200 de ani de la prima reprezenta}ie a unei piese ~n … · suplimentul de cultur| xii » nr. 548...

$: 200 DE ANI DE LA PRIMA REPREZENTA}IE A UNEI PIESE ~N … · SUPLIMENTUL DE CULTUR| XII » NR. 548 » 17 – 23 decembrie 2016 2 » opinie Scumpe domnule Buzzati, v\ pre-cizez de la$
Cosmina Stratan –dincolo dedealurileromâne[ti

Iulia Blaga

Debutat\ de Cristian Mungiu `nDup\ dealuri, Cosmina Stratan lu-creaz\ acum mai mult `n str\i -n\tate. Am `ntâlnit-o `n februarie laBerlin, cu ocazia premierei pri -mului s\u film str\in, Shelley, unhorror danez semnat de Ali Abbasi(prezentat ulterior [i la FestivalulTransilvania). De atunci, produc]iilestr\ine se ]in lan].

» pag. 12

ANUL XII » NR. 548 » 17 – 23 decembrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO INTERVIU CU SCRIITORUL

GULWALI PASSARLAY

„Fiecarerefugiat pe carel-am cunoscutvrea `ntr-o zi s\ se `ntoarc\acas\“

Radu Cucuteanu

Problema migran]ilor este unadintre cele mai discutate teme `nEuropa [i `n lume de ceva timp.Dincolo de atitu dinile de res -pingere sau de acceptare a refu -gia]ilor, ade sea publicul se opre[ -te asupra unor idei con strui te `nideal, f\r\ a urma adagiul au -diatur et altera pars. GulwaliPassarlay este `ns\ unul dintre ceicare, prin povestirea peripluluis\u din Afganistan pân\ n MareaBritanie, au deschis por]ile n]ele -gerii ace lui Celuilalt de care parec\ ne e team\ uneori, asupraexperien ]elor [i traumelor refu -gia tului.

» pag. 10-11

Citi]i dosarul realizat de Ramona Iacobu]e `n » paginile 6-9

Românii e de[tep]i

200 DE ANI DE LA PRIMA REPREZENTA}IE A UNEI PIESE ~N LIMBA ROMÂN|

Primul teatru na]ionaldin România,

`ntre atunci [i acum

F\r\ revolu]ieRadu Pavel Gheo

~n fiecare an, `n decembrie, `mi amintesc de revolu]ia din 1989 [i dec\derea comunismului. Nu o come -morez, nu bifez momentul istoric, cumanifest\ri oficiale [i reportaje deconvenien]\. ~mi amin tesc [i m\`nfior.

» pag. 3

S\rb\tori fericite [i La mul]i ani!Urm\toarea apari]ie a revistei: 7 ianuarie 2017

© T

eatr

ul N

a]io

nal I

a[i

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 548 » 17 – 23 decembrie 2016

2 » opinie

Scumpe domnule Buzzati, v\ pre-cizez de la `nceput pozi]ia mea: v\invidiez. V\ invidiez atroce pen-tru via]a, jurnalismul [i literaturadumneavoastr\.

Domnule Buzzati, sunt gazetar.E o meserie care a cunoscut dejafalimentul, a[a c\ s-ar putea spu -ne c\ perseverez `ntr-o n\luc\.~mi târ\sc zilele [i am mai multtrecut decât viitor.

{i cum s\ nu v\ invidiez, dom-nule Buzzati, când v-a]i n\scut`ntr-o familie nobiliar\ [i v-a]i`mplinit visul de la `nceput pân\la sfâr[it? Cum s\ nu v\ invidiez,când de patru ani nu mai amredac]ie, deci cas\, deci familie,iar domnia voastr\ a]i scris toat\via]a la un singur cotidian (acesta

a fost [i cel mai intim dintre viselemele) [i unde mai socotim c\ aces-ta era „Corriere della Sera“, `nacel Milano...

V\ invidiez, domnule Buzzati,pentru reportajele dumneavoas-tr\ din Etiopia [i pentru corespon-den]ele dumneavoastr\ de r\zboi,`nc\rcate de atâta umanism, chiardac\ descriu o lume nebun\, decibrutal\.

{i v\ mai invidiez, domnuleBuzzati, pentru cronicile dum-neavoastr\ sportive, despre IlGiro. Sunt un urm\ritor fanatic alTurului Ciclist al Italiei, iar chiar[i acum, `n secolul `n care amajuns, tot n-am citit cronici maiadev\rate decât ale dumneavoas-tr\, cronicile unui om care abia

deschidea ochii spre ciclism, [itocmai de aceea vedea atât delimpede.

{i v\ mai invidiez, domnuleBuzzati, pentru ceea ce se spunec\ ar fi capodopera dumneavoas-tr\, pentru De[ertul t\tarilor, dareu nu sunt de acord cu aceast\ipotez\. Eu am `ndr\zneala (saudemen]a, `mi e totuna) de a credec\ nu au fost diferen]e majore`ntre gazet\ria [i romanele dum-neavoastr\. Pretutindeni, aceea[igenerozitate `n luciditate, fru-muse]e [i parabol\.

{i v\ mai invidiez, domnuleBuzzati, [i pentru c\ v-a tradusCamus – [i pentru cum v-a tradusCamus –, pentru piesele dumnea -voastr\ de teatru [i pentru libre telemuzicale, [i pentru poves tiriledumneavoastr\ scurte, bijuterii lacare nu mul]i pot spera.

Domnule Buzzati, sunt `n plin\lectur\ a romanului O dragoste [im\ trezesc `nsp\imântat iubindu-lpe arhitectul Antonio Dorigo, acestb\rbat la mijlocul vie]ii (m\ temtot odat\ c\ eu am dep\[it deja demijlocul vie]ii mele, care se anun]\

scurt\), `ncredin]at c\ este unb\rbat urât, f\r\ trecere la dame.

M-a `nduio[at, m-a `nduio[at v\spun, pasiunea lui de a `n tre]inerela]ii numai cu prostituate, n\ -d\jduind totu[i, astfel, la o onestitate`ntre femeie [i b\rbat pe care doaraici o mai poate g\si. M-a `nduio[atdragostea sa, când anima lic\, cândangelic\, dac\ nu e prea mult, pen-tru Laide, acea balerin\ adolescent\,acea balerin\ din corpul de balet alteatrului Scala, o dragoste care de -cade `n obsesie, cum li se `ntâmpl\atât de des iubirilor.

M-a `nduio[at pân\ [i lipsatem porar\ de scrupule a Laidei [iimensul de[ert f\r\ amor, `n carearhitectului i-a fost dat s\ tr\iasc\atât. Nu a]i avut mil\ fa]\ de r\ -t\cirile acestui celibatar, niciodios, nici bun, acest simplu omprivind ochiul orbitor al senectu -]ii. Bine a]i f\cut: tot a[a ar fi pro-cedat [i via]a `ns\[i.

Laide, Laide, Laide!, o curv\,desigur, dar nu o curv\ ca toatecelelalte, nu-i a[a, domnule Buzza-ti?, nu-i a[a?, pentru c\ o curv\ iubit\ `nceteaz\ s\ mai fie o curv\

[i devine altceva atunci când, to-tu[i, dragostea…

Domnule Buzzati, am plecatdin cartea dumneavoastr\ cu do -u\ idei fundamentale. Le voi folosif\r\ rest. Prima: s\ o las moale cuwhiskyul, chiar [i când inimasân gereaz\. Doi: c\ atunci când,totu[i, dragostea exist\, ui]i demoarte, ui]i cu des\vâr[ire c\moartea exist\.

Pentru restul vie]ii care mi-ar\mas, acestea dou\ `mi sunt deajuns.

Atât cât pot `n]elege eu de la sa-van]i [i de la filosofi, realitatea edintotdeauna o simpl\ ipotez\ delucru, cu reguli valabile doar pen-tru un timp [i doar `n interiorulunui anume sistem de referin]\.Doi pa[i mai `napoi [i ceea ce ieri[i acolo credeai c\-i real, azi [i aicivezi c\ a fost doar o iluzie. Poate [ide aceea, sunt mai degrab\ un slu-jitor credincios al frumosului – fieacesta [i m\runt – decât al mare-lui adev\r.

OK, dac\ realitatea e ceea ceexist\ `n afara propriei melecon[tiin]e, independent de aceas-ta, de ce Dumnezeu mi-a[ bateprea mult capul s\ `n]eleg un lu-cru despre care [tiu din start c\-ide ne`n]eles? {i cu ce alt „aparat“credibil de m\surare decât pro-pria-mi con[tiin]\ despre care

pân\ [i bunul sim] `mi spune c\-ioarecum defect\ din fabrica]ie, ca-pabil\ s\ `nregistreze doar `ntreni[te parametri predefini]i, limi-ta]i, predispus\ erorilor?

~ncerc s\ ies din zona teoriilor[i s\-mi imaginez o situa]ie de maximum de realitate. ~mi pot imagina, de exemplu, cazul unuiparameci pe Marte. Unicelular,asexuat, la care nici nu se poatepune vreo secund\ problema vreu-nei con[tiin]e individuale. ~n jurullui, un neant de „realitate ade -v\rat\“, nici urm\ de con[tiin]\care s-o altereze. Parameciul e li-ber, n-are nevoie de sex pentru a se`nmul]i, nu poate fi manipulat, eoarecum nemuritor – atâta vremecât [tiin]a nu a `nregistrat vreunparameci care s\ moar\ de b\trâ-ne]e; la momentul potrivit, acesta

se `mparte `n doi indivizi absolutidentici cu primul. V-ar conveni s\tr\i]i `n aceast\ realitate?

~napoi pe P\m`nt, s\ ne `nchi-puim c\ st\m `n biroul unuipoli]ai de la rutier\ care urm\ -re[te, pe mai multe monitoare,traficul din intersec]iile ora[ului.Teoretic, camerele fixe `nregis-treaz\ realitatea brut\, obiectiv,f\r\ s\ aleag\ ce se vede (de[i [i as-ta-i discutabil – cine, de ce [i `n -spre ce a fixat camera, dar s\ nune pierdem!). Dac\ am fi `n loculpoli]aiului [i-am privi nonstop lacamere, chiar [i pentru o scurt\perioad\ de timp, am putea aveaacces la m\car o parte din „reali-tatea adev\rat\“. Vom fi `n stares-o privim? M\ tem c\ nu. Fiecaredintre noi `[i va alege un criteriupersonal, `n func]ie de interesul

propriu, dup\ care va urm\ri sce-nele: [oferi care trec pe ro[u,c\lcând pietonii pe bombeu, femeiblonde sau brunete, b\rba]i cusau f\r\ iPhone, haine oarecaresau de firm\, ma[ini scumpe sauieftine etc. {i fiecare va vedea,pân\ la urm\, tot doar ceea cevrea s\ vad\.

Obi[nuim s\ invoc\m des acce-sul la realitate ori de câte ori neconvine, ori de câte ori vorbim dealte cuvinte mari, precum „liber-tate“, „adev\r“, când, prin asocie-re cu acestea, ne plângem de „ma-nipulare“. ~njur\m, de exemplu,televiziunile care ne ascundadev\rul, care ne manipuleaz\.Dar cine ne oblig\ s\ ne uit\m laacele televiziuni? Nu cumva [iacestea sunt ntr-un fel manipulate

de gusturile [i de op]iunile noas-tre? Eu unul m\ tem c\, de fapt, neplace s\ fim manipula]i [i s\ ma-nipul\m, tocmai pentru c\ avem ocon[tiin]\ care se joac\ ntruna curealitatea, f\când-o dac\ nu maifrumoas\, m\car mai acceptabil\.

~n fine, dincolo de ciorba la pliccu arome identic naturale de filo-sofie, `n care (m-)am amestecat in-con[tient mai sus, ceea ce vreaus\ spun e c\ „adev\rata realitate“e plicticoas\.

Sincer vorbind, cred c\ aceastanu intereseaz\ cu adev\rat pe ni-meni [i de aceea toat\ lumea – dela cel mai obi[ nuit om pân\ la celemai a[a-zis „serioase“ institu]ii –o `nlocuie[ te cu pove[ti mai r\usau mai bine ticluite.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Un parameci pe Marte

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Romanul O dragoste (tradus din limba italian\ deSmaranda Cosmin) a fost publicat la Polirom `n 2013.

Scrisoare c\tre Dino Buzzati


opinie « 3

Campania liberalilor a fost inexis-tent\. PNL s-a bazat doar pe struc-turile locale, pe cei 1.000 de pri-mari, dar [i pe for]a de trac]iune alui Iohannis. De partea cealalt\,PSD a lucrat ca la carte. Social-democra]ii au sim]it c\ liberaliisunt naivi [i au ocupat `ntregspa]iul politic. PSD [tia c\ areasigurate cele 37 de procente dinzona stângii, `ns\ Dragnea eracon[tient c\ punctele nu-i ajungpentru a fi la guvernare. Oricât s-ar fi chinuit PSD, n-ar fi reu[it s\creasc\ dac\ nu se muta c\tre cen-tru, ba chiar u[or `nspre dreapta,unde PNL a l\sat terenul liber. De

aici [i mesajele PSD cu sc\dereataxelor, dar [i a altor m\suri eco-nomice mai degrab\ de dreaptadecât de stânga. Nu [tiu câ]i aucrezut `n promisiunile lui Drag-nea, dar omul a p\rut la televizorprecupat de problemele oame-nilor. I-a momit pe bugetari, i-a]inut aproape pe pensionari [i af\cut cu ochiul mediului de afa -ceri. Strategia i-a reu[it.

De partea cealalt\, PNL n-a pro-pus nimic. Ba da, l-a propus pe Cio-lo[, dar premierul nu oferea prinsimpla prezen]\ garan]ia bun\ -st\rii. Mai mult, PNL n-a `n ]elesdup\ locale c\ va fi m\ cinat deUSR, cum s-a `ntâmplat `n pri m\ -var\ la Bucure[ti. Liberalii `nc\ ausc\pat ieftin, pentru c\ useri[tii n-au avut for]a s\ creasc\ [i s\mu[te din electoratul rural al liber-alilor. ~ns\, `n marile ora[e PNL [iUSR au ob]inut rezultate apropiate,

pierderile celor din tab\ra liberal\fiind recuperate par]ial de edilii li -berali din comune.

Datele privind votul de du-minic\ mai arat\ ceva. Pentru pri-ma oar\ dup\ 1990, PSD a luat vo-turi cu duiumul `n urban, dar afost votat [i de tineri, astfel c\ so-cial-democra]ii n-au mai fostb\tu]i m\r pe segmentul 18-30 deani, cum s-a `ntâmplat la scruti-nele parlamentare precedente.

Dragnea a câ[tigat, PSD e `nfaza `n care `nc\ `[i savureaz\rezultatul, iar Iohannis a f\cutprima mutare. A chemat partidelela Cotroceni, pentru discu]ii pre-liminare. PSD, la ad\postul celor49% din mandatele din Parlament,a spus c\ n-are ce c\uta la Iohan-nis, cât\ vreme nu s-au anun]at`nc\ rezultatele oficiale. ALDE s-araliat PSD, refuzând la rându-i in-vita]ia.

Liviu Dragnea nu s-a dus la`ntâlnirea cu Iohannis, pentru c\nu [tie `nc\ dac\ s\ accepte sau nufunc]ia de premier. Dac\ m\ `ntre-ba]i ce va face, nu cred c\ el va fipropunerea final\ a PSD. Dragneaa gândit c\ trebuie s\ savureze `nlini[te momentul de glorie, a câ[ -tigat deta[at alegerile, n-are nevoiede invita]ii. Ceva de genul guver -narea i se cuvine.

De partea cealalt\, [eful statuluia intrat `n joc, cât\ vreme restulpartidelor (PNL, USR, PMP, UDMR[i minorit\]ile) au acceptat ca -feaua preziden]ial\. F\r\ voia sa,Dragnea a reu[it s\ coagulezeblocul anti-PSD. Cel pu]in asta epoza de moment.

Miercuri sear\ a ap\rut [i sce-nariul coopt\rii ALDE `n FDF(Frontul Dreptei F\râmi]ate). Bachiar s-a mers chiar mai departe [is-a vehiculat ipoteza ca T\riceanus\ preia [efia PNL [i eventual s\ ise ofere pozi]ia de premier. Scena -riul e fantezist. ~n primul rând, niciALDE, nici T\riceanu nu pot expli-ca `n mod conving\tor pirueta,dup\ cum nici `n PNL n-ar fi to]iferici]i s\-l vad\ pe du[manul de

odinioar\ n fotoliul de pre[edinte alpartidului.

~n al doilea rând, chiar dac\ s-armaterializa „fantezia“ cu T\ricea -nu pre[edinte al PNL, `ntrebarea ecât\ for]\ ar avea guvernul-ghivecial dreptei. Teoretic, ar exista vari-anta unei unific\ri rapide a blocu-lui anti-PSD, dar e greu de crezut c\poate fi armonie `ntre oamenii dinPNL, PMP [i USR, cât\ vreme nicim\car `n interiorul acestor forma -]iuni nu e lini[te. ~n plus, un PSD peval, care ar intra n opozi]ie cu 49%,s-ar umfla atât de tare, `ncât arputea câ[tiga preziden]ialele din2019 din primul tur.

Logic ar fi ca PSD s\ formeze gu-vernul, pentru c\ asta au ar\tat ur-nele duminic\, 11 decembrie. Oricealt\ construc]ie e `mpotriva logiciipolitice.

