ANEXA 1 la HG 490/2002alcătuită din:

Sectiunea I (armonizarea Anexei VI la D67/548 - ATP 28 (D 2001/59))

CRITERII GENERALE DE CLASIFICARE ŞI ETICHETARE A SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR PERICULOASE

Sectiunea II (armonizarea Anexei IX la D67/548 - ATP 27 ( D 2000/32))

PARTEA A : Prevederi referitoare la sistemele de închidere de securitate pentru copii

PARTEA B : Prevederi referitoare la indicaţiile tactile de pericol

Sectiunea I(armonizarea Anexei VI la D 67/548 – ATP 28(D 2001/59) )

CRITERII GENERALE DE CLASIFICARE ŞI ETICHETARE A SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR PERICULOASE

CUPRINS

1. INTRODUCERE GENERALĂ2. CLASIFICARE PE BAZA PROPRIETĂŢILOR FIZICO-CHIMICE2.1 Introducere2.2 Criterii de clasificare, alegere a simbolurilor şi a indicaţiilor de pericol şi alegerea frazelor

de risc2.2.1 Substanţe şi preparate explozive2.2.2 Substanţe şi preparate oxidante2.2.3 Substanţe şi preparate extrem de inflamabile2.2.4 Substanţe şi preparate foarte inflamabile2.2.5. Substanţe şi preparate inflamabile2.2.6 Alte proprietăţi fizico-chimice3 CLASIFICARE PE BAZA PROPRIETĂŢILOR TOXICOLOGICE3.1 Introducere3.2. Criterii de clasificare, alegere a simbolurilor şi a indicaţiilor de pericol şi alegere a

frazelor de risc3.2.1. Substanţe şi preparate foarte toxice3.2.2. Substanţe şi preparate toxice3.2.3. Substanţe şi preparate nocive3.2.4. Comentarii referitoare la folosirea frazei de risc R483.2.5. Substanţe şi preparate corozive3.2.6. Substanţe şi preparate iritante3.2.7. Substanţe şi preparate sensibilizante3.2.8. Alte proprietăţi toxicologice4 CLASIFICARE PE BAZA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE4.1 Introducere4.2. Criterii de clasificare, alegere a indicaţiilor de pericol şi stabilire a frazelor de risc4.2.1 Substanţe cancerigene4.2.2. Substanţe mutagene4.2.3. Substanţe toxice pentru reproducere4.2.4. Procedura pentru clasificarea preparatelor în funcţie de efectele specifice asupra

sănătăţii5. CLASIFICARE PE BAZA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI 5.1. Introducere5.2. Criterii de clasificare, alegere a indicaţiilor de pericol şi stabilire a frazelor de risc5.2.1. Mediu acvatic

1

5.2.2. Mediu neacvatic6 ALEGEREA RECOMANDĂRILOR DE PRUDENŢĂ6.1. Introducere6.2. Recomandări de prudenţă pentru substanţe şi preparate7. ETICHETARE8. CAZURI SPECIALE: SUBSTANŢE8.1. Butelii mobile pentru gaze8.2. Recipiente pentru gaze destinate propanului, butanului sau gazelor petroliere lichefiate

(GPL)8.3. Metale sub formă masivă8.4. Substanţe clasificate cu fraza de risc R659. CAZURI SPECIALE : PREPARATE9.1. Preparate gazoase (amestecuri de gaze)9.2. Recipiente pentru gaze destinate preparatelor care conţin propan, butan sau gaze

petroliere lichefiate (GPL), odorizate9.3. Aliaje, preparate care conţin polimeri şi preparate care conţin elastomeri9.4. Preparate clasificate cu fraza de risc R659.5. Peroxizi organici9.6 Cerinţe suplimentare de etichetare pentru anumite preparate

1. INTRODUCERE GENERALĂ

1.1. Clasificarea are ca scop identificarea tuturor proprietăţilor fizico-chimice, toxicologice şi ecotoxicologice ale substanţelor şi preparatelor, care pot constitui un risc în timpul manipulării sau utilizării normale a acestora. După identificarea fiecărei proprietăţi periculoase, substanţa sau preparatul trebuie să fie etichetat într-o manieră care să indice pericolele, în scopul protejării utilizatorului, populaţiei sau mediului .

1.2. Această anexă prezintă principiile generale, pe baza cărora se realizează clasificarea şi etichetarea substanţelor şi preparatelor, prevăzute la (art. 8, 9 şi 10) din OUG 200/2000 şi art. 2din HG 490/2002 (art. 4 din D 67/548) si la art. 9 din HG 92/2003 (art.4 din D 1999/45) precum şi alte reglementări referitoare la preparatele periculoase şi se adresează tuturor factorilor interesaţi (fabricanţi, importatori, autorităţi naţionale).

1.3. Prevederile OUG 200/2000 HG 490/2002 şi HG 92/2003 (D 67/548 si D 1999/45) au scopul de a pune la dispoziţia populaţiei şi a personalului specializat, un îndrumar fundamental, conţinând informaţii esenţiale despre substanţele şi preparatele periculoase. Eticheta atrage atenţia persoanelor care manipulează sau utilizează aceste substanţe şi preparate, asupra pericolelor inerente ale unor astfel de materiale.De asemenea, eticheta poate avea ca obiect furnizarea unor informaţii complete asupra recomandărilor de prudenţă şi a modalităţilor de utilizare a produselor, disponibile sub diferite forme.

1.4. Eticheta ia în considerare toate pericolele ce pot apărea la manipularea şi utilizarea normală a substanţelor şi preparatelor periculoase, sub forma în care acestea sunt comercializate, indiferent de forma de utilizare finală, de exemplu în stare diluată. Pericolele cele mai severe sunt indicate prin simboluri, aceste pericole ca şi cele care decurg din alte proprietăţi periculoase, fiind indicate prin fraze standard de risc şi recomandări de prudenţă care dau indicaţii cu privire la precauţiile necesare.În cazul substanţelor, informaţiile sunt completate prin menţionarea denumirii substanţei conform unei nomenclaturi chimice recunoscute pe plan internaţional, de preferinţă denumirea utilizată în Inventarul European al Substanţelor Comercializate Existente, IESCE (EINECS) sau în Lista Europeană a Substanţelor Chimice Notificate, LESCN (ELINCS), precum şi prin menţionarea numărului CE şi a numelui, adresei complete, inclusiv a numărului de telefon al celui care răspunde de comercializarea substanţei.În cazul preparatelor, conform prevederilor de la art. 17 din OUG 200/2000 si art. 10 din HG 92/2003 (art. 10(2) din D 1999/45), informaţiile sunt completate prin indicarea următoarelor:

