: .,J'.'

f | '? , : f:+itll-:: :i i:: , : ] !( i i :r i, _ .j-i -: *' j-:

*f

t- I

! /\

TaoP Tat:d-Stie*,-'2^i ^2 - 2

ILIE C. ZAHARIA

Profesoara Jeapi-$ti e-Tot :

Botanici pentru mici 9i mari

Edilie ingrijita de Mihaela l. ZAHARIA

fr"M?%ff*s

Cuprins

Introducere ...... 11

Planta care se autoproclamd profesoard ................... 15

O comisie pe cinste! ...........I7Candidalii qi problemele 1or.......... ........24

Povestea plantelor .............. 31

Neamul Virusurilor ..................31

Neamul Bacteriilor.. .................33

Neamul Algelor monocelulare................. ...................... 39

Neamul Algelor pluricelulare................. .....46

Neamul Ciuperci1or.................... ................. 55

Neamul Lichenilor .............-.-...92

Neamul Mugchilor... .................96

Neamul Ferigilor.....Gimnospermele: Neamul Coniferelor .......107

Angiospermele. Plantele dicotiledonate................. ...... l2lNeamul Magnoliilor ...............125

Neamul Fagilor .........1......... ...133Neamul Trandafirilor................. ............... 141

Neamul Cameliilor.. ...............162

Neamul Garoafelor.. ............... 178

Neamul Genlianelor ............... 186

Plantele monocotiledonate.......... .............. 199

Neamul Sigeata apei............ .....................200

Neamul Crinilor .....................204

Neamul Palmierilor. ...............233

POSTFATA: "Eu tai o gArniti, tu taie un cer!" (Mihaela Zahaia)..... .........24I

Index ilustrafii............. .....247

Planta care se autoproclami profesoarl

-Cum, nu cunoa$teJi planta Ruscus aculeatus, zisa gi Profesoara-Jeapa?(Fie. 1)

-Ba da. Este cunoscutd de oamenii din sudul \drii, mai ales de olteni, nefiindun uriaq din lumea plantelor, ci una pitic6, ceva mai rdsdritd, nu cu mult peste

indlfimea ierburilor din padwiie unde trdieqte de zeci de mii de ani.

Fig. l-. Ruscus aculeatus

Tulpina sa este ramificatd in treimea superioard qi poarta il.lmeroase

rdmurele scurte qi late, care lin loc de frunze. Aceste rdmurele se termind cu unspin ca un fel de {eapd, care aminteqte dugmanilor sdi de pericolul ce-i aqteaptd

dacd se apropie de ea. Mai mult, Iabaza fiecdrei rdmurele se afld cdte doud floricare se vor transforma in doud fructe globuloase de culoare verde, iar mai apoi ele

devin roqii.Privita in ansamblul sdu, aceastd plantd veqnic verde pare o fiinJd ciudat6,

rdmasd din alte lumi de mult dispdrute. Vecinii care au gdsit-o pe aceste locuri o

privesc cu mdndrie, dar gi cu supdrare, cu regretul cd ei nu sunt ea ea, cdci sunt

nevoili sa-qi piardd in fiecare toamnd comoara de frunze gi rdmdn golagi mai binede cinci luni pe an sub povara iemilor friguroase.

7-. Ruscus aculeatus

r llie C. Tahaia t

tnconjuratd de zdpadd qi necuprinsd de somnul hibemal, Ruscus aculeatusvegheazd la somnul suratelor sale qi pare nemu[umitd de capriciile iernii.

A suportat cu barbaJie repetatele valuri de frig care, de mai multe orio eraugata sd o pripddeasc[ tocmai pe ea, cea atdt de plind de via]a.

De acolo, de unde se afli, poate sd priveascd in toate pa4ile. Nu-i vine sdcreadd cd vecinii sdi nu dau semne de viala. ii este ciudd cd Soarele std mai multascuns printre nori qi cd sub mantia de zdpaddintdrzie sd.apard solul, ca s-o maiinveseleascd qi pe ea.

Trdia in aceastd singurdtate cu prejudecalile ei qi mereu iqi acuza vecinii defel gi fel de lucruri neadevdrate: C5 sunt vinovali de goliciunea 1or, de smerenia1or. Vdzute din afard, mai grave mi s-ar pdrea aatzaliile cu privire la lipsa decunogtin{e despre viaJa 1or.