Dac\ Dragnea e `n]elept, renun -]\ s\ fie premier [i propune un altnume din PSD. Jocul s-ar `n chide,iar Iohannis n-ar mai avea nici o[ans\ s\ mai influen]eze lucrurile.Orice amânare a unei decizii`mpinge r\zboiul `ntr-o zon\ per-iculoas\. Dac\ Dragnea nu ce deaz\,atunci se poate ajunge la suspen -darea pre[edintelui Iohannis. PSDnu-[i permite s\ `nceap\ mandatulcu o ac]iune care va destabilizaRomânia. Riscul pentru PSD eimens, iar Dragnea va evita proba-bil s\ dea cu piciorul unei victoriir\sun\toare, pe care nici cei mai`nfoca]i pesedi[ti n-o prevedeau`naintea campaniei electorale.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Nu cred c\ sunt singurul. A[acum b\nuiesc c\ nu sunt nici sin-gurul care, din când `n când, `n de-cembrie, fac un exerci]iu de istoriepersonal\ contrafactual\, `n care`mi imaginez cum ar fi ar\tat tra-seul vie]ii mele `ntr-o Românie ce-ar fi r\mas comunist\ [i dup\1989. Ca s\ nu uit [i, poate, ca s\ nucred cumva – ca atâ]ia români deast\zi – c\ acea ntors\tur\ a istorieimari m-a lipsit de cine [tie ce [ansesau avantaje, ast\zi disp\rute.

A[ fi terminat Facultatea de Fi-lologie (azi Litere) `n 1993, cu re-zultate mai slabe decât am avut `nrealitate [i, probabil, cu o u[oar\`nclina]ie spre alcoolism. Alcoolul

era una din pu]inele metode de de-fulare `n atmosfera cenu[ie [i de-primant\ a epocii [i `mi aducaminte c\ `n primul semestru defacultate, `n toamna lui 1989, `mif\cusem obiceiul s\ iau dup\-amiaza „una mic\“ `n drum sprefacultate, ca s\ rezist la cele patruore de sear\ dup\ cele [ase de di-minea]\. (Nu [tiu de ce, dup\ re-volu]ie n-am mai sim]it nevoiarespectiv\.) Dar asta n-ar fi contatprea tare: dup\ terminarea fa-cult\]ii a[ fi primit oricum o re-parti]ie la sute de kilometri de ca -s\, probabil `ntr-un sat din Moldo-va sau Ardeal, unde a[ fi r\masminimum trei ani.

Profesor sau orice altceva ntr-unora[ mare – n Timi[oara, a[a cum`mi doream – n-a[ fi ajuns. Uniipoate `[i amintesc c\ marile ora[eerau `nchise pentru cei care nuaveau domiciliul acolo: nici s\ fig\sit o slujb\ `n Bucure[ti sauIa[i, n-ai fi putut s\ o ob]ii decât cuni[te rela]ii (pile) puternice. {i-apoi mai aveam – cum b\nu-iam, dar nu [tiam sigur – [i un do-sar de urm\rire la Securitate, caremi-ar fi blocat poten]iala „ascensiu-ne profesional\“. De[i aici maiexist\ o variant\, destul de posi-bil\: mi s-ar fi propus `nc\ din fa-cultate s\ devin informator, ceea cemi-ar fi sp\lat „p\catul“ dosarului[i mi-ar fi oferit [i unele avantaje,adic\ – s\ zicem – un post `nTimi[oara. Era o practic\ obi[nui -t\ [i am prieteni care au fost ispiti]icu acela[i tip de pact. L-a[ fi refu-zat? Acum zic c\ da, evident, darhabar n-am cum ar fi rezistatpu[tiul de dou\zeci [i ceva de ani

unui amestec de amenin]\ri vio-lente [i promisiuni atr\g\toare. ~nfine, sper c\, probabil din `nc\p\ -]ânare, a[ fi refuzat. {i a[ fi r\masprofesor de român\ ori englez\`ntr-un sat `ndep\rtat, unde suntmari [anse s\ fi devenit alcoolic de-a binelea. Ca mul]i al]ii din ge-nera]iile de sacrificiu anterioare.

A[ fi r\mas `mpreun\ cu Alina,so]ia mea? Sper c\ da, de[i ne-ar fifost mult mai greu: ea era student\`n Ia[i, eu `n Timi[oara. Ce spun euacum nu sun\ prea frumos, dar `nepoca postrevolu]ionar\ puteamchiuli de la cursuri chiar [i os\pt\mân\ `ntreag\ `n fiecare lun\,ca s\ ne ntâlnim, ceea ce am [i f\cut.Recuperam noi cumva. ~n anii co-munismului am fi riscat exmatricu-larea. {i z\u c-ar fi fost p\cat!

De scris poate c\ a[ fi scris.Science-fiction, a[a cum f\ceam nanii 1980. Acolo libertatea imagi-na]iei era mai pu]in `ngr\dit\, iarcenzura mai relaxat\. M-a[ fi

bucurat dac\ a[ fi publicat o dat\,de dou\ ori pe an câte o povestire`ntr-una din rarele reviste de pro-fil sau, vis feeric!, `n AlmanahulAnticipa]ia. O apari]e `ntr-o anto-logie colectiv\ ar fi fost un prilejde be]ii glorioase. ~ntre timp m-a[fi str\duit s\ `mi fac un sistem derela]ii la magazinele de alimente[i de `mbr\c\minte, la libr\rii,peste tot – [i nu-s foarte bun la as-ta. A[ fi f\cut foame, asta-i sigur.

Poate c\ la un moment dat a[ fiprimit o locuin]\ `ntr-un bloc alspeciali[tilor. A[ fi a[teptat s\moa r\ Ceau[escu [i s\ avem [i noipâine [i unt [i zah\r la liber. M-a[fi târât `ncet-`ncet c\tre pensie, pecare generosul stat o acorda tutu-ror membrilor clasei muncitoare.{i, `n general, n-a[ fi f\cut nimicdin ce `mi doream. Sau, poate, a[fi fugit peste grani]\ [i nu m-a[mai fi uitat niciodat\ `n urm\, lacomunismul cel bun din Republi-ca Socialist\ România.

~n fiecare an, `n decembrie, `mi amintesc de revolu]iadin 1989 [i de c\derea comunismului. Nu o come -morez, nu bifez momentul istoric, cu manifest\rioficiale [i reportaje de convenien]\. ~mi amintesc [i m\ `nfior.

Românii e de[tep]iRadu Pavel GheoF\r\ revolu]ie

De ce au pierdut la scor liberalii[i ce va face DragneaCum se explic\ victoria la scor a PSD? Simplu:adversarii au fost slabi.Când n-ai o tem\ decampanie, când nu ie[i cu nimic notabil, când `lsus]ii pe Ciolo[, dar Cio -lo[ face un pas `napoi [iunul `nainte, rezultatul eprevizibil. Adic\ dezastru.

4 » opinii


IRINA PROCOPIU — UN JURNAL MUZICAL PASIONANT

Câteva note despreDinu Lipatti

Rela]ia pe plan muzical cu GeorgeEnescu, dublat\ de prietenia strân -s\ dintre Procopiu [i Maruka Can-tacuzino, explic\ cele peste 200 demen]iuni ale numelui maestrului.La polul opus, `ntre marii muzi-cieni, amintit\ doar o singur\ dat\,se afl\ Clara Haskil, `n octombrie1937, cu ocazia unui „festival po -lonez“: „Clara Haskil, pianista:degete frumoase, gra]ie [i [arm, dar[tears\, f\r\ for]\, de altfel a fostfoarte bolnav\“. Atât de exigent\ deregul\ cu ea `ns\[i, Clara Haskil imul]umea, o zi dup\ concert, luiGeorge Georgescu, scriindu-i totu[i:„Am cântat mult cu orchestra `n

ultimii ani, dar nu-mi amintesc s\ fiavut sentimentul de a fi `n]eleas\ `ncele mai mici inten]ii, cum a fostcazul ieri cu dumneavoastr\, [i nicide a fi sim]it o atât de strâns\ cola -borare artistic\“.

Dinu Lipatti se bucur\ de peste30 de men]iuni `n jurnal, `ncepânddin februarie 1933, când Irina Pro-copiu remarca „fenomenalul copilLipatti, `n concertul de Liszt, dirijatde Alfred Alessandrescu“. Cu câte-va zile `naintea concertului ClareiHaskil, la 15 octombrie 1937 Lipattiera, din nou, „admirabil `n concer-tul de Liszt“ dirijat tot de G. Georges-cu. La 3 noiembrie, `n Concertulpentru pian [i orchestr\ de Grieg,„la pian, Lipatti, 16 ani, mare suc-ces“. ~n decembrie 1939, un concertal lui era calificat drept „magnific;sala plin\, triumf. E perfect“.

~n 1940 [i 1941, tân\rul Lipatti de-venea un invitat al casei, unde con-tribuia [i la concertele gazdei. ~nmartie 1941, Procopiu nota despre„concertul Teodorescu“: „cu con-cursul lui Alfred Alessandrescu, Li-patti [i Enescu. Ultimii doi au cântatadmirabil [i au fost aplauda]i frene -tic. Acompaniamentul lui Enescu afost de o delicate]e [i de o sensibili-tate care dezv\luie toat\ noble]easufletului s\u“. ~n mai 1941 este amintit\ o sear\ a lui Georgescu [i„concertul de Bach pentru dou\ piane (Madeleine Cantacuzino [iDinu Lipatti, amândoi excelen]i)“,iar câteva zile mai târziu „concertulLipatti, Silvestri, Enescu. Mai alespartea a doua a fost ncânt\toare, cuVaria]iunile pentru dou\ piane deEnescu [i Dansurile de Rogalski,transcrise de Silvestri“. ~n decem-brie 1941, alt „splendid concert Enes-cu [i Lipatti (Mozart)“.

Serie de men]iuni elogioase [i `n1943. La 16 februarie era `nregistratconcertul dirijat de Willem Mengel-berg (transcris gre[it ca Mengellez),„cu Lipatti ca solist, `n concertul deLiszt, str\lucit; la bis, un coral deBach“. La 19 februarie avea loc un„concert Lipatti-Janigro, foarte fru-mos“, iar pe 21, „la Bedi]eni, la ntâl-nirea arti[tilor: Janigro, Lipatti, Sil-vestri, Lupu, Madeleine Cantacuzi-no, Cillario etc. Cvintet de Schu-mann, trio de Brahms“. ~n aprilie

1943, la un concert cu „mul]ime en-tuziast\“, dirijat de Hans von Ben-da, „Lipatti interpreteaz\ una dincompozi]iile lui cu orchestr\, `nmaniera lui Bach – primele dou\p\r]i, celelalte neavând nici o leg\ -tur\... Str\lucitoare, sonoritate mo -dern\, dar neagresive“.

R\zboiul nu `mpiedica via]amonden\ a Capitalei. La 8 mai 1943,Procopiu mergea la familia Maghe -ru, „unde sâmb\ta se cânt\. Lipattiinterpreteaz\ Sonata a III-a de Bee -thoven (cu Lupu la violoncel),Sonata a II-ade Beethoven (Andricu[i Lupu). Apoi dou\ piane, Andricu[i Lipatti, Pelléas [i Mélisande deFauré. Dup\ o gustare copioas\ [idelicioas\, Lipatti [i Andricu ladou\ piane, Darius Milhaud [i apoisingur, Bach“. La 30 iunie, `n timpce „ l ascult\m la radio pe Stroescu,Clément Marot orchestrat de Rogal-ski. Toat\ lumea plecase când a ve -nit Lipatti [i a f\cut o foarte amu -zant\ improviza]ie `n fa]a a patruperso ane“. La 2 iulie 1943, Lipatti eraprezent la un dejun, la care Procopiui avusese ca invita]i pe Yvonne

Stahl, Fred Fulga, Vlad Skeletti.„Pl\cut [i dr\gu].“

Ultima `ntâlnire, `naintea ple -c\rii definitive a lui Dinu Lipatti, avealoc la 6 iulie 1943, tot la Procopiuacas\, o „str\lucit\ dup\-amia z\muzical\“ cu tineri talen ta]i: „doielevi ai lui Stroescu, excelenta mez-zosopran\, domni[oa ra Gavri lescu,figur\ foarte interesan t\; el, foartebun bariton, B\ du lescu... Pe urm\Madeleine Cantacuzino [i doamnaIarosevici interpreteaz\ o sonat\ deBach, a doua cam arid\, dar foartebine“. ~n sfâr[it, „punctul central afost Dinu Lipatti, care ne-a cântatBach, Scarlatti, Liszt, Cho pin, De-bussy, Ravel. De o uimitoare verv\.Toat\ lumea ncântat\.“

Revin asupra paginilor dejurnal ale Irinei Procopiu,publicate la Editura Poli rom,`n traducerea [i sub `n -grijirea cercet\toarei Geor -geta Filitti, m\rturi sind c\sunt sub impresia mul]i miim\rturiilor muzicale, alimpezimii [i a caracteruluide regul\ judicios al nota]ii -lor autoa rei pe margineatalentului [i a presta]iilorunor inter pre]i. Trebuie spusc\ `n anii `n care jurnalulcap\t\ consisten]\, cei ce auprecedat imediat cel de-alDoilea R\zboi Mondial [i pedurata acestuia, IrinaProcopiu a fost pre[edintaAsocia]iei Muzicale Ro mâne,care `l avea director onorificpe George Enescu. O aso -cia]ie `nfiin]at\ la `nceputulveacului, cu misiunea de asprijini tinerii muzicieniromâni, iar dup\ 1935 de aorganiza [i concerte aleunor „mari ansambluri cumuzican]i profesioni[ti“. ~nacest cadru au fost pre -zentate oratoriile lui Bach,Stabat Mater al lui Pergolesi[i, fapt `nregistrat amplu dejurnal dup\ r\zboi, cele alelui Paul Constantinescu. ~nmartie 1946, execu]iaOratoriului bizantin, „oper\ortodox\ magnific\“, subbagheta lui Enescu, eraapreciat\ de Procopiu drept„eveniment muzical caremarcheaz\ o dat\ `n istoriaevolu]iei muzicale `nRomânia“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Când ascult blues, m\ vindecde orice boal\, adev\rat\ sau`nchipuit\. Când ascult blues, nu-mi trebuie nimic. Uneori,chiar [i paharul cu vin sau cuwhisky, vodc\, rom ori p\linc\ r\ -mâ ne uitat pe col]ul mesei. Cândascult blues, m\ simt integrat uni-versului, ca un atom oarecare.Când ascult blues, simt c\ tr\iescetern, c\ nu m-am n\scut vreo-dat\ [i c\ moartea nu poate fi de-cât o schimbare de orbit\. Cândascult blues, disperarea de a exis-ta devine o dulce ispit\ ce se trans-form\ lent [i implacabil `n opusulei: n bucuria de-a nu mai fi. ({i-midau seama deodat\ de ce compa-triotul nostru Emil Cioran, exilatla Paris, a putut scrie acele m\rtu-rii [i anateme despre existen]\ [ineant: omul era terciuit, realmen-te, de muzic\. Sunt atâtea pasaje`n care Cioran descrie fastuos ra-vagiile muzicii asupra sa, ncât mise pare inutil s\ le comentez.) Fie-care iubitor al artei sunetelor ebulversat de un anume gen, sauchiar de mai multe. Pentru mine,bluesul este factorul distructiv. {iconstructiv.

~mp\r]irea pe genuri faceobiectul muncii diver[ilor chibi]i,f\r\ de care industria spectacolu-lui n-ar putea livra cele mai pl\cu-te [i trec\toare senza]ii. {i bluesula fost feliat, por]ionat, pus `n reci-piente de plastic [i vândut cu]ârâita, ca s\ ias\ cât mai multprofit. Blues acustic, blues dinDelt\, piano blues, blues de la Chi-cago, blues de pe Coasta Vestic\,blues urban, blues rural, blues dinmla[tini, blues din trenuri, blues-rock, blues de chitar\ din Texas,blues britanic, blues scandinav,blues australian [i a[a mai depar-te. (Nu exist\ `ns\ blues african,nici irlandez, fiindc\ din simbiozaamerican\ a celor dou\ regiunigeografico-umane, atât de diferite,provine „adev\ratul“ blues!) Dac\

opresc pu]in [irul cuvintelor [iprivesc subgenurile enumerate,sunt nevoit s\ recunosc un lucrupoate straniu: nu toate stilurilem\ lovesc a[a cum am schi]at `nprimul paragraf. „Execu]ia“ com-plet\ e semnat\ de blues-rock. Iarkillerul perfect este azi Joe Bona-massa.

Anul 2016 consemneaz\ dou\apari]ii `n discografia lui Joe: Blues of Desperation (lansat `n 25martie) [i Live at The Greek Thea-tre (23 septembrie), ambele subeticheta J&R Adventures LLC,distribuite mondial de Provo-gue/Mascot Label Group. Primuleste un album `nregistrat `nGrand Victor Sound Studios dinNashville, `mpreun\ cu câ]ivadintre cei mai aprecia]i instru-menti[ti ai capitalei muzicii. Sunt11 compozi]ii originale semnateJoe Bonamassa (ajutat de al]icinci autori), cântece care vorbescdespre chitarist [i problemele sa-le, cu trimiteri la tema binecunos-cut\ din istoria umanit\]ii ([i aSUA, `n particular). ~nc\ o dat\,Bonamassa demonstreaz\ c\ esteancorat n prezentul confuz, ncer-când s\ vorbeasc\ ([i) pentru ceicare nu pot: „The heavens mayfall and the rain may come/ Youfight and you die but what’s doneis done/ Smile at me, while I livein damnation/ Trying to makesense of these blues of despera-tion“. Discul etaleaz\ din plin vir-tuozitatea chitaristului, aflat lavârful formei (vezi [i am\nuntulc\ utilizeaz\ nu mai pu]in de 13chit\ri din valoroasa colec]ie per-sonal\). E `ns\ [i-o prob\ de matu-ritate ce pare s\ anun]e alteispr\vi uimitoare.