- denumirea comercială sau destinaţia preparatului;- denumirea chimică a substanţelor prezente în preparat;- numele, adresa completă şi numărul de telefon al persoanei responsabile de comercializarea

preparatului.2

1.5. Fabricanţii, distribuitorii şi importatorii de substanţe periculoase care nu figurează încă în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548), dar sunt cuprinse în IESCE(EINECS), sunt obligaţi să efectueze o investigaţie având ca scop cunoaşterea datelor relevante accesibile privind proprietăţile acestor substanţe. Pe baza acestor informaţii, ei trebuie să ambaleze şi să eticheteze provizoriu aceste substanţe în conformitate cu regulile stabilite în art.14, art. 15, art.16, art. 17, art.18 si art.19 din OUG 200/2000, art. 4, art. 5, art. 6 si art. 7 din HG 490/2002 (art. 22 si art. 23 din D 67/548), precum şi cu criteriile stabilite în prezenta Anexă.

1.6. Date necesare pentru clasificare şi etichetare

1.6.1. Datele necesare pentru clasificarea şi etichetarea substanţelor pot fi obţinute astfel:a) în ceea ce priveşte substanţele care necesită comunicarea informaţiilor specificate in Anexele 1, 3, 4,

si 5 la HG 1300/2002 (Anexa VII a D 67/548) cea mai mare parte din datele necesare pentru clasificare şi etichetare figurează în baza de date. Această clasificare şi etichetare se poate revizui, dacă este necesar, când sunt disponibile informaţii suplimentare (Anexa 2 la HG 1300/2002 respectiv Anexa VIII la D 67/548).

b) în ceea ce priveşte celelalte substanţe (de exemplu cele care sunt prevăzute la punctul 1.5) datele necesare pentru clasificare şi etichetare se pot obţine din surse diferite, cum sunt: - rezultatele unor teste anterioare; - informaţiile cerute de reglementările internaţionale de transport a substanţelor periculoase; - informaţiile extrase din lucrări de referinţă şi din literatură de specialitate, sau - informaţiile bazate pe experienţa practică.Se pot lua în considerare rezultatele corelaţiilor structura/activitat, validate şi avizate de experţi.

1.6.2. Pentru preparate, datele necesare pentru clasificare şi etichetare, ca regulă generală, se pot obţine:a) pentru datele fizico-chimice:- prin aplicarea metodelor prevăzute în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la

D 67/548). Acestea vor fi de asemenea utilizate pentru preparatele fitosanitare. Pentru preparatele gazoase, poate fi utilizată o metodă de calcul pentru proprietăţile de inflamabilitate şi proprietăţile oxidante (a se vedea punctele 9.1.1.1 şi 9.1.1.2). Pentru preparatele negazoase conţinând peroxizi organici, poate fi utilizată o metodă de calcul pentru proprietăţile oxidante (a se vedea pct. 2.2.2.1).

b) pentru datele referitoare la efectele asupra sănătăţii:- prin aplicarea metodelor prevăzute în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la

D 67/548), cu excepţia cazului în care, produselor fitosanitare nu le sunt aplicabile alte metode recunoscute internaţional. - şi/sau prin aplicarea unei metode convenţionale prevăzută la (art. 6 din D 67/548) si Anexa 1, Partea A, 1-6 si Partea B, 1-5 din HG 92/2003(Anexa II, Partea A.1-6 si B.1-5 a D 1999/45), sau - în cazul frazei de risc R65, prin aplicarea regulilor enunţate la punctul 3.2.3. - totodată, dacă este vorba de evaluarea proprietăţilor cancerigene sau mutagene sau de toxicitate

pentru reproducere, prin aplicarea uneia din metodele convenţionale prevăzute la art. 5 şi Anexa 1, părţile A.7-9 şi B.6 din HG 92/2003 (art. 6 si Anexa II, partile A.7-9 si B.6 din D 1999/45);c) pentru datele referitoare la proprietăţile ecotoxicologice:

i) în ceea ce priveşte evaluarea toxicităţii pentru mediul acvatic:- prin aplicarea metodelor specificate în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548), sub rezerva condiţiilor menţionate în Anexa 2, partea C la HG 490/2002 (Anexa III, partea C, la D 1999/45, mai puţin când, în cazul produselor fitosanitare, alte metode recunoscute pe plan internaţional nu sunt acceptabile în aplicarea dispoziţiilor Art. 6 la HG 92/2003( art. 7 (1)(b) din D 1999/45) sau- prin aplicarea metodei convenţionale la care se face referire la Art. 7 din Anexa 2, Partea A şi B din HG 92/2003(Art. 7 din Partea A şi B a D 1999/45)ii) în ceea ce priveşte evaluarea potenţialului de bio-acumulare (sau al bio-acumulării efective) prin determinarea logPow (sau a BCF), sau pentru evaluarea degradabilităţii, prin aplicarea uneia din metodele convenţionale prevăzute în Articolul 6 şi Anexa III, părţile A şi B, din HG 92/2003 (Art. 6 si Anexa III partile A si B din D 1999/45); iii) în ceea ce priveşte evaluarea pericolelor privind stratul de ozon, prin aplicarea uneia din metodele convenţionale prevăzute în Articolul 6 şi Anexa III, părţile A şi B, din HG 92/2003(Art. 7 si Anexa III partile A si B din D 1999/45).

Observaţie privind efectuarea testelor pe animale

Realizarea testelor pe animale pentru obţinerea datelor experimentale este impusă de cerinţele unor acte normative referitoare la protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale.Observaţie privind proprietăţile fizico-chimice

3

Pentru peroxizii organici şi preparatele de peroxizi organici datele pot fi obţinute prin metoda de calcul descrisă la capitolul 9.5. Pentru preparatele gazoase metoda de calcul poate fi folosită pentru proprietăţile de inflamabilitate şi cele oxidante(a se vedea cap. 9)

1.7. Aplicarea criteriilor ghidului

Clasificarea trebuie să ţină seama de proprietăţile fizico-chimice, toxicologice şi ecotoxicologice ale substanţelor şi preparatelor.