Probabil cd ceva adevdr existl aici, dar, ca orice afirmalie, gi orice invinuiretrebuie verificatd. Nu ai voie sd spui niciodatd cd, cineva nu gtie nimic sau cd legtie pe toate.

Singura posibilitate de a afla adevdrul despre adormitele plante ar rdmdnesupunerea lor la un veritabil examen odati cu venirea primdverii, cdnd toatdsuflarea p[dwii se trezegte laviald.

Aqa cd, fbrd sd mai stea pe gAnduri, onorata Profesoard-Jeapa declanqdcampania de organizare a examenului.

16

O comisie pe cinste!

Prima acliune importantd a constat in stabilirea celor doi membri ai comisieide examinare. Nu se punea in disculie funcfia de preqedinte al comisiei de

examinare, cdci aceasta nu putea sd fie altd persoani dec6t Profesoara-leapi!in discutie a rdmas alegerea a doi asistenli neutri care sd asigure

imparfialitatea onoratei comisii.-Cine sd fie acegtia? se intreabd ea, Profesoara. in nici un cazrLn doresc sd

fie bdrbali, pentru ci aceqtia au obiceiurile lor qi mie imi displac, zise pentru sine

marea Doamna-Jeapd! Sa fie de acelagi sex cu mine? Nu, cd apar neinlelegeri, iarcearta s-ar rdsfrAnge asupra cattalii muncii comisiei. Bine este sd avem

unanimitate de vederi. $i ce conteazd sexul! Ce, eu sunt numai femeie? Nu, sunt gi

femeie, qi bdrbat. Deci am calitdli intdrite: sdnge rece bdrbdtesc Ai bldndele

femininai lmi este indiferent sexul celor doi asistenti. $i incd ceva: in ruptulcapului nu vreau sd fie cineva dintre plante, sd fie mai bine din alt neam, spre

exemplu din lumea animalelor. Si aiba studii superioare, sd fie absolvenli ai

Universitdlii "Codrii Vldsiei" qi buni specialiqti in meseria 1or. Voi aplica

regulamentul de bund comportare din mediul rural: Sd fie cinstili, devotali gi

hotdrdli in tot ceea ce fac. Pe lista mea se afld bursucul, vulpea, lupul, iepurele qi

veverila. Oare cine vor fi aleqii mei?(Fig. 2A: Bursucul/Me le s mele s ; 28 : Vulpea/ Vulpe s vulpe s ; 2C: LupuU C anis

I upus); 2D : Iepurel e I L epus eur op ae us ; 2E: Y ev eital S c iur us v ul gar i s)

Fig. 2A. Bursucul (Meles meles)

r llie C. Zaharia t

Bursucul acesta scund qi gras m-ar putea ajuta gi chiar iar sta bine intr-ocomisie ca asta. Dar ... are un defect: A fost scos din universitate pentru cdmirosea urdt gi pentru cd-i pldcea mai mult odihna in vizuind. Deci existd puncteslabe la dosarul lui de cadre gi de aceea renun! la serviciile lui.

Fig. 28. Vulpea (Vu{pes vulpes)

Vulpea, de inteligentd, e inteligentd, dar imi este teamd cd,, la vedereavreunei pdsdri sau a unui iepure, in scurt timp ne-ar putea l6sa universitatea fhricursantii de bazd, cd fuge qi n-o mai vezi, se ascunde in haliqurile pddurilor. Agacd viclenia ei pare s-o fi scos deja din calcul!

Profesoara-Jeapa s-a hotdrdt atunci sI apeleze la serviciile Lupului,recunoscut pentru forfa qi ldcomia sa. Degi doamnei in cauzd ii era tare teamd ciLupul avea sd-i lase pe comuniqti fdrd "qeptel"l! De aceea au gi exterminat aceqtiaspecia lupului de pe teritoriul Romdniei. Aqa se face cd lupii de altadata dinpddwile noastre impodobesc azi doar vitrinele muzeelor de gtiin{e ale naturii saucd au ajuns niqte jigodii chinuite in grddinile noastre zoologice.

Fig.2C. Lupul (Canis lupus)

I $eptel: denumire comunistd datd animalelor domestice.