O dovad\ `n direc]ia a[teptat\este al doilea titlu, pus `n cir -cula]ie sub form\ de CD, LP, DVD[i Blu-Ray. Concertul de la GreekTheatre din Los Angeles `l aduce`n lumin\ pe urma[ul incontesta-bil al celor trei neasemui]i King aibluesului: Freddie, Albert [i B.B.22 de piese din repertoriul acesto-ra, d\ruite pe durata a 2 ore [i 17minute, nu-]i las\ o clip\ de lânce-zeal\. Am v\zut de vreo [apte orispectacolul [i am ascultat CD-uri-le pân\ mi s-a umplut fiin]a de lu-min\ [i bucurie.

S\ fi fost acolo, intram `n eva-nescen]\.

Terapia disper\rii

Dinu Lipatti cu WillemMengelberg la Ateneu

© W

illy

Prag

e/Eu

rope

ana


opinii « 5

F\când câ]iva pa[i mari prin isto-ria teatrului, constat\m c\ mult\vreme piesele erau structurate `ncinci acte, uneori cu prolog sauepilog, fiecare act organizat pescene [i tablouri ca subdiviziunigenerate de logica teatral\. Trans-puse scenic, ele ajungeau cam ladou\-trei ore de reprezenta]ie,segmentat\ printr-o pauz\, spre aoferi publicului [i arti[tilor ocaziaunui binevenit respiro. Originilepauzei nu se pot stabili cu preci-zie, dar istoricii `nclin\ s\ sus]in\c\ obiceiul de a opri temporarfic]iunea teatral\ coboar\ `n seco-lele XVI-XVII. Incintele teatrale [iscena erau eclerate cu lumân\ri,iar reprezenta]ia era `ntrerupt\când „reflectoarele“ din cear\ setopeau [i trebuiau `nlocuite. Camtot de pe atunci, `n acest intervalnegustorii ambulan]i `[i ofereauprodusele spre vânzare pentrucâ[tiguri financiare [i pentru a-imen]ine pe privitori la teatru. Pefilier\ francez\ a p\truns `n ro-mân\ un sinonim elevat pentrurecrea]ia teatral\, antract, cutu-mele din Hexagon aducând pescen\, `n secolul al XVIII-lea, in-termezzi cu mici fragmente dan-sate, cântate ori vorbite, f\r\leg\tur\ cu ac]iunea dramatic\ori subiectul piesei. Rostul ent r’ -acte-lor era `nveselirea amatori-lor de art\ [i fidelizarea lor.

Indiferent de form\ [i de `ntin-dere, pauza a ap\rut din necesita-te [i tot de aceea continu\ s\ exis-te. E necesar\ publicului, care nuse poate concentra decât un timplimitat. Dar e necesar\ [i arti[ti-lor, care au nevoie de ajus t\ri aledecorului, de schimbarea costu-melor [i de câteva minute (`n epo-ca modern\, pân\ la 20’), pentru a-[i reface energiile fizice [i menta-le. ~n Statele Unite, e de uz coti-dian expresia „ai o vezic\ deBroadway“, vizând un alt aspect

ce justific\ existen]a pauzei: fizio-logia uman\. Deloc de neglijat! Lise al\tur\ motivele comerciale,importante `n Apus, unde la bufe-tul teatrului se poate consuma unpahar de [ampanie sau un altdrink, se poate lua o gustare, se so-cializeaz\.

Sunt mont\ri caremizeaz\ pe punerea la`ncercare a anduran]eiprivitorilor

~n istoria dramaturgiei universa-le sunt sumedenie de autori care [i-au imaginat [i scris piesele f\r\a avea `n vedere vreo pauz\. Sha-kespeare este exemplul clasic, darde-a lungul timpului regizorii autrecut peste voin]a autorului. Re-gula nescris\, dar de aur, e ca mo-mentul ales pentru temporara`ntrerupere a ac]iunii dramatices\ nu fractureze `n]elegerea su-biectului [i emo]ionarea publicu-lui. S-au `nregistrat, fire[te, ex-cep]ii. O pauz\ neobi[nuit\ a fostla Iulius Caesar regizat de Step-hen Pimlott (Royal ShakespeareCompany, 1991) care a decis ca in-tervalul s\ aib\ loc dup\ actul 4,scena 1, pentru a se face schimba-rea de decor! Justificarea solid\venea din faptul c\ atunci se mut\ac]iunea din Roma pe câmpul deb\t\lie de la Filippi. Bizareria eraalta: complicatele ajus t\ri sceno-grafice necesitau 40 de minute; `nconsecin]\, atât a durat interva-lul. ~n timp ce a doua parte a re-prezenta]iei a mai ]inut doar 35 deminute. ~ntr-un fel relativ ase -m\n\tor a procedat Silviu Pur -c\rete n montarea omonim\ de laTeatrul Maghiar de Stat din Cluj,decizând ca pauza s\ survin\ `nacela[i punct al piesei. Scenariulromânului comprimase piesa, regi-zorul t\ind semnificativ din text,iar scenografia era minimalist\,

astfel `ncât antractul putea fi eli-minat. Spectatorii au fost totu[inedumeri]i spre intriga]i, `ntru-cât segmentarea a risipit din ener-gia extraordinar\ a mizanscenei,iar ultima parte a fost foartescurt\.

Sunt mont\ri care mizeaz\ dinstart pe punerea la `ncercare a an-duran]ei privitorilor, realizatoriiexcluzând inten]ionat pauza. Bel-gianul Ivo van Hove a creat trilo-gia shakespearian\ Coriolan, Iu-lius Caesar [i Antoniu [i Cleopa-tra (2010) `ntr-o versiune continu\de [ase ore. Raporturile cu specta-torii ie[eau din canon, f\cându-iparticipativi. Doritorii aveau `n -g\duin]a de-a ie[i [i reintra n sal\ori de câte ori doreau, erau `ncu-raja]i s\ interac]ioneze cu inter-pre]ii, s\ mearg\ `n spa]iul de joc,printre actori, s\ `nregistreze sec-ven]e video [i s\ transmit\ live, s\utilizeze cele câteva computeredin scen\ pentru a posta pe re]elede socializare `n timp real.

Un alt belgian, artistul Jan Fa-bre, a conceput real time perfor-mance-ul Muntele Olimp (2014)exact n spiritul ideilor aristotelie-ne, „`n spa]iul unei revolu]ii sola-re“, adic\ fix 24 de ceasuri. Prime-le 30 de minute nu puteai p\r\sisala, dar apoi erai liber s-o faci adlibitum. ~n foiaer g\seai mini-bufete cu b\uturi [i mâncare, ca-napele [i un soi de perne uria[epentru dormit, unde spectatoriitr\ geau câte un pui de somn. ~n to-tal, pe parcursul spectacolului ca-re `ncepea la ora 17 [i se `ncheia adoua zi la aceea[i or\, au fost optpauze de somn pentru dansatori [ipublic, fiecare de câte o or\; ceadintâi, dup\ [apte ceasuri de spec-tacol.

Toate, la vedere, incluse `n re -gie. Performerii `n[i[i s-au culcato or\ direct pe scen\, `n saci dedormit. A fost o experien]\ rar\,dar justificat\ `n fiecare minut.Nu o extravagan]\ artistic\, ci unprodus teatral perfect `ntemeiatestetic.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Cele mai vechi referin]e privind durata unui spectacol provin din Antichitateagreac\ [i apar `n cea dintâi lucrare occidental\ de teorie teatral\, Arta poetic\ alui Aristotel. Cu mai bine de dou\ mii [i jum\tate de ani `n urm\, Stagiritul scria`n organonul s\u, la care s-au raportat cu respect to]i creatorii pân\ spre `nce -putul secolului al XVIII-lea, c\ „tragedia se str\duie[te s\ r\mân\ `nchis\ `n spa]iulunei revolu]ii solare sau s\ dep\[easc\ doar pu]in aceste limite“. ~ntinderea eitrebuie s\ fie `n raport cu „condi]iile reprezenta]iilor ori cu capacitatea desim]ire a publicului“, mai preciza acesta. ~n cel mai profund spirit clasic, filosoful recomanda „o limit\ decurgând din firea lucrurilor [...], f\r\ s\ `nceteze a r\mâne inteligibil\“.

Recrea]ia teatral\ Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


6 » dosar

200 DE ANI DE LA PRIMA REPREZENTA}IE A UNEI PIESE ~N LIMBA ROMÂN|

Primul teatru na]ional dinRomânia, `ntre atunci [i acum

Ramona Iacobu]e

Cei apropia]i de lumea teatrului[tiu c\ Teatrul Na]ional „VasileAlecsandri“ din Ia[i este [i primulteatru na]ional din România [i c\anul 2016 este unul special n via]aacestei institu]ii cu vechime,`ntrucât are cel pu]in patru mo-tive de a s\rb\tori. Anul acesta se`mplinesc 200 de ani de la primareprezenta]ie la Ia[i a unei piesede teatru `n limba român\, 120 dela inaugurarea cl\dirii [i 140 deani de la `nfiin]area primuluiteatru evreiesc din lume, la Ia[i.De asemenea, nu se poate trece cuvederea faptul c\ Na]io nalulie[ean a `nsumat, de la des -chidere, 175 de stagiuni.

Pentru a-i `n]elege mai biner\d\cinile, personalitatea [i oa-menii care au trecut pe aici estenecesar\ o incursiune `n istoriculinstitu]iei. Directori, actori, regi-zori, scenografi, membri ai per-sonalului tehnic, cl\direa, scena,cortina, candelabrul, intrareaprincipal\ [i intr\rile din spate,toate spun povestea acestui teatrucare a marcat cultura român\ peparcursul anilor.

175 de stagiuni la Teatrul Na]ional [i 120 de ani de lainaugurarea cl\dirii

Reprezenta]iile teatrale au vechi -me la Ia[i. Acum 200 de ani, pe 27decembrie 1816, `n casa hatmanu-lui Costachi Ghica are loc primulspectacol `n limba român\, Mirtil[i Hloe, pies\ pastoral\ `ntr-unact, scris\ de Salomon Gessner [iJean Pierre Claris de Florian, pre-lucrat\ de c\rturarul GheorgheAsachi. Spectacolul i-a avut ca in-terpre]i pe Elena Ghica, GrigoreGhica [i Cost\chel Sturdza.

24 de ani mai târziu, `n 1840, se`nfiin]eaz\ Teatrul Na]ional Ia[i,prima institu]ie teatral\ din Prin-cipate, sub directoratul c\rturari-lor Costache Negruzzi, Vasile

Alecsandri [i Mihail Kog\lniceanu.Costache Caragiale este cel careformeaz\ trupa de actori, c\utândtineri `n vederea `mbr\]i[\rii ca-rierei teatrale, pentru a dovedi c\Ia[ul nu-i lipsit de talente.

Apoi, n decembrie 1846, se ina u -gureaz\ Teatrul Mare din Copou.Primul spectacol oferit publiculuipe aceast\ scen\ a fost tabloul vi-vant creat de Gheorghe Asachi,B\t\lia moldovenilor cu cavaleriiteutoni la Marienburg. Timp de 42de ani, stagiunile au cuprins spec-tacole de teatru, de oper\ [i ope-ret\ `n român\ [i francez\. ~naceast\ perioad\ s-au jucat prime-le spectacole cu Chiri]a lui Alec-sandri, precum [i prima operet\româneasc\, Baba Hârca, pe libretul

lui Matei Millo [i muzica lui Ale-xandru Flechtenmacher. Dup\ orepeti]ie general\, `n noaptea de17 spre 18 februarie 1888 TeatrulMare din Copou este mistuit de unincendiu devastator.

Abia pe 1 decembrie 1896 se inau -g ureaz\ cl\direa Teatrului Na ]io -nal, a[a cum o [tim ast\zi, proiec-tat\ de celebrii arhitec]i vieneziFerdinand Fellner [i Hermann Hel-mer, angaja]i de primarul VasilePogor. Noul edificiu a fost `n\l]atpe terenul vechii pri m\rii. Pro-gramul s\rb\torilor de inaugura-re, derulat n zilele de 1 [i 2 decem-brie, a cuprins Uvertura Na]io-nal\ de Flechtenmacher, vodevi-lurile Muza de la Burdujeni deCostache Negruzzi, Cinel-cinel de

Vasile Alecsandri [i comedia `nversuri Poetul romantic de MateiMillo. Venitul primei seri a fostdistribuit s\racilor din Ia[i.

Scurt istoric al vie]iiteatrale ie[eane

Iat\ cum arat\, pe scurt, parcursulNa]ionalului ie[ean n via]a cultural\româneasc\, dup\ cum reiese din ar-hiva teatrului [i din scrierile vremii.

Prima informa]ie despre repre-zenta]ii teatrale `n Ia[i o g\sim `nmemoriile lui Ioan Kemeny, care`n 1645 face o trimitere la „oamenicare ar\tau feluri de feluri de jocuride care trebuie s\ te minunezi“.

Spre sfâr[itul secolului al XVIII-lea,erau tot mai numero[i feciorii de

boieri ce mergeau s\ `nve]e `nFran]a, Germania sau Italia.Acolo f\ceau cuno[tin]\ cu teatrulcult, aflat la mare c\utare. Modase `ntinde [i `ntâiul animator alvie]ii artistice [i culturale dinMoldova, Gheorghe Asachi, joac\`n 1816, ajutat de diletan]i din fa-miliile Ghica [i Sturdza, cea dint`ipies\ `n limba român\, Mirtil [iHloe, pastoral\ `ntr-un act prelu-crat\ dup\ Gessner [i Florian.

Ideea unui teatru na]ionalprin de contur, iar `n 1837 specta-colele n limba român\ organizatede Asachi cu elevii Conservatoru-lui purtau deja pe afi[ titulaturade Teatru Na]ional.

Proiectul, alc\tuit „pentru uni-tatea teatrurilor na]ional [i francez“,

Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[ieste cunoscut atât `n ]ar\, cât [i `n lume, dac\nu pentru trupa de actori [i pentru spec ta -colele pe care le-a g\zduit de-a lungul tim -pului pe scena sa, atunci pentru arhitectura

impresionant\. De altfel, `ntr-un top al celormai spectaculoase cl\diri din lume, realizat deteleviziunea britanic\ BBC `n 2015, cl\direacare ad\poste[te cortina pictat\ de me[terulvienez M. Lenz, plafonul [i cortina de fier

pictate de Al. Goltz, precum [i vestitulcandelabru cu 109 becuri din cristal deVene]ia s-a situat pe locul al doilea, al\turi de institu]ii culturale din Paris, Londra, San Francisco, Vene]ia, Bristol [i Vicenza.


dosar « 7

a fost urmat de un contract datat18 martie 1840 [i prin care Costa-che Negruzzi, Vasile Alecsandri [iMihail Kog\lniceanu au fost nu -mi]i „directori ai celor dou\ tru-pe, pentru patru ani consecutivi,cu `ncepere de la 15 mai 1840“.

Deschiderea teatrului româ-nesc se f\cea cu piesa Farmazonuldin Hârl\u, comedie n trei acte deVasile Alecsandri, prima pies\original\, inspirat\ din realit\]ileromâne[ti, iar succesul a fost atâtde r\sun\tor ncât pe drept cuvântse poate spune c\ marca nceputuladev\ratului teatru românesc `ncapitala Moldovei.

Kog\lniceanu trebuia s\ supra-vegheze zi de zi activitatea celordou\ sec]ii ale teatrului, român\[i francez\, Alecsandri s\ scriepiese pentru noul teatru, iar Cos-tache Negruzzi s\ regizeze specta-colele. Tocmai de aceea, pentru a-i ajuta pe cei trei, „privegherea“trupei române a fost `ncredin]at\lui Costache Caragiale, care a `n -ceput s\ caute tineri `n vederea„`mbr\]i[erii carierii teatrale“ [ipentru a dovedi „c\ Ia[ul nu-i lip-sit de talente“.

~n stagiunile urm\toare, truparomâneasc\ trece prin schimb\ride fond [i de form\, exist\ ideiprogresiste, actori patrio]i, scrii-tori care sprijin\ mi[carea revo-lu]ionar\. Stagiunile 1849-1850,1851 [i 1852 sunt stagiunile trium-fului lui Matei Millo, `ns\ dup\succesele str\lucite apar dificul -t\]i de ordin administrativ (deseschimb\ri ale conducerii) ori so-cial (epidemia de holer\).

Experien]a de via]\ teatral\ acelor trei teatre na]ionale, Ia[i,Bucure[ti [i Craiova, a f\cut ca `nperioada 1877-1878 s\ se ajung\ lalegiferarea transform\rii teatre-lor `n Societ\]i dramatice.

Teatrul de la Copou [i `nceputurile trupei de la Ia[i

~n 1887, Teatrul de la Copou, scen\de care se leag\ `nceputurile tea-trului românesc, este vândut sta-tului n vederea demol\rii. Se con-stituie o comisie format\ din zecepersonalit\]i ale vie]ii publice ie -[ene, care analizeaz\ cele mai po-trivite variante privitoare la loculamplas\rii noii construc]ii [i lasolu]ia arhitectonic\.

