeieMr-rndo gi altele.

Begich a apdrut ca orator gi martor expert in fala ParlamentuluiEuropean. El a vorbit pe diverse teme pentru grupuri reprezentAndinteresc- cetd{eneqti, oameni de stat gi oficiali alegi, oameni de gtiinfdqi ai{ii. Este editorul gi coproprietarul editurii Earthpulse Press gi arecontract ca ,,tribal planner" pentru Consiliul Chickaloon Village, untrib amerindian recunoscut federal, al naliunii indiene Athabascan.

Dr. Begich este cisdtorit cu Shelah Begich-Slade gi are cincicopii. El locuieqte la nord de Anchorage, in comunitatea Eagle River,Alaska, SUA.

Jeane IV{anning este o jurnalistd de revisti cu experienfd,reporterd de ziare qi fost editor al unui ziar al comunitdfii. Undeceniu de cercetare in domeniul tehnologiilor neconvenlionale

Aceastd carte este dedicatS sofiei rnele shelly I. slabe, prietenilorgi familiilor care au f5cut posibilS publicarea acestei cdrli. Dedicaceastd carte gi ,,compilatorilor", in speciai lui Harlan Girard'

Muilumiri speciale lui James Roderick, pentru grija acordatieditirii, gi sistenrului Bibliotecii Mtinicipale Anchorage, pentruasistenta oferiti in cercetare'.

CAPITOTT

PARTEA iruTAI' OAMENII SE TREZESC CU HAARPt. Ucenici i vr i i i torului . . . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . .22l. De la Tesla la Rdzboiul Stelelor ......30l lN. Cc se petrece acolo sus?.. . " . . . . . . . . . . . . .38iV. Skybuster-ele sub secretizare". '.......50V. Srrs pe cer. . . . . . " ." . . . . - . -- . --62Vt. lradierea nordului ...----72vl l . in si lb i t ic ie. . . . . . . . ' . . . . . . . .78

PARTEA A DOUA: OAMENII DE $Tl lNTA SUNT iNCRUORATIVltl. Cine-l poate opri pe ,,Marele Bombardier"?......................".89!X. Vremea ucenicilor lui Tesla ..........98X. Presiuni asupra Mamei Terra .......... .............. 111

PARTEA A TREIA: PICTURI ILECTRICE PE CERXl. Compilator i i . . . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . . . . . .123Xll. Cuvinte risucite, Rizboiul Stelelor gi Poker Flats...........126Xlll. Rizboiul Stelelor -,,controlul companiei"..................... 131XlV. ,,Proiectul nu a fost clasificat"... .................. 137XV. Cele douisprezece brevete ale APTI - din punct

de vedere tehnic ale lui Tes|a........... ............142Xvl. Cum si aprinzi un miliard de wa(i ...............158XVll. Curn si excavezi un golf prin explozii nucleare ..............160XVllt. Armele termonucleare inlocuite prin etectropuls............ 164

pentnr oblinerea energiei electrice a culminat in cartea sa ,,Thecoming energy Revolution" (Avery Publishing Group, NY 1996)' Eainai e-ste coautoare la O carte publicatd in1994 de Auckland Instifute

of Techr-roiogy Press, Noua Zeelandi, ,,Suppressed Inventions andother Discoveries". Nascutd in Cordova, Alaska, ea a urmdrit cumult interes proiectul F{AAlLP. Acum. ea locuiegte in vancouver,Canada.

Aceasti ilustralie arati relafia ionosferei cu pimAntul'Ilustra{ia a aparut in Declarafia de impact asupra mediului,

pentru HAAIiR la paginile 10-125 din volumul II'

f

I(rl=

r \t Y iil

hunY

zn\,E

2

a{

r - l

r * a -I r . : 2! # f t

tJ

zr-

r *

J 47 . I4*-= 7J zE9

l l

?! |2 l ' t

zl '1*4o. '13t'r14 ' : '

?a

XlX. Omisiunea criticd a ploii de particule incircate..............169XX. Vederea incefogati a Armatei ......................172XXl. intrecerea cu rugi i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .186XXll. Creier antrenat, creier afectat? ................ .... 191XXtl l . Societatea psihocivi l izat i 9i CIA . . . . . . . . . . . . . . . . . .199XXIV. Bombardamentul , ,neletal" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .216

PARTEA A PATRA: OPRITI ,,MUZICX'XXV. Cum se cdntd la HAARPA..... ....244XXVI. Vdnzarea prin recomandiri, Declaralia de lmpact

asupra Mediului inconjur i tor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . ' . .246XXVll. Cutia Pandorei gi marea tentalie....... ...... '...250XXVlll. Puterea gi controlul - sfirgitul liberti{ii ....254XXIX. O not i l impede.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .260

Glosar . . . . . . . . . . .27' lt lustraf i i . . . . . . . .272Actualizdri HAARP....... ....286

AUA HAAryPl,,. ' l*a'"" in centura Van Allen'

1958: Consilierr"rl Casei Albe pe probleme meteo (legate de_"chimbarea vremii) afirrni cX Ministerul de Apdrare studiazd cdirle a 'rsnipula sarcinile electrice,, cie pe pdmAnt qi din cer, afectand

n5ii.l rrrttmea".1960: Incep dezastrele meteorologice2.1961?: Sttnt desc6rcate in ionosferd ace de cupru, ca ,,scut

r.rc nttu teiecomunicalii" 3.

1961: Oameirii de gtiin{d propull experimente cu nori artificialiclin ioni. in anii

'60, incepe descircarea de substan{e chimice (praf debariu etc.) din sateli l i /rachetea.

1961-19622 URSS gi SUA creeazd numeroase impulsuricl:ctromagnt.tice (EMP) in atmosferd; 300 de megatone dedispozitive nucleare sirdcesc stratul de ozon cu aproximativ 4o/"5.

1962: Lansarea satelililor canaclieni gi inceputul stimuldrjirczonantelor plasmatice de cdtre antenele din plasrna spafiald6.

1966: Gordon J. F. MacDonald publicd ideile armatei cu privirela ingineria mediuiuiT.

Anii 1960: in Wisconsin, prin Proiectul Sanguine al MarineiSUA sunt arnplasate antene de frecven{e cxtrem de joase (ELF).

19b8: Oamenii de gtiintd de la Moscova comunicd OccidenLrluici au reuqit si indice cu precizie care dintre frecvenfele c6mpr-rrilormagnetice pulsatorii sunt benefice gi care sunt nocive3 pentrufuncliile mentale gi fiziologice.

1972: Primele rapoarte cu privire la experimentele cu,,incdlzitorul ionosferic", cu unde radio de inaltd frecven!5, la' I'agirra editorului,,,lVlodifi carea vremii", Saturday Review 21511977.' Keesings Historisch Archief, prin bunivoin{a lui Nigel Harle, Olanda.' N{anircd Scl.roler, ,,Despre deplasarea norilor artificiali din ioni, inmagnetosferd", Planet Space Sci. 1970, vol. 18 pg.977-1004. Tipdrit ?nl r landa cle Norcl.

rrcademia Nationald de $tiin!e, ,,Efectele pe termen lung ale exploziilornt iclearc rn ul t iple,, , 1975 pg. 6_7.

"\4ichael J. Rycrott, ,,Expei.imente active iu plasmele spa{iale". Nature vol.

zxz, 4 scf.t. 198r), pg..7.. lj'1:1, I'ontc, Riclrea. prentice-Ifall, NJ, 1976, pg.166-767.-"n:iLo

()strarrder Ei Lynn Schroeder Super Memoria: Revolu[ia. Carroll &t , ra f , Ny , pg .3 t )3 .

CRONOLOGIE

NECAZURT PENTRU MAMA TERRA $l COP|lt SAiPRIN UNDELE ELECTROMACNETICE.

scuRTA rsroRrr A EVENIMENTTLOR $lDESCOPERIRILOR

1886-1888: Nikola Tesla inventeaz; sistemul cle generatoare gisistemul de transmisie la distantd a curentuiui alternativ (CA). Pemlsurd ce refeiele energetice de CA, cu 60 de impulsuri pc'secundi(Hertzi) se rdspAndesc pe suprafala pimAntului, Mama Terra vaajunge sd danseze probabil la un moment dat pe un alt ritm decAtpe frecvenla obiqnuiti de 7-8 Hertzi.

1900: Tesla solicitd brevetul pentru un dispozitiv care,,transmiteenergia electricd prin mediile naturale".

1,905: Este emis brevetul SUA t 787.472, pentru dispozitivulmenlionat anterior.

1924: Se confirmd faptul ci undele radio revia djn ionosferdl(stratul inc5rcat electric incepAnd la altitudinea de 50 km.)

1938: Uir om de gtiin{d propune si se ilurnineze cerul noapteaprin incdlzirea cu ul1 girotron clectronic, de la un emifitor puternic.

1940: Tesla anunld inventarea ,,razei mortale".

1945: incep testdrile bombei atomice - urmeazi 40 000 deimpulsuri electromagnetice.

1952: W. O. Schuman identifici frecvenia de rezonantFr de7-83Hertzi a PdmAntului.

1958: Sunt dc'scoperite centurile de radia[ii Van Allen (zone departicule incdrcate electric, refinute de cAmpul magnetic al planetei),de la 3200 de km in sus. Au fost dislocate violent in acelagi an.

1958: Proiectul Argus: Marina SUA cieclangeazd trei bombeI Victor A. Schmidt, Planeta PdmAnt 9i noua geogiiinld. Kendall/Hunt,Iowd'1986, p9.428.

HAARP

modificdrile meteorologice gi climatice sdfie supervizate de o agenfieamerican. Solicitarea a fostcivild r5spunzd,toare in fala Congresului

igr-rorata'1975: Sovieticii incep sd emiti ,,Woodpecker", unde de

frecvenfd extrem de joasd (ELF), la ritmurile armonice ale curentilorcerebrali.lT Eugene, Oregon, este una dintre localiile in care oameniiau fost foarte afectafi.

1976: Doctorii Susan Bawin & W. Ross Adey prezinti celulelle.rvoase afectate de cAmpurile ELF.18

1979: Lansarea celui de-al treilea Observator Astrofizic deMare Energie al NASA provoacd o sdrdcire artificiald a ionosferei,pe scari largd. Apare o gauri in plasmi, provocatd de ,,proceselechimice rapide" intre gazele de evacuare ale rachetei gi stratul deozon.re ,,Ionosfera a fost epuizatd semnificativ pentru cAteva ore peo distan{i de 300 km pe orizontal6.."

1985: Bernard J. Eastlund solicitd brevetul,,Metoda gi aparaturapentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi/saumagnetosfera PdmAntului" (primul dintre cele trei brevete Eastlundacordate firmei ARCO Power Technologies Inc.).

1986: Proiectul Henhouse al Marinei SUA reproduceexperimentul Delgado (Madrid) - cAmpurile magnetice pulsatoriicie frecven{5 foarte joas5, de intensitate foarte micd, dduneazd.embrionilor de gdind.20

1980: in a doua jumdtate a deceniului, SUA incep re{eauaturnurilor GWEN (Ground Wave Emergency Network - Re{eaua deurge'nfd a undelor terestre), pentru ca acestea sd genereze unde defrecventi foarte ioasd (VLF) in scopuri de apdrare.f Snlta Ostrander 9i Lynn Schroeder, Super Memoria: Revolufia. Carol &urat l ' t rb l ishers, Ny 1991, pg.299.,-ur.

I lobert O. Becker, Curentii transversali: Pericolele electropoludrii;r,,rumrstrr nea electromedicinii, Jeremy Tarcher LA1990, pg. 233.-,

Lvtlchael Mendillo, Donaid Rote, Paul A. Bemhardf ,,Raportul preliminarfl Siurii produse de HEAO (observator astrofizic de mare energie) ir-rrono-sferi", American Geophysical Union, EOS, vol. 6'1,, nr.28,8 iulie 1980,p8. 529.l l t h

, , .^t_t ' l (ob*.1 O. Becker. Curenfi i transversal i : Pericolele electropoluir i i ;t' rom i si rr nea electromedicinii, Jeremy Tarcher, L A,7g90.

Arecibo'. Un incilzitorin a doua jurndtate ai onosfelei auroralelo.

L973: Se confirmS prin documente faptul ci lar.rsarea Skylab a

fdcutsSf ie, , in jumdtSf i tconl inutu l tota ldeelectronid in ionosfer itimp de trei ore,, (clin cauza gazelor de evacuare ale. rachetei)t1't'.