Clasificarea substanţelor şi preparatelor se efectuează conform punctului 1.6. pe baza criteriilor menţionate la punctele 2 până la 5 (substanţe) şi la punctele 2.3, 4.2.4. şi 5 ale prezentei anexe. Trebuie luate în considerare toate categoriile de riscuri. De exemplu, o clasificare în conformitate cu punctul 3.2.1. nu implică pierderea din vedere a punctelor 3.2.2. sau 3.2.4.

Alegerea simbolurilor şi a frazelor de risc se efectuează pe baza clasificării, astfel încât să garanteze că natura specifică a pericolelor potenţiale identificate în cadrul clasificării vor fi bine menţionate pe etichetă.

Exceptând criteriile indicate la punctele 2.2.3, 2.2.4 şi 2.2.5, substanţele şi preparatele care se găsesc sub formă de aerosoli sunt supuse dispoziţiilor unor acte normative separate (vezi HG 92/2003, art.4, alineatul 2, punctul c).

1.7.1. Definiţii

Prin “substanţe” se înţeleg elementele chimice şi compuşii acestora în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia.

O “substanţă” poate fi atât o substanţă foarte bine definită din punct de vedere chimic (de exemplu acetona) cât şi un amestec complex de compuşi cu compoziţie variabilă (de exemplu distilatele aromatice). Câteodată, pentru anumite substanţe complexe, sunt identificaţi componenţii individuali.

Prin “preparate” se înţeleg amestecurile sau soluţiile de două sau mai multe substanţe.

1.7.2. Aplicarea criteriilor ghidului pentru substanţe

Criteriile cuprinse în prezenta Anexă sunt direct aplicabile în cazul în care datele au fost obţinute prin metode de testare comparabile cu cele indicate în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548). În celelalte cazuri se evaluează datele disponibile prin care compararea metodelor de testare utilizate cu cele indicate în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548) şi cu regulile corespunzătoare de clasificare şi etichetare stabilite în prezenta Anexă.

În caz de dubiu asupra aplicării criteriilor, este necesar să se recurgă la avizul experţilor. În acest caz producătorul, distribuitorul sau importatorul trebuie să clasifice şi să eticheteze provizoriu substanţa în cauză bazându-se pe o evaluare a elementelor dovezii, de către o persoană competentă.

Fără să prejudicieze (Articolul 6 al D 67/548), în cazul în care a fost aplicată procedura citată anterior şi există temeri asupra eventualelor incoerenţe, se poate propune clasificarea provizorie în vederea introducerii sale în Anexa 2 din HG 490/2002(Anexa I la D 67/548). Propunerea trebuie însoţită de toate informaţiile ştiinţifice necesare.

O procedură similară poate fi aplicată în cazul în care informaţiile noi conduc la dubii asupra exactităţii unei înregistrări existente în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548).

1.7.2.1. Clasificarea substanţelor care conţin impurităţi, aditivi sau componenţi individuali

În cazul în care au fost identificate impurităţi, aditivi sau componenţi individuali ai substanţelor, trebuie să se ţină seama dacă concentraţia lor este egală sau superioară limitelor de concentraţie fixate la:

- 0,1 % pentru substanţele clasificate ca foarte toxice, toxice, cancerigene (categoria 1 sau 2), mutagene (categoria 1 sau 2), toxice pentru reproducere (categoria 1 sau 2) sau periculoase pentru mediu (cărora li se atribuie simbolul “N”, adică sunt periculoase pentru mediul acvatic, periculoase pentru stratul de ozon).

4

- 1,0 % pentru substanţele clasificate ca nocive, corozive, iritante, sensibilizante, cancerigene (categoria 3), mutagene (categoria 3), toxice pentru reproducere (categoria 3) sau periculoase pentru mediu (cărora nu li s-a atribuit simbolul “N”, adică sunt nocive pentru organismele acvatice, putând antrena efecte nefaste pe termen lung),

în afara cazului în care au fost stabilite valori inferioare în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548).

Cu excepţia substanţelor incluse în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548), clasificarea trebuie să fie efectuată în conformitate cu prevederile Art. 4, 5 şi 6 din HG 92/2003 (Art. 5, 6 si 7 la D 1999/45).

În cazul azbestului (650-013-00-6), această regulă generală nu se aplică atâta timp cât în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548) nu a fost fixată o limită de concentraţie. Substanţele care conţin azbest trebuie să fie clasificate şi etichetate în conformitate cu principiile prevăzute în HG 124/2002.

1.7.3. Aplicarea criteriilor ghidului pentru preparate

Criteriile cuprinse în prezenta Anexă sunt aplicabile direct în cazul în care datele au fost obţinute prin metode de testare comparabile cu cele stabilite în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548), cu excepţia criteriilor de la punctul 4, pentru care se aplică numai metoda convenţională. De asemenea, pentru criteriile de la punctul 5, cu excepţia toxicităţii acvatice, ce face subiectul Anexei 2, partea C, din HG 490/2002 (Anexa I, partea C, la D 67/548) se aplică o metodă convenţională. Pentru preparatele ce fac parte din categoria produselor fitosanitare, datele referitoare la clasificare şi etichetare pot fi de asemenea obţinute prin alte metode recunoscute pe plan internaţional (a se vedea prevederile speciale de la punctul 1.6 al prezentei Anexe). În celelalte cazuri se vor evalua datele disponibile prin compararea metodelor de testare folosite, cu cele stabilite în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548) şi cu regulile corespunzătoare de clasificare şi etichetare enunţate în prezenta anexă.

Dacă riscurile pentru sănătate şi mediu sunt evaluate cu o metodă convenţională indicată la art. 5 si 6 si in anexele 1 si 2 ale HG 92/2003 (art.6 şi 7 şi în anexele II şi III ale D 1999/45/CE). Limitele individuale de concentraţie sunt cele stabilite:

- fie în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548);

- fie în Anexa 1, partea B şi /sau în Anexa 2, partea B la HG 92/2003 (Anexa II, partea B şi/sau Anexa III, partea B a D 1999/45/C), în cazul în care substanţele nu figurează în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548) sau figurează dar fără limite de concentraţie.