~n noaptea de 17 spre 18 februa-rie 1888, dup\ o repeti]ie general\,un incendiu violent cuprinde ve-chiul edificiu [i condamn\ Na]io-nalul ie[ean la o perioad\ grea,dup\ cum `i scrie Titu Maiorescuministrului instruc]iunii din aceavreme: „Pentru Ia[i, lipsa de tea-tru este o lips\ care nu se poatecom para cu nimic alta. E ca [icând Ia[ii ar fi l\sa]i pe `ntuneric;

este ca [i când i s-ar ridica via]aintelectual\; este, `n fine, a-l arun-ca `ntr-o via]\ de frivolitate [i dis-trac]iuni care numai caracterulnu pot s\ formeze“.

Planuri pentru o cl\rirenou\, la standardeeuropene

Dup\ multe discu]ii, primarul Va-sile Pogor decide angajarea birou-lui de arhitectur\ vienez Fellner[i Helmer, cei doi, Ferdinand Fel-lner [i Hermann Helmer, fiind au-torit\]i `n materie: pân\ atunciproiectaser\ alte 23 de teatre `nEuropa. Se stabile[te c\ noul tea-tru va fi amplasat pe terenul undefusese cl\direa vechii prim\rii,incluzând [i curtea bisericii Dan-cu, `ntre strada Golia [i Gr\dina„Pomul verde“. Teatrul urma s\acopere o suprafa]\ de 2.235m² [is\ dispun\ de o capacitate de pân\la 100 de locuri.

Construc]ia propriu-zis\ `nce-pe `n vara anului 1894, dup\ ceConsiliul Comunal, prezidat deVasile Pogor, decide ca fa]ada tea-trului s\ fie orientat\ c\tre Mitro-polie, nu spre strada Golia (stradaCuza-Vod\ de ast\zi), stabilindu-secu acela[i prilej [i trasarea actua-lului bulevard {tefan cel Mare,idee existent\ `nc\ din planurileconcepute de arhitectul Ion Min-cu. Lucr\rile avanseaz\ destul derepede, asfel `ncât `n vara lui 1895se prezint\ [i sunt aprobate schi -]ele de decorare a plafonului [i acortinei, apar]inând pictorilorAlexander Goltz [i MaximilianLenz.

~n toamna anului 1896 se exe-cut\ ultimele lucr\ri necesare

inaugur\rii impun\torului edifi-ciu. Important de [tiut este [i fap-tul c\ iluminatul Pie]ii Teatruluicu 12 l\mpi electrice cu arc voltaicconstituie `nceputul electrific\riiora[ului Ia[i.

Apropiata inaugurare a nouluiteatru ridic\ [i problema reperto-riului. Se consider\ necesar ca repertoriul stagiunii 1896-1897 s\includ\ cel pu]in cinci piese dindrama intim\, farse, comedii bufe[i cel pu]in dou\ feerii.

Inaugurarea actualeicl\diri a Teatrul Na]ional„Vasile Alecsandri“

La 1 decembrie 1896, trupa Teatru-lui Na]ional intr\ `n noua sacas\. ~n primele seri se joac\Uver tura Na]ional\ de Flechten-macher, vodevilurile Muza de laBurdujeni de C. Negruzzi [i Ci-nel-cinel de Vasile Alecsandri, ca[i comedia `n versuri Poetul ro-mantic de Matei Millo. Venitulprimei seri a fost distribuit s\ra-cilor din Ia[i, iar al celei de-adoua a revenit arti[tilor Socie -t\]ii dramatice din Ia[i.

Din 1956, Teatrul Na]ional dinIa[i prime[te numele poetului [iomului de teatru Vasile Alec-sandri, iar cl\direa este clasat\ camonument istoric de tip A [i estecotat\ drept cea mai frumoas\ [imai rafinat\ din seria celor 42 deteatre construite `n Europa de ar-hitec]ii austrieci.

~n perioada 2006-2012, cl\direaa fost inclus\ `n proiectul Reabili-tarea monumentelor istorice dinRomânia, finan]at printr-un cre-dit extern acordat Guvernului Ro-mâniei de Banca de Dezvoltare a

Consiliului Europei, valoarea in-vesti]iei fiind de 9.284.155 Euro,f\r\ TVA.

~n prezent, Teatrul Na]ional„Vasile Alecsandri“ din Ia[i arepatru s\li `n care actorii din trup\sunt distribui]i `n spectacole dec\tre regizorii care vin s\ monte-ze aici: Sala Mare, Sala Studio„Teofil Vâlcu“, Sala Uzina cu Tea-tru, Sala Teatru³. Fiecare dintrecele patru s\li de spectacole de ca-re dispune Na]ionalul ie[ean are oidentitate specific\.

Sala Mare, cu 740 de locuri, asuferit o complex\ interven]ie derestaurare, care a cuprins reface-rea pardoselilor ornamentale demarmur\, a componentelor deco-rative [i picturale de inspira]iebaroc\ [i rococo, a corpurilor deiluminat [i a instala]iilor electri-ce, a mobilierului [i a tuturor elementelor de design, automati-zarea tehnic\ a scenei prin utiliza-rea celor mai performante echipa-mente. Este scena spectacolelorcu distribu]ii numeroase, a spec-tacolelor care vizeaz\ arii largi deinteres.

Sala Studio „Teofil Vâlcu“ are90 de locuri, ruleaz\ un num\rmare de spectacole pe stagiune [ig\zduie[te mai cu seam\ mont\ride factur\ clasic\ din cadrul pro-gramului Societarii TeatruluiNa]ional .

Sala Uzina cu Teatru, cu 80 delocuri, este amenajat\ `n cl\direacare a ad\postit uzina electric\ dela care s-au alimentat primele in-stala]ii de iluminat public dinIa[i. Spa]iul, fost atelier de pictu -r\, este din 2007 adaptat prezen -t\rii de spectacole. {i-a dobândit`n acest r\stimp renumele unui

spa]iu dedicat produc]iilor con-temporane [i faciliteaz\ creareaunor spectacole de tip work inprogress.

Sala Teatru³ sau Cubul cu tea-tru a reprezentat `n 2007 solu]iasalvatoare de preluare a principa-lelor activit\]i derulate `n SalaMare a teatrului, aflat\ atunci `nrenovare [i consolidare. Ideea s-amaterializat la `n ceputul stagiunii2008-2009, când noua sal\ a primitnumele de Teatru3 (Teatru la Cub),ca [i cel mai important premiu alBienalei de Arhitectur\, Bucu -re[ti 2008.

„Teatru³ a devenit dintr-unspa]iu destinat teatrului, dorit [iapreciat de regizori [i scenografi,un proiect teatral viu care adun\propuneri inovatoare pentru lim-bajul teatral“, spun reprezentan]iiinstitu]iei.

~n anul 2011, sala prime[te dinpartea UNITER premiul pentruproiecte inedite.

Câteva date statistice

Pentru c\ `n anul 2006 cl\direaTeatrului Na]ional din Ia[i a fostinclus\ `n proiectul Reabilitareamonumentelor istorice din Româ-nia [i `nchis\ pentru public, spec-tatorii au fost nevoi]i s\ acceptenum\rul mult mai mic de locuripentru anumite spectacole, jucate`n celelalte s\li disponibile. Toc-mai de aceea, dup\ ce repara]iileau fost `ncheiate, `n 2012, publicula revenit cu entuziasm n Sala Ma-re a Na]ionalului ie[ean. Acest lu-cru se poate observa [i din datelestatistice, din perioada 2012-2016.

Continuare `n pagina 8


8 » dosar

Continuare din pagina 7

Astfel, dac\ ar fi s\ compar\m anul calendaristic 2014 cu 2015, sepoate observa o cre[tere de 59% anum\rului de spectatori [i de 65%a volumului de `ncas\ri.

~n ceea ce prive[te cele maivizionate spectacole, spectacolulP\l\ria florentin\, `n regia lui Sil-viu Purc\rete, s-a jucat din 2013pân\ `n 2016 `n Sala Mare de 38 deori, `n afar\ de reprezenta]iile dinfestivaluri, [i are cele mai mari`ncas\ri, raportat la numarul despectatori care au vizionat piesa.

Pe locul doi la `ncas\rile dinbiletele vândute, de regul\ cu casa`nchis\, este spectacolul Colivia,`n regia directorului Na]ionaluluiie[ean, Cristian Hadji-Culea, cares-a jucat `ntre 2015 [i 2016, doar `nSala Mare, `n afar\ de festivaluri,de 18 de ori.

Un alt spectacol popular, Ia[ii ncarnaval, `n regia lui AlexandruDabija, s-a jucat `ntre 2012 [i 2015,`n afar\ de festivaluri, de 26 de ori.

~ntr-un clasament al celor maivândute spectacole din perioadaanalizat\ mai intr\ spectacolul Oscrisoare pierdut\, `n regia luiMircea Corni[teanu, care s-a jucatde 18 de ori, [i Iarna dragosteinoastre, care a avut premiera `nnoiembrie 2015 [i s-a jucat de 32 deori, cu casa `nchis\, la o sal\ maimic\ a teatrului, Sala Studio „Te-ofil Vâlcu“.

„Printre cele [ase institu]ii tea-trale care se bucur\ de statutul dena]ional, teatrul ie[ean `[i propu-ne cultivarea unui limbaj teatralde calitate `n interiorul unui pro-gram repertorial echilibrat, cares\ apropie reperele clasice de sti-luri dramaturgice [i spectacularece pun `n discu]ie, `ntr-un mod in-teresant [i novator, abord\ri dincele mai diverse ale realit\]iiumane. Noile spa]ii, ca [i diversi-tatea [i calitatea produselor Tea-trului Na]ional din Ia[i, au creatpractic un nou brand, care se vreaintrat `n con[tiin]a cultural\ [i

civic\: cel mai vechi teatru din]ar\, cel mai nou complex teatral“,afirm\ reprezentan]ii institu]iei.

Oameni [i actori. Via]a [i scena

Teatrul Na]ional din Ia[i are `nprezent 35 de actori `n trup\, din-tre care 11 sunt actori societari,iar cinci pensiona]i deja se afl\ `nregim de colaborare cu teatrul.Dar, dac\ ar fi s\ privim `n trecut,la marile nume care au urcat pescena ie[ean\, mul]i dintre actua-lii actori ai trupei `[i amintesc cunostalgie [i cu admira]ie de Mi-lu]\ Gheorghiu, de Teofil Vâlcu,de George Popovici, de Adina Popa, de Matei Millo, de NicolaeLuchian, de Aglae Pruteanu, deAristizza Romanescu, de GrigoreManolescu, de State Dragomir, deAnny Braeschi, de Gic\ Popovici,de Costache Sava, de ConstantinRamadan, de {tefan D\ncinescusau de Ion Lasc\r.

O privire aruncat\, la `nceputde decembrie 2016, `n interiorulteatrului, cu câteva zile `nainte demarcarea anivers\rii, pe la intra-rea actorilor, `i g\se[te pe to]i ac-torii din trup\ acolo, fie la o]igar\, fie `n cabine, fie pe culoarela o discu]ie, fie pe scen\ repe-tând. Actori din genera]ii diferite,de la primii intra]i `n teatru pân\la ultimii, preg\tesc `mpreun\ cudirectorul Cristian Hadji-Culea,cel care semneaz\ [i regia, unspectacol-s\rb\toare, Teatru 200.

Spectatorii vor putea vedea oretrospectiv\ a celor mai cunos-cute spectacole ale Na]ionaluluiie[ean, cum ar fi: Domnul Swe-denborg vrea s\ viseze, Ia[ii `ncarnaval, O scrisoare pierdut\,Golem, Hamletmachine, Cânt\ -rea ]a cheal\, Cafeneaua, Vizitab\trânei doamne.

Fiecare dintre ace[ti actori ca-re acum repet\ pentru spectacolulaniversar are amintirile propriiasupra `nceputurilor `n trupa tea-trului, legate de actorii [i de oame-nii de la care au avut de nv\]at, deenergii de moment din spectacole[i de spectacole cât o via]\ de om.

La aniversare, actorul DanielBusuioc, `n prezent directorul ad-junct al teatrului, spune: „Sigur c\purt\m pe umeri dulcea povar\ atradi]iei. Gândurile se `ndreapt\acum, la ceas aniversar, `n modfiresc, atât spre celebrii no[tri`nainta[i, cât [i spre viitor. O re -veren]\ pioas\ fa]\ de trecut [isperan]a c\ vom putea duce maideparte, cu dragoste, cu credin]\[i onoare aceast\ dulce povar\,pân\ când al]ii mai tineri vor pre-lua [tafeta“.

Legat de trupa Teatrului Na -]ional „Vasile Alecsandri“ [i derepertoriul acesteia, acela[i Da -niel Busuioc precizeaz\: „La oraactual\, Teatrul Na]ional din Ia[idispune de o trup\ cu un poten]ialartistic foarte ridicat. Pe scenaNa]ionalului se reg\sesc deopo -triv\ actori societari de onoare,precum Petru Ciubotaru, DionisieVitcu, Emil Co[eru, Mihaela Ar-senescu-Werner, Doina Deleanu,Monica Bordeianu [i Adi Ca-rauleanu, actori afla]i la deplinamaturitate artistic\, cum ar fiTeodor Corban, C\lin Chiril\,Constantin Pu[ca[u, Doru Aftana-siu, Tatiana Ionesi, PetronelaGrigorescu, Anne Marie Chertic,Haruna Condurache, Irina R\ -du]u Codreanu, al\turi de maitinerii colegii care confirm\ cufiecare rol, Andreea Boboc, Cos-min Maxim, Ionu] Cornil\, HoriaVerive[ sau Ada Lupu (care `n2014 a câ[tigat Marele Premiu«{tefan Iordache», Premiul pu -blicului pentru cea mai bun\ ac-tri]\ [i Premiul Vox Maris la GalaTân\rului Actor Hop). Al\turi deactori `i reg\sim pe regizoriiOvidiu Laz\r, Irina Popescu Bo -ieru, Ion Sapadaru [i sceno grafaRodica Arghir. Repertoriul esteunul variat, cuprinzând piese atâtdin dramaturgia clasic\, cât [i dincea contemporan\, fie ea româ -neasc\ sau universal\. Dispu -nând de patru s\li de spectacol,fiecare cu un program binedefinit, Mari spectacole – SalaMare, Societarii Teatrului Na]io -nal – Studio, Inova]ia limbajuluiregizoral – Teatru Cub, Art factory –Uzina cu teatru, Teatrul Na]ional

din Ia[i are o ofert\ consistent\ despectacole care se adreseaz\ tu-turor categoriilor de public“.

Dac\ ar fi s\ fac\ o diferen]iere`ntre Teatrul Na]ional din Ia[i [icelelalte teatre na]ionale, DanielBusuioc crede c\ „pu]ine teatredin ]ar\ se pot lauda ast\zi cu unafi[ repertorial ca cel al TeatruluiNa]ional din Ia[i. Afi[ pe care se pot reg\si cei mai importan]icreatori de teatru din România, deopotriv\ regizori, scenografi,co regrafi, muzicieni, fie ei dingenera]ia venerabil\ sau din noulval. La Ia[i pot fi v\zute `n aceea[istagiune spectacole `n regia luiSilviu Purc\rete, Mihai M\niu -]iu, Alexandru Dabija, CristianHadji-Culea, Claudiu Goga, RaduNica, Radu Afrim, cu decoruriconcepute de Drago[ Buhagiar,Adrian Damian, Andu Dumitres-cu [i coregrafii asigurate de Flo -rin Fieroiu sau Andreea Ga vriliu,pe muzic\ compus\ de Vasile {irli, Vlaicu Golcea sau Mihai Do-bre. La Ia[i pot fi v\zu]i jucând pescen\ cei mai cunos cu]i, pe planinterna]ional, actori de filmromâni ai momentului, MarcelIure[ [i Teodor Corban. Selec -]ionarea, an de an, a Na]ionaluluiie[ean la cele mai importante fes-tivaluri, nominaliz\rile la GaleleUNITER, precum [i premiileob]inute vin s\ confirme acest lucru.“

„Noi `mb\trânim, teatrulnu o s\ `mb\trâneasc\niciodat\“ – Emil Co[eru

Petru Ciubotaru, unul dintreactorii societari ai Teatrului Na -]ional din Ia[i, a trecut prin multeetape ale institu]iei [i `[i amin -te[te cu nostalgie [i bucurie mo-mente care i-au marcat cariera.