1973: Recomanddrile de a se studia efectele biologice ale

Proiectului Sanguine, ignorate de Marindr3'

L974: Adunarea Generald a Nafiunilor Unite interzice rdzboiul

biologic.L974 Experimentele de inaltd frecvenld de la Platesville,

Colorado; Arecibo, Puerto Rico 9i Armidale, Irlew South Wales

incSlzesc,,partea inferioard a ionosferei" ]a'

1974: Experimente - iu urma lovirii atomilor de oxigen din

ionosferd cu electroni accelerafi apare o lumind difuzd a atmosferei'

1975: Profesorul Robert Helliu'ell, de la stanford, raporteaza

faptul cd frecvenla foarte joasd (vLF) de la liniile electrice modificiionosferal5.

L975: Senatorul american Gaylord Nelson fot\eazd Marina

sd publice cercetdrile care aratd cd emisiile de frecvent5 extrem de

loasa lElf ;pot produce modificdri in compozifia chimicd a sAngelui

umanlt '.1975: Subcomitetul Pell din senat solicitd ca lucririle privind

de 100 megawafi din Norvegia, construitdeceniului, poate schimba conductivitatea

t W E.G..d-t , t H.C. Carlson, , ,Experimentelc de incdlzire deRadio Science, vol.9, nr.11, pg.1041 -7, nov' 1974'r0 Michaei J. Rycroft, ,,Experimente active in plasmele spaliale"287, sept. 1980, P9.7." Michaei T. nycr6ft, ,,Gaura provocatd de motorul de rachetd in ionosferS"'Nature vo|.297, iunie 1982, Pg.537.12 Michael Mendiilo, Gerald 3' Hawkins, John A' Klobuchar, ,,Disparifiabruscd a regiunii F din ionosferd, datoratS lansdrii satelitului skylab",Jor.rrnal of Giophysical Research, vol. 80 nr' 16, 1 iunie 1975' pg' 2217 ' , - ,it Robert O. Becker, Curen[ii transversali. Jeremy Tarcher LA 1990, pg'201-3'ir G. Meltz, F.w. Perkins, ,,Teoria referitoare la modificarea ionosferei: trecut,prezent gi viitor", Radio Science, vol. 9, nr'11,nov'1974'i' Lowell Ponte, Rdcirea. Prentice-Hall, NJ.1976, pg. 769''6 Ibid., pg. 168.

la Arecibo",

, Nature vol.

PREFATA

Actualiziri - Septembrie 2001in februarie 1998, depunAnd mirturie in fala Parlamentului

European, am ariiat c5 Statele Unite vor incilca tratatul referitor la

racheteie anti-balistice (ABM), incheiat cu fosta Uniune Sovieticd.Am afirmat cd SUA vor susfine punctul de vedere conform cdruia,intrucdt Uniunea Sovieticd s-a dizolvat, infelegerea n-u mai estevalabili. Asupra acesbui punct, membrii comitetului n-au fostde acord cu noi, deoarece majoritatea credeau ca Statele Unitevor respecta infelep;erea, recunoscAnd tratatul ca un documentde stabilizare pentru inkeaga lume. in mai pulin de zece luni dela declaratia noastrd, Statele Unite au anun{at noua lor inigiativdcu privire la un sistem de apirare antiracheti, in afara Tiatatului.Senatorul american Ted Stevens a argumentat aceastd decizie agacum prevdzusem.

'fratatul origi;-ral i\BM permitea existenfa doar a unui silgur

sistem de apdrare in ilecare {ard - Statele Unite qi Uniunea Sovieticd.Argrrmentul nostru a iost acela ci HAARP reprezenta cercetdricare puteau duce la o eventuald implementare a unui nou sistemde apdrare antirachetd ih Alaska. Am mai aritat in mod clar ciStatele Unite avansau cu noile tehnologii, in timp ce dddeau lumiigi aliafilor nogtri impresia cI exista un efort real in curs pentrureducerea armamentului. in realitate, gi timpul o va demonstra,incepuse o noui cursd spre noua tehnologie.

Ce s-a intimplat de fapt cu Rizboiul Stelelor?Vi mai amintiti de,,Rdzboiul Stelelor", conceptul care urma sd

mute in spatiu teatrul de rdzboi? in1995,s-a anunlat cd subvenfionareaRdzboiului Steielor a fost inghefatd cle Congresul SLrA. Cu toateacestea, Rdzboiul Stelelor nu a luat sfArgit, ci - aga cum se intAmplscu numeroase programe nepopulare - a fost doar redenumit._

,,r\nul acesta, Organizafia pentru Apdrarea impotriva rachetelorbalistice (numitd inainte Iniliativa pentru Apirare Strategicd) a primit3'7 miliarde $. Suma a crescut fa!5 de Z8 miliarde g in 1995 qi se

1987-T992: Alli oameni de gtiinld de la APTI (Arco PowerTechnologies Incorporated) creeazi pe baza brevetelor Eastlundpentru a dezvolta noi capacitifi de armament'

1994: Antreprenorul militar E-Systems cumpdrd APTI'

defindtorul brevetelor Eastlund qi contracteazi executarea celui

mai mare incdlzitor ionosferic din lume, Programul de Cercetare

Aurorald Activi cie inaltd Frecvenfd (HAARP)'1994: Congresul inghea!5 subvenlionarea HAARP pAnd cdnd

planificatorii vor putea pune accentul pe utiliziirile in tomografia

de penetrare a solului, pentru eforturile contra prolifer5rii nucleare'

1995:RaytheoncumpdrdbrevetelevechialeAPTIqiE-Systems.Tehnologia este acum ascunsi printre miile de brevete dintr-unul

din cele mai mari portofolii de antreprenori ai apdririi'

1995: Congresul alocd din buget 10 milioane $ pentru eforturiledin\996 de ,,neproliferare nucleard" pentru proiectul HAARP'

L994-1996:Continud tcstarea echipamentului I IAARP la prima

etapd, cu toate cd finan{area a fost inghefatd'L996: Planificatorii HAARP testeazd aplicafiile tomografiei de

penetrare a solului, prin modularea electrojehrlui la frecvenle ELF'1998: Subcomitetul Parlamentului European pentru securitate

gi Dezarmare organizeazd o audiere cu privire la HAARP pe 5

februarie 1998. Coautorul Begich prezinta HAAI1P 9i noile iehnologiide artnament.

2O01r-2A1r7 z Perioacla proiectatX pentru operaliunile HAARP'

Sistemul prototip de dezvoltare HAARP, pe deplin operativ in

prima parte a acestei Perioade.

Aici a inceput povestea noastrS. HAARP - Proiectul deCercetare Aurorald Activd de lnaltd Frecventd - este un proiectcomlrn al Forfelor Aeriene gi al Marinei SUA, cubaza in Alaska.proicctul este un program de cercetare a ionosferei, cu scopul de aelabora o noud tehnologie de armament.

Sistemul HAARP este proiectat pentru a manipula ionosfera, unstrat care incepe cam la 50 de km deasupra solului. Emitdtorul saudispozitivul HAARP de la sol, este un sistem de antene comandateinfaz.i - un cAmp mare de antene proiectate pentru a conlucra invedc.rea focalizdrii energiei de radiofrecvenld, pentru manipulareaionosferei. Energia de radiofrecvenf5 poate fi pulsatS, modelatd gimodificatd in moduri niciodatd posibile cu alte emifitoare sau lanivelul de energie al acestui nou dispozitiv.

Dispozitivul va avea o putere efectivd a radiafiei de un miliardde wafi la incheierea primei faze a proiectului. Va fi utilizat pentru,,tomografia de penetrare a solului" (cdutarea prin straturilepdn"rAntului pentru a localiza minerale sau instalalii subterane),comunicarea cu submarinele, pentru a manipula comunicarea altora,ca radar de suprafafd cu bdtaie peste orizont, pentru transferuri deenergie dintr-o parte intr-alta a lumii, pentru crearea unor straturisau a Lrnor zone (energetice) de plasmd artificiali in ionosferd, pentrua modifica starea vremii gi ca armd anti-satelit. Istoria proiectuluiHAARP gi a tehnologiei implicate este o parte din puzzle-ul unei,,revolutii in domeniul militar", urmdrite de guvernul SUA, dar estedoar o micd parte.

,,Miiioane de dolari au plecat spre universitdfile din Alaskapentru a valorifica energia aurorei boreale, energia electricd cepAlp6ie pe cerul nordic... Printre altele, s-au alocat fonduri gipetrtru un (super-computer la nord de Cercul Arctic>, fdrd ase numi Universitatea din Alaska Fairbanks ca beneficiar."z3 Lainceputul proiectului HAARP, exista destuld confuzie in ce privegte,,valorificarea energiei aurorei" (luminile nordice) in scopurimilitare. Adev5rata utilizare pare a fi pentru radarul cu bdtaie---

-n W" in" t , T im. , ,Un ivers i t i [ i l e a t ing/lnchorage Dail l , News, 24 aug. 1999.buzunarele adAnci ale Congresului"EPI 563.

HAARPt Dr. Nick

apropie mult de vArful cheltuielilor din timpul Rdzboiului Rece'"2rProblema era cd SUA nu erau complet acoperite de sistemul unic

ABM, Alaska gi Hawaii rdmAnAnd fdrd proteclie. Alaska producecam 22"h din necesarul de petrol pentru SUA, define toate cele 33de minerale strategice in cantitdli comerciale gi imense cantitali deresurse naturale. Hawaii reprezinti un punct strategic pentru prezenlain oceanul Pacific a armatei suA. Conform estimxrii conducdtorilormilitari, trebuia ca aceste doud zone si fie protejate. suntem congtienficd este nevoie de un sistem care se protejeze Alaska qi Hawaii 9isuntem de acord cd aceste regiuni trebuie si fie protejate. Credem insicd acest lucru ar putea fi realizat intr-un mod mai deschis qi mai onest,mai ales cand aceasta ii afecteazd pe alialii nogtri gi publicul american.

lnteresant este cd miliardele investite in sisteinele RizboiuluiStelelor, aga cum au devenit acestea cunoscute, erau doar pentru

,,cercetare", conform declarafiilor armatei. Tehnologia se dezvoltdin speranfa cd se va Putea pune la punct un sistem la inceputulsecolului urmdtor. Amenin{drile externe sunt acum caracterizatedrept ,,state banditeqti 9i organizalii teroriste", care ar putea realizatehnologii de produclie a armelor nucleare. Ameninldrile sunt realegi trebuie sd li se rdspundd, dar nu este un gest responsabil acelade a crea iocuri de cuvinte care pun capdt controverselor publice 9ipermit continuarea sistemeior aparent stoPate.

in altd ,,ramificalie a Inifiativei Strategice pentru Apdrare, dinadrninistra{ia Reagan", au fost construite lasere anti-satelit. LasfArgitul anului \997 , a fost efectuat un test la mai pulin decAt putereamaximd, pentru a demonstra abilitatea sistemului de a-gi lovi linta.Demonstra[ia a fost un succes, iar acum mult-i sunt ingriiora[i cdacest lucru ar putea provoca o cursd a inarmdrii in spa!iu.22

Adevenit astfel clar cd ceea ce SUAIe spun cetdfenilor americani,prietenilor gi adversarilor, tinde si fie mereu o variafiune a aceloragidezinformdri gi manipuldri ale faptelor.21 Fox, Aclrienne. "Rdzboiul Stelelor: Forla nu este cu noi. SUA rdmAnneprotejate in fala atacurilor cu rachete". Investor's Business Dally, 25aug.1997. EPI150.22 Richter, Paul, "Laserul militar doboari satelitul", Anchorage Daily News,27 oct.1997. EPI 426

Semnificalia acestui salt calitativ ar putea fi comparatdcu tranzilia de la olelul rece la armele de foc, sau de la armeleconvenfionale la armele nucleare. Acest nou tip de armament diferdde cele anterioare, prin faptul cd mediul din apropierea PdmAntuluidevine dintr-o datd obiectul influenlei sale directe gi in acelaqi timpun cornPonent al s5u.

Aceste concluzii au fost trase de Comisia comitetelor de apdrareqi relalii exteme de la Duma de Stat; iati declaratia:

"Comitetele aurapertat cd SUA planificd testarea a trei instalalii de acest fel. Unadintre ele este localizatd pe terenul de testiri militare din Alaska, iartestarea sa la scard mare urmeazi sd inceapd in prima parte a anului2003" A doua se afl5 in Groenlanda, iar a treia in Norvegia. Candaceste capaciti$ vor fi lansate in spaiiu din Norvegia, Alaska giGroenlanda, se va crea un contur inchis, cu un potenlial integral de-adreptui fantastic de a influenla mediul din apropierea PdmAntului",a declarat Duma de Stat.

SUA planificd sd efectueze experimente gtiinlifice pe scardiarg6, prin programul HAARP, care, dacd nu vor fi controlate decornunitatea internationalS, vor crea arme capabile sd intrerupd ciilede comunicare radio gi echipamentul instalat pe navete spafiale gipe rachete, vor provoca accidente grave in refelele de electricitate;i in conductele de petrol qi de gaz, gi vor avea un impact negativasupra sdnitdlii mintale a populafiei din intreaga regiune, au spusdelegafii.