În cazul preparatelor care conţin amestecuri de gaze, clasificarea pe baza efectelor asupra sănătăţii şi asupra mediului va fi stabilită prin metoda de calcul, pe baza limitelor individuale de concentraţie indicate în Anexa 2 din HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548)sau dacă aceste limite nu sunt indicate, pe baza criteriilor din anexele 1 si 2 ale HG 92/2003 (anexele II şi III ale D 1999/45/

1.7.3.1 Preparate sau substanţe descrise la punctul 1.7.2.1 utilizate drept componenţi ai unui alt preparat

Etichetarea acestor preparate trebuie să se facă în conformitate cu prevederile art.9, art. 10, art. 11 si art. 12 din HG 92/2003 (Art. 10 din D 1999/45). şi a principiilor indicate la art. 2 şi 3 din HG 92/2002 (art. 3 si 4 ale HG 92/2003).

Totuşi, în anumite cazuri, informaţiile care figurează pe eticheta preparatului sau a substanţei descrise la pct. 1.7.2.1, sunt insuficiente pentru a permite altor producători, care doresc să-l utilizeze drept component în propriile lor preparate, să efectueze în mod corect clasificarea şi etichetarea preparatelor lor.

În aceste cazuri, persoana responsabilă de comercializarea preparatului iniţial sau a substanţei iniţiale descrise la pct. 1.7.2.1, fie că este producător, importator sau distribuitor, trebuie să furnizeze, în urma unei cereri justificate, toate datele necesare privind substanţele periculoase prezente, pentru a permite o clasificare şi o etichetare corectă a noului preparat. De asemenea, aceste date sunt necesare pentru a permite persoanei responsabile de comercializarea noului preparat să se conformeze celorlate prevederi ale OUG 200/2000 si HG 92/2003 (D 1999/45).

5

2. CLASIFICARE PE BAZA PROPRIETĂŢILOR FIZICO-CHIMICE

2.1. Introducere

Metodele de testare a proprietăţilor explozive, a proprietăţilor oxidante şi a proprietăţilor de inflamabilitate, prevăzute în Anexa 3 la HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548), sunt utilizate pentru stabilirea semnificaţiilor specifice definiţiilor generale prevăzute în Art 7 din OUG 200/2000, punctele a) până la e) (Art. 2(2) punctele a)..e) din D 67/548). Criteriile decurg în mod direct din metodele de testare specificate în Anexa 3 din HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548), în măsura în care acestea sunt menţionate.

Dacă există o informaţie corespunzătoare care să indice faptul că în practică, proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor şi preparatelor (cu excepţia peroxizilor organici) diferă de cele care rezultă din aplicarea metodelor de testare prezentate în Anexa 3 din HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548), aceste substanţe şi preparate trebuie clasificate în funcţie de riscul pe care ele îl pot prezenta pentru persoanele care le manipulează sau pentru alte persoane.

2.2. Criterii de clasificare, stabilire a simbolurilor şi indicaţiilor de pericol şi stabilire a frazelor de risc

În cazul preparatelor, se vor lua în considerare criteriile specificate la articolul 4 din HG 92/2003 (Art. 5 la D 1999/45) .

2.2.1. Substanţe şi preparate explozive

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca explozive şi li se atribuie simbolul “E” şi indicaţia de pericol “exploziv” în funcţie de rezultatele testelor specificate în Anexa 3 la HG 490/2002(Anexa V la D 67/548) şi în măsura în care ele sunt explozive, în forma sub care sunt comercializate. Inscripţionarea unei fraze care să indice riscurile este obligatorie; se etichetează ţinând seama de cele ce urmează:

R2 Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere- Substanţe şi preparate cu excepţia celor indicate mai jos.

R3 Risc mare de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere- Substanţe şi preparate deosebit de sensibile aşa cum sunt sărurile acidului

picric, tetraazotatul de pentaeritritol (pentrită).

2.2.2. Substanţe şi preparate oxidante

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca oxidante şi li se atribuie simbolul “O” şi indicaţia de pericol “oxidant”, în funcţie de rezultatele testelor prevăzute în Anexa 3 din HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548). Inscripţionarea unei fraze care indică riscurile este obligatorie; Aceasta se etichetează pe baza rezultatelor testelor, ţinând seama de cele ce urmează:R7 Poate provoca un incendiu

- Peroxizi organici care au proprietăţi inflamabile, chiar dacă nu sunt în contact cu alte materiale combustibile.

R8 Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu

- Alte substanţe şi preparate oxidante, inclusiv peroxizi anorganici, care pot lua foc sau pot mări riscul de inflamabilitate , când sunt în contact cu materiale combustibile.

R9 Poate exploda în amestec cu materiale combustibile.

- Alte substanţe şi preparate, inclusiv peroxizi anorganici, care devin explozive când sunt amestecate cu materiale combustibile, de exemplu anumiţi cloraţi.

2.2.2.1. Observaţii referitoare la peroxizi

6

În ceea ce priveşte proprietăţile explozive, un peroxid organic sau un preparat de peroxid organic, sunt clasificate, în forma sub care sunt comercializate, în concordanţă cu criteriile enunţate la punctul 2.2.1, pe baza testelor realizate în conformitate cu metodele descrise în Anexa 3 din HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548).

În ceea ce priveşte proprietăţile oxidante, metodele existente în Anexa 3 din HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548) nu se pot aplica peroxizilor organici.

Pentru substanţe, peroxizii organici care nu sunt deja clasificaţi ca explozivi, se clasifică drept periculoase pe baza structurii lor (de exemplu: R – O – O - H, R1 – O – O - R2).

Preparatele care nu sunt clasificate deja ca explozive, se clasifică utilizând metoda de calcul bazată pe procentul de oxigen activ, descrisă la punctul 9.5.

Orice peroxid organic şi orice preparat cu peroxid organic care nu este deja clasificat ca exploziv, este clasificat ca oxidant dacă peroxidul sau preparatul este:

- mai mult de 5 % peroxizi organici, sau - mai mult de 0,5 % oxigen (disponibil) pornind de la peroxizi organici şi mai mult de 5 % peroxid de hidrogen.

2.2.3. Substanţe şi preparate extrem de inflamabile

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca extrem de inflamabile şi li se atribuie prin simbolul “F+” şi indicaţia de pericol “extrem de inflamabil” în funcţie de rezultatele testelor specificate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548).Fraza de risc este stabilită după următoarele criterii:

R12 Extrem de inflamabil

- Substanţe şi preparate lichide cu punct de inflamabilitate mai mic de 00C şi temperatura de fierbere (sau în cazul unui interval de distilare, temperatura iniţială de fierbere) mai mică sau egală cu 350C.