„Am `nceput s\ fac figura]ie laTeatrul Na]ional, nu din dorin]ade a fi actor, pentru c\ mi se p\reao culme prea `nalt\ pentru ce[tiam eu c\ `nsemn\ aceast\ me-serie. A fost o perioad\ `n care ambeneficiat de ni[te spectacole a[acum mi-am dorit, cu ni[te actorisenza]ionali. Mi-au r\mas `n me-morie Vlaicu Vod\, un spectacolexcep]ional, Harap Alb, O scrisoa-re pierdut\, Despot Vod\. Asta eperioada `n care m-am `nfruptat,f\r\ s\ [tiu c\ mai târziu fructulacesta `mi va deveni hran\ per-manent\. Pentru mine, TeatrulNa]ional din Ia[i e un loc sfânt, [inu sunt vorbe goale, un loc n caream `n]eles ce `nseamn\ tradi]iabun\, curat\, generoas\. Am r\ -mas aici pentru c\ am g\sit un loccare mi-a convenit, am avut oa-meni care au avut grij\ de mine,aici m-am format. Am fost marcatde prezen]a pe scena de aici a unormari actori ca George Popovici

Emil Co[eru


dosar « 9

sau Milu]\ Gheorghiu. Cred c\,de[i au existat [i perioade `n cares-a pierdut pu]in din grija pentrulucruri de mare calitate artistic\,indiferent de momentele lui decriz\, Teatrul din Ia[i va r\mâne`n istorie. Eu intru acu[i `n cel de-al 54-lea an de când sunt aici,am jucat mult, peste 250 de roluri,sunt n prezent cel mai vechi actorangajat al teatrului. Teatrul dinIa[i mi-a fost cas\, mi-a ]inut [i defoame, [i de sete. ~i doresc Teatru-lui Na]ional s\ fie slujit cu stator-nicie [i cu devotament, cu sinceri-tate, cu d\ruire total\, pentru c\teatrul nu se poate face decât ast-fel. Abia atunci devine convin -g\tor, vibrant, un bun al tuturor.“

Un alt societar al Na]ionaluluiie[ean, actorul Emil Co[eru po-veste[te: „~n 1970 am debutat `nPesc\ru[ul la Teatrul Na]ionaldin Ia[i. Am amintiri foarte pl\cu-te, pentru c\, de[i am venit vara,`n toamn\ – când s-a deschis sta-giunea [i ne-am `ntâlnit cu to]ii –am fost foarte bine primit. Maes-trul Milu]\ Gheorghiu `nc\ maitr\ia, l-am prins `n teatru. Amamintiri foarte pl\cute de la `nce-puturile mele `n teatru [i iat\ c\au trecut vreo 47 de stagiuni [i

sunt tot aici. Teatrul Na]ional aavut [i are [i acum o anumit\ dis-ciplin\, un anumit repertoriu.~nainte, e drept, se juca mai multteatru clasic. Ne strecuram prinmeandrele cenzurii [i reu[eamspectacole foarte bune. Cred eu c\[i atunci, pe vremea comuni[tilor,când am debutat, ca [i acum, sef\cea teatru bun [i niciodat\Na]ionalul nu a coborât [tacheta.Teatrul Na]ional din Ia[i e un locspecial, pentru c\ a fost primulteatru din ]ar\. {i atunci [i-a creato anumit\ ]inut\ [i o anumit\avangard\, pentru c\ pe scena sas-au perindat o mul]ime de actori,regizori, scenografi mari. Dac\vorbim de Teatrul Na]ional dinIa[i, nu vorbim numai de cl\direade azi, ci [i de Teatrul din Copou.~i doresc Teatrului la aniversares\ fie tân\r tot timpul, s\ soarb\cât mai mult sânge tân\r, m\ referla tinerii actori foarte buni. Noi`mb\trânim, el nu o s\ `mb\trâ-neasc\ niciodat\“.

Constantin Pu[ca[u este [i elactor al Teatrului Na]ional dinIa[i de ani buni, din 1990 mai exact.Dac\ ar fi s\ `[i aminteasc\ de`nceputurile sale `n teatru [i deevo lu]ia n timp pe scena Na]ionalului

ie[ean, Constantin Pu[ca[u poates\ rezume cei 25 de ani de expe-rien]\ prin sintagma „bucuria dea juca“.

„Prima mea colaborare cu Tea-trul na]ional a fost `n 1990. Dup\Revolu]ie, am intrat `n locul cui -va, `n spectacolul Caden]a, unspectacol cenzurat de comuni[ti,[i aveam ni[te emo]ii, `mi tremu-rau picioarele. Apoi, u[or, u[or,am `nceput colabor\ri ca student.Am avut ocazia s\ joc cu actorimari, care din p\cate nu mai sunt`n via]\, ca Teofil Vâlcu sau AdinaPopa. Deja sunt 25 de ani de cândsunt la Teatrul Na]ional. Joc cuaceea[i pl\cere, intru [i ies cuaceea[i emo]ie de fiecare dat\. M\men]ine `n form\ dragostea pen-tru teatru, emo]ia care m\ do-min\ când `ncep s\ lucrez la unnou spectacol. La momentul ac-tual Teatrul Na]ional din Ia[i [i-acâ[tigat sau, mai bine-zis, [i-a re-câ[tigat o pozi]ie de prim rang `nrândul teatrelor din ]ar\, prinspectacolele foarte variate ca gen[i prin regizorii de prim\-mân\care vin s\ monteze aici. Asta ne-aformat, am `nv\]at foarte mult dela regizorii care au venit [i cred c\acest lucru nu s-ar fi `ntâmplatdac\ nu existau aceste colabor\ri[i acest bagaj de cuno[tin]e cu ca-re au venit regizorii mari, Clau-diu Goga, Purc\rete, M\nu]iu, Dabija [i al]ii. Dintre spectacolelecare mi-au r\mas `n suflet, dac\ar fi s\ enum\r câteva, de[i suntmulte, ar fi cel de debut, RobertoZucco, apoi Vizita b\trânei doam-ne, Un du[man al poporului, Zeulm\celului, un spectacol care sejoac\ de mai mul]i ani, un specta-col viu [i foarte actual. Cât pri ve[ -te tranzi]ia de la o genera]ie de ac-tori la alta, la mine s-a `ntâmplatfiresc. Fac parte din aceea[i gene-ra]ie cu C\lin Chiril\, Radu Ghi-la[, Daniel Busuioc. La aniversa-re, ì doresc teatrului [i ne doresc

s\ ne ]in\ Dumnezeu s\n\ to[i, s\putem duce mai departe spectaco-lele pe care le avem `n program [ipe cele care urmeaz\ a fi montate,s\ ne bucur\m [i s\ bucur\m pu-blicul care vine la teatru, `n conti-nuare“, spune acesta.

Provocat\ s\ se `ntoarc\ `ntimp, Pu[a Darie, o actri]\ care s-a`ntâlnit pentru prima dat\ cu sce-na ie[ean\ `n anii ’80, este con-vins\ c\ a juca `ntr-un teatruna]ional este o mare [ans\ care ise ofer\ unui actor: „Am avut ni[ -te [anse extraordinare de a juca cumarii actori ai acestui teatru, Teo-fil Vâlcu, Adina Popa. ~n meseriaasta se mai [i «fur\» [i am avut deunde. Mi-ar pl\cea s\ cred c\ amcrescut bine [i frumos n acest tea-tru, dar nu eu decid. Publicul deci-de `n ce form\ suntem acum, c\cif\r\ public actorii nu exist\. Dac\ar fi s\ m\ gândesc la spectacolelede suflet, un spectacol la care euam ]inut foarte mult este Audi]ia,[i i mul]umesc domnului ClaudiuGoga c\ mi-a `ncredin]at acel rolf\r\ s\ m\ cunoasc\. Cei de aici m-au `ndr\git de cum am venit `nteatru, eram o copili]\, [i asta mi-af\cut bine, mi-a dat `ncredere `nmine. ~n meseria asta e foarte im-portant, n special n ziua de azi, s\se ]in\ cont de calitate [i publicu-lui ì e[ti dator, când a intrat `nsal\, s\-i oferi ceva frumos, s\-lfaci s\ se bucure [i s\ nu ì par\r\u c\ a luat bilet. La aniversare`mi doresc s\ dea Dumnezeu s\ fa-cem teatru de cea mai bun\ calita-te [i publicul s\ ne iubeasc\ la felde mult cum l iubim [i noi. Calita-tea se vede cel mai bine n aplauze.Se `ntâmpl\ uneori s\ sim]i acesteaplauze ca ni[te palme peste ob-raz. Dar e bine s\ mul]ume[ti [ipentru asta, pentru c\, din punctulmeu de vedere, orice actor trebuies\ se opreasc\ m\car o dat\ pelun\ [i s\ se `ntrebe pe unde este

ca s\ aib\ de unde s\ mai creasc\“.La repeti]iile pentru spectaco-

lul aniversar Teatru 200, am prins-ope culoarele teatrului [i pe actri]aPetronela Grigorescu, prezent\ `nechipa Na]ionalului din 1997. Pen-tru ea sunt foarte importante prie-teniile legate `ntre actori, mai ales`ntre un debutant [i un actor con-sacrat, de la care ai multe de `n -v\]at.

„Am debutat la Teatrul Na]io-nal din Ia[i n 1997, cu Efectul raze-lor gamma asupra anemonelor, [im-am sim]it foarte norocoas\ [iprivilegiat\ s\ fac parte din trupade aici. Aveam multe modele, `nc\din facultate, a[ fi vrut s\ fiu caAda Gâr]oman, ca Mihaela Arse-nescu Werner sau ca Doina Delea-nu [i am avut [ansa s\ joc n multespectacole cu ele. Cu Ada Gâr -]oman, una dintre cele mai talen-tate actri]e pe care le-am cunoscut,am avut [i o rela]ie de prietenie.Din p\cate s-a stins prea devreme,dar o port `n suflet mereu [i cândjoc m\ gândesc cum ar fi f\cut ea,ì dedic fiecare rol. Dintre specta-colele de suflet a[ enumera Rober-to Zucco, O noapte furtunoas\,Cânt\rea]a cheal\. Eu cred c\ aici,la Teatrul Na]ional din Ia[i,reu[im s\ form\m o echip\ [i cândlucr\m un spectacol trecem pesteprobleme personale, peste ne`n]e -legeri [i d\m tot ce-i mai bun. Deexemplu, Claudiu Goga este unuldintre regizorii care a reu[it s\ nefac\ s\ func]ion\m la poten]ialmaxim ca echip\“, afirm\ ea.

Cu bune [i cu rele, TeatrulNa]ional din Ia[i r\mâne `n isto-rie. Cl\direa `n care te `ntâlne[ticu energiile declan[ate de actoriiprezentului sau ai trecutului esteuna care `ntoarce capete [i, pem\sur\ ce o cuno[ti mai bine, des-coperi pove[ti care se continu\ `ntimp. La Mul]i Ani, Teatrul Na]io-nal „Vasile Alecsandri“ din Ia[i!

Petronela Grigorescu

Constantin Pu[ca[u

Pu[a Darie Petru CiubotaruEchipa Teatrului Național „Vasile Alecsandri“


10 » interviu

Interviu realizat de Radu Cucuteanu

Când mama v-a trimis, petine [i pe fratele t\u, cât maideparte [i a renun]at la voipentru a v\ [ti `n siguran]\,cum era Afganistanul? M\gândesc la violen]a ritua -lizat\ [i institu]ionalizat\ aregimului taliban: pedepselecorporale, umilirea public\,cenzura (legat\ de TV, mu zi -c\, fotografie etc.). Hot\ râ reade a-[i trimite copiii departe,pentru a nu-i mai ve dea pro -babil niciodat\, nu este unau[oar\ pentru nimeni, maiales pentru o mam\.

~ntrebarea este una dificil\ pen-tru mine, iar r\spunsul ar puteasurprinde lumea. Da, via]a sub ta-libani era grea cu siguran]\ pen-tru mul]i, ndeosebi pentru cei ca-re proveneau din p\r]i ale Afga-nistanului, de exemplu din Kabul,care nu `i sus]ineau `n mod natu-ral pe talibani, deoarece ace[tiaputeau fi foarte brutali n impune-rea propriilor reguli. Dar provin-cia din care vin eu, Jalalabad, erachiar `n centrul talibanismului,astfel `ncât cei mai mul]i `i spriji-neau, ceea ce nsemna c\ talibaniinu aveau motive s\ fie violen]i,pentru c\ oricum f\ceam ceea cene cereau. Trebuie s\ `n]elegi c\talibanii au ajuns la putere lasfâr[itul unui r\zboi civil afganfoarte lung [i `ngrozitor, `n careau murit circa 6 milioane de oa-meni (o treime din popula]ie).St\pânitorii locali care se luptau`ntre ei comiteau foarte multeatrocit\]i, violurile [i masacrele

erau la ordinea zilei, ca [i bom-bardamentul constant. Talibaniiau ajuns la putere [i r\zboiul civils-a `ncheiat, astfel `ncât mul]i oa-meni – inclusiv familia mea – i-auv\zut cu ochi buni.

Via]a a ajuns s\-mi fie pus\ `npericol doar dup\ invazia SUA,când tata [i al]i câ]iva b\rba]i dinfamilia mea au fost uci[i de arma-ta american\. Dup\ aceea, taliba-nii voiau ca eu [i fratele meu s\devenim atentatori sinuciga[i pen -tru a le r\zbuna mor]ile, iar ame-ricanii voiau s\ devenim informa-tori [i s\ le oferim [tiri despre al]imembri ai familiei. ~n ambele si-tua]ii am fi fost mor]i. Acesta estemotivul pentru care mama ahot\rât s\ ne trimit\ pe amândoicât mai departe. F\când asta, ne-asalvat vie]ile, dar ne-a [i pierdut.Nu am mai v\zut-o de zece ani. Este foarte trist.

Când ai plecat, aveai idee`ncotro te `ndrep]i, care eraplanul `n ceea ce prive[te vi-itorul t\u?

Nu aveam habar. Aveam 12 ani.Mi s-a spus doar c\ voi ajunge`ntr-un loc sigur. Trafican]ii i-aupromis mamei c\ eu [i fratelemeu vom c\l\tori `mpreun\, darne-au separat din prima zi. Eramfoarte `nsp\imântat [i `nsingurat.~n cea mai mare parte a c\l\torieimele de un an nu am avut nici ceamai mic\ idee `ncotro m\ `ndrep-tam sau cum voi ajunge acolo.Eram n totalitate n mâinile trafi-can]ilor, care rar ne spuneau câteceva dincolo de a ne da instruc -]iuni ca „urc\ `n camionul \sta“,„ascunde-te aici“, „f\r\ zgomot“,„traverseaz\ muntele \sta“. Cred

INTERVIU CU SCRIITORUL GULWALI PASSARLAY

„Fiecare refugiat pe care l-am cunoscut vrea `ntr-ozi s\ se `ntoarc\ acas\“Problema migran]ilor este una dintre cele maidiscutate teme `n Europa [i `n lume de cevatimp. Dincolo de atitudinile de res pingere saude acceptare a refugia]ilor, ade sea publicul seopre[te asupra unor idei con strui te `n ideal,f\r\ a urma adagiul audiatur et altera pars.Gulwali Passarlay este `ns\ unul dintre ceicare, prin povestirea periplului s\u din

Afganistan pân\ `n Marea Britanie, au deschispor]ile `n]elegerii acelui Celuilalt de care parec\ ne e team\ uneori, asupra experien]elor [itraumelor refugiatului. Tocmai de aceea titluleste cumva am\gitor: Cer `ntunecat. Fugaunui copil din Afganistan `n Marea Britanieporne[te cu un copil, dar `n momentul `n caretrece linia de final este vorba despre un

b\rbat. La 13 ani, silit s\ se maturizeze `naintede vreme, dup\ un an petrecut pe drumuri,Gulwali Passarlay nu `[i `ncheie c\l\toriaodat\ ajuns `n Anglia, ci itinerariul s\ucontinu\, `n `ncercarea de a-[i dovedi iden -titatea (ba chiar [i vârsta). E o experien]\singular\, dar care func]ioneaz\ la nivelulgeneral al migra]iei.


interviu « 11

c\ aceast\ necunoa[tere a fostunul dintre cele mai stresante as-pecte, deoarece nu [tiam nicio-dat\ când se va termina.

Una dintre cele mai fasci-nante p\r]i din volum pri -ve[te felul `n care func]io -neaz\ re]elele de trafic uman.Vorbe[ti despre disperareacare te-a cuprins `n acele mo-mente, din cauza neomenieitrafican]ilor. Care este me ca -nismul acestor re]ele [i,dup\ o asemenea c\l\torietraumatic\, ai putut s\revezi ]\rile pe care le-ai tra-versat? Dac\ da, cum a fostaceast\ experien]\?

Traficul de persoane este o indus-trie care genereaz\ miliarde dedolari anual. ~n timpul c\l\toriei,am nceput s\ n]eleg c\ erau [efiimari care controlau totul (pe carebine`n]eles c\ nu i-am cunoscut,dar despre care vorbeau trafi-can]ii) [i apoi erau [efii regionali[i agen]ii care controlau o ]ar\sau un ora[. Cel mai jos `n acestlan] se aflau [oferii, ghizii [i ceicare locuiau `n case de siguran]\,`n care ne ascundeam. ~n general,erau [i ei oameni s\raci, careerau pl\ti]i foarte prost. Sistemulfunc]ioneaz\ oarecum ca o uria[\franciz\ global\. Mi-e greu s\ m\raportez mai departe, deoareceunii dintre trafican]i erau foartecruzi cu noi [i nici nu le p\sa dac\tr\im sau murim, foarte des ne`n[elau, ne b\teau [i ne l\sau ne-mânca]i. Dar f\r\ ca mama s\ ì fipl\tit cred c\ eram mort acum.

~n ultimii ani m-am `ntors ade-sea `n Fran]a. De curând am vizi-tat Jungla din Calais (care, [tim,este cur\]at\ chiar acum). Timpulpetrecut `n Jungl\ este printre ce-le mai grele [i mai `ntunecate pe-rioade din drumul meu, a[a c\ s\ajung `n acel loc [i s\-i `ntâlnescpe unii dintre tinerii copii afla]iazi acolo mi-a frânt sufletul, deoa-rece [tiu prin ce trec. Le cunoscdurerea, frica [i disperarea.

Prin aceast\ carte, ai deschisu[a, `n esen]\, nu doar c\treexperien]a de imigrant, ci [ic\tre propria fiin]\. Legat deaceasta, la nivel identitar,cine e[ti ast\zi? Ai evoluat dela a fi un antioccidental pân\la integrare `n societatea eu-ropean\. Cât de important\ afost aceast\ evolu]ie `n alege -rea unei cariere `n politic\ [irela]ii interna]ionale?