Acegtia au solicitat o interdicfie international5 asupraexperimentelor geofizice pe scard atAt de mare.

Apeluf semnat de 90 de delegali, a fost trimis pregedinteluiVladimir Putin, Natiunilor Unite qi altor organizatii internafionale,parlamentelor gi liderilor din firile membre ONU, publiculuigtiintific Ai emisarilor presei.

Printre semnatarii apelului se numdri Tatiana Astrahanina,Nicolai Haritonor.i lgor Ligacev, Serghei Regulschi, VitaiieSevastianov Victor Cerevcov Valentin Zorcaller, gi AlexeiMitrofanov.,,

+ Dr.Nick

peste orizon! comunicafii gi cercetarea ABM cu privire la apirare'Universitatea din Alaska este din nou beneficiarul unui super-computer pentru cercetdri ,,academice". inci o dat6, realitatea estecd Universitatea este folositi pentru efectuarea unor experimentemilitare pentru sisteme avansate de armament, fdri dezbateri saudezvdluiri publice.

Materialul actualizat de mai sus este citat din cartea ,,EarthRising - The Revolution: Toward a thousand Years of Peace" de NickBegich gi James Roderick.

!-ansare imediatiDr. Nick Begich, fondatorul editurii farthpulse Press 9i coautoml

cdrlilor ,,I-a aceastd HAAITPA nu cAntd ingerii" 9i ,,Earth Rising -

The Revolution" a finut o conferinld cu privire la problemele dinzona arcticd gi la HAARP, la Bruxelles, in Parlamentul European, pe5-7 rnai 7997,la cea de-a douisprezecea Adunare Generali GlobeIntemational. ln public s-au aflat gi cAfiva membri ai Dumei dinRusia, inclusiv Vitali Sevastianor.i unul din delegalii menfiona{irnai jos. Cartea dr. Begich, un expozeu publicat in septembrie 1996,a dat startul investigafiei intemalionale in chestiunile privindHAARP.

Proiectul de armament HAARP al SUAingriioreazi Duma din Rusia

Agenlia de $tiri lnterfax - 9 august 20O2

,,MOSCOVA (Interfax) - Duma de Stat din Rusia gi-a exprimatingrijorarea cu privire la programul SUA pentru dezvoltarea unuinou t ip de armament

Sub egida Programului de Cercetare Aurorald Activi de inaltdFrecvenfd (HAARP) [adresa website : http://server5550.itd.nrl.navy.mil/projects fhaarplf, SUA creeazi noi arme geofizice complete carear putea influenla mediul din apropierea Pim6ntului cu unde radiode inalti frecvenfd, a afirmat Duma de Stat intr-'.m apel ficut joi, 8august.

I*plo.u. De-a lungul acestui secol, oamenii de gtiinfd au devenit totmai ezitanli in a intreprinde cercetdri libere in afara specialitilii lor.

Sunt cu tolii mult prea congtienli de faptul cd un complex militar/

industrial/academic decide cine primegte subventia avantajoasd,consultanfa sau rangul academic. Cu toate acestea, existd experliindependenfi cum sunt cei care au studiat HAARP. Ei vorbescdeschis in paginile acestei cirfi.

Acegti cercetitori au aflat cd HAARP reprezinti o tehnologie carear putea conduce la o noud clasd de armament ce ar putea schimbafundamental lumea - un instrument militar multifunclional.intrebuinlat gregit, acest instrument ar putea da vremea pestecap. Ar putea fi folosit impotriva omenirii intr-un fel care ar puteaschimba ceea ce cred, gAndesc Ai simt oamenii. Ar putea fi folosittn scopuri bune sau rele, tot aga cum se poate interpreta la harpimuzica lui Mozart sau un marq funebru.

Experimentele militare de genul HAARP ar putea atinge maimulte ,,note" tehnologice. Ele ar putea:

. si manipuleze vremea pe glob

. sii deterioreze ecosistemele

. si distrugi comunicafiile electronice

. sd ne modifice dispozifia gi starea mintali.Ultima mentiune ii va surprinde pe cercetitorii care au acordat

atentie numai posibilelor efecte asupra mediului inconjuritor, pecare le pot avea tehnolop;iile de tipul HAARP. Cu toate acestea,autorii considerd cd nicio persoand rationald nu doregte sd fiemanipulatd gi sd i se induci artificial dispozilii gi acfiuni, gi cd acesteposibiliteF sunt reale. Dupi cum veti vedea in cercetdrile citatein aceasti carte, factorii de decizie ai SUA propun pentru primaoard sd se combine resursele poliliei civile gi militare sub drapelularmamenfului

,,neletal", pentru controlul mullimii gi alte scopuri.in aceastd carte se aratd ce se poate face cu radiofrecventele

modulate - adicd ceea ce se folosegte in experimentele HAARp - gi

ce efecte asupra mediului ar putea avea aceste experimente..

Intentia acestei cdrti este aceea de a inilia un moratoriu in cep^rivegte folosirea incdlzitoarelor ionosferice de mare putere, pAndcAnd oamenii de gtiin{d independenli qi alfi factori de decizie

INTRODUCERE

Cum se ridici acoPerigul lumii

Un copil de patru ani, in cutia sa cu nisip, privegte deasupralui, spre cerul albastru, cu ochii plini de incredere. Mama ii punepe cap o pdldriuld de paie, ii intinde creme de proteclie solari pendsucul cAm gi crede cd, odatd ce l-a protejat de razele UV, copilulei este la addpost de radialiile nocive. Aga si fie oare? AtAt planet4cAt gi trupul lui, sunt strdbdtute de un amestec fdrd precedent deradiatii provocate de om, iar acum armata SUA face planuri sd agitegi mai mult acest amestec. De data aceasta, s-ar putea si meargdprea departe.

Aceastd carte este despre oamenii care caute adev5rul despreproiectul Pentagonului, care se dezvoltd negtiut intr-un avanpostindepdrtat din Alaska. Proiectul de 30 de milioane $, denumiteufemistic HAARP (Programul de Cercetare Aurorald Activd deinaltd Frecvenld) este menit sd radieze mai mult de 7,7 gigawali(miliard de wa!i) de energie in ionosferd - stratul ir:rcdrcat electriccare se afld deasupra atmosferei terestre.

in termeni simpli, aparatul este un radiotelescop inversat, doarci emite in loc si recepteze, giva,,aduce la fierbere partea superioarda atmosferel" .2a Dupd perturbarea ionosferei, radialiile vor reveni lasol sub formd de unde lungi, care vor pdtrunde in trupurile noastre,in sol gi in oceane.

Oare invazia radialiilor ar putea sd afecteze plantele 9i vialaanimald de pe PdmAnt? Un tehnician/cercetdtor a declarat postuluide radio KCHU, afiliat la Radioul Public Nalional: ,,Cu greu ag puteagdsi un expert care sd gtie ceva in acest sens, deoarece toli lucteazdpentru guvern, sau pentru o universitate imputerniciti de guvern,deoarece fondurile sunt acordate fie prin contracte (subcontracte deapdrare), fie prin subvenlii de la Ministerul de Apdrare."

,,A lucra pentru guvern" poate fi, desigur, o situafie onorabili'Dar in cazul gtiinfei, aceasta impiedicb obiectivitatea 9i curajul de a2a Tehnicianul electronist Eric Nashlund descriind HAARP pentru postulnational de radio KCHU, 27 apr.'1.994.

I Dr.Nick

nemilitari vor putea avea o viziune avizatd asupra a ceea ce ar pu'e.cieclanga experimentele. Simplu spus, nimeni nu-i controleazd pebiie{ii rnari care delin jucdriile mari gi portmoneele negre gi pline.

in ciuda termindrii Rdzboiului Rece, indemnizafiile lor suntincdde invidiat. Chiar qi cu unele reduceri de cheltuieli, armata primegterr(ai mult decAt celelalte sectoare. De exemplu, administraliaClinton a planificat, in mai 1995, sd cheltuiasci cel pufin 15 miliarde$ pe sisteme de ,,rachete de apdrare", in urmdtorii qapte ani.5 Noiafirmdm cX este vremea ca publicul si ia la cunogtin!5 felul cum ssfoiosesc acegti bani. Se folosesc pentru a ridica acoperigui lumii.

Scopul autorilor nu este acela de a vd speria, ci de a vi informgin legdturi cu chestiuni esenfiale, prea pulin cunoscute publicutui"qi de a oferi surse pentru mai multe informa{ii: HAARP a fos!*reprezentat fals, atAt de armatd/antreprenori, cAt qi de adversariisdi. Este vremea sd deschidem dezbaterea pentru informareapublicului. in aceste pagini vefi intAlni cAliva dintre oamenii - dinlinutul Bush din Alaska (n. tr.: l3ush - denumirea pentru zonele dinAlaska fdrd leg5turi cu releaua de drumuri a Americii de Nord;majoritatea populaliilor native din Alaska locuiesc in acest finufzona este caracterizatd de pdduri gi de terenuri necultivate) p6nila laboratorul de qtiinfi de la Princeton - care au fdcut cercetfuiin aceastd problemd gi, in acest proceE au mobilizat numerogi al$oameni.

.,proiecttLl ncestn nu are nicio legdturd cu instrumentele muzicalessu cu aurora natwnld."

Clare Zickuhr, fost contabil la ARCOqi cercetitor al proiectului HAARP

PARTEA INTAI

OAMENII SE TREZESC CU HAARP

6 Pilita Clark, ,,Australia, Tranzaclia cu rachete pentru Rdzboiul Stelelorn",Sydney Moming Herald, 19 mai1995.

,,Tesla pdrea n fi un adeodrat magicinn, aaknd... tslenttl dea imbl1nzi misterionsele fenomene nttturale,gi rie a le subordonn aoin[ei speciei un1one."

Dr. Marc J. Seifer

Capitolul I

UAHAARP-ttr,trltti

lr)t'. genittl in domeniul electricitdlii, l"likola Tbsla. Cercetdndrt'hno!ogiile neconvenlionale penh"u producerea energiei. ea gdsise

trrtti nrullc ciirli despre Tesla, Si s-a gandit cd este ciudat ccr o asemenea

lietrrti i,slttricd sdfie ignoratd ete cdr1ite de specialitate oficiale. in secolul

trtttriisltrc:ece, el a brevetctt sistemtrl de cttrent alternativ (CA), utilizat inprezenl pentru a genera Si a transntite energia electricd tnfiecare casd de-aIttngtrl mugistralei, infiecare clddire din campusul de acolo Si infabricileJin toatti ltttnea. insd geniul sdtt nu s-a oprit aici, Si inainte de moartea sa,in 191-1. el a descoperit mai multe invenlii radicale - se pare cd mai multeiaca! ptrteau accepto magnalii din primii ani ai secolului doudzeci.

,\,lunning era curioasii in ce priveSte cele ce se povesteau. Oare Teslau reuSit, intr-adevdr, sd transmitd electricitate lo mai mult de doudzecide ntile, /drci Jir? Mai era ;i legenda potrivit cdreia ksla a inventat un..receptor de energie spaliald" Si a aclionat o masind Pierce-Arrow', pentruu proba receptontl. Cu loate acestea, el a murit in sdrdcie in 1943.

Ea se astepta ca aceastd conferinld ,sd prezinte o imagine maitletaliatii u lui Tesla decat impresia pe care o avea ea despre acesta, catrscr-zis Zeu al Fulgerelor, imagine care ii rdmdsese in minte dupd cevirzuse.fitlograJii ale lui ksla cu sdgeli de lumind ieSind din degetele sale.in labortttor, infala unui public./brmat din elita culturald a New York-ului,cl lii,sose ca sute de mii de volyi sd treacd pe,ste corpul sdu, sd aprinddldnpi. sii tctpeascd metalul s;i sd explodeze mici becuri electrice. Era oscend gen ,,nu incerca{i asta acctsd", zveltul inventator.fiind pulverizat cuc'urenl elet'tric care trosnea in tintp ce el stdtea ca un cocosldrc, in puntofiizolatnri. Manning era fascinatd de imaginea elegantului Tesla ddndu-sein spec'tctt'ol pentru prietenii sdi cultivayi. in laboratorul sdu luminat detrrtde lttntinoctse orbitoare, pulscttorii, in nuanle nepdmdntesc de calde.27 28

La t'olegiul unde se linea conferinla, ea a primit o legitima{ie de.ittrnalist. upoi s-a aldturat celor aprorimativ doud sute de spectatoriditt Arrditrtriul Armstrong. Pe scend,.fitlgerele artificiale sfardiau in aer,desendncl zig-zaguri ce porneau de la un dispozitiv electric gigantic numit,,Liol-'irrd cle it'rductie Dentru curenti alternatir.i de inalti frecventS"- _ - ,

-' Lercetare condusd de dr. Marc J. Seifer, pg. 1-33, Lucrdrile Simpozionuluirrlterrrational Tesla din 1988, disponibile Ia International 'Iesla Society, POut't 5616, Colorado Springs, CO 80931..,

.inventii suprimate", editat; de Jon Eisen, Auckland Institute ofrechnology Press, 1994.

ucENrcil vRA,tToRULUl

Fulgerele scAnteiau, iar tunetele trosneau in aerul montan ca gicAnd s-ar fi aliniat ca sd deschidd simpozionul din 7986 alsocietitiiInternafionale Tesla. O femeie admira fulgerelein timp ce mergeadinspre centrul oragului Colorado Springs inspre Coilege of theCanyon.