- Substanţe şi preparate gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi presiunea ambiantă.

2.2.4. Substanţe şi preparate foarte inflamabile

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca foarte inflamabile şi li se atribuie prin simbolul “F” şi prin indicaţia de pericol “foarte inflamabil” în funcţie de rezultatele testelor specificate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548). Frazele de risc sunt atribuite după următoarele criterii:

R11 Foarte inflamabil

- Substanţe şi preparate solide care se pot aprinde uşor după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume după îndepărtarea acestei surse.

- Substanţe şi preparate lichide cu punct de inflamabilitate mai mic de 210C, dar care nu sunt extrem de inflamabile.

R15 La contactul cu apa degajă gaze extrem de inflamabile

- Substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau aerul umed degajă gaze extrem de inflamabile în cantităţi periculoase, cu un debit de minimum 1 l/kg/h.

R17 Inflamabil în aer, spontan.- Substanţele şi preparatele care se pot încălzi şi în final se pot aprinde în contact cu aerul, la

temperatura ambiantă , fără aport de energie

2.2.5 Substanţe şi preparate inflamabile

7

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca inflamabile în funcţie de rezultatele testelor specificate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548). Fraza de risc este atribuită după următoarele criterii:

R10 Inflamabil

- Substanţe şi preparate lichide cu punct de inflamabilitate egal sau mai mare de 210C şi mai mic sau egal cu 550C.

Totuşi, în practică, s-a demonstrat că preparatele cu un punct de inflamabilitate egal sau mai mare de 210C şi mai mic sau egal cu 550C nu sunt clasificate ca inflamabile în cazul în care nu favorizează în nici un fel combustia şi numai dacă nu există nici un risc pentru persoanele care manipulează aceste preparate sau pentru alte persoane.

2.2.6. Alte proprietăţi fizico-chimice

Substanţelor şi preparatelor clasificate în conformitate cu punctele 2.2.1 până la 2.2.5 de mai înainte sau punctelor 3, 4 şi 5, li se atribuie fraze suplimentare care să indice riscurile ţinând seama de următoarele criterii (pe baza experienţei dobândite la elaborarea Anexei 2):

R1 Exploziv în stare uscată

Substanţe şi preparate explozive comercializate, în soluţie sau în stare umedă, de exemplu nitroceluloza conţinând mai mult de 12,6 % azot.

R4 Formează compuşi metalici explozivi foarte sensibili

Substanţe şi preparate susceptibile să formeze derivaţi metalici sensibili explozivi, de exemplu acidul picric, acidul stifnic.

R5 Pericol de explozie sub acţiunea căldurii

Substanţe şi preparate instabile la căldură, neclasificate ca explozive, de exemplu acidul percloric > 50 %.

R6 Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul.

Substanţe şi preparate instabile la temperatura ambiantă, ca de exemplu acetilena.

R7 Poate provoca un incendiu

Substanţe şi preparate reactive, ca de exemplu fluorul, hidrosulfitul de sodiu.

R14 Reacţionează violent la contactul cu apa

Substanţe şi preparate care reacţionează violent cu apa, de exemplu clorura de acetil, metalele alcaline, tetraclorura de titan.

R16 Poate exploda în amestec cu substanţe oxidante

Substanţe şi preparate care reacţionează exploziv în prezenţa agenţilor oxidanţi, de exemplu fosforul roşu.

R18 În timpul folosirii poate forma amestec vapori-aer inflamabil / exploziv

Preparatele neclasificate drept inflamabile ca atare, care conţin compuşi volatili, inflamabili în aer.

R19 Poate forma peroxizi explozivi

Substanţe şi preparate susceptibile de a forma peroxizi explozivi în timpul depozitării, de exemplu eterul etilic, 1,4-dioxanul.

R30 Poate deveni foarte inflamabil în timpul utilizării

Preparate neclasificate ca inflamabile ca atare, dar susceptibile să devină 8

inflamabile prin pierderea componenţilor volatili neinflamabili.

R44 Risc de explozie dacă este încălzit în spaţiu închis

Se aplică substanţelor şi preparatelor care nu sunt clasificate ca explozive ca atare, conform punctului 2.2.1, dar care pot prezenta în practică proprietăţi explozive dacă sunt încălzite într-un spaţiu închis. Astfel, anumite substanţe care se descompun exploziv dacă sunt încălzite într-un recipient din oţel nu prezintă această caracteristică dacă sunt încălzite în containere mai puţin rezistente.

Pentru alte fraze suplimentare de risc, a se vedea punctul 3.2.8.

3. CLASIFICARE PE BAZA PROPRIETĂŢILOR TOXICOLOGICE

3.1. Introducere

3.1.1. Clasificarea se referă atât la efectele acute cât şi la efectele pe termen lung ale substanţelor şi preparatelor, rezultate în urma unei singure expuneri sau a unor expuneri repetate sau prelungite.

Dacă prin studii epidemiologice, prin studii de caz fundamentate ştiinţific precum cele specificate în prezenţa anexă sau din experienţa practică, verificată statistic, ca de exemplu prin evaluarea de date emise de centre de informare privind cazurile de otrăvire şi boli profesionale, se poate demonstra că efectele toxicologice asupra omului diferă de cele rezultate prin aplicarea metodelor prevăzute la punctul 1.6. al prezentei anexe, substanţa sau preparatul este atunci clasificat în funcţie de efectele sale asupra omului. Totuşi, nu se recomandă utilizarea testelor efectuate pe om trebuie evitate şi nu pot fi utilizate pentru a anula rezultatele pozitive obţinute prin teste efectuate pe animale.

Ordonanţa 37/2002 (Directiva 86/609/CE) reglementează protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale şi în alte scopuri ştiinţifice. Pentru mai multe categorii de toxicitate, există metode de testare in vitro, validate, prezentate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548), care trebuie utilizate.