C\l\toria m-a transformat. Amp\r\sit Afganistanul copil fiind [iam ajuns b\rbat `n Anglia – chiardac\ aveam doar 13 ani. Anul pe-trecut pe drumuri m-a f\cut s\ m\maturizez foarte repede. Eram unb\ie]el dintr-o familie foarte con-servatoare care ì sprijinea pe ta-libani, din Afganistanul rural.Ast\zi sunt activist politic, impli-cat social [i un om care [i-a con-struit o via]\ [i un c\min `n Ma-rea Britanie. Sunt extrem de recu-nosc\tor Marii Britanii pentru totce mi-a oferit, lucruri printre carese afl\ la loc de cinste educa]ia.Cred c\ sunt un amestec. Suntmusulman (credin]a este extremde important\ pentru mine), daram prieteni de toate religiile. Lu-crez cu un grup inter-religios detineri lideri, ceea ce este nemaipo-menit. ~mi iubesc c\minul adop-tiv, dar niciodat\ nu pot uita Af-ganistanul. Sper ca `ntr-o bun\ zis\ m\ `ntorc acolo [i s\ lucrez, s\pot ajuta ca Afganistanul s\ de-vin\ un loc mai bun, dar deocam-dat\, din p\cate, nu a[ fi `n sigu-ran]\. ~ns\ atunci când m\ voi`ntoarce vreau s\ iau tor]a olim-pic\ pe care am dus-o prin MareaBritanie [i s\ o pun `ntr-un mu-zeu acolo.

Bine`n]eles, am studiat politica[i rela]iile interna]ionale deoare-ce sunt hot\rât s\ fac lumea un locmai bun. Am v\zut atât de mult\suferin]\ `ncât aceast\ schimbarea lumii este cea care m\ anim\.C\l\toria mea trebuie s\ `nsemneceva, altfel de ce am mai supra-vie]uit?

Cum percepi ast\zi culturaeuropean\ [i pe cea ameri-can\?

Dup\ cum am spus, iubesc foartetare Anglia [i Europa, c\minulmeu adoptiv. Dar devin din ce `nce mai `ntristat de ceea ce percepca fiind cre[terea intoleran]ei [i arasismului. ~n]eleg de ce se temoamenii când v\d mul]i refugia]iintrând `n Europa, dar a[ vrea s\`n]eleag\ c\ oamenii `[i p\r\sesccasele doar când nu mai au deales. {i fiecare refugiat pe care l-am cunoscut vrea `ntr-o zi s\ se`ntoarc\ acas\, a[a c\ nu cred c\oamenii vor s\ r\mân\ pentru tot-deauna `n alte ]\ri. Vor doar s\ fie`n siguran]\. Mi-a[ dori ca oame-nii s\ fie mai toleran]i.

Anul acesta am vizitat StateleUnite, când Cer `ntunecat a fost publicat acolo. A fost ciudat pentrumine, când stai s\ te gânde[ti c\ ar-mata american\ mi-a ucis tat\l. Caurmare, vreme de mul]i ani am urâttot ce era american. Dar, desigur,acum [tiu c\ locuitorii unei ]\ri nupot fi `nvinov\]i]i pentru elementulpolitic. M-am sim]it minunat `nAmerica [i am g\sit o ]ar\ ospita-lier\ [i uimitoare. Mi-a pl\cut foartemult. Sunt `ngrozit de rasismul luiDonald Trump [i de cre[terea extre-mei drepte atât n SUA, cât [i n Eu-ropa. Dar sunt un optimist. Sper calucrurile s\ se `mbun\t\]easc\ [isper ca Trump s\ piard\ (n.red.: In-terviul a fost realizat naintea alege-rilor din SUA).

Ai fost [i e[ti mai departe im-plicat `n multe organiza]iicare au ca scop protec]ia,reprezentarea [i integrareacopiilor, ca [i problemele af-ganilor, `n `ncercarea de acrea un Afganistan diferit.Care `]i sunt inten]iile `naceste direc]ii [i cum vezivii torul ]\rii tale de origine?

~n carte am spus c\ visez la un vii-tor `n care nu mai sunt refugia]i.Acest lucru va fi posibil numaidac\ cei ca mine se `ntorc acas\

`ntr-o bun\ zi [i lucreaz\ pentru`mbun\t\]irea ]\rilor noastre.Sunt hot\rât s\ fac asta. Dar dinp\cate, `n momentul de fa]\, si-tua]ia din Afganistan se `nr\ut\ -]e[te, iar mul]i oameni sunt afec-ta]i de r\zboi [i de s\r\cie. M\ tempentru ce nseamn\ viitorul acolo.

Dac\ am vorbit despre mi-gran]i, `n ce fel crezi c\ Bre -xitul le va afecta statutul?Care este pozi]ia ta? Exist\riscul ca o respingere s\ con-duc\ la radicalizarea uneip\r]i din migran]i? Inte-grarea Islamului `ntr-o socie -tate diferit\, deschis\, arputea oare s\ duc\ la pro -bleme identitare, cu acea ne-gociere continu\ dintre tra-di]ie [i integrare `n vremurica cele pe care le travers\m?

Da, Brexitul reprezint\ o maresurs\ de `ngrijorare. De aseme-nea, Brexitul a dezl\n]uit un valde rasism `n Marea Britanie.Asist\m la o cre[tere important\a infrac]iunilor generate de ur\.Desigur, nu sunt rasi[ti to]i carecare au votat `n favoarea Brexit,consider c\ a fost `n mare m\sur\un vot de protest. Dar realitateaeste c\ acum Marea Britanie estefoarte `mp\r]it\. Acest lucru m\`n tristeaz\ foarte tare, deoareceMarea Britanie avea reputa]ia de]ar\ foarte tolerant\ [i multicul-tural\ [i, evident, nu vreau caaceasta s\ se schimbe. Dar o partea [tirilor recente din media sunt`ngrozitoare, prezentându-i pe re-fugia]i [i pe musulmani `n culorifoarte nchise. {tiu din proprie ex-perien]\ c\ este perfect posibil s\fii musulman [i s\ respec]i [i deasemenea s\ tr\ie[ti conform va-lorilor britanice totodat\. Da, sunt`ngrijorat c\ integrarea va fi maidificil\: când oamenii nu se simtbine-veni]i, au tendin]a s\ forme-ze grupuri care s\ evite contactulcu exteriorul. Când am ajuns carefugiat, ini]ial Ministerul de In-terne britanic nu a crezut c\ am13 ani [i am fost clasificat caavând 16. Locuiam `n camere dec\min, al\turi de b\rba]i adul]i.Nu aveam nici un ban, nici unprieten englez [i nici un fel devia]\. Mul]i tineri refugia]i se afl\`n aceea[i situa]ie. Ce [anse au?Li se refuz\ o educa]ie [i nu pri-mesc nici o [ans\ s\ fie asimila]i`n societatea mai larg\. Când Mi-nisterul de Interne a recunoscut`n sfâr[it c\ am 13 ani, am fost no-rocos prin faptul c\ am fost dat `nplasament p\rin]ilor mei adop-tivi [i am putut s\ merg la [coal\.Aceste lucruri, laolalt\, mi-audes chis ochii [i m-au ajutat atât s\m\ integrez, cât [i s\ `n]elegaceast\ nou\ societate `n care m\

aflam. Dac\ le refuz\m aceste lu-cruri refugia]ilor, cum pot ei s\`nve]e s\ se integreze?

Retrospectiv, experien]a devia]\ te-a pus `ntr-o mul]imede situa]ii, oferindu-]i ocazias\ observi oamenii atât `ncele mai bune, cât [i `n celemai rele ipostaze ale lor.Care sunt valorile umaneuniversale pe care le-ai pututobserva `n decursul provo -c\rilor pe care le-ai dep\[it?

Bun\ `ntrebare. Pe parcursul c\ -l\toriei `nspre Anglia, nu a trecutnici o zi f\r\ s\ nu asist la neome-nia omului fa]\ de om. Totu[i, amv\zut [i acte arbitrare de bun\tate.Acestea m-au f\cut adesea s\ con-tinui, n momente n care voiam s\renun]. Niciodat\ nu po]i [ti im-pactul pe care `l poate avea bun\ -tatea asupra unei persoane cândare nevoie de acel gest. De exem-plu, odat\, `n Fran]a, o femeie mi-a dat ni[te pâine [i ap\. Atuncieram `n pragul sinuciderii, darbun\tatea ei nea[teptat\ mi-a datputere vreme de zile `ntregi.

Cred c\, `n sufletul lor, majori-tatea oamenilor sunt buni. Darcircumstan]ele ì pot `nr\i.

C\l\toria mea m-a `nv\]at s\tr\iesc via]a din plin [i `ntotdeau-na s\ `ncerc s\ fiu un om bun.

{i, la final, care crezi sausperi s\ fie receptarea [i efec-tul c\r]ii tale asupra publicu-lui român?

Sunt foarte `ncântat c\ mi se pu-blic\ volumul `n România. Sperca cititorii s\ parcurg\ cartea cumintea deschis\ [i s\ `n]eleag\ c\refugia]ii sunt [i ei fiin]e umane.Sper s\ `n]eleag\ de asemenea c\putem fi diferi]i, de diferite religii[i din diferite locuri, dar c\ putem`mp\rt\[i aceea[i condi]ie uman\comun\ [i valori pozitive. Mi-arpl\cea ca `ntr-o bun\ zi s\ vizitezRomânia, s\ vorbesc cu publiculde acolo [i s\ `l cunosc direct, [isper ca aceasta s\ se `ntâmple câtmai curând.

Gulwali Passarlay a ajuns `nMarea Britanie dup\ o c\l\to-rie plin\ de aventuri, care a du-rat un an [i l-a purtat prin opt]\ri. Aici studiaz\ [tiin]e po -litice la Universitatea din Man-chester. Este membru al unorprestigioase grupuri politice,de ajutor [i de tineret [i in -ten]ioneaz\ s\ candideze la unmoment dat la pre[edin]ia Afganistanului. ~n 2012, `nain-tea Jocurilor Olimpice des -f\[ura te la Londra, a fost invi-tat s\ poarte tor]a olim pic\.

CARTEA

~n 2006, dup\ ce tat\l [i bunicul lui au fost uci[i de armata ameri-can\, Gulwali Passarlay a fost trimis de mama sa departe de Afga -nistan. Avea 12 ani. A pornit ntr-o c\l\torie lung\ [i anevoioas\, ncursul c\reia a fost `nchis, a suferit de foame [i a fost victima cru -zimii [i a violen]ei. A fost cât pe ce s\-[i piard\ via]a `n adâncurileM\rii Mediterane, a `ndurat brutalitatea celor care ar fi trebuit s\aib\ grij\ de copii [i a stat o lun\ `ntr-un lag\r din Calais. A reu[it`n cele din urm\ s\ ajung\ `n Marea Britanie, unde a fost `nscris la[coal\, fiind admis apoi la una dintre universit\]ile de elit\. Aseme-nea lui, mii de oameni `[i risc\ via]a `ncercând s\ fug\ din zonelede conflict. Mul]i mor `n cursul c\l\toriei; unii sunt trimi[i `napoi,urmând s\ fie `nchi[i sau uci[i; pu]ini sunt cei ce supravie]uiesc [iajung `n ]\ri care le ofer\ o nou\ [ans\. Gulwali poveste[te desprehot\rârea [i curajul care triumf\ `mpotriva tuturor adversit\]ilor.


12 » actualitate

Cosmina Stratan – dincolo de dealurile române[ti

Iulia Blaga

Acum doi ani am `ntâlnit-o peCosmina Stratan `n avion tot spreBerlin. Eu mergeam la festival cajurnalist, ea la Shooting Stars (ovitrin\ a Berlinalei care promo -veaz\ tineri actori europeni),unde fusese selec]ionat\. }in min -te c\ citea de zor un scenariu.„Cred c\ era pentru o audi]ie“, mi-a spus `n acest an când amrev\zut-o tot la Berlin, dup\ pre-miera mondial\ a lui Shelley, fil-mul danez de debut al lui Ali Ab-basi, unde face primul rol str\indup\ Premiul de interpretare fe -minin\ primit `mpreun\ cu Cris -tina Flutur la Cannes pentruDup\ dealuri (2012, regia CristianMungiu). ~n Shelley, un horror de-spre maternitate, Cosmina Stra -tan este Elena, o tân\r\ care [i-al\sat copilul la Bucure[ti pentru amunci ca menajer\ `n casa unuicuplu dintr-o p\dure izolat\. Ase -m\nat de presa str\in\ cu Rose-mary’s Baby (1968, Roman Polans-ki), filmul arat\ o alt\ CosminaStratan decât cea din Dup\ dea -luri. Elena a renun]at la facultateca s\ munceasc\ pentru un apar -tament `n Bucure[ti, iar când cu-plul `i propune s\ o pl\teasc\ maibine ca mam\-surogat, ea accept\.Atmosfera nelini[titoare devinetot mai `ncordat\ odat\ ce sarcinaavanseaz\ [i Elena se simte totmai r\u, Cosmina Stra tan trecândcu u[urin]\ de la inocen]\ la ira -]ional [i horror. „Mi-a pl\cut c\Elena e o fat\ foarte practic\, ceeace n-am mai jucat pân\ acum, iareu tocmai c\ nu sunt a[a. {i auraasta de mister m-a atras foartetare. Mi-am spus c\ e timpul s\`ncerc altceva“, `mi spunea Cos - mina, la etajul patru din BerlinalePalast. La mesele vecine, cineastul

bosniac Danis Tanovi [i actri]a &regizoarea suedez\ Per nilla Au-gust se `ntre ]ineau [i ei cu jur-nali[tii. Cosmina tocmai fu sese lao ]igar\ `mpreun\ cu cea lalt\ ac-tri]\ din Shelley, daneza EllenDorrit Petersen. Era `m br\ cat\nepreten]ios, `n jean[i [i blu z\alb\. Era frumoas\ [i nema chiat\[i vorbea cump\ nit, cum `i st\bine unei moldoven ce. Mi-a spusatunci c\ Ali Abbasi a remarcat-o`n Dup\ dealuri. „Dar nu-mi dauseama exact ce a v\zut la mine, cel-a atras. Am avut o audi ]ie [ini[te discu]ii, adic\ trebuia s\ ned\m seama amândoi dac\ vrem s\colabor\m. Mi-a pl\cut de el, mi-apl\cut povestea [i cu atât maimult doream s\ `ncerc, cu cât fil-mul era din alt\ zon\ decât ce maif\cusem.“ Cosmina nu se cram-poneaz\ `n ge nuri cine-matografice. O intereseaz\ maimult propriile c\ut\ri. „~n Shelleymi-a fost un pic team\, pentru c\un film horror mi se pare c\`ngr\de[te actorul; posibilit\]ilelui de exprimare se reduc mult. Pe

mine m\ intereseaz\ ce `mi ofer\rolul, dac\ m\ provoac\ [i e sufi-cient de diferit fa]\ de ce am maif\cut. Nu pentru c\ m-a[ plictisirepede, ci pentru c\ vreau s\ v\dcare `mi e limita, pân\ unde m\pot extinde.“ ~n Shelley, Cosminaa avut scene dificile, dar ce eramai greu de jucat, o `ntreag\ sce -n\ `n care personajul `[i provoa c\un avort, nu a intrat toat\ `n film,din motive de ritm.

Dincolo de ambalajul horror,filmul poate fi citit [i ca o me tafor\a unei maternit\]i nenaturale. „Eo metafor\ filmul, dar `n timpulprocesului ai nevoie de ni[tepârghii practice [i de ni[te r\spun-suri foarte clare. Nu ai cum s\ jocio metafor\. La mine era clar c\aveam nevoie de logic\ pentru caapoi s\ pot broda pe ni[te lucruripe care s\ le ]in sau nu sub control.Cred c\ mi-ar fi fost mai greu s\joc o maternitate autentic\. Pur [isimplu am luat-o ca pe o sarcin\dificil\ care devine la un momentdat ciudat\, cu ni[te manifest\rifoarte dureroase [i atâta tot. N-am

mers mai departe s\ m\ gândescc\ e vorba de fiul Satanei. Nici n-a[fi putut juca asta f\r\ s\ nu devinun pic penibil\.“

Mi-ar pl\cea s\ jocacum un personaj de 31 de ani

Dup\ prezen]a `n Shooting Stars,Cosmina Stratan [i-a luat unagent german, iar nu demult aad\ugat unul din Marea Britanie(amândoi acoperind zone diferi te).Rezultatele deja apar. ~ntre timp amai jucat `ntr-un mediu-metrajfrancez [i `n dou\ lungmetrajegermane: Les territoires du si-lence, de Christophe Perton (fil-mat `n iulie 2015 la Paris), respec-tiv Die falsche Zeugin, de Alexan-der Dierbach (filmat `n noiembrie2015 la Köln) [i Tatort: Klingelin-geling, de Markus Imboden (fil-mat `n noiembrie-decembrie 2015la München), c\rora li se adaug\produc]ia german\ Nord, nord,mort, de Christian Theede, [i lung -metrajul olandez Cobain, de Na-nouk Leopold (unde joac\ o prosti-tuat\), acestea fiind turnate `n in-tervalul dintre discu]ia noastr\berlinez\ [i luna august 2016. ~nfilmul lui Christophe Perton ojoac\ pe Anna, o tân\r\ mam\ ca-re descoper\ c\ fiul ei este bolnavde autism, la Alexander Dierbacheste Alena, martor\ din `ntâm-plare a unei crime, care se hot\ -r\[te s\ fug\ de poli]ie pentru a nufi trimis\ `napoi `n România, iar`n Tatort: Klingelingeling (conti -nuarea unui popular film TV dinanii ’70), e Anuscha, o adolescent\delincvent\ dintr-un grup condusde Florin Piersic Jr.