Des/tisurarea de sunete Ei lumini pdrea sd aibd o vialii proprie Si teducea ut gandul la strahrile care protejeazd viala pe pdmdnt. straturilep(rr enorm de groase unui om care priveSte in sus de pe trotuar. Dar celecdteva sute de mile de addncime ale straturilor atmosferice sunt pentruplanetd ca stratul subyire de vopseo pe globul terestnt de pe biroul unuistudent.26 Cu toate acestea, spre deosebire de straturile de vopsea, voalurileatmosJbrice se rotesc, circtild qi interctclioneuzir.

Femeia se alina cu gdndul cd nimeni nu poate imbldnzi atmosferadinomicd a Piimdntului. Fdrd indoiald, nahtru se afld peste tot sub asediu.Inginerii indreaptd cursul rduriloa.forldndu-le sd curgd prin cctnale deregttlarizare a viiturilor. Ei rad pddurile de pe./itya pamdntului qi dreneazdmlustinile clezordonate. Dar cine este atiit de orogant sd spunti cii poatetJomina cerul'?

Dupd o sc'trrtd aversii, cortinafurtunii s-a deschis, descoperinrl un certle un albastru electric, iar aenrl sciinteia de t,italitate. ,,Nu e de mirqrecd Tbsla qi-a efectuat aici experimentele cele mai specta.uloase", reflectaJeane Manning.

in calitate de jttrnalist independent, ect a mers in Colorado pentrua rlfla mai multe despre lucrdrile catorva ingineri nonconformisti Ei ale

-' luT, I. Lugt., ,,Curgerea turbionard in naturi qi in tehnologie", pg. 150,John \{iley and Sons, NY 192.

t Dr. Nick(bobina Tesla), pe lingi care cei trei tc.hnicieni pareau piiici. Ojr-rmini albastrb irasa o l inie dr-a lungr_rl cXilor de acl.incins, iarnrembrii asistr.ntei gi-au act'lpr:rit urechilc' peniru a se proteja dszunrzetirl eiectric asurzitor.

P5rea un experiment letal, dar prezentatorul a explicat ci, clegiTesia folosea curc.t de inaltd tensiune, acesta era ile o frecven{iatat dc inalia, incit, in ioc si-i clistrugd organeie interne, doardirnsa pester pielt:a sa. t) persoani s-a aiiezat pe partea superioardir aparatului inaintc ca bobina de inducfie sd fie declangatd cu unzgtxnot asurzitor, apoi ciin degetele sale au iagnit scarrtei alungiie.

in ceielalte s.lli, pretingi Zei ai Frrlgereior povesteau desprecercetirile ior. Unul dintre aceJetia era Rolrert Golka, trn bdrbatrobrrst, ialrlog ca un averlturier singuratic. El sb m6ndrea cu fapfulcii putea producc frrlgere globulare prirr orice mijioace - driar qi deIa un ciisjunctor dc locomotivi, cancl schinrba brusc irr nrargarier.Fulgerul glc,bular este o sfc'ri incandescentd format5 elin ceva cuaslrect de gaz. Vclrbitorul spunea cd txp-rsdrngntele iui Nikola Teslalegate de ,,energia fdri iir" , de lAngd Colorado Springs, au produsir-r 1899 fulgere globulare de miriinea une'i min;;i de golt, cu duratade 30 de secunde.

De' ce ar vrc'a cinerra si se joace cu fulgerele, suh orice formd?Colka explicS: tuigerul globular ar pr11[613 conline in el secretelel'uziunii termontrcleare gi chiar ale ene.rgiei ieftine'. El inchiriase unhangar gol la Wendove-r, in Uial"r - hangartrl de unde boilba atomicda fost incircati intr-un bombardier pentru debutlrl sju ucigaq- 9i a construit o bobind Tesla (bobinb de inducfie pentru curenfalternativi de inalti frecvenffi), crr o lilime de 77 metri pentrui:xperimenie. Golka a vrlrbit clespre voltaje de 15 miiioane de voltig;i despre descircdri r.krctrice asemdndtt'rare fulgerelor, cu c lungimede i2 rnetri. El a mai ardiat cd aceastX tehnoiogie putea fi tolositd ca,,sursi de ultra-inaltd frecr.entS, de megavolti pentru armamentulcLr fascicul de particule".

I\4anning se intreba ce clorea de' faprt inginerul der pe sce,n5 * sXtrimit5 energie erlectrjci firi fir sau sd primeasch o subventie dinpartea armatei. Sau gi una, gi alta. Ca ;i cum ar fi vn:t s5-i rdspundd, i(jolka a inceput s.l vorbeascd despre transmiterea ent.rgiei idri hr.

RETEAI]AHAARP 2 5,

, v f w e

fil,.,lu l-eslir afirmase cd putea sd transmitd energie electricl fira

iir, inaintc de inceputul secolului Llrrrr;tor, 9i ii vizuaiiza pe oame'ii

tij* t.ati lumea infigAnd L'aghete in pamAnt irentru a t'xtrage acea(,tlcrgie - gratr.rit. Tirfuqi, el nu a reuqit sa trimit5 etret:gie oamenilor.Dtrpil ce

-Icsla a recunoscut in fata rnagnatului J. P. I\{organ ci

Ir' turl erperinental amplasat pe Long Islapd avea sd trjmitic,nergie 9i mesaje, cariera iui publicd a luat sfirgit. De;i a continuatsii in..rentt:zt' gi sd inr.efe, el a fost scos din luminil re'flectoarelor.

\iogulii corporatigti care aveau interesul de a crea rronopoturi gi dea contoriza errergia electrici i-au boicotat'

Cc'lka a vorbit despre propriul siu ,,Proit'ct Tesia", carepresu!-runea ctlnstruirea unui turn rc'zonant cu inSllimea de 37 metri,sus in murrti. \,{anning a itrcercat sd in{eleagf, ce vroia el sd spunaprin efotttirile sale de a prinde ,,rttzonanla Fimintului". Ea puteasi-;i irnagineze rezonanla mai familiari in cazul instrumentelornrtrzicale, iar aceasta a ajutat-o sd-gi imagineze' PimArrtul vibrAndca qi cr-rm al fi fost atinsl nota sa. Daci cineva iovt'gte o clapd depian pe aceeagi iniillime a sunetului ca qi a unei coarde a vioriiciin apropierc, de exemprlq, coarcla va vibra. inaltinrea unt'i iroteinseamni numirul de vibrafii pe secundi ale sunetului. In mociasemilritor, I'inrAntul ar putea avea o frecven{i rezonantd; dacioscilaiiile r:ict:trice lovesc Pim6ntul ctr o anumiti frecven{i de.stulde mult timp, un mic impuls aplicat periodic ar putea provoca L)i'ibrafr' mare. C)are crrr:rogtinfele lui Tesla cr-r privire la rezonan{dputeau li utilizate pentru tehnologiile avansate?

,,Pierdem in fa!a japonezilor", insista Golka. ,,Averr"r tehnologia5i taraganarn krcrur i le . , ,

Un ait orator energic, profesor de inginerie, afinrra cd existi',clovezi evidente cI Nikola Tesla a excitat cavitatea Schumannin 1.999,,. (Aceastd cavitate este zona dintre pbmint gi ionosferaincircati de electricitate).

Un bdrbat din Albr-rquerqu., Nerv Mexico, a readus di*scutia'd ructlrrl ntai... pimintene, prezentind o piesd turtit i , numititjscilakrrr.rl Tesla pentru Cutrernure. MingAindu-9i barbiqonultngrijit' el i-at asigurat pe spectatori cd osciiatorui nu va fi cuplat laParlilri Pe Lrarcursul demonstratiei si de aceea nu va provoca vrelur

cutrenllrr. Dispozitirrr-ri nrcc.-lllic avea un piston iari frt'cart itrtr-scal'casA grea. ,,Act'st oscilator lovegte piurAntul qi i i impliml vibrali i leritmice alc unor frt:cvenle controlabiie", sputrea el. Vibrati i ie sonorevor sEri in;rinte qi inapcli ,,intr-un rnodel sinretr:ic carr: produce noduri,sarl supraF)Lrneri de unde stationare, care se comportd ca nigte lentile,spre a Lrr()paga undeie ce stabiksc o stare de rt 'zonarrf5."

lJin nor-r apirea cuvAntul ,,rezonanti". lnginerii eiectricieni auvorbit de.sprc dezvoltarea dc electe qi mai putetnice. {'robabil cdManning arlta foarte nr.durlcriti, deoarecr. un birrbat s-a intors citreea qi s-a oferit sa-i explice rczonan{a mai pe iarg. I-a dat exemplull rnui copi l eare impiugc o persoana mai urarc in t r -un icagdn.Impulsurile lnici, aplicater la momentui potrir,ii, mdresc clistanlaprrin care leaginr-rl .iEi maregte rziteza. Cu alte c:nvinte, irr:rpulsurilemici, aplicatc-'la inten'ale regulate, pot avea efecte mari. ilezonanfas-ar dovecli a fi un concept inrportant, folosit deiilrer:at sarr necugetatde oarnenii care incearci si imblAnzeasci cerlrl, iar in ace'st procesinterferd accidental cu vremea, sdnitatea gi mintea noastr5.Dar Manning nu avea si intAlneascd conceptul de ,,Skybuster"(bombardeazi-cerul) decAt cinci ani mai tirziu.

in alt i saiS de corrft 'r irrte, un absolvent de la Montana StateUniversity, Kvle Klickerr, vorbea despre'ipotczar lui tVilliam F{opper,care a clat noi interpretiri teorieri rnagnetismuiui. Pe la inceputularriitrr '70, llcsaper arlta c.l nu toate cAmptrr:ile' electrice sunt lafel. Ceea ce ei nlrmea ,,cAmp electric in migcare" e.ra diferit deLrilecunoscu tele cAmpuri r:lectrostatice; cin-r pul electric in migcareproduce o lclr{ii care trece prin plumtr. Cu alte cuvinte, ur.r existdproteclic imp'rotriva acestui fel de cimp.

Eleciricitate de o calitate diferitd? Mannirrg nll era pregdtitdpentru act'asta; ea ir-rci studia cirti pentru incepitori, cu privire laclectricitatea standard, de fiecare datd cAncl mersea Ia bibliotecd. Inultimii ciiiva ani, ea igi ddduse seama cd nu prrea se gdsr:atr jurnaliqticare si se ()clrpe de ac'est strbiect. Conferinfele de inginerie eraucer.a foarte inclcpartat de studii le ei universitare ca asistent social9i cle exprcrierrta e1e lucru ca reporter, dar privea inapoi citre aceasticorrferin!. din 1986 gi la nrai bine de o duzirri de alte conferin{e carean unrral, pe terna enr:rgiei, ca la o introducerc a ei pe aceasti scen6'

.ilstea o introduceauin domeuittl cle studii ce c-'ttnogtea 9 dezr.oltarc'

rapici), nrtnit,, tehnologii pL'ntru energii neconventionale". Chiarpatentui William Hopper urma sd apard din nou in viala ei mai

iArrirr, fiind citat intr-un document ,,Skybuster" de naturd si ii

sper.ie pre nnii oameni de qtiinfi, altfei imperturbabili.La conferinta din 1986, ins5, ea a incercat si restrAngi ceea ce

irr ' i te. pr:rrtrtt a da arlsamblr.rlni un sens. Istoria: putea sd infeleagi

cr-r rrSrrrirrta istt lr ia. Urmltorul in prr1rg13*nf i 'esla a fost un barlrat cu

ciriprrri dur gi ! inr-rta rigicii a unui ofi ler rnil i tar'. f lr. Bii l Jotres clin LosArrg,ejes er;r u!'r iiziciau, ofiter narrai la pensie 5i fost pikrt lop Cttn,..,,.,;-, 1,p1'L-.it clcs;rre locr-ri in istorit 'al iui Nikola Tesla. Din fericire,

f orrcs i 'olbc.r ' irrtr-Lttr

ritnr mi-rlt rnai incet decat viteza unui N4ach 2,l itc.e.i i ,r .-.rrl piit)tase el avioane tie lupti. Acest f izicjan a explicat cdr-1ort:4tt ca Ti:sl.t sei f ie reinstalat iar loc de cinste in istorie. De eremplu,spLureir lones, l)uglie;no Marcorri Ei-a primit rt 'cttntlaqterea pr-:trtri-tr.rcli,r. i iar Terl;r prt-zerttase o lrarci tclecotrlattclati la N{adisotr Square(l.rrr-lcr', i ir ci i iva anj inainte dc anutrtul lui NJarconi. l)r. Jrlnr's a maivorbii i i tsprc cr, 'enirnente pr1s611* tlomentui clin 1911, cAnd T'eslarit i iescris irLrrl poate functiona raclartrl. ' Ibsla sc afla ci-r prea multinaintea timprll l l i scil l , peutnl a fi auzit. $asc ani mai tArzit i, ' I 'cslaoft 'r ist ' invr.niia sa, o arnri cir fascicui de partictrle, Mii-t isterr-riui c1eli iztloi ai SijA si l 'r- isese expediat in ]rohote dt ris, Din r"rou, era L)reatlt:r 'rc.r,t si i f ic crczut, in secoltrl siu.