'18

. Profesoara leapi-$tie-Tot Botanici pentru mici 9i mari r

Comunigtilor le-a fost teamd de lupi, dar n-au scdpat de "lupul din om":Bravii comuniqti fbceau chefrri interminabile decimAnd "qeptelul" lui Ceauqescu,ludndu-se la intrecere cu toate haitele de lupi adevdrali de pe teritoriul Europei qi

Asiei impreund!Din astfel de motive obiective a gi renunlat comisia noastrd la cooperarea cu

lupul devenit subiect de poveste!Au mai rdmas doud cunogtin{e: Iepurele - poreclit "Urechild" - gi Veverila

sau "Domnigoara Ve". 56le analizam calitalile: Sunt animale mici qi nu au cum sd

o depdqeascd pe "$efb", nici ca in61!ime, dar nici ca frumusefe! Au aceleagiobiceiuri: Se plimbd in aer liber qi se ascund cdnd cineva le tulburd linigtea. Maiau gi un defect: M[nAncd toatdziua gi cu greu pot fi stapdnifi.

Fig. ZD. lepurele (Lepus europaeus)

-in ziua examenului le voi da si ronliie, se gdndi Profesoara: cAteva firigoarede lucernd pentru Urechild qi alune pentru Veverild.

Cu respectarea acestor mdsuri... administrative, acceptarea celor doi a

Fig. 2E. Veverifa (Sciurus vulgaris)

19

. llie C. Taharia t

Grijulie cum era, Profesoara a trebuit sd stabileascd qi locul unde va avea locexaminarea: in Cdmpia Soarelui din sudul Olteniei, in zona Bailegti-Pleni1a, unloc pitoresc, cu pdduri dominate de stejarul de cdmpie, cu porfiuni de terenurinisipoase qi cu numeroase b61{i spre Dundre, acolo unde era spaliul necesarparticipanlilor.

A fixat locul acesta, pentru cd, atdt ea c6t qi membrii comisiei au nevoie deproteclie qi de condilii optime de viat6. Pentru participanfi a asigurat in primulr6nd locul, lumina soarelui, ploaia qi v6ntul oferite de bunul Dumnezeu tuturorfiin{eior de pe Pdmdnt.

PAn[ acum nici o fiin]a vie nu s-a plAns de vitregiile naturii, cu exceptiaomului, care la orice fenomen natural dd vina pe "naturf,", dar niciodatd penesdbuinla sa?!

Degi avea impresia cd toate mdsurile au fost puse la punct, un singur lucrui-a scbpat: desemnarea unui secretariat tehnic, care sd se ocupe de problemeleadministrative.

Se pdrea cd cei aleqi pentru aceastd muncd vor avea cel mai mult de lucru:inscrierea candidalilor, multiplicarea listelor de candidati, notarea tuturorcaracterelor celor examinali, printre care modul de viald, adaptarca la diferitelemedii de via!6, foloasele obfinute de cdtre om de la aceste plante. Era gata sd uite!Secretariatului ii revenea qi sarcina de "protocooool", poate cea mai dificila pentruorganizatori! Peste tot unde existd activitate umand acest serviciu este ireprogabilorganizat: Se aleg persoanele "cu tinutd", in majoritate de sex feminin, care sicreeze o atmosferd pldcutd, destinsd, potrivita pentru persoanele superioare, dinelitd, dar gi pentru cei cu sarcini de "indrumare qi control"!

-Oare cine sd md controleze tocmai pe mine? se intrebd Profesoara-Jeapd.Doamne fereqte, e posibil sd vind un control de la superiorii mei? Dar cine pot sdfie aceqtia? Ia sd md gandesc eu bine cine poate fi. $eful meu, Mai-Marele?!Dintre plante n-are cine. Dintre animale, nici atdt, pentru ca acestea sunt numai pedrumuri qi nu au astfel de preocupdril Sd fie soarele? Nu, el este deja responsabilcu fenomenele care ne guverneazd,peto[il,

Atunci sd md gdndesc ia altcineva. Sd fie ploaia? S-ar putea, dar nu cred,pentru cd ploaia este prietena noastrd de fiecare zi. Am sd md gAndesc la ... vAnt,acest agent natural care nu bate in fiecare zi. Degi s-ar putea sa indeplineascd qi oastfel de sarcind! $tifi, pe mine mb frimdnt[ mult prezen{a lui: De multe ori, cAndbate, ne face nou[ "vdnt", iar din spatele lui ii face "vAnt" un alt "vant". De altfel,vAnturile ne "mdfurd " pe toli in cursul existenlei noastre de fiinte onorabiie cetrdiesc pe pdmdntul Romaniei. De multe ori in viala mea "acest vdnt" mi-amdng6iat frunzele cu primele adieri, ba chiar m-a cldtinat de pe rdddcini qi m-adobordt 9i la pdmdnt de trei-patru ori. Oricum, cu greu am inleles cb "vAntul 1or"

20

. Profesoara Teapi-Stie-Tot: Botanicd pentru mici gi mari r

nu poate si-mi "controleze" activitatea de profesoard. Tocmai pentru a ocolirafalele "vdntului" voi organiza serviciul de protocol gi o petrecere pe cinste inmunli, Iaap6. rece, pentru cd vdntului ii plac in6[imea gi cerul instelat.