„Nu mi s-a p\rut o experien]\foarte diferit\ de România. Ori -cum, `ncerc s\ privesc fiecare sce-nariu ca pe o situa]ie [i s\ nu m\gândesc foarte mult c\ e `n en-glez\, francez\ sau german\. Bi ne,astea vin pe urm\. Mi s-a p\rutmai simplu s\ joc `n german\ de -cât n francez\, pentru c\ am f\cutgerman\ la [coal\. ~n schimb, atrebuit s\ `nv\] france za `n timprecord. La audi]ie [tiam doarreplicile, dar nu e suficient. Ai ne -voie de o libertate minim\ de im-proviza]ie.“ Faptul c\ pân\ acumrolurile au fost de emigrant\ nu eo problem\. „Evident c\, veninddin Europa de Est, exist\ un tiparde personaje pe care le pot primi,dar asta nu m\ deranjeaz\“, spu -ne Cosmina, recu nos când c\ nu se

simte `n competi]ie cu alte actri]eromânce care lucreaz\ n str\in\tate.Ce i-ar pl\cea acum s\ joace ar fiun personaj de vârsta ei. „Chiarm\ gândeam recent. Am tot jucatfete de 23-25 de ani [i nu mi-e greus\ joc un personaj mai tân\r (]in [iun fel de jurnal, ca s\ ]in mintecare erau dominantele fiec\reivârste), dar mi-ar pl\cea s\ jocacum un personaj de 31 de ani.“

~n România, Cosmina Stratannu a avut prea multe proiecte de laDup\ dealuri `ncoace, `n afara se-rialului HBO R\mâi cu mine, ascurtmetrajului Prologue regizatde {tefan Constantinescu, o copro-duc]ie suedezo-român\ (prin Hi-Film Productions) [i a scurtme-trajului Anathema, scris [i regizatde Andreea Bor]un, ale c\ruifilm\ri au `nceput la sfâr[itul luiaugust 2016. Toamna asta, Cosmi-na a terminat film\rile la cel de-altreilea lungmetraj regizat de Flo -rin {erban, unde joac\ al\turi deValeriu Andriu]\ (filmul nu are`nc\ un titlu), iar acum câteva zilea terminat film\rile [i la un scurt-metraj (tot f\r\ titlu) regizat deArmine Vosganian.

„~n România am tatonat un picterenul pe teatru dar, din p\catesau din fericire, repeti]iile s-ausuprapus cu film\rile de la Paris[i a trebuit s\ `mi asum riscul.Chiar voiam s\ lucrez la proiectul\sta din Fran]a. Stau `n conti -nuare `n Bucure[ti. Nu m-am mu-tat `n alt\ ]ar\ pentru c\ deocam-dat\ n-am sim]it nevoia, dar, dac\m-a[ muta, cred c\ la Berlin m-a[duce. Mi se pare un ora[ maiprimitor [i mai cald decât Londra,unde ritmul e foarte alert.“ Cosmi-na Stratan a [i refuzat oferte de ajuca `n filme str\ine. „Pur [i sim-plu nu credeam n felul n care erascris\ povestea. Mi se pare c\,dac\ nu crezi din prima scenariul,e greu s\ recuperezi ulterior.“

Când am `ntrebat-o ce i-a adusactoria, dup\ ce studiase jurnalis-mul [i lucrase doi ani `n pres\, ar\spuns simplu: „Lucrul cel maiimportant – chiar dac\ sun\ un picabsurd, pentru c\ e o meserie ne-sigur\, cu multe pauze `n care egreu de rezistat ([i nu neap\rat fi-nanciar) – e c\ mi-a adus lini[te.Dup\ ce mi-am dat seama c\ jur-nalismul nu e pentru mine [i amrenun]at, apucându-m\ de actorie(nu puteam juca la dou\ capete),m-am lini[tit complet. {tiu c\ aces-ta e lucrul pe care trebuie s\-l fac.E locul pe care l-am recunoscut.“

Debutat\ de CristianMungiu `n Dup\ dealuri,Cosmina Stratan lucreaz\acum mai mult `n str\i -n\tate. Am `ntâlnit-o `nfebruarie la Berlin, cuocazia premierei primuluis\u film str\in, Shelley, unhorror danez semnat de AliAbbasi (prezentat ulterior[i la Festivalul Transilvania).De atunci, produc]iilestr\ine se ]in lan].

© B

arna

Nem

ethi

E ultima apari]ie a „Suplimentu-lui de cultur\“ din acest an [i foar-te greu de spus dac\ pân\ pe 31 de-cembrie ne mai putem a[tepta lavreo surpriz\ major\ pe scena po-litic\ [i social\ româneasc\. A[acum s-au a[ezat lucrurile dup\ vo-tul din 11 decembrie [i dup\ dis-cursul pre[edintelui PSD, LiviuDragnea, de joi sear\, a[ fi nclinatmai degrab\ s\ spun c\ nu. Poatecea mai proast\ veste a acestui fi-nal de an ]ine de `nceputul lui2017: Bugetul de Stat va fi con-struit de urm\torul Guvern [iaprobat de noul parlament. La ni-velul administra]iilor locale, prinrecul, s-ar putea s\ ne trezim c\ vaexista un buget aprobat abia dup\Ziua Mamei.

Liviu Dragnea, care ne-a de-monstrat c\ este cel mai impor-tant juc\tor din sezonul acesta, `nciuda problemelor penale, a

desc\rcat `n timpul campaniei unsac de promisiuni halucinante.„Ignoran]ii“ `n materie de politicieconomice propuse de PSD mai c\s-ar bucura [i ei c\ au ie[it social-democra]ii `nving\tori categorici,dac\ este s\ parcurgi sec]iunea ca-re vorbe[te despre salariile buge-tarilor, pensii, dar [i reducerile detaxe [i impozite pentru micii`ntreprinz\tori [i persoane fiziceautorizate. De la 1 ianuarie 2018,dac\ Dragnea se ]ine de cuvânt,mul]i români ar trebui s\ ia de-abinelea calea Registrului Co-mer]ului, imediat dup\ Revelion,[i s\-[i lase jobul pe la vreo multi-na]ional\ sau angajator român `nplata Domnului. Pur [i simplu Ro-mânia ar urma s\ devin\ un Raipentru micro`ntreprinderi [i be-neficiarii de venituri din drepturipe proprietatea intelectual\. Im-pozitul pe dividende care ar trebui

s\ fie de la anul 0 (zero) la sut\ enumai un exemplu.

Joi, la televizor, Dragnea a datasigur\ri c\ programul de guver-nare al PSD va fi „respectat la virgul\“, inclusiv promisiunileprivind cre[terea salariilor medi-cilor reziden]i la 1200 de euro [iale medicilor primari pân\ la 3600de euro. Profesorii vor primi le-furi mai mari cu 80%, iar bugeta-rii per ansamblu `[i vor vedea ve-niturile majorate, `n medie, cu56%. Dac\ ai votat altfel decât PSDpe 11 decembrie, rogi un vecin s\-]i dea câteva palme peste ceaf\,poate m\car `n ceasul al 13-lea tetreze[ti [i te bucuri c\, prin pro-nia divin\, au votat al]ii ce trebuie`n locul t\u. C\ci, altfel, cu „pre-mierul lui Soros“ (sau fiul „nelegi-tim al lui Soros din jude]ul S\laj“dup\ alte izvoare) n-ai fi pupat `nvia]a ta reducerile de taxe [i m\ri-rile de salarii stipulate de social-democra]i, m\riri care, conformacelora[i promisiuni ale domnu-lui Dragnea, ar urma s\ fie [itranspuse `n legisla]ie `n termende 30 de zile de la preluare gu-vern\rii.

Tot de la Liviu Dragnea [tim c\premierul PSD va fi, cel mai proba-bil, o alt\ persoan\ decât El LiderMaximo, dar c\, indiferent de apu -c\turile celor care vor primi pozi]iiministeriale, guvernarea va fi dic-tat\ „la virgul\“ de la partid, undes-a constituit [i un „comitet de mo-nitorizare“ care, `n]elegem printrerânduri, `n func]ie de rezultate, vaputea [i „decapita“ ministere, agen -]ii etc.

~n cazul particular al Ia[ului, cuun guvern PSD, un primar [i unpre[edinte de Consiliu Jude ]ean deaceea[i culoare, puterea este con-centrat\ `n totalitate `n jurul acele-ia[i familii politice. Scuzele privindvr\jm\[ia guvernan ]ilor tehnocra]icare nu vor s\ aloce Moldovei [iIa[ului fonduri pentru marile pro-iecte de infrastructur\, circuitul de-fectuos al hârtiilor de la Ia[i la foru-rile centrale etc. nu vor mai aveanici un fundament. Dup\ instalareaoficial\ a Guvernului, nu va trecemult timp [i vom afla [i cine estenoul prefect al Ia[ului. Nici o b\taiede cap n plus pentru PSD. Armoniafiind `ndeplinit\, vom vedea pentruurm\torii patru ani [i care vor fi

rezultatele guvern\rii locale [i alecelei centrale.

~n r\stimpul dintre seara alegeri-lor [i momentul `n care, `n sfâr[it,Biroul Electoral Central a anun]at`n mod oficial num\rul de mandatepe care fiecare partid parlamentarle va avea `n noua legislatur\, „`npia]\“ au ap\rut tot soiul de scenariifanteziste `n privin]a form\rii nou-lui Guvern, pornind de la premisac\ Liviu Dragnea se va `nc\p\]ânas\ se autopropun\ premier, iarpre[edintele Iohannis nu l va ac-cepta. Unii vedeau deja nsc\unarealui C\lin Popescu T\riceanu `nfruntea PNL [i reintegrarea ALDE„la matc\“. Un asemenea tip deabordare arat\ c\, spre deosebire devotan]ii tuturor partidelor, tocmaipoliticienii care au pierdut catego-ric alegerile `n]eleg cel mai pu]indin deznod\mântul unui scrutin.Un deznod\mânt limpede ca „Oza-na cea frumos curg\toare“: PSD vaguverna România `n urm\torii pa-tru ani. Iar nou\ nu ne r\mâne de-cât s\ privim [i sim]im cum se re-vars\ bun\starea, mai rugând odat\ un vecin s\ ne dea câteva pal-me peste ceaf\ ca s\ ne trezim.


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Roag\ un vecin s\-]i fac\ un bine!

De când a fost „luna sângerie“ `nanul 2015, intens promovat\ petoate canalele media [i pe paginilede Facebook, inclusiv cu titlul„fenomenul care anun]\ Apo -calipsa“, mi-am dat seama c\ lunadevine din ce `n ce mai des subiectde [tiri. Sincer vorbind, dintretoate [tirile posibile, [i eu le preferpe alea despre lun\. E greu s\vorbe[ti r\u de ea, s\ spui c\ lunaeste a lui Soros sau s\ vorbe[ti de-spre motivele despre care crezi c\ar trebui s\ fie `n `nchisoare dar

nu este. ~n 2016, lumea a `n]eles c\„luna“ aduce clicuri, deci trafic,deci bani, a[a c\ am avut aproapepermanent titluri precum „Atât demare n-ai s-o mai vezi `n via]a ta“,„Nu rata spectacolul secolului“,„Ultima [ans\: superluna anului“[i, desigur, titluri din tagma „De-taliul `nfrico[\tor care nu s-a spuspân\ acum despre Superlun\“. Nuam f\cut clic, dar am presupun c\veste[te ori sfâr[itul lumii, ori vic-toria lui Trump, care sunt ambele`n aproximativ aceea[i categorie.

Pe 13 decembrie a fost ultimasuperlun\ a anului 2016, combi-nat\ cu o ploaie de meteori]i. Afost cea de-a treia, `n ultimele treiluni. De fapt, am auzit atât de multde „superlun\“ `n continuu `n ul-timul timp, `ncât `ncep s\ fiudestul de convins\ c\ luna nu exist\, exist\ doar o superlun\care din când n când dezam\ ge[te.Am ratat-o pe cea din noiembrie,cea mai mare [i mai luminoas\din 1948 `ncoace. ~n septembrieam ie[it afar\ s\ v\d minunea desuperlun\, mare cât jum\tate deorizont, `n fa]a c\reia s-ar fi profi-lat silueta ora[ului a[a cum amv\zut `n filme, dar pe cer era totun fel de lun\, care ar\ta aproxi-mativ a[a cum arat\ de obicei.Acum câteva zile, am fost din nou`ndemnat\ s\ nu ratez specta-colul, cu toate explica]iile [tiin]i -fice de rigoare: luna, n traiectoriaei eliptic\ pe lâng\ p\mânt, seapropie mai tare decât de obiceide noi, astfel `ncât pare mai mare[i, de asemenea, str\luce[te maiputernic. Am fost dezam\git\, atreia oar\ la rând.

Am aflat recent c\ „superlun\“nu este un termen astronomic, ciastrologic. Provine din vocabu-larul acelei pseudo[tiin]e care`ncearc\ s\ ne povesteasc\ lucruridespre vie]ile noastre uitându-se`ntr-un atlas. Asta `i explic\ [istatutul de vedet\ a re]elelor de so-cial media, `nnebunite dup\ oricepare [tiin]\, dar nu este.

De exemplu, `n leg\tur\ cu su-perluna din decembrie, astrologiine-au explicat c\ e posibil s\ nestrice cump\r\turile de Cr\ciun,deoarece superlunile exercit\ o

influen]\ mult mai mare asuprapsihicului nostru, c\ va fi o pe-rioad\ de stres accentuat, este posi-bil s\ izbucnim din nimicuri, a[a c\trebuie s\ ne control\m emo]ional.

Tot astrologii spun c\ aceast\ultim\ superlun\ ar ncheia un ci-clu de nou\ ani care a `nceput `nanul 2008. Cu cele trei superluni,2016 a fost un an predestinat dra -melor [i c\ se va `ncheia cu bine.~n acest punct, observ\m c\ primaafirma]ie este cu siguran]\ ade -v\rat\. Privind cerul, sper\m s\fie [i cea de-a doua.

Uite ceva ce am f\cut mai mult `n 2016 decât `n al]i ani:am privit cerul. Ar fi fost bine s\ o facem filosofic, s\ neridic\m privirea [i s\ ne gândim la pozi]ia noastr\relativ\ `n univers [i la cât de importante sunt pro -blemele noastre `n compara]ie cu asta, dar nu. ~n 2016,a[a a scris pe Facebook, nu trebuie s\ rat\m marilespectacole astronomice: am avut eclipse solare, lun\albastr\, conjunc]ie Venus-Jupiter, am `nv\]at cel pu]inalte trei nume de ploi de stele `n afar\ de Perseide [i,cel mai important, parc\ altfel decât oricând –superlun\, de trei ori. M-am `ntrebat dac\ s-a schimbatcumva universul `n jurul nostru sau exist\, poate, alt\explica]ie.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina CoceaSuperlunile lui 2016


14 » interna]ional

Ce urmeaz\ `n universulR\zboiului stelelor

Rogue One este o piatr\ de `ncer-care pentru studiourile Disney,care de]in drepturile asupra fran-cizei R\zboiul stelelor. Este pri -mul film de sine st\t\tor, „rupt“de trilogiile trecute [i prezente,f\r\ familia Skywalker, f\r\ cava-leri Jedi [i f\r\ For]\. Succesulacestui film `i va lini[ti [i l\muripe cei de la Disney cu privire laplanurile lor viitoare.

Kathleen Kennedy este cea ca -re se `ngrije[te de aceste planuri(a produs majoritatea filme lor desucces ale lui Steven Spielberg),desemnat\ de George Lucas dreptunica persoan\ capabil\ s\ ges-tioneze mo[tenirea Lucasfilm.„Orizontul lui Kennedy“, scrie re-vista „Wired“, este „uria[, jon -glând cu filme derivate din fran-ciz\, jocuri, serii TV, romane,chiar [i atrac]ii realizate pentru

realitatea virtual\. S\ creeze ast-fel un univers narativ interconec-tat [i infinit. O `ntreag\ galaxie depove[ti, foarte, foarte `ndep\rtat\ “.

Viitorul francizei Star Warseste destul de aglomerat [i numailehamitea publicului sau moarteane va salva de el.

Din 2015, planul studiourilorDisney a fost s\ lanseze câte unnou film pe an, pân\ `n 2020.

Dup\ Rogue One, `n 2017, ur -meaz\ al doilea episod din nouatrilogie, cea `nceput\ cu TrezireaFor]ei. Noul episod este regizat deRian Johnson (Looper) [i `i are `ndistribu]ie pe nou-sosi]ii BenicioDel Toro [i Laura Dern.

~n 2018 este rândul unui alt filmde sine st\t\tor, dedicat tinere]iilui Han Solo, rol pentru care a fostales aproape necunoscutul AldenEnrenreich.