3.1.2. Clasificarea substanţelor trebuie efectuată pe baza datelor experimentale disponibile, conform criteriilor următoare care ţin seama de importanţa acestor efecte:

a) pentru toxicitate acută (efecte letale sau ireversibile după o singură expunere) trebuie utilizate criteriile de la punctele 3.2.1 până la 3.2.3;

b) pentru toxicitate subacută, subcronică sau cronică, trebuie utilizate criteriile de la punctele 3.2.2 până la 3.2.4.

c) pentru efectele corozive şi iritante, trebuie utilizate criteriile de la punctele 3.2.5 şi 3.2.6.

d) pentru efectele sensibilizante, trebuie utilizate criteriile de la punctul 3.2.7.

e) pentru efectele specifice asupra sănătăţii (efecte cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere) trebuie utilizate criteriile de la punctul 4.

3.1.3. Pentru preparate, clasificarea pe baza pericolului pentru sănătate se efectuează:

a) în absenţa datelor experimentale, pe baza unei metode convenţionale prevăzute la art. 5 si în Anexa 1, ale HG 92/2003(Art. 6 si Anexa II la D 1999/45). În acest caz, clasificarea se bazează pe limitele individuale de concentraţie specificate:

- fie în anexa 2 la HG 490/2002(Anexa I la D 67/548),

- fie în anexa 1, partea B, la HG 92/2003(anexa II, partea B, a Directivei 1999/45/CE), în cazul în care substanţele nu figurează în Anexa 2 la HG 490/2002(Anexa I la D 67/548) sau figurează fără limite de concentraţie.

b) sau, în cazul în care sunt disponibile date experimentale, conform criteriilor de la punctul 3.2.1, cu excepţia proprietăţilor cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere, descrise la punctul 3.1.2(e), care trebuie evaluate printr-o metodă convenţională prezentată în art. 5 şi în Anexa 1, A.7-9 şi B.6 ale HG 92/2003 (Art. 6, si Anexa II partea A.7-9 si B.6 ale D 1999/45).

Observaţie: fără a se aduce prejudicii prevederilor reglementărilor referitoare la produse fitosanitare(Directivei 91/414/CEE) şi numai în cazul în care persoana responsabilă de comercializarea preparatlui poate demonstra

9

în mod ştiinţific că proprietăţile toxicologice ale acestuia nu pot fi determinate corect aplicând metoda indicată la punctul 3.1.3.a) sau bazându-se pe rezultatele disponibile ale testelor efectuate pe animale prin metodele indicate la punctul 3.1.3 b) ce pot fi utilizate, cu condiţia ca aceasta să fie justificată sau autorizată în mod special pe baza prevederilor Ordonanţei 37/2002(art. 12 al Directivei 86/609/CEE).Oricare ar fi metoda folosită pentru a evalua pericolul prezentat de un preparat, trebuie să se ţină seama de toate efectele periculoase pentru sănătate, aşa cum sunt definite în Anexa 1, partea B a HG 92/2003(Anexa II, partea B a D 1999/45).

3.1.4. În cazul în care clasificarea trebuie stabilită pe baza rezultatelor experimentale obţinute din testele pe animale, acestea trebuie validate pentru om, în măsura în care aceste teste demonstrează corespunzător existenţa riscurilor pentru om.

3.1.5. Toxicitatea acută orală a substanţei sau a preparatului comercializat poate să fie stabilită fie printr-o metodă de estimare a valorii DL50, fie prin determinarea dozei discriminative (metoda dozei fixate), fie determinând domeniul de expunere susceptibil a cauza mortalitatea (metoda clasei de toxicitate acută).

3.1.5.1. Doza discriminativă este doza care cauzează o toxicitate evidentă dar nu mortalitate şi trebuie să fie una din cele patru doze precizate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548) (5, 50, 500 sau 2000 mg pe kg corp).Conceptul de “toxicitate evidentă”se foloseşte pentru a desemna efectele toxice, după expunere la substanţa testată, care sunt atât de severe încât expunerea la doza imediat superioară cauzează probabil moartea.

Rezultatele testului la o doză dată , conform metodei dozei fixate, pot fi:

- supravieţuire în proporţie mai mică de 100 %;

- supravieţuire în proporţie de 100 %, dar toxicitate evidentă;

- supravieţuire în proporţie de 100 %, dar fără toxicitate evidentă.

Criteriile de la punctele 3.2.1, 3.2.2 şi 3.2.3 indică numai rezultatul final al testului. Se poate utiliza doza de 2000 mg/kg, în principal pentru obţinerea informaţiilor asupra efectelor toxice ale substanţelor care prezintă toxicitate acută şi care nu sunt clasificate pe baza toxicităţii acute.Metoda dozei fixate necesită, în anumite cazuri, efectuarea de teste la doze mai mari sau mai mici, dacă nu a fost deja realizată testarea la o doză relevantă. Se recomandă raportarea la tabelul de evaluare a metodei de testare B.1 bis din Anexa 3 la HG 490/2002.

3.1.5.2. Gama valorilor de expunere susceptibile să cauzeze mortalitatea este dedusă din absenţa sau prezenţa mortalităţii observate în legătură cu substanţa, conform metodei clasei de toxicitate acută. Pentru primul test, se utilizează o doză dintre cele trei doze de plecare stabilite (25, 200 sau 2000 mg per kg de greutate corporală).Metoda clasei de toxicitate acută necesită în anumite cazuri efectuarea testului la doze superioare sau inferioare, dacă nu a fost deja realizată la o doză adecvată. Se recomandă raportarea la tabelul de evaluare al metodei de testare B.1 bis din Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548).

3.2. Criterii de clasificare, stabilire a simbolurilor şi a indicaţiilor de pericol şi stabilire a frazelor de risc

3.2.1. Substanţe şi preparate foarte toxice

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca foarte toxice şi li se atribuie simbolul “T+” şi indicaţia de pericol “foarte toxic” conform criteriilor specificate mai jos.

Frazele de risc sunt atribuite în conformitate cu criteriile următoare:

R28 Foarte toxic în caz de înghiţire

Toxicitate acută:

- DL50 pe cale orală, la şobolani: ≤ 25 mg/kg;- supravieţuire în proporţie mai mică de 100 %, la 5 mg/kg, pe cale orală, pe şobolani (metoda dozei fixate), sau- mortalitate ridicată la doze ≤ 25 mg/kg, pe cale orală, la şobolani, prin metoda clasei de toxicitate acută (pentru interpretarea rezultatelor a se vedea tabelele de evaluare din anexa 2 a metodei de testare B.1 tris din Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548)

10

R27 Foarte toxic în contact cu pielea.

Toxicitate acută:

- DL50 pe cale cutanată, la şobolan sau iepure: ≤ 50 mg/kg.