Pentru a satisface exigentele "vdnturilor mofturoase", voi fi atentd laselectarea "muzelor" care vor indeplini sarcinile de serviciu special. M-am gAnditcd,urzica poate fi una dintre candidate. Recunosc: Nu este nici frumoasd, dar niciurdtd. Nu este respingdtoare qi te qi 1as5 in pace sd-ji faci meseria! intr-un singurcaz devine rea: Atunci c6nd pui m6na pe ea, te pigcd de-{i sar ochii! $i de fapt nicinu stricd sd Jind "ariegarda" sub control! Atunci alegerea este bund gi o numescpe ea.

a.Imi mai trebuie o persoand. Cine sd fie? Md tot frdmdntd g6ndul de a-i da

posibilitatea gi "rochilei-rdndunic7t", Convolvulus arvensis, care este serioasd gi

frumoasd. Ea md poate reprezenta cu cinste. Nu md supdrd piruetele pe care le vaface, dar md ingrijoreazd "greqelile" pentru alegerea "vdnturilor"?! Sunt convinsdcd orice pas gregit fbcut de frumoasa mea va fi corectat de intervenlia urzicii,singura in mdsuri sd salveze reputatia protocolului! Far[ sd aibd weo relinere,rochila-rdndunicii s-a asociat qefei sale, urzica, pentru a servi clientela!

Pe nesimlite timpul se scurgea cu repeziciune, se apropia mdreful evenimentde trezire la via{d a tuturor viefuitoarelor de pe aceste meleaguri.

Profesoara-Jeapa se bucura ca un copil de gcoal[ qi aqtepta cu nerdbdare multrdvnita intdlnire cu suratele sale. Se g6ndea cu teamd la primul contact pe care il vaavea cu primii sosili, ca qi la unele intrebari incuietoare puse de candidati qi la care

va fi obligatd ea insdgi sd rdspundi. DacI aparc aceasta situalie, pe loc va da

cuvAntul celor doi asistenfi, cunoscdtori ai vietii celor examinaJi.

S-a hotdrfft sd convoace de urgenld: comisia de examinare, sectetariatultehnic Ai de protocol, care dddeau semne de nepdsare. Primul care s-a ptezentat afost Iepurild. Vesel din fire gi veqnic pus pe ronfdiald, tocmai iqi termina ultimelefiricele de trifoi roqu furate din poiana de la marginea pddurii.

Cu o micd intdrziere gi-a fbcut apailia fhra sd se scuze qi neastdmpdrata

veverifd, care iqi luase micul dejun, g6ndindu-se deja cum sd se odihneascd, uitdndcd mai trebuie sd participe qi la exarninare. in aceste condilii s-a intrunit comisiapentru prima oard. Preqedinta le-a urat "Bun venit!" qi mult succes in "osteneala"lor de a-qi face datoria! Bravii nogtri asistenfi, fericili din cale-afard, i-au mulfumitDoamnei pentru faptul cf, a alrrt incredere in ei pi au asigurat-o cd vor fi drasticicu cei examinaji. Au urmat felicitdrile personale, cu pupituri intense, reciproce, inordine ierarhicd: mai int6i intre asistenfi; dupa care acegtia se apleacd pe rdnd infala bravei lor patroane, cdreia ii sdrutd buza {epilor, ca semn al respectului fa}a de

puterea ei. Efectele acestui scenariu incep s6-gi arate roadele: Cei doi asistenli parsi se imprieteneascS, iar Doamna se simte deja mai sigurd in tot ceea ce face.