Episodul IX din noua trilogieajunge pe marile ecrane `n 2019, re-gizat de Colin Trevorrow (Ju rassicWorld). Iar `n 2020 urmeaz\ un altfilm de sine st\t\tor, despre care`nc\ nu se [tie ce subiect ar avea: arputea fi un film despre Obi WanKenobi (Ewan McGregor abiaa[teapt\ s\ `[i reia rolul), l-ar putea

avea ca erou pe vân\torul galacticde recompense Boba Fett. PlanurileDisney de dup\ 2020, dac\ exist\, n-au fost anun]ate public `nc\, darfranciza produce atât de mul]i bani`ncât sigur programul Star Wars vacontinua. ~n ce prive[te televi -ziunea, Disney produce `n prezentStar Wars: Rebels, un serial

animat care se bucur\ de suficientsucces. Se vorbe[te foarte des [i de-spre un serial Star Wars cu actori,dar Disney p\streaz\ secretul. {i, nafar\ de filme [i seriale, universulimaginat cândva de George Lucasse va extinde prin foarte multejocuri video, c\r]i [i serii de benzidesenate.

Suplimentul lui Jup

Un documentar difuzat de BBC Radio 4 punefaimoasa crea]ie a scriitorului Ian Fleming `ntr-onou\ lumin\: ce ar fi dac\ agentul 007 a fost inventat,de fapt, de o femeie?

James Bond a ap\rut `n 1953, `n romanul CasinoRoyale.

~n 1946 ns\, n Anglia ap\rea un alt roman, numitThe Life Line, scris de o doamn\ numit\ Phyllis Bot-tome. Eroul c\r]ii era un agent secret britanic `nvârst\ de 36 de ani, educat la Eton, trimis `ntr-o mi -siune pe continent de c\tre [eful lui, numit B. Unagent pasionat de sporturi de munte, mâncare rafi-nat\, vinuri [i femei frumoase [i care vorbe[te fluentfranceza [i germana.

Câ]iva ani mai târziu, James Bond apare ca unb\rbat de peste 30 de ani, agent britanic ce are un [efnumit „M“, este pasionat de sporturi de munte, mân-care rafinat\, vinuri [i femei frumoase [i carevorbe[te fluent franceza [i germana.

Dar, `nainte de a striga „plagiat“, trebuie spus c\Phyllis Bottome [i Ian Fleming erau prieteni, eachiar vizitându-l pe faimosul scriitor `n vila Golden-eye, `mpreun\ cu so]ul ei. Fleming, Phyllis Bottome[i so]ul acesteia, Ernan Forbes Dennis (care eraagent SIS), se cuno[teau din 1926, iar cei doi so]i au

avut o influen]\ uria[\ asupra pe atunci tân\ruluiFleming.

„E greu de spus dac\ Phyllis l-a inventat pe JamesBond, dar, `ntr-un fel, ea l-a inventat pe Ian Fleming,scriitorul“, spune Pam Hirsch, autoarea unei bio gra -fii a lui Phyllis Bottome.

{i dup\ uria[ul succes al lui James Bond, PhyllisBottome [i Ian Fleming au r\mas foarte buni prie -teni pân\ la moartea scriitoarei, `n 1962.

Ian Fleming este tat\l lui James Bond. Aceasta este mama

Filmul Rogue One: A Star Wars Story a ajuns `ncinematografe, `nso]it de cronici foarte bune, careanun]\ un mare succes la `ncas\ri – speciali[tiiestimeaz\ c\ numai `n primul weekend `n SUA filmulva strânge `n jur de 140 de milioane de dolari.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Captain America face to]i banii,Johnny Depp nu prea

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Andrew Lloyd Web-ber, „regele musica -lurilor“, sus]ine c\ ela fost cel care a des-coperit-o pe Rihanna`ntr-o vacan]\ petre-cut\ `n Barbados. De [i impresionat detalentul cânt\re]ei,Webber a decis s\ n-oia cu el n SUA. „M-amgândit c\ atunci cânde[ti departe g\se[tiun tablou, `l iei cu ti -ne [i te `ntrebi pe ur -m\ de ce l-ai cump\rat“, a explicat Webber `ntr-un interviu pentru„Good Morning Britain“, recunoscând c\ ocazia ratat\ „nu e unmoment de care s\ fiu mândru“.n ~nc\ 340 de biblioteci publice din Marea Britanie s-ar putea`nchide `n urm\torii cinci ani dac\ guvernul nu va lua m\suri,avertizeaz\ organiza]ia Chartered Institute of Librarians and Infor-mation Professionals. „Deja am pierdut 340 de biblioteci `n ultimiiopt ani“, dup\ ce `n numai un an bugetul global al bibliotecilor afost redus cu 25 de milioane de lire.n Esma Redžepova, cânt\rea]a macedonean\ denumit\ „reginamuzicii ]ig\ne[ti“, a `ncetat din via]\ la vârsta de 73 de ani.n „Scriitorii care s-au plâns de laureatul acestui an al Nobeluluipentru literatur\ fie nu `n]eleg, fie sunt ilustrarea vorbei cu«strugurii acri»“, spune Stephen King despre autori precum IrvineWelsh sau Gary Shteyngart, care au comentat foarte acid premiulprimit de Bob Dylan. „Hei, Gary, am ve[ti pentru tine“, a continuatKing, „sunt o gr\mad\ de scriitori care merit\ Nobelul [i care nu l-au primit. Iar Gary Shteyngart va fi probabil unul dintre ace[tia“.n„Donald Trump are un punct de vedere foarte proasp\t `n ceea ce`i prive[te pe cei oprima]i, pentru to]i cei care au suferit din cauzapoliticii tradi]ionale“, este de p\rere Neil Young, `ntr-un interviupentru „Rolling Stones“. „Pe de alt\ parte, sper c\ va avea un e[ecuria[ `n ce prive[te toate ideile lor proaste.“n Dup\ succesul noului film din universul Harry Potter, Animalefantastice, mul]i francezi se umplu de bani vânzând la suprapre]cartea cu acela[i titlu a doamnei Rowling, a c\rei ultim\ edi]iedateaz\ din 2001. Un exemplar din Les Animaux fantastiques se vin-de [i cu 450 de euro.

Se estimeaz\ c\ Evans aduce 135 $pentru fiecare dolar pe care `lprime[te.

Prin urmare, [i salariul luicre[te `n consecin]\. Pentru pri -mul film cu Captain America,Chris Evans a primit doar 300.000 $(o sum\ minuscul\ fa]\ de salari-ul lui Johnny Depp, de exemplu).Pentru Avengers: Age of Ultron,leafa lui a crescut substan ]ial, laaproximativ 6,9 milioane. Fil -mele lui sunt foarte profitabile,numai ultimul Captain America:Civil War având `nca s\ri de 1,1miliarde de dolari.

Pe locul al doilea `n topul„profitabililor“ este Chris Pratt,starul din Gardienii Galaxiei [iJurassic World. Este urmat decea mai profitabil\ actri]\, Scar-lett Johansson, o alt\ veteran\ afilmelor Marvel.

Iat\ lista:1. Chris Evans – 135,80$ pentru

fiecare dolar primit;2. Chris Pratt – 125,40$; 3. Scarlett Johansson – 88,60$;4. Mila Kunis – 49,50$;5. Vin Diesel – 32$;6. Jennifer Aniston – 27,80$;7. Ben Affleck – 20,10$;8. Robert Downey Jr. – 18,40$;9. Matt Damon [i Jennifer

Lawrence – 17,70$.La cel\lalt cap\t al clasamen-

tului se afl\ regii e[ecului la Hol-lywood, actori care primesc cel

mai mult [i aduc cel mai pu]in. Campioni la aceast\ categorie

sunt `n prezent Johnny Depp [iWill Smith (pe locul 2).

Depp ocup\ locul frunta[ pen-tru al doilea an consecutiv, dup\e[ecul comercial al lui Alice `n}ara Oglinzilor. 2016 s-a doveditun an foarte greu pentru Depp,care a trebuit s\ treac\ [i prin

mediatizatul divor] de AmberHeard, din care a sc\pat ieftin, cunumai 7 milioane de dolari.

Un alt actor vedet\, GeorgeClooney (locul 5) se dovede[te [iel prea pu]in rentabil, ultimelelui filme neaducând publicul `ns\li. Completeaz\ clasamentulChanning Tatum (locul 3) [i WillFerrell (locul 4).

Cel mai bine vândut muzician al anului a muritacum 225 de ani. Dar, gra]ie unui pachet monumen-tal care con]ine 240 de ore de muzic\, WofgangAmadeus Mozart a pulverizat vânz\rile `n 2016, cuaproape 1,25 milioane de discuri epuizate n doar cincis\pt\mâni. Editat\ de casele de discuri Decca [iDeutsche Grammophon [i intitulat\ Mozart 225,colec]ia, gândit\ pentru aniversarea a 225 de ani dela moartea artistului, con]ine 200 de CD-uri [i cost\

495 de euro. Este „cea mai savant\ [i mai complet\colec]ie dedicat\ operei unui singur compozitor“,dup\ cum este descris\ de Universal Music Group.Aceast\ colec]ie s-a vândut `n numai 6.200 de exem-plare. Dar, având `n vedere c\ ea con]ine 200 de CD-uri, se poate spune c\, `n 2016, Mozart a vândutmai multe discuri decât cei mai populari arti[ti aimomentului: Beyonce, Kanye West, Adele sau DavidBowie.

Revista „Forbes“ a f\cut lista anual\ a celor mai profitabili actori aiHollywoodului, iar Chris Evans, interpretul lui Captain America `n filmeleMarvel, s-a clasat pe primul loc, pentru al doilea an consecutiv.

~n 2016, Mozart a vândut mai mult ca Beyoncé

A fost odat\ o `mp\r\teas\ fru-moas\ cu spume. B\i, frumoas\ ndraci! Cum nu avea ea chef s\creasc\ copchilul r\posatei fosteso]ii a `mp\ratului, a trimis-o cuun vân\tor, `n p\dure, urmând ca

acesta s\ o execute [i, ca dovad\,s\ aduc\ inima copilei. Milos dinfire, el nu a ucis-o, omo rând `nschimb un pui de mistre] pentru aface rost de o inim\. Pe f\tuc\ aabandonat-o `n p\dure, crezând c\ce? C\ e fiica lui Bear Grills [i se vadescurca printre lupi [i alte li -ghioane? Dar uite c\ a avut noroc,s-a aciuat `n casa unor pitici carenaiba [tie de ce tr\iau atât de izo-la]i. Moroc\nosul, Mutulic\ [i nc\cinci, nu intru `n detalii.

S\ nu crede]i c\ mp\r\teasa erachiar proast\ [i c\ nu a sim]it mirosde porc la inima aia. {i-a pus `nmi[care serviciile secrete ale vre -mii [i a aflat imediat ce era de capulfetei, care continua s\ tr\ iasc\ [i s\creasc\ printre piticanii, devenindincredibil de frumoas\. A, s\ nu uit,mama vitreg\ avea o oglind\ vor-bitoare, un fel de smart-oglind\ aepocii, care r\spundea la `ntre-barea cine este cea mai frumoas\din ]ar\. Nu din lume, fiindc\ lu -mea nu rima cu oglinjoara. Alb\ caZ\pada cre[tea [i `mp\r\teasa pri -mea mereu acela[i r\spuns: tu e[ticea mai frumoas\, st\pâna mea!Cum, nu e copchila ceea? Nu, tu e[timai frumoas\!

Se [tie c\ o femeie se simte cuatât mai frumoas\ cu cât con-curenta ei direct\ este con[tient\c\ este mai urât\ decât ea. A[a c\ma[tera s-a dus la casa din p\dure[i i-a vorbit fetei: Uite, proasto, ce`nseamn\ femeie mi[to, nu ca ti -ne! Ce, credeai c\ tu e[ti fainafainelor? Ha ha, tu? Borâto! {i aplecat.

Dar a fost `ndeajuns pentru cadepresia s\ pun\ st\pânire peAlb\ ca Z\pada. Totul a culminatcu trei tentative de suicid. Primaoar\ s-a strâns cu o cing\toare pâ -n\ s-a sufocat. A doua oar\, deciud\ c\ p\rul `mp\r\tesei eraatât de frumos, a vrut s\ se omoa -re nfigându-[i n scalp un pieptene

otr\vit. Noroc de pitici, care [tiauce dezaxat\ au `n cas\ [i eraumereu pe faz\ s\ o salveze.

A treia oar\ mai-mai c\ areu[it, mu[când dintr-un m\rotr\vit. Noroc cu un prin] careprobabil f\cea colec]ie de cadavrefrumoase [i a luat-o cu el. Trecândpeste un hop, sicriul s-a b\l\n -g\nit [i bucata de m\r i-a s\rit dingât.

Firi superficiale amândoi, auhot\rât c\ cinci minute au fost deajuns cât s\ se cunoasc\ unul pealtul [i s\ hot\rasc\ nunta.

{i uite a[a au tr\it `mpreun\pân\ la adânci b\trâne]i, el fericit[i ea murind de draci la gândul c\`mp\r\teasa este mai frumoas\.


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Spre deosebire de spectaculoaseleMemento sau Inception (ambelede Christopher Nolan) cu care afost comparat, Remainder mi-zeaz\ pe o recuzit\ sobr\ [i tea-tral\, mult mai potrivit\ pentru ailustra geografia mental\ a erou-lui. Asta [i fascineaz\ la film – ca-pacitatea de a transforma spa]iulmental `n spa]iu fizic, rela]ia vag\dintre ele care te face s\ le po]iconfunda sau s\ le crezi confunda-bile, u[urin]a cu care se joac\`nainte-`napoi pe axa timpuluipân\ l face s\ devin\ circular. Re-cunosc c\ nu am citit cartea, n-amapucat, dar am senza]ia c\ mi-arpl\cea mai pu]in decât filmul.Scriind acum câteva s\pt\mânidespre SF-ul Arrival (al canadia-nului Dennis Villeneuve), cred c\am spus c\ nuvela de la care pleca,Story of Your Life, de Ted Chiang,stabilea jaloanele temporale

tocmai prin timpurile verbale pecare le folosea, lucru pe care cine-maul `l face prin montaj. Asta se`ntâmpl\ [i la Remainder – specta-torul are `ntotdeauna senza]ia c\ceea ce vede pe ecran e prezentulac]iunii, dar felul `n care scenelesunt montate e cel care stabile[tedirec]ia curgerii timpului, ordi-nea evenimentelor. A[ fi curioas\s\ citesc romanul ca s\ v\d cât dinstructura pove[tii este a lui Tom

McCarthy [i cât a scenaristului-regizor Omer Fast, care e un artistvizual (israelian stabilit la Berlin)aflat la primul lungmetraj.

Am aflat dintr-un interviu c\punctul de plecare a fost un fel dediagram\, de hart\ a romanului.La fel de interesant mi se pare c\romanul e scris doar la persoana`ntâi. Ceea ce spune regizorul c\ telove[te când cite[ti cartea – faptulc\ e[ti absorbit `n mintea acestui

om ciudat – e translat vizual ntr-opoveste care de la `nceput [i pân\la final se desf\[oar\ tot n minteaeroului. O lume interioar\ pe careel o construie[te, de fapt, pas cupas, din a]e [i resturi (remainder).Nu cred c\ am v\zut prea multefilme unde flashbackul [i déja-vu-uls\ fie folosite mai inteligent. }i -ne]i minte cum facem to]i cândtr\im un déja-vu? ~ncerc\m s\ ne`ncord\m/relax\m creierul ca s\

reintr\m `n starea respectiv\, caatunci când vrem s\ ne re`ntoar-cem `ntr-un vis, scufundându-netreptat, `n cercând s\ rechem\mstarea, s\ ne cupl\m pe frecven]aei. Asta `ncearc\ [i eroul s\ fac\,realmente punând `n scen\ ceeace par ni[te vise, ni[te fantasme.

E fascinant [i felul `n care Fasttrateaz\ caracterul subiectiv almemoriei, faptul c\ ne r\mân `nminte persoane [i gesturi nerele-vante pentru o scen\ anume [i ca-re doar nou\, printr-un proces desemnificare totu[i str\in, ne spu-ne ceva (legat de ceea ce repre-zent\m, cu trecutul [i construc]ianoastr\ interioar\) la momentulrespectiv.

Din punct de vedere dramatur-gic, memoria subiectiv\ aducesuspans [i `l trimite pe spectatorpe piste false, paralele cu cele con-spira]ioniste. Acest amestec depolicier [i thriller psihologic e bi-ne dozat.

Mai mult decât orice `ns\, credc\ filmul `]i taie r\suflarea princaracterul lui circular, ceea ce `lface s\ semene cu o demonstra]ieaproape matematic\, fascinant deriguroas\ la fiecare vizionare.Aceast\ rigoare `i las\ foarte mul -t\ libertate spectatorului, care sesimte aproape `mboldit s\ pun\um\rul la construirea unor lumiimaginare/reale.

Fragmentar/Remainder, de Omer Fast.Cu: Tom Sturridge, Cush Jumbo, Ed Speelers. Filmul a avut premiera `n sec]iunea Panorama a Festivaluluide la Berlin, 2015.

Film

Iulia BlagaVia]a `ntre resturi [i aluzii Remainder, care adap -teaz\ romanul omonim allui Tom McCarthy, apro -fundeaz\ jocul de cuvintedin titlu (paronimeleremainder = r\m\[i]\ [i reminder = aluzie,memento) printr-opoveste riguroas\, inteli -gent\ [i sobr\, despre untân\r care `ncearc\ s\-[irecupereze memoriainsinuându-se `n ea, pro -vocând-o, reconstru ind-oca un regizor.

548

Adev\rul pe care fra]ii Grimm ni l-au ascuns

200 de ani de la prima reprezenta}ie a unei piese ~n … · suplimentul de cultur| xii » nr. 548...

Documents