Cu obicr:i lr l reprrlrtericesc de a lua rroti{e, lv{anning qi-a notatiutr-un caurctel cuvjntele vorhitoru|.rj: ,,Ce gtirn noi cle fapt clesprenlagneti"rrn?

... C-ie Stit 'r cte iapt c-lespre electrostatir.: i?"ilr. joncs a vorlrit,,lesprt ct:v;r clt-scris ca trrr ,,potentiai trrergt titt

t lratl i iestai pritr tctrsiune, gi nu neaplrat in prezeuta lrasei".Unii ct 'rcetatori au consickrrat acest potenfial cnergetic ca fi ind,,clct-trutni:canic;r st:a1ar5". Clt 'rcetdttrri j cl in curentul principal ezitisit atceptt: acc$trr iclei nr-li, trvolutionare, spllnea dr. Jones, clar iilt,ilefrritmit o tcirnoItlgir. pentrn energie, cr-rratd.

In r.rltinra zi a conferintei, in timp ce lumea se re-,,irsa cliuattditoriu, o nrul(irne de oanrcni se inghesuia in jurul unui birbatzveit

.i ntusculos, cam de 35-40 rle ani, c[r o voce puternici gi asprd,co putca fi auziti ir-r celi lajt capit al s5li i .

*'s,

.,Obiectez fatd Ce aceasti iucercare de a construi un cult pent1l-I'esla

- in legittrrd cu lucruri pt: care el niciodatX uu le-a inventat sauspl-ls, ?

,,Dacd, nga cum a ardtat echipa de la Stanford, efectele rezonan[eistudiate de Tesls pot produce energii imense, prin mici semnale

declangatoare, atunci... cu o aroganfd de zei, intr-o zis-ar putea sd ?ndrumdm stelele de pe cer."2e

Frederic Juenemary 1974.

Capitolul l lDE LA TESLA LA RAZBOIUL STELELOR

Dupd ce s-a intors acasd in Vancouver, Canada, Manning i-apovestit cele auzite unui prieten care era interesat de conferinfadespre Tesla. Acesta era John Hutchison, un inventator caredescoperise un efect ,,antigravitafionai" anormal, cAliva ani maidevreme, pe cAnd recondifiona echipamente electrice foarte vechi qiconstruia bobine Tesia (bobine de indr,rctie pc.ntru curenli alternativide inaltd frecventd). in anii preceden{i, laboratorul sdu fusese vizitatde nigte delegatii neoficiale din partea armatt'i Canadei gi SUA, caredoreau si vadd ,,efectul Hutchison". Acum lucra singur; se parecd vizitatorii aflaserd tot ce doreau si gtie. CAnd a solicitat copiilefilmdrilor pe care ei le efectuaserd in laboratorul siu, i s-a rdspuns:,,Ne pare rdu, am distrus toate aceste filme., deoarece nu era nimicpe ele." El nu crezuse acest lucru.

John Hutchison i-a povestit lui Manning despre uneleintorsdturiamuzante in cdutdrile sale de rapoarte cu privire la experienlele sale.,,Am sunat la Pentagon gi am intrebat de

"John South', deoarece agase recomandase unul dintre tipii care au venit la laborator. Am avutnoroc Ai un secretar mi-a fdcut lc.gdtura cu omul pe care l-am descris,care s-a dovedit cd se numea de fapt coJ. John Alexander."

Acestnume avea si reapard maibine de cinci ani, cAnd Maruringa allat treptat ce alte lucruri se pot face cu aiutorul ,,tehnologieiTesla" - aga-numitul armament neletal. John Hutchison il descriape col. Alexander ca pe un bdrbat chipeg, o companie plicuti in

2e Frederic Jueneman, ,,AgendX inovatoare", Industrial Research magazine'februarie 1974.

RE'IEAUAHAARPt ' I I r I I '

fr.,Ic e^perimentelor,,antigravitafionale" din laboratorul dtnV.t r l t ' t rUV( ' f '

Hutchison avea timp liber pentru a sta de vorbd cu Manning

intr-un laborator care acum era linigtit. I-a impdrtdgit cunogtinlele

salc cu privire la armamentul de focalizare gi i-a spus ci Uniunea

So',,icticd fXcea experienle secrete cu semnale de radiofrecvente,

f t rca l iz inc lu- le inspre Amer ica de Nord. incepAnd pe la s fArg i tu l lu i

1976, el fusese unul dintre numeroqii radioamatori care au inceput

si receptioneze frecvenle de pAnd la 10 Hertzi (cicluri, ,,be$i"satr impulsuri pe secundi) pe receptoarele radio. Radioamatoriinumeau aceste semnale ,,Ciocdnitoarea Sovieticilor", din cauzaciocdniturilor pdtrunzdtoare pe care le auzeau de la undele defrecventd extrem de joasd (ELF). Unii cercetdtori au speculat cdsernnalul Ciocdnitorii era o armd de tip Tesla, pentru controlulmintii, deoarece era la o frecven!5 care putea rezona cu neuroniidin creierul umary iar transmisia putea fi o undd purtitoare careera modulatd (varia in amplitudine, frecvenld sau fazd) pentru apurta un efect ascuns.

,,Fantomatic", a glumit ea, respingAnd ceea ce pdrea a fi ospeculafie paranoicd.

Manning a aflat mai multe lucruri despre Tesla doi ani maitdrziu, dupd alt simpozion la Colorado Springs. Una dintre lucrdrileprezentate in cadrul acelei intruniri era scrisi de un istoric Ai profesorde psihologie, dr. Marc Seifer. Ea gi-a amintit de aceasta cAtiva animai tArziu, cAnd a auzit despre experienfele nepublicate, care aveauca obiect iluminarea pdrfii superioare a atmosferei.

Seifer ii acorda lui Tesla credit pentru inventarea luminiifluorescente, aga cum respectaful thomas Edison este inventatorulbecului incandescent. Biograful noteazd cd Tesla qi Edison au intratin dezacord la insistenfa lui Edison ce tara ar trebui sd rimAndla tehnologiile sale de curent continuu (CC) pentru iluminatuletectric qi clistribulia de energie. Sistemul CA al lui Tesla era mailun, deoat..ce electricitatea CA poate cdldtori sute de kilometri prinl : - - . . -rurrr (rlectricL, Ia voltaj inalt, in timp ce un CC transmis prin fire n-arputea se aprindd becuri la o distantd de un kilometru cle la statiaSeneratoare.

31

In mod straniu, Edison a fost cel transformat in vedetd in cdrtilede istorie americand. Una dintre istoriile povestite gi repovestite, dsexenplu, este cea in care el qi-a trirnis oamenii pe Amazon pentru acduta materiale pentru cel rnai bun filament de bec. Perseverenfa lqiEdison este foarte ldudatX. Cu toate acestea, astizi cei mai mulfi nugtiu ci de'monstra{iile lui Tesla au ardtat cd filamentul este de prisospentru lumina electricd. Folosind frecvente foarte inalte (vibratiilecrescute ale curentului electrlc), el a ardtat cd actiunea aerului eramai importanth decAt filamenturl. Astfel, el a fost mai Edison decAtEdison insugi, spunea dr. Seifer.

Seifer a pus cap la cap pdr{i ciin 53 de lucriri de referintd, inprezentarea sa ,,Nikola Tesia - Istoria laserului gi a armei cu fasciculde particule'/30. Pentru o mostrd a cercetirilor iui Tesla, doi fra$,ambii oameni de giiinf5, au mers la Muzeul Tesla din iugoslavia giau citit materiale care nu se gdseau irr Arnerica de Nord. in acestease sugera cd opera lui Tesla privind fasciculul de particule a inceputde la experienfele sale de pionierat cu raze X, ca qi de la ideea sade a lurnina cerul cu ,,emitdtorul ampiificator", focaliz|nd energiaelectricd in sus spre stratosferi (un nivel al atmosferei aflat deasupranorilor, cam de la7 pind la 50 de km deasupra solului).

,,Asta da iluminarel", s-a gAndit Manning, in timp ce citeaarticolul. Totugi, ea se intreba dacd era intelept sd tratezi parteasuperioari a atmosferei ca gi cum ar fi vorba doar de gazele dintr-unuriaq bec fluorescent.

Ea a tresdrit cAnd a citit o list5 de utilizdri militare pentrunumeroasele inventii ale lui Tesla: dispozitive pentru provocareacutremurelor, radarul universal, armele cu fascicul de particule qimanipularea undelor cerebrale. ,,Unul sau mai multe emildtoarear.plificatoare ar putea, teoretic, si transmitd impulsuri distructivein toati lumea, spre orice locatie", spunea Seifer. ,,De exemplu, ungoc de mai multe milioane de volli ar putea, teoretic, sd distrugireteaua de comunicafii a oricdrui orag.,'

Seifer fusese intrigat de unele chestiuni apdrute in cursulcercetdrilor sale:

- Armamentul cu fascicul de particule era confiden{ial la unni'ei at6t de irralt, incAt pregedintelui Jimmy Carter, de exe'mplu,

,,i s-.rr,r ascuns proiectele tehnice vitale, de cdtre birocratia CIA giDIA" (conform afirma{iilor lui George Keegan, fost qef al Air Forcelntt ' l l igence);

- Era mcntionati baza aeriani Wright - Patterson din Dayton,Llhio, in legiturl cu angajarea de tinere genii care sd utilizezebazaaeriani pentru a incerca perfectionarea tehnologiei Tesla.

BazAndu-se pe dosarele FBl, ca gi pe alte documente, Seifera concluzionat: ,,Muite lucruri conduc la ipoteza cd lucrdrile gidocumentele lui Tesla au fost ascunse sistemafic publicului, pentrua se pierde urma acestui proiect confidenfial in cel mai inalt grad,carc azi este cunoscut sub numele de Rizboiul Stelelor".

Era un paraCox. Numele lui Nikola Tesla era intr-adevlrinvocat ir-r legiturd cu tehnologiile propuse care sutrt in aceeagimdsurd purificatoare pentru planet5, cAt qi generatoare nepoluantede t'ne.rgie liber5. Pe de alti parte, el a fost creditat pentru inventareaarmr.lor care puteau fi utilizate pentru Inifiativa Strategicd deApdrare (SDI) - cnnoscutd publicului ca Rizboiul Stelelor. Iarexperientele sale tehnologice pentru ,,energia ffud fir,, ar fi pututconcluce la un dezastru in Siberia, a aflat Ntanning mai tArziu de laomul de gtiinf5 oliver Nichelson. pasiunea lui resla pentru naturdpdrea sd fie in contradictie cu dorinta sa de a o manipula cu aroganta- dc a iiumina cerul. in urmdtorii noud ani, ea a avut caterra ocaziide a reflecta mai mult la adAnca frustrare din ochii lui Gregory, laconferinla despre Tesla, in timp ce descria atitudinea acelui prctfesorde: ,,Ei bine, vom incerca si vom vedea,,.; 'in acest timp, un aqa-zis zeu al elementelor nu triga deloc. Untt'xan, dr. Bernard Eastlund, gi-a ridicat privirile sus de tot, cEtreionosferS. in 1990, Gregory i-a trimis lui Manning o copie dupi unbrevr:t din 1987, care il mentiona pe Nikola Tesla la capitolul ,,artdde avangarcl5". El i-a sugerat si solicite caseta audio cu un interviuacordat de Eastlund Radioului public National.. .

Manning a fost u imi t i cAnd a c i t i t brevetu l in t i tu lat , ,Metoda g iaparatura pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosferavt magnetosfera Pim6ntului". Din orice unghi ar fi privit, focalizarea

3{rDr. Marc J. Seifea ,,Nikola Tesla: Istoria laserelor gi a armelor cu fasciculcie particule", Lucririle simpsTisnului Interna{ional resla din 19gg.