R26 Foarte toxic prin inhalare

Toxicitate acută:

- CL50 prin inhalare, la şobolani, pentru aerosoli sau particule: ≤ 25 mg/l/4 ore;

- CL50 prin inhalare, la şobolani, pentru gaze sau vapori: ≤ 0,5 mg/l/4 ore.

R39 Pericol de efecte ireversibile foarte grave.

- Dovezi evidente că efecte dăunătoare ireversibile, altele decât cele menţionate la punctul 4, pot fi provocate printr-o singură expunere pe cale specifică, în domeniul de valori menţionate mai sus.

Pentru indicarea căii de administrare/expunere, se vor utiliza una din frazele combinate următoare: R39/26, R39/27, R39/28, R39/26/27, R39/26/28, R39/27/28, R39/26/27/28.

3.2.2. Substanţe şi preparate toxice

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca toxice şi li se atribuie simbolul “T” şi indicaţia de pericol “toxic” conform criteriilor specificate mai jos. Frazele de risc sunt atribuite conform următoarelor criterii.

R25 Toxic în caz de înghiţire

Toxicitate acută:

- DL50 pe cale orală, la şobolani 25 < DL50 ≤ 200 mg/kg;

- doză discriminativă, pe cale orală, la şobolani, 5 mg/kg: supravieţuire în proporţie de 100 %, dar toxicitate evidentă, sau- mortalitate ridicată de la 25 mg/kg până la 200 mg/kg, pe cale orală, la şobolani, prin metoda clasei de toxicitate acută (pentru interpretarea rezultatelor testelor, a se vedea tabelele de evaluare de la anexa 2 a metodei de testare B.1 tris din Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548).

R24 Toxic în contact cu pielea

Toxicitate acută:

- DL50 pe cale cutanată, la şobolani sau iepuri: 50 < DL50 ≤ 400 mg/kg;

R23 Toxic prin inhalare

Toxicitate acută:

- CL50 prin inhalare, la şobolani, pentru aerosoli sau particule: 0,25 < CL50 ≤ 1 mg/l/4 ore,

- CL50 prin inhalare, la şobolani, pentru gaze şi vapori: 0,5 < CL50 ≤ 2 mg/l/4 ore,

R39 Pericol de efecte ireversibile foarte grave

- Dovezi evidente de efecte dăunătoare ireversibile, altele decât cele citate la punctul 4, pot fi provocate printr-o singură expunere pe cale specifică, în general, în domeniul de valori menţionat mai sus.

Pentru indicarea căii de administrare/expunere, se vor utiliza una din frazele combinate următoare: R39/23, R39/24, R39/25, R39/23/24, R39/23/25, R39/24/25, R39/23/24/25.

R48 Pericol de efecte grave asupra sănătăţii în caz de expunere prelungită11

- Leziuni grave (tulburări funcţionale sau modificări morfologice având importanţă toxicologică) se pot produce în urma expunerii repetate sau prelungite, pe cale specifică.Substanţele şi preparatele sunt clasificate cel puţin ca toxice în cazul în care efectele lor sunt observate la doze sensibil inferioare (adică de 10 ori mai mici) celor fixate pentru fraza de risc R48, la punctul 3.2.3.

Pentru indicarea căii de administrare/expunere, se va utiliza una din frazele combinate următoare: R48/23, R48/24, R48/25, R48/23/24, R48/23/25, R48/24/25, R48/23/24/25.

3.2.3. Substanţe şi preparate nocive

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca nocive şi li se atribuie simbolul “Xn” şi indicaţia de pericol “nociv”, în conformitate cu criteriile enunţate mai jos. Frazele de risc sunt stabilite în conformitate cu următoarele criterii:

R22 Nociv în caz de înghiţire

Toxicitate acută:- DL50 pe cale orală, la şobolani, 200 < DL50 ≤ 2000 mg/kg;

- doză discriminativă, pe cale orală, pe şobolani, 50 mg/kg: supravieţuire în proporţie de 100 %, dar toxicitate evidentă, sau

- supravieţuire în proporţie de mai mică de 100 %, la 500 mg/kg, pe cale orală, pe şobolani (metoda dozei fixate). Se recomandă raportarea la tabelul de evaluări al metodei de testare B.1.bis a Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548), sau

- mortalitate ridicată plecând de la doze de 200 mg/kg până la doze de 2000 mg/kg pe cale orală, la şobolani, prin metoda clasei de toxicitate acută (pentru interpretarea rezultatelor testelor, a se vedea tabelul de evaluare din anexa 2 a metodei de testare B1 tris din Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548).

-R21 Nociv în contact cu pielea

Toxicitate acută:

- DL50 pe cale cutanată, pe şobolani sau iepuri: 400 < DL50 ≤ 2000 mg/kg;

R20 Nociv prin inhalare

Toxicitate acută:

- CL50 prin inhalare, la şobolani, pentru aerosoli sau particule: 1 < CL50 ≤ 5 mg/l/4 ore,

- CL50 prin inhalare, la şobolan, pentru gaze şi vapori: 2 < CL50 ≤ 20 mg/l/4 ore,

R65 Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire

Substanţele şi preparatele lichide, care prezintă pericol pentru om, în caz de inspirare, din cauza viscozităţii lor scăzute:

a) pentru substanţele şi preparatele care conţin hidrocarburi alifatice, aliciclice şi aromatice, într-o concentraţie totală mai mare sau egală cu 10 % şi care au:- fie un timp de curgere mai mic de 30 secunde, într-o cupă tip ISO de 3 mm, conform standardului SR EN ISO 2431, “Vopsele şi lacuri – Determinarea timpului de curgere prin metoda cupelor de curgere”.- fie o vâscozitate cinematică mai mare de 7x10-6 m2/s la 40 0C, măsurată cu un vâscozimetru capilar de sticlă, calibrat, conform standardului ISO 3104 (ISO 3104 ediţia 1994 “Produse petroliere – Lichide opace şi transparente – Determinarea viscozităţii cinematice şi calculul viscozităţii dinamice”), sau standardul ISO 3105 (ISO 3105 ediţia 1994, “Viscozimetre capilare, de sticlă, pentru determinarea viscozităţii cinematice – Specificaţii şi instrucţiuni de utilizare”).- fie o vâscozitate cinematică mai mică de 7x10-6 m2/s la 40 0C, dedusă din măsurarea cu vâscozimetrul rotativ, conform standardului SR EN ISO 3219, “Materiale plastice – Polimeri/răşini în stare lichidă, în

12

emulsie sau în dispersie – Determinarea viscozităţii cu ajutorul unui viscozimetru rotativ, cu gradient de viteză de curgere definit” .Se menţionează că substanţele şi preparatele care corespund acestor criterii nu necesită a fi clasificate dacă tensiunea lor superficială medie este mai mare de 33 mN/m la 250C, măsurată cu ajutorul tensiometrului Nouy, sau după metodele de testare indicate în Anexa 3 din HG 490/2002 (Anexa V la D 67/548), partea A.5.b) pentru substanţele şi preparatele care sunt evaluate pe baza experienţei practice asupra oamenilor.