21

r llie C. Zaharia t

De acum inainte, interesele qi gdndwile lor au un tel comun: reuqita examindriituturor candidalilor.Dacd pacea pusese stdpdnire pe ei la nivelul comisiei, alta erasitualia printre candidati: Aceqtia dddeau semne de nemullumire gi lansaserd

diverse zvonuri, nefavorabile comisiei: Cd "preqedinta n-ar fi de-a lor", cd "cei doiasistenti nu cunosc "meserie" etc. Cum puteau "cei trei aqi" sh satisfacd pretentiileat6tor candida{i dornici de afirmare pe scena lumii vii?! Principala dorinld a

comisiei era stabilirea datei inceperii maratonului de examinare care a fost fixatpentru sfrrqitul primiverii, odatd cu inflorirea liliacului.

Cel desemnat sd dea semnalul de adunare tuturor plantelor de pe CdmpiaSoarelui a fost Urechild, recunoscut pentru non-conformismul siu qi care doar dinobliga{ie reuqise sd-i adune pe majoritatea participanlilor.

Sosirea celor chema\i a creat un vacafin de neimaginat, cu greu se mai auzea

vocea bravei Profesoare, care indemna mullimea la ordine. Dar cine sd fac6ordine? in nici vn caz lepurila! Acesta pusese ochii pe un prun singuratic dinapropiere gi fird nici o relinere se ndpusti asupra lui, igi puse in miqcare moriqcadinlilor din fa!d, pe cei in formd de daltd, cu ajutorul cdrora jupui la rcpezealdscoarfa de pe tulpina prunului. Dar cumdtra veverild ce fbcea? Aceasta se cocotase

pe ramurile unei gArnile inalte qi privea cu pasivitate la haosul care se crease.

La insistenlele Profesoarei, cei doi asistenli au revenit la comisie aqteptdnd

sd se mai liniqteascd marea forfot6! Dupa ce s-au linigtit participanlii de pe

Cdmpia Soarelui, s-a observat cd "cei mici gi neputincioqi" tocmai suferiserddiscret insemnate pierderi de efectiv care, la propunerea "scaiului dracului",Eryngium campestre, gi dupd obiceiurile localnicilor, au fost repede trecute incontul "evenimentelor neprevdntte" gi "casate" de justilia Buhaiului de baltd, o

insectd care trdiegte la suprafala apei ballilorz.Apoi, pentru liniqtirea celor rdmagi teferi, Profesoara le-a citit din Legea

naturii cum c5 doar "autodisciplina le poate asigura pacea gi ordinea". Mullimea a

inleles cd legile acestea sunt bune gi cd se aplicd numai penku protecJia celorputemici, cei slabi sd se descurce cum pot, daci mai apucd sd trdiascd...?! Celordispdruli sd li se mai puni din cdnd in cind cdte o floare labaza cioatelor rdmaseprin pddure, p6n[ ce acestea nu dispar cu desdvdrgire. Dar ce mai conteazd ceimici, pentru cd din mullime se auzeau voci care solicitau inceperea examenului!

Cu satisfaclie, Doamna Profesoari se adreseaz6. celor doi asistenti:-Vedefi ce inseamn[ sd fim solicitali?!-Pdcat, zice lepurild, noi ne facem treaba gi nu-i auzim. Sa-i lasam sd mai

strige pentru cd au coardele vocale cuprinse de bruma qi neacomodate la condiliilede uscdciune din cdmpie.

' "Buhaiul de balti" (Botaurus stellaris) este o pasdre acvaticl,in timp ce "buhaiul de baltd"(Ditiscus marginalis) este o insect[.

22

. Profesoara Jeapi-$tie-Tot Botanici pentru mici gi mari r

Ceva mai conciliantd pare sd fie Veverila) care, inlelegAnd nemulfumirilecelor agitali, le zise:

-$ti1i, e bine sd faceli cdt mai pulin zgomot, dax nu pentru cd. ne deranjeazd.

pe noi, ci pe fralii vogtri gi prietenii noqtri! Am remarcat cd pentru lumea vegetal5prietenia gi fra{ia voastrd dintotdeauna sunt ca doud surori gemene neinvinse.Linigtea acestei c6mpii n-a mai fost tulburatd de mii de ani gi nu meritd s5 iistricim reputalia.

Aceste vorbe "de duh" au alrrt darul sd restabileascd calmul gi incredereareciprocd. Dupd crearea condiJiilor favorabile de lucru, pentru comisie se puneaproblema cu cine incepe examinarea, pentru cd nu puteau fi chemali toti candidaliiin acelaqi timp. Nici secretariatul nu putea rezolva ordinea de intrare la examinare.Tot greul le revenea comisiei gi Doamnei Profesoare.

23