. - f r ^ T I | H A A R P 5 J-Our"

in via[a reald ar putea avea loc un asemenea dezastru?de mare putere a energiei de radiofrecvenfe in partea superioard aatmosferei pdrea un proiect nebunesc. De exemplu, brevetul afirma

cd aceastd tehnoktgie ar putea manipula vremea la nivel global.Gregory ii trimisese articole care ardtau cd forfele electrice afecteazdvremea, deci nu era nimic surprinzdtor aici'

incd qi mai groaznic, ea gi-a amintit de ceea ce scrisese unstrdlucit fizician pe nume Walter Richmond, cu privire la o posibild

tehnologie care semdna mult cu conceptul lui Eastlund. Regretatulwalter Richmond gi antropologul Leigh Richmond scriseseri ocarte intitulati ,,Mileniul pierdut", folosind forma de roman pentru

a transmite lumii ideile lor. o tehnologie dezastruoasa descrisi incarte ca ,,robinet solar" sembna izbitor cu unele aspecte din breveful

lui Eastlund.3lCu toate cd inc5lzitoarele ionosferice radiazd energie de la

antenele de pe sol spre ionosferd, iar conceptul lui Richmond de

,,robinet solar,, rrrmeazd cealalti direclie, ambele implicd conectarea

pdmAntului cu ionosfera. Romanul descria un ,,robinet solar" care

nu s-a mai inchis. Totul incepea de la o tehnologie de la sol, din

care inginerii trasau in sus o traiectorie Pe care sd revind o Partedin electricitatea ionosfericS. Acest scurtcircuit planetar exploda de

obicei intr-o fracfiune cie secundd, dar intr-o zi, inginerii fictivi au

ficut o gregeald fatali. Ei au linut deschis un,,robinet solar", in timp

ce o eruplie solard se scurgea in ionosferd, apoi pe sol, pe traiectoriaionizatd a jetului de la robinet.

,,lar scurgerea energiei cle la robinet s-a lransformat in avalanSd' O

avalan$d la pot, in ptanul vertical al cdtnpului magnetic al planetei' undevdtturile magnetice nu se ridicau spre a o stinge. O mie cle miliarde de

wali pe secundd de energie qi-au tlezldnlttit furia asupra calotei polare

in prima explozie... Chiar clacd se descdrca, ionosfera se reincdrca de

la cttptorttl solar. Primu explozie a devenit o pttternicd bubttiturd, care

revdrsa un torent ntai mare, actrm stabil ..- cle energie, prin scurlcircuitulucum stabilizat. Kilometru rlupd kilometru pdtrat de deSert ingheyat'

.fierbea. Watt dupd watt rJe energie' intr-o avalan'Sd care sporea rnereu'

lumina calota polard cu o strdlucire nicioclatd vitzutit..."

31 Walter 9i Leigh Richmond. MileniulInc., Lakemont, Georgia 1967.

oierdut. Interdimensional Sciences

Manning a recitit introducerea la ,,The Lost Millenium"' Acolo

scrla cd in 7962, Walter Richmond cerceta electricitatea atmosfericd

.i ,. d"zroltut teoria a ceea ce frafii Richmond au numit ,,robinetul

.ni.-,." - o abundenti sursd de energie de la curentul electric care

existd ca ,,potenfial" intre sol gi ionosferd. ,,Fizica este exacte. Existd

energie ce Poate fi caPtatd'"lceste cantitdfi enorme de energie ar fi distribuite prin

transmisie, ,,ceea ce Nikola Tesla a dovedit ci este posibil, inainte

d.e 1911',. Cei doi savanli considerau ci automobilele, fabricile qi

casele puteau fi acordate la energia transmisd, aqa cum aparatele

radio sunt acordate pe anumite frecvenfe. Vestea rea era cd, daci

nu se proced eaz6, cu atenfie, energia transmisi ar putea sd rezoneze

cu structura din otel a cladirilor, intr-un mod distructiv, spunea

Richmond.Lui Nlanning i-a atras atenlia Povestea vielii celor doi savanti'

in 1963, fratii Richmond au prezentat documentele cu cercetdrilelor referitoare la ,,robinetul solar", consilierului pe teme de gtiinldal preqedintelui de atunci, john F. Kennedy. Ei igi propuseser6 deasemenea sd prezinte documentele qi in fala Comitetului Consultativpentru $tiintd al Naliunilor Unite. Dar in loc de aceasta, ei au primito veste gocantd din partea guvernului.

,,HArtiile noastre au fost etichetate cu .Secret' (Secrecy Act -Legea Secretizdrii) gi ni s-a oferit un contract cu guvernul pentrucercetare, pe care l-am refuzat. Acesta ne-ar fi plasat sub SindromulSecretizirii, la care noi refuzam de ani de zile si ludm parte, scriaLeigh. Ni s-a spus sd stdm la locul nostru gi sd ne linem gura, intermeni f6ra echivoc" .

Imaginea robinetului solar fictiv a rdmasin mintea lui Manning.Cartea descria un experiment nereugit, care declangd o avalangdnestdviliti de electroni. Un personaj din carte spunea ,,Energiae acolo. Destuld pentru a arunca PdmAntul in aer dacd este greqitfolositd.,,

Oare acestea sunt lucrurile pe care le cunogtea regretatul WalterRichmond, gi care au fost secretizate? Dacd energia electricd atonosferei s-ar revArsa asupra PlmAntului intr-o continui avalangd,

36splrnea personaiul din carte, aceasta ,,ar transforma intr-un iad deioc locul uncle ar atinge PdmAntul. Ar goli condensatorul (electric)numit ionosferd gi s-ar alimenta direct de la vAntul solar. PdmAnluleste un fel de motor electric... Atunci cAnd motorui n-ar mai aveanicio opreliqte, viteza sa de rota[ie ar creqte...' in cele din urmi,PdmAntul ar exploda din cauza tensiunii mirite cauzate de for{acentrifrrgd."

Manning a citit ceea ce in roman era descris ca distrugerea planetei, in zgomot, aburi qi fl5cdri. ,,O undi de goc, cdl5torindcu viteza luminii... punAnd la pimAnt oraqe mari .'." Distrugereaa continuat timp de zile intregi, iar planeta ,,se rotea in iurul axeisale, parcd sub tortura". Romanul fra{ilor Richrnond ridica iretrebdriserioase, cum ar fi aceea dacd este infelept s6 se emiti intr-un modpuisatoriu un fascicul de unde radio care putea sd creeze un canalionizat (gi deci, conducitor de electricitate) intre pdmAnt gi ionosferi.

Chiar dacX nu exista pericolul de a ,,gduri" centrala energeticdionosfericX gi de fi prdiili in schimb, insigi ruperea violenti aechilibrului unei pdr{i din atmosfera superioard era un experimentpericulos, a aflat ea ulterior de la savanfi independenfi32'incilzitoarele ionosferice nu erau ceva nou, aflase Manning dinarticoleie trimise de Gregory. Cu toate acestea, invenfia lui Eastlundardta c6 este posibil sX se perforeze atmosfera cu un fascicul multmai puternic qi mai concentrat.

CAliva ani mai tdrziu, Gregory a sunat-o qi i-a spus, cu o vocesugrumatd: ,,Nebunii dgtia chiar au de gAnd sd o fac5. in Alaska'"

Se pSrea cd For{ele Aeriene qi Marina SUA urmau sd pldteascdun antreprenor, firma Arco Power Technologies Inc., Pentnr a

construi un incdlzitor ionosferic super-puternic - o refea de antene- in Jinutul Bush din Alaska, in apropierea oragului Ancllorage' ln

urmdtorul an, Gregory i-a trimis articole cu privire la furcSlzitoareleionosferice gi la alte aspecte corelate, gdsite in revistele gtiin$ficepAnd in anli 7970. El i-a dat numirul de telefon al unui anume Chre

Zickthr, din Anchorage. Gregory era tot mai supirat 9i pesimistin ce priveqte sindtatea planetei, iar in cele din urmd i-a trimis tot

32 Dr. Ilichard Williams: Fizica gi societatea, qiAdam Trombly.

un interviu cs flzicianul

A']A TiAARPffit'r" care-l alcituise cu privire la incdlzitoarele

ioncsferice.'R.,..,'.t,

arn scris tuturor oarne.nilor la care m-am putut gAndi. Eqti

iur r ra l i * f a ; f i ; i tu ccva cu t t la te astea" '(lirvintelt' lui 9i gSndul la ceea ce el numea ,,qtiinta nebuni

clt, l.r. ccrul nostru" nu-i dideau pace, dar ea era din nou angajata

ca r.'porter la un ziar din oragul British Columbia, qi nu mai ave'a

tirnp sir porneasci vreo campanie. Intr-o zi, ea a fotocopiat extrase

dir.r ciosar, a scris o pagind de introducere, qi a preclat pachetui

3 9,,(HAARP) ar trebui sd fie studint ar atenlie de mari grupuri

de cercetdtori independenti... "Dr. patrick Flanagan

Capitolul l l lCE SE PETRECE ACOTO SUS?

Nu pofi sd-i pui o etichetd lui Nick Begich doar pentru pdrullung, pe care-l poartd prins in coadd de cal, gi pentru aspecfuljuvenil; gi-a inceput prima afacere in 7974, la vArsta de 16 ani, gi alucrat in minerit, in construcfii, in afaceri iriobiliare gi, mai recent,intr-un post de conducere de nivel mediu, la Circumscriplia $colardAnchorage.

Serviciul prestat in politica statului Alaska, cit gi organizarcasindicatului, i-au adus premii pentru serviciul public, cAteva numiriin Consiliul Statului Alaska pentru Studii Economice qi douimandate ca preqedinte al Federafiei Profesorilor din Alaska (AFT).Dar numai interesul s5u de duratd pentru gtiinle i-a adus lui Begichtitlul neoficial de ,,eclectic in evolu[ie".

Viafa lui a luat o altd intorsdturd cAnd, rdsfoind numdrul dinaprilie 7994 al unei reviste australiene pe care i-o sugerase PatrickFlanagan, i-a sdrit in ochi numele ziarului din oragul sdu. ,,Ciudat,Nexus sd publice un articol din Anchorage Daily News", i-a spus elsoliei sale Shelah.

Confinutul articolului l-a fdcut sd tresari - guvernul federalera pe punctul de a amplasa o instalatiebizard. chiar in curtea lor/metaforic vorbind. Nick a copiat datele gi s-a indreptat spre BibliotecaMunicipald din Anchorage, pentru a gdsi povestea originald, oscrisoare citre Anchorage Daily News de la Eric Nashlund, din20 noiembrie 1994. Se vorbea despre un proiect subvenfionat dearmatd, numit HAARP - Programul de Cercetare AuroralS Activdde inaltl Frecvenfi - care avea menirea de a ,,perturba" ionosferapentru experimentele Ministerului de Apdrare.

Scrisoarea lui Nashlund spunea:

,,Au ieqit la lumind niqte revelafii uimitoare, cu ocazia unor

cercetirri ce aveau ca obiect un proiect sponsorizat de armati, care

este in construclie in Cakona ... Instalalia HAARP va fi utilizatd

rre'tru a in[elege, a stimula gi a controla procesele ionosferice.ur,, ot putea modifica eficienla comunica{iilor gi a sistemelor desupravegirere, conform unei fige informative cu privire la HAARP.Declara{ia de impact asupra mediului, pentru proiectul HAARP,prctiirde ci impactul ionosferic este neglijabil 9i cd nu existd impactasupra climei, stdrii vremii sau stratului de ozon.

O companie ARCO a cAgtigat licitatia pentru contractul deconstruire arl FIAARP: ARCO Power Technologies Inc. APTI delineun brevet (# 4.686.605, Metoda gi aparatura pentru modificarea uneiregiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau magnetosfera PdmAntului,inventator: Bernard J. Eastlund; cesionar: APTI Inc., Los Angeles),care se potrivegte foarte bine cu ceea ce igi propune HAARP inleghturl cu transmiterea de cantitdli extrem de mari de energie deradiofrecvenle in ionosferd. Este evident cd HAARP va testa, celpu{in, dac5 nu va pune in aplicare pe deplin, capacitdlile brevetului.

Brevetul # 4.686.605 afirmd cd acesta are urmStoarele utilizXri:.,,Indiferent dacd APTI a utilizat sau nu acest brevet special

Pentru HAARP, Begich a pus la indoiali intelepciunea intreguluierort.

