2009 d istorie in limba slovaca

7/25/2019 2009 D Istorie in Limba Slovaca

1/3

Ministerul Educaiei, Cercetrii i InovriiCentrul Naional pentru Curriculum i Evaluare n nvmntul Preuniversitar

EXAMENUL DE BACALAUREAT 2009Proba scrisla istorie

Proba D/E/F

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Varianta 48

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citii cu atenie textele de mai jos:A. ntr-aceia vreme, Mehmet, mpratul turcesc, armnd 120.000 de [oameni], oastea sa i

oastea ttreasc, (...) [le-a] trimis asupra lui tefan-vod[tefan cel Mare].Iar tefan-vodavnd oastea sa, 40.000 (...) i 5.000 de unguri (...), le-au ieit naintea

turcilor (...), la Podu nalt, [n 1475], pe care i-a biruit tefan-vod, nu aa cu vitejia, cum cumeteugul. (...) tefan-vodtocmise puini oameni peste lunca Brladului, ca s-i amgeasccubuciume i trmbie, dnd semn de rzboi (...).

Iar tefan-vod, cu oastea tocmit, i-a lovit [pe otomani] unde nici era loc [pentru acetia]de a-i tocmi oastea, nici de a se ndrepta, ci aa ei, n sine, tindu-se, muli pierir, muli prini de

pedestrime au fost, ce i pe aceia pe toi i-a tiat. (G. Ureche, Letopiseul rii Moldovei)

B. Io tefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Moldovei, (...) n anul [1476], (...) s-aridicat puternicul Mehmet*, cu toate puterile sale rsritene (...) i au ajuns pnaici, la locul numitPrul Alb. i noi, tefan voievod, cu fiul nostru Alexandru, am ieit naintea lor i am fcut marerzboi cu ei. i cu voia lui Dumnezeu, au fost nfrni cretinii de pgni. i au czut, acolo,mulime mare de ostai ai Moldovei. Atunci i ttarii** au lovit ara Moldovei (...). De aceea, abinevoit, Io tefan voievod, cu buna sa voin, a zidi aceast[biseric], (...) pentru amintirea tuturor[cretinilor] care s-au prpdit aici. (Pisania bisericii din Rzboieni)*Mehmet al II-lea a condus Imperiul Otoman**atacMoldova la cererea sultanului

Pornind de la aceste texte, rspundei urmtoarelor cerine:

1. Precizai secolul la care se refersursa B. 2 puncte2. Precizai, din sursa A, o informaie referitoare la corpul de oaste aliat lui tefan cel Mare.2 puncte

3. Numii statul la care se referatt sursa A ct i sursa B. 3 puncte4. Precizai aliaii lui Mehmet la care se referatt sursa A ct i sursa B. 3 puncte5. Scriei, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care susine punctul de vedere

conform cruia rezultatul conflictului romno-otoman era favorabil otomanilor, selectnd douinformaii aflate n relaie cauz- efect. 5 puncte

6. Scriei, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care combate punctul de vedereconform cruia rezultatul conflictului romno-otoman era favorabil otomanilor, selectnd douinformaii n acest sens. 5 puncte

7. Prezentai douaciuni diplomatice ntreprinse de romni, n Evul Mediu i/ sau la nceputurilemodernitii. 6 puncte

8. Argumentai, printr-un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia autonomiile locale aucontribuit la ntemeierea statelor medievale n spaiul romnesc. (Se puncteaz coerena ipertinena argumentrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, aconectorilor care exprimcauzalitatea i concluzia.) 4 puncte


2/3



Proba D/E/FVarianta 21

SUBIECTUL II (30 bodov)

Pozorne pretajte niie uveden texty:A. Predilektnou tmou impresionistickej maby je pejz, napriek tomu, e boli

abordovan mnoh in suety, ako naprklad udia a zvierat. Roku 1874, impresionisti otvoriliprv skupinov expozciu v Pari, nezvisle od oficilneho* Salna Akadmie Franczska.

(Ilustrovan encyklopdia svetovch dejn)* Oficilny Saln presadzoval uznvanch maliarov, udieal im metle, ocenenia a nominalizoval spomedzi nich autorovpre verejn a skromn objednvky

B. Nov pohroma zaplavila tvr[Opery v Pari]. (...) V [galriach] Durand-Ruel, v Pari,sa otvorila nov expozcia [v 1876], ktor, d sa tak poveda, meme nazvavstavou maliarstva.Nhodn chodci (...) vchdzaj a ich preaknutm oiam sa predstavuje surov divadlo. (...) S aj

tak o sa tmto veciam smej, ale ja som stiesnen. (...) PresvediPissara e stromy nie sfialov, e nebo nem farbu erstvho masla, e v iadnom tte nevidie veci tak, ako ich onmauje a e iadna rozumn osoba sa neme prispsobitakmu pobldeniu, [je nemon].

(Le Figaro, aprl 1876)

C. Maba m byrozkladom svetla na jeho zloky, pokialesk sa obdr z prvotnch fariebktor vytvraj spektrum. Namiesto toho aby odtiene zelenej maliar namieal na palete, on musnadklada kvrny ltej a modrej, ponechajc ich zmieanie oku pozorovatea. To, o sa zdnejasn, z blzka, sa vyjasuje z primeranej vzdialenosti. Pokaj sa tak zvraznisvetlosnimipomaovanho pltna, aby tak vytvrali ilziu slnenho svetla prenikajceho sklenm hranolom,m obria opravdov karneval farby, v ktorom ako by sa oko zastovalo rozochvenchsvetelnch intenzt. Vsledkom tejto reevalvcie technickch metd impresionisti objavuj novspsob vizulneho vyjadrovania. (W. Fleming, Umenie a idey)

Vychdzajc z uvedench textov, splte nasledovn poiadavky:1. Spresnite storoie na ktor sa vzahuj oba uveden zdroje. 2 body2. Spresnite, na zklade zdroja A, jednu z tm abordovan impresionistami. 2 body3. Uvete po jednej informcii o kultrnej udalosti z Para, z roku 1876, zo zdroja A, respektve

zo zdroja B. 6 bodov4. Uvete, zo zdroja B, nzor na impresionistov a na ich tvorbu, potvrte ho jednou vysvetlivkou

uvedenou v texte. 5 bodov5. Uvete, zo zdroja C, nzor na impresionistov a na ich tvorbu, potvrte ho jednou vysvetlivkou

uvedenou v texte. 5 bodov6. Predstavte dve politick praktiky totality, aplikovan v Eurpe, v XX. storo. 6

bodov

7. Predstavte in politiku, promovan v domne kultry v modernej alebo sasnej dobe,spomete aj eurpsky tt v ktorom sa ona aplikovala. 4 body


3/3



Proba D/E/FVarianta 72

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Elaborai, n aproximativ dou pagini, un eseu despre Romnia postbelic, avnd nvedere:

- precizarea unei cauze a instaurrii regimului comunist n Romnia;- menionarea a dou etape ale regimului comunist n Romnia i a cte unui fapt istoric

desfurat n fiecare din cele douetape;- prezentarea unui fapt istoric desfurat de Romnia, n relaiile internaionale, n cadrul

Rzboiului rece;- formularea unui punct de vedere referitor la situaia Romniei n timpul regimului comunist i

susinerea acestuia printr-un argument istoric.

Not! Se puncteaz i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentrii,

evidenierea relaiei cauz - efect, susinerea unui punct de vedere cu argumente istorice(coerena i pertinena argumentrii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, aconectorilor care exprimcauzalitatea i concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logicea faptelor istorice incadrareaeseului n limita de spaiu precizat.

2009 d istorie in limba slovaca

Documents