,,Daci aceastd tehnologie funcfioneazd, este oare in interesulomenirii ca o birocratie secretoasd sd controleze ceva care ar puteaopri toate comunica{iile electronice sau ar putea modifica clima lanivc l p larretar?, ,

Biblioteca avea brevetul sub formd de microfise. Rezumatul sdusuna astfel:

_

',Metoda gi aparatura pentru modificarea cel pufin a uneiregiuni selectate, care existd in mod normal deasupra suprafetei

EAI]A HAARP1... inseamnd lucruri mari Pe timP de pace gi poate fi folosit pentm

nu este momentul sd vorbimlr"rcruri n-rari in rizboi' Dar repet,. l t ' :pre astfel de lucrt tr i ' "

,,Estc perfect posibil sd se transmitd energie electrici fdrd fir

gi *i se producS efecte distrugtive la distanfd. Eu am construit dejaun emi{itor fdri fir care face posibil acest lucru, 9i l-am descris innublica{iiie mele tc'hnice, printre care menlionez brevetul meu cttlr. 7.i19.732. acor:dat recen-t. Cu emildtoare de acest fel putenr sdproiectdm energie electrici in orice cantitate, la orice distan{d gi si ofolosim in nenumdrate scopuri, atAt in rdzboi, cAt 9i pe timp de pace.prin adoptare'a universald a acestui sistem, vor fi realizate condi{iileideale pentru rnenlinerea iegii qi a ordinii publice, pentru cd atuncicnergia necesard pentru punerea in aplicare a dreptului gi justifieiva fi in mod normal productivi, degi potenfiald gi disponibild inorice moment, atat pentru atac cAt qi pentru apdrare. Energiatransrnisd nu trebuie sd fie neapdrat distructivd, deoarece, dacidistanfa ajunge sd depindd de ea, retragerca sau furnizarea ei vaaduce aproximativ aceleagi rezultate ca gi cele realizate acum prinforla armelor."

Begich a observat cd urmdtorul articoi menfionat in brevet eratot din New York Times, 22 septembrie 1940 gi a citit:

,,Nikola Tesla, unul dintre inverrtatorii cu adevdrat mari, careqi-a sdrbXtorit a optzecea aniversare pe 10 iulie, ii spune reporteruluica este gata sd divulge Guvernului SUA secretul

"teleforfei' salecare/ splrnea el, ar putea topi motoarele avioanelor aflate pe odistanli de 400 km, constituind astfel un invizibil Zid Chinezesc alApdrdrii in jurul fdri i...,,

,,Aceast5 "teleforti", a spus el, se bazeazd. pe un principiu

complet nou al fizicii, la care .nimeni nu a visat vreodatd>, diferitde principiul cuprins in inventiile sale precedente referitoare larransmiterea energiei electrice de la distanfd, pentru care el a primito serie de brevete de baz5. Acest nou tip de forfd, a declarat dl. Tesla,ar opera printr-un fascicul cu un diametru de a suta-milionimedintr-un centimetru pdtrat, gi ar putea fi generat de o instala{iespeciald, a clrei constructie ar dura cel mult trei luni. costr-rrilerealizirii fiind de aproximativ 2 milioane de clolari.,,

40 t Dr. NickplmAntului. Regiunea este excitatd prin incdlzirea cu rezonante deciclotron de electroni pentru a-i cregte astfel densitatea de particuleincSrcate. intr-o varianti de realizare, radialia electromagneticipolarizatl circular este transmisi ascendent intr-o directie paralelicu o Iinie de for!5 a cAmpului qi de-a lungul acesteia, care se extindeprin regiunea plasmatici ce urmeazd a fi modificat5. Radiafiaeste transmisd la o frecventd care excitd rezonanta dc ciclotron deelectroni pentru a incilzi gi a accelera particulele incircate. Aceastdcregtere de energie poate provoca ionizarea particulelor treutre, caresunt apoi absorbite, ca parte a regiunii, sporind astfel densitatea departicule incdrcate din regiune."

CAnd Begich a examinat secfiunea de brevet intitulat5 ,,stadiultehnicii", a fost surprins sd vadd trimiteri la drticole despre NikolaTesla. Desenele lui Eastlund pdreau a fi similare brevetelor deinvenlie eliberate lui Nikola Tesla la sfArgitul secolului 19 giinceputulsecolului 20!

Numele lui Tesla fusese asociat cu nigte planuri fantastice, iarBegich a vrut si afle de ce pretingii ingineri planetari il citau incdpe inventatorul decedat. Begich gtia cI .Iesla era creditat pextru

_

cd putea sd provoace un cutremur, sd genereze ,,rr.ingi de enelgieelectromagneticd" gi alte minuni. Spre sfArpitul vielii sale, Teslapretindea cd define cheile pentru crearea unui scut in atmosJ.era"-superioard, care ar putea sd distrugd orice aeronavd care ar veni.

Un fior rece l-a trecut pe Begich dupd ce a citit articolelecitate. Primul a fost in New York Times din 8 decembrie 1915:

,,Nikola Tesla, inventatorul, a depus cereri de brevet pentrupdr{ile esenfiale ale unei magini, posibilitdfi care pun la incercareimaginafia unui profan qi promii o paraleld la felul cum Thor aruncadin cer trdsnetele ca sd-i pedepseascd pe cei care ii supdraserd pezei... Este suficient si spunem ci invenfia va merge prin spaqiu cuc.r vitezi de 500 km pe secundd, o navd fdrd echipaj, fird aripi saumotor de propulsie, trimisd prin energie electricd in orice punct depe glob, intr-o misiune de distrugere, in cazul in care distrugereaestc' ceea ce-gi doregte manipulatorul."

Nu este momentul, a declarat dr. Tesla ieri, .sd se intre inamdnunte cu privire la acest lucru. El se bazeazd pe un principiu

42 nne Ma I Dr. Nick,,Fasciculul, declara el, implicd patru noi invenfii, dintre care

doui deja au fost testate. Una dintre acestea cuprinde metoda giaparatLlra pentru producerea de raze gi de

"alte manifestdri deenergie" in aer liber, eliminAnd nevoia de vid inaintat; a douacuprinde metoda gi procedeul pentru producerea unei (forteelectrice foarte mari"; a treia este o metodd de amplificare qacestei forle, iar a patra este o noud metodd pentru producerea

44 & Dr. Nick

din lara sa gi echipele multidisciplinare puteau si faci mari progresein qtiinfd. Asocierile sale din experienlele timpurii au dus la uninteres de duratd in electrofiziologie 9i gtiinlele vietii. Studiile saleau devenit pentru el o supapd creatoare in perioada cAnd lucra lalocurile sale de muncd administrativS, lumeascd'

Aceste cunoqtinle l-au ajutat sd pund in ordine documenteletehnice privitoare la proiectul HAARP 9i sd inleleagi implicafiile

interferenfei ionosferice a acestuia. Dupi cum vedea eI, guvernul

infelesese riscurile. Ca qi Clare Zickuht, tot din Alaska, dar ca qi

ceilalfi, el a trimis ,,teancuri de dosare" prietenilor din intreaga

lume, qi a fost coplegit de informaliile primite ca rdspuns'in ,rara anului 7994, Begtrch a scris un articol despre HAARP,

pentru revista Nexus, ca sd poatd publica povestea' El menfiona

brevetrrl Eastlund, dar recunoqtea ci existau controverse'

,,Armata SUAneagi cd proiectul HAARP ar avea ceva de-a face

cu aceste brevete. Cu toate acestea, o analizd atentd a docrrmentelorgrvemului, ce au condus la contractul cu APTI, duce la concluzia

cd... armata incearcd si inducd in eroare in mod deliberat'"

,,Degi este adevdrat cd dispozitivul in construclie nu va

produce toate efectele descrise in brevet este un Pas necesar

pentru a dovedi eficacitatea tehnologiei, inaintea unei relele mai

mari de antene...",,,.. brevetul cu numdrul 4.686-605, eliberat pe 11 august1987

... este unul dintre cele trei brevete din aceeaqi serie, ale aceluiaqi

inventator, dintre care unul a fost pus sub cheie, printr-un Ordin de

Siguranfd Na{ionali al Marinei, la sfArEitul anilor 1980'"-

in articolul sdu pentru Nexus, Begich a spus cd breveteleEastlund depigesc cererile visate de Tesla. Brevetul Eastlund afirma

ci oarnenii de gtiinli incercau inca din anii anteriori sd invele despre

centurile de ioni gi electrorri captali de deasupra pimAntului, Pentrua controla gi folosi benefic fenomenele:

,,De exemplu, la sfArgitul anilor 1950 9i inceputul anilor 1960'

atat suA cet si URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare ..'

pentru a gelrera un numdr mare

RETEAIL{HAARP A ' 7a /Begich cita numirul din mai-iunie 7994 al revistei Microwave

News, unde Eastlund descria un ,,scut complet, la nivel global"alcdtuit din electroni accelera{i, creafi cu emi{dtoare de radiofrecven{e(RF). Proiectul HAARP,,in mod evident, aratd ca un prim Pas spreace.st lucru", i-a spus Eastlund editorului. Cu toate acestea, el aremarcat faptul cd utilizdrile Pe care el le-a descris ar avea nevoie deun dispozitiv mult mai puternic, cu o anteni rnult mai mare decAtreteaua HAARP.

in timp ce controversa Eastlund continua, Begich a scris cd undocument din 1990 de la Marind gi de la Forlele Aerienea3 precizaci obiectivul proiectului este de a invdla cum si se manipulezeicnosfera la o scard mai mare decAt putea face Uniunea Sovieticdpe atunci, cu instalaliile sale similare. HAARP ar fi cel mai mareincdlzitor ionosferic din lume, situat la o latitudine foarte potrivitdpentru punerea in practicd a invenliei lui Eastlund. Obiectivulproiectului HAARP nu era studierea aurorei boreale. Begich cita din,,ROD (Record of decision - inregistrare de decizie), Programul deCercetare Aurorald Activd de inaltd Frecvenfd (HAARP), Declarafiafinald cu privire la impactul asuPra mediului" din 18 octombrie 1993:

,,Datele obfinute din cercetarea propusd ar fi utilizate pentrua arraliza proprietdlile de bazd ale ionosferei gi pentru a evaluapotentialul de dezvoltare al tehnologiei de amplificare a ionosfereipentru comunicalii gi sisteme de supraveghere... O posibild aplica{iea cercetdrii, pentru Ministerul Apdrdrii al SUA (DoD), este de a ofericomunicatii submarinelor scufundate. Este de agteptat ca acestea9i mr-rlte alte aplicalii de cercetare sd sporeasci foarte mult actualatc'hnologie DoD."

,,Fortele Aeriene gi Marina propun sd se construiascd qi sise utilizeze cea mai versatild gi capabil5 instalalie de cercetareionosfericd din lume. Guvernul intenlioneazd sd utilizeze locafianefolositi a ,.radarului de imprdqtiere retrogradd cu bdtaie pesteorizont" de lAngd Gakona, Alaska, pentru acest program ... Cerinlelecercetdrii stipulau ci locul ales trebuie sd fie intre latitudinea de 61qi cea de 65 de grade, nord sau sud. Limitele locafiei ardtau cd locultrebtrie sd fie: pe teritoriul SUA, in zona DoD, ca intindere maxim5."---

. ' ,,1' larrr,rri le gi activitdli le servicii lor asociate", februarie i 990.

46 leanne Manning & Dr. Nick Begich,,De asemenea ... poate avea loc modificarea moleculard

din atmosferd, astfel incAt se pot obline efecte pozitive asupramediului. Pe lAngd schimbarea compozifiei moleculare a uneiregiuni atmosferice, poate fi aleasd o anumitd moleculd sau maimulte, pentru prezen{a sporit6. De exemplu, concentrafiile dinatmosferd ale ozonului, azotului etc. ar putea fi mdrite artificial. inmod similar, ameliorarea mediului inconjurdtor se poate realizaprin provocarea dezagregdrii diferitelor entitdli chimice, cum ar fidioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii de azot etc. ... ,,41

Begich a subliniat pentru cititorii lui Nexus cd dispozitivulHAARP construit la acea vreme nu era suficient de mare pentrua testa toate ideile lui Eastlund. Dar cu siguranfi armata pdreainteresatd de brevetele sale. Begich avea experien{d in ,,achizitlr"-termenul birocratic pentru oblinerea contractelor cu guvernul - qilucrase odatd in inima ldrii antreprenorului de apdrare pentruTexas. Faptele din acest caz ii sdreau in ochi.

in data de 3 noiemb rie 7993, Forlele Aerie'ne ale SUA au anuntatcd primul antreprenor in prima faz6, a proiectului HAARP va fiARCO Power Technologies Inc (APTI). in mt mentulin care proiectula fost scos la licitafie, APTI era o filiald a Atlantic Richfield OilCompany (ARCO) qi delinea drepturile de brevet pentru planurilede modificare a ionosferei, ale lui Eastlund. Begich a cdutat APTIin lista de corpora{ii{2 a Dun & Bradstreet qi a aflat ci APTI aveaun pregedinte in Los Angeles gi un personal de 25 de angajali dinWashington DC, cu vdnzdri de doar 5 milioane dolari pe an.

Cum a oblinut o filiald micd un contract militar pentru unproiect atAt de mare? Potrivit inregistrdrii, a cAgtigat dreptul de aconstrui proiectul prin scutiri in procesul de achizilie militard.Contractul HAARP cu APTI a fost de peste cinci ori mai mare decAtvAnz5rile anuale ale APTI. Aga cum vedea Begich problema, singuracale prin care o companie practic necunoscuti pe scena achizifiiiormilitare ar putea primi un astfel de contract este in cazul in care ardispune de informatiile necesitate de proiect. Cdrarea ducea inapoila brevetele Eastlund.

41 Ibid.a2 America's Corporate Families 7993, l, pg.756.

49RETEAIIAIIAARPin timp ce el se afla in Finlanda, singurui eveniment nelinigtitor

a fost ci dosarele in legdturi cu HAARF pe care i le trimisese luiReijo Makela dispiruserd in mod misterios din biroul lui Reijo. Ceidoi bdrbali au discutat totugi despre proiect 9i au concluzionat cdFIAARP era un afront la adresa bunului-simf gi o ameninfare laadresa siguranfei. Aceastd concluzie se baza pe proftrnda intelegerepe care Makela o avea referitor la efecteie produse de undele radioasupra oamenilor.

La Anchorage, la inceputul anului 1995, familia Begich i-atrimis un bilet de avion lui Jeane Manning iar fiul lor de noud anis-a mutat in dormitorul surorilor sale pentm doud sbptirnAni, cAnda sosit ea. Nick gi-a luat iiber de la serviciu gi au imprdqtiat dosareledespre HAARP pe covor, pe o suprafa!5 de 6 metri, in biroul sdu, intimp ce scriau la calculatorul lui gi la un laptop imprumutat. Shelahi-a insotit intr-o vizitd la activistul NO HAARP Ciare Zickuhr qi lasofia acestuia gi au condus ore intregi prin linutul Bush pentru adiscuta gi cu alfi activigti. Dar cele mai revelatoare interviuri au fostcele telefonice. tn timp ce se afla in Alaska, |eane a sunat la Houston,Texas, gi a intervievat un om care se pdrea ci fusese eliminat dincercul iniliafilor ce proiectau incilzitoare de gigawafi. Oare pentruci vorbea prea mult cu presa?

4B Jeanne Manning {s Dr.NiekBegichReactia la articolul din Nexus a aritat cd erau interesate de

HAARP mai multe persoane decAt s-ar fi aqteptat iniFal cercetitoriidinAlaska. Begich a observatcdmulli dintre cercetitorii independenlise temeau sX se identifice gi ,,sd lupte impotriva guvemului". Ungrup de indivizi la care Begich - respect6nd dorinla lor de a rirnAneanonimi - a inceput si se refere ca la ,,biielii din Jinutul Bush" i-atrimis grimezi de dosare pe care le vedeau ca avAnd o legituri cuHAARP. Cdrfi, documente, tdieturi din ziare gi articole de pe Internetsoseau in fiecare sdptdmAnd, ca qi inregistrdrile guvernamentaleocazionale. El dddea mai pufind atenfie articolelor de pe Internet, cuexceplia cazului in care se menfionau cdrfi, articole sau brevete pecare el le putea verifica direct de la surs5. Tntr-o zi, acasi la familiaBegich a sosit un pachet de aproximativ 50 crn grosime cu dosarenoi.

Cam in acelaqi timp, Sir Anton Jayasuriya de la UniversitateaInternationald Deschisd pentru Medicind Complementari l-a invitatpe Begich sd prezinte o lucrare la Congresul Mondial de MedicindAlternativd, ca sd primeascd o diplomd de doctorat in medicinatradilional5. Onoarea a fost cu totul neagteptat5, iar el qi-a fdcutbagajele pentru cdldtorie. DupX cum s-a dovedit, circumstanlele nu-ipermiteau si cdldtoreascd in Sri Lanka, aga c5, in schimb, a planificato excursie in Finlanda. in Finlanda, cel pufin, igi putea vedea vechiulprieten (de la conferinla dtr. 1978 qi din coresponden!5) dr. ReijoMakela, in scopul de a vorbi despre promovarea descoperirilorqtiinlifice ale lui Makela in electrofiziologie.

intre timp, unul dintre cercetdtori HAARP din Canada i-a scrisca sd-i mullumeascd pentru articolul din Nexus. Jeane Manningera o scriitoare care tocmai finalizase un manuscris, ,,The ComingEnergy Evolution". Ea a sugerat sd colaboreze la un articol pentru opublicalie americand. Begich a rispuns telefon6ndu-i la Vancouver.Ei au inteles ci fiecare avea prea multe in{ormafii presante in dosare,ca sd le poat5 comprima intr-un articol. Era nevoie de o carte.

in timpul escalei din aeroportul Seattle, inainte de zborul spreFinlanda, Begich s-a intAlnit cu Manning timp de cAteva ore qi auconstatat cd aveau preocupdri comune. Ei au hotirAt si incerce ocolaborare de la distantd, ca autori.

HAAKP

,,saasntii construiesc jucdrii. Aceasta e o iucdrie mare gi bine renlizstd."* un minut la ea. ,,Practig (Ramo) mi-a spus sd tac din gurd; stdtea acoloDr. Bernard Eastlund, vorbind despre HAARP

,,Experimentele de acest fel nr putea proaoca daune ireaersibile'4sDr. Richard Williams' 1988

Capitolul lVSKYBUSTER-ELE SUB SECRTTIZARE

Dr. Bemard Eastlund rAdea pe infundate povestind despre

momentul cAnd "s-a aprins beculetul" intre mintea lui 9i a dr' SimonRarno. ,,E o mare figurd in qtiinla militard",'i-a explicat Eastlundiui Manning, in cursul unui interviu telefonic. ,,A fost fondatorulTRW gi al marilor companii de genul dsta, mari antreprenoride apdrare. La acea vreme, el era membru al consiliului ARCO(Atlantic Richfield oil Company)." CAnd Eastlund a intrat in salade gedinla in acea zi din anii 1980, pentru a face o prezentare, el eracongtient de prezenla cercetdtorilor consacrali. Eastlund pregdtiseo serie de folii transparente pentru ilustrarea noului sdu concept de

focalizare a unui fascicul puternic de joasd frecvenfi sau de energiede microunde asupra ionosferei. Avea cAteva motive pentru a se

agtepta sd primeascd aprobarea. Unul era cd oricine ar fi aprinsgeneratoarele electrice pentru a acfiona emi{dtorul gigant pe care-lpropunea el, ar fi fost un client mare pentru cAmpurile de gazenaturale ale ARCO, de pe Versantul Nordic din Alaska'

,,Mi-am adus diapozitivele", igi aminteqte Eastlund' ,,Amprezentat unul cu locafia de pe Versantul Nordic din Alaska. Acolo

unde se afld cAmpui magnetic al PdmAntului, unde se afld Rusia 9iaqa mai departe. Apoi, pe o altd folie, am ardtat cum se ia gazul, sepune o antend gi se focalizeazd in sus."

N-a mai fost nevoie ca Eastlund sd prezinte urmdtoarea folie'Ideea a prins, iar antreprenorul militar pdrea cd vrea sI se gAndeascdaa Interviul luat de Jeane Manning doctorului Bemard Eastlund pe 20 feb.7995.as Dr. Richard Wiiliams, ,,Ameninlarea atmosfericd", Physics and Society,apr. 1988.

gi spunea "Ce idee grozavd!". N-a trebuit sd mai prezint alte detalii,,,

a spus Eastlund cu o mandrie evidentd. ,,E genul dsta de concept. Defapt, avand de-a face cu oameni bine informafi, n-a trebuit niciodatdsi trec de a treia folie. Apoi incepeau si inventeze chiar ei.,, savantulconsacrat pe care I-a impresionat Eastlund este un inventator caredefine brevete pentru tehnologia microundelor, optica electronicdgi rachetele ghidate. f;.amo este coautor al cdrlii ,,CAmpuri gi undein radioul modern" dn 1944, gi in general el este un inginer foartecapabil. Eastlund a fost descris ca o persoand cu voceajoasd, fiziciande inaltd reputafie, preqedinte al unei companii tehnologice dinHouston. ,,Eastlund nu este unul dintre fizicienii aceia trdsniti, cupdrul valvoi, s-a spus odatd in revista omnia6, amintind titlurileobtinute de el de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts gide la Universitatea Columbia. De exemplu, lucrand vreme de optani la programul de fuziune al Comisiei pentru Energia Atomicd, lainceputul anilor 7970, el a inventat o ,,flacdrd de fuziune,,, care aveasd utilizeze resturile de plasmd de la reactoarc'le termonucleare,recicland degeurile solide. La ceva vreme dupd intrunirea la careRamo a auzit ideile lui Eastlund cu privire la focalizarea unuifascicul (de electroni), cei doi au lucrat impreund la un brevet pecare l-au inregistrat la inceputul anului 19g5. ,,Metoda gi aparaturapentru crearea unui ciclotron artificial de electroni pentru incdlzireaunei regiuni a plasmei" a fost al doilea dintr-o serie de brevetepe care Eastlund le-a cedat unei filiale a companiei ARCO - ArcoPovser Technologies Inc. (AprI). Contribufia lui Ramo la concept afost ideea de a se utiliza o bobind supraconductoare mare pe solpentru a schimba campul magnetic al pimantului ra o artitudinetnare/ spunea Eastlund. Fuseserd vremuri bune pentru Eastlund.Controversa cu privire la ,,brevetele Eastlund,, nu incepuse incd.Niciun fizician incd nu avertizase ci experimentarea brevetelor sales-ar putea transforma intr-un ,,act de vandalism global,,.

Eastlund fusese angajat de ARCo pe post de consultant, pentru agasi idei pentru utilizarea miliardelor de metri cubi de gazenaturale,din rezervele ARCo de pe versantul Nordic din Alaska. problema1o Bill Lawren, ,,Redescoperindul pe Tesla,,, revista Omni, martie 19gg.

Mann I Dr.Nick

companiei ARCO era locafia indepirtatd a gazului Construireaunei conducte qi derivarea gazului spre centrele industriale, nu erao solufie; acel megaproiect de conducti fusese pe agenda industrieipetroliere de mai bine de doudzeci de ani, firl sd fi progresat.Compania ar fi obfinut maximum de profit dacd se descoperea"outilizare a produsului sdu, chiar acolo, pe Versantul Nordic. In aceazonl, abia populatd, de proprietifi imobiliare blocate de ghefari,care puteau fi clientii pentru mari cantitdfi de energie? Studiindproblema, in ideea de a folosi gazul la fala locului pentru a alimentaun generator uriag gi pentru a produce electricitate4 Eastlund gi-adat searna cd era vorba de miiiarde de wali de electricitate, nu doarde milioaneie de wati produse de o centrald electricd de megawatidintr-un oraq. Ce ar putea face qeful s5u cu cAliva gigawati?

El a respins orice idee care presupunea cantitdfi mai mici deenergie. in cele din urm5, Eastlund a venit cu un plan remarcabil- si se u|rlizeze toatd energia, pentru a alimenta cel mai nrqlg,}ncdlzitor ionosferic" din lume. Instalafia de la sol ar urma sifocalizeze energie concentratd in direcfia ionosferei, iar acoloundele de radiofrecvenfe (RF) radiate ar interacfiona puternic cu -rparticulele incircate care sunt intotdeauna captate acolo. E-{gc-#l tde incdlzire al fasciculului concentrat ar impinge cu putere sPr.e :exterior o mare zond aionosferei. Dupd cum s-a dovedit mai tArziu,marele incilzitor ionosferic din Alaska avea sd fie situat departe decAmpurile de gaze de pe Versantul Nordic. Dar provocarea fusese IscAnteia pentru inventivitatea lui Eastlund.

Cineva din afara complexului militar-industrial-academic,care ar urmiri cercetdrile lui Eastlund din istoria ir:rcilzitoareloratmosferice, s-ar putea intreba: de ce ar vrea cineva si incilzeascd 9isd ridice o parte din atmosfera superioari? Oare scopul era acela dea permite fdrii sale si facd un salt pentru depigirea Uniunii Sovietice,care experimenta tehnologii similare? Doar ei o gtiu cu siguranfi. p*parte din cercetdrile lui Eastlund au fost sprijinite de Agenfia Pentruproiecte de cercetare avansatd a apdrdrii (DARPA)a? cu titlul de proiect,,Scutul electric antiracheti de pe Versantul Nordic din Alaska