R68 Risc potenţial de efecte ireversibile

- Dovezi evidente că afecţiuni ireversibile, altele decât cele enunţate la punctul 4, pot fi provocate printr-o singură expunere pe cale specifică, în general, în intervalul de valori menţionat mai înainte.

Pentru indicarea căii de administrare/expunere, se utilizează una dintre următoarele fraze combinate: R68/20, R68/21, R68/22, R68/20/21, R68/20/22, R68/21/22, R68/20/21/22.

R48 Pericol de efecte grave asupra sănătăţii în caz de expunere prelungită

- Leziuni grave (tulburări funcţionale sau modificări morfologice, caracteristice, având importanţă toxicologică) se pot produce în urma expunerii repetate sau prelungite pe cale specifică.

Substanţele şi preparatele sunt clasificate cel puţin ca nocive în cazul în care efectele lor sunt observate la doze de ordinul:

- pe cale orală, pe şobolani: ≤ 50 mg/kg corp/zi, - pe cale cutanată, pe şobolani sau iepuri: ≤ 100 mg/kg corp/zi, - prin inhalare, pe şobolani: ≤ 0,25 mg/l, 6 ore/zi

Aceste valori orientative, se pot aplica direct în cazul în care au fost constatate leziuni grave în decursul unui studiu de toxicitate subcronică (90 zile). Pentru interpretarea rezultatelor obţinute printr-un studiu de toxicitate subacută (28 zile), aceste cifre trebuie să fie mărite de aproximativ de trei ori. Dacă este disponibil un studiu de toxicitate cronică (2 ani), acesta trebuie examinat de la caz la caz. Dacă se dispune de rezultatele studiilor de durate diferite, vor fi utilizate, în mod normal, rezultatele din studiul cu durata cea mai mare.

Pentru indicarea căii de administrare/expunere se utilizează una din următoarele fraze combinate: R48/20, R48/21, R48/22, R48/20/21, R48/20/22, R48/21/22, R48/20/21/22.

3.2.3.1. Observaţii referitoare la substanţele volatile

Pentru anumite substanţe care au o concentraţie de vapori saturaţi ridicată, pot exista dovezi care să indice efecte asupra sănătăţii. Astfel de substanţe nu pot fi clasificate după criteriile referitoare la efectele asupra sănătăţii enunţate în prezentul ghid (punctul 3.2.3.) sau nu pot fi acoperite de prevederile de la punctul 3.2.8. Totuşi, dacă există dovezi că astfel de substanţe pot prezenta în condiţii de manipulare şi utilizare normale, clasificarea din Anexa 2 la HG 490/2002(Anexa I la D 67/548) poate să se dovedească a fi necesară, de la caz la caz.

3.2.4. Observaţii referitoare la utilizarea frazei de risc R48

Utilizarea acestei fraze de risc se referă la domeniul specific de efecte biologice, în termenii descrişi mai jos. Pentru aplicarea acestei fraze de risc, trebuie să se ia în considerare leziunile grave pentru sănătate, inclusiv moartea, tulburările funcţionale evidente sau modificările morfologice semnificative din punct de vedere toxicologic. Acest lucru este deosebit de important dacă aceste modificări sunt ireversibile. Se pot lua în considerare modificările grave specifice asupra unui singur organ sau sistem biologic precum şi modificările generalizate care prezintă un caracter mai puţin grav pentru mai multe organe sau modificările grave ale stării generale de sănătate.

Pentru evaluarea dovezilor care indică aceste tipuri de efecte, se poate face referire la liniile directoare de mai jos:

1. Dovezi care indică faptul că fraza R48 trebuie aplicată:

a) moarte provocată de substanţă;

13

b) i) modificări funcţionale majore ale sistemului nervos central sau periferic, inclusiv văzul, auzul şi mirosul, determinate de observaţii clinice sau de alte metode adecvate (de ex. electrofiziologice);

ii) modificări funcţionale majore ale unui alt organ (de ex. plămânii);

c) orice modificări importante ale parametrilor din biochimia clinică, hematologie sau analiza urinei care relevă disfuncţiunea gravă a unui organ. Tulburările hematologice sunt considerate ca deosebit de importante dacă se constată că se datorează diminuării producerii de globule de către măduva osoasă;

d) afecţiuni grave ale unui organ, observate la microscop după autopsie:

i) necroze extinse sau grave, fibroze sau formarea de granuloame în organele vitale având o capacitate regeneratoare (de ex. ficatul);

ii) modificări morfologice grave care sunt potenţial reversibile dar care indică în mod evident o difuncţie organică pronunţată (de ex. infiltrarea gravă cu grăsime a ficatului , necroza tubulară acută gravă a rinichilor, gastrită ulceroasă), sau

iii) evidenţierea unei mortalităţi celulare importante în organele vitale incapabile de a se regenera (de ex. fibroza miocardului sau degenerescenţa retrogradă a unui nerv) sau în populaţiile de celule suşe (de ex. aplazia sau hipoplazia măduvei osoase).

Dovezile menţionate mai sus vor fi, în cea mai mare parte, obţinute din experienţe pe animale. În cazul în care se iau în considerare datele obţinute din experienţa practică, trebuie să se acorde o atenţie deosebită nivelelor de expunere.

2. Dovezi care indică faptul că fraza de risc R48 nu trebuie aplicată:

Utilizarea acestei fraze de risc este limitată la “leziuni grave pentru sănătate în cazul expunerii prelungite”. Numărul de efecte provocate de substanţe, care ar putea fi observate atât la om cât şi la animal, dar fără să justifice utilizarea frazei R48. Aceste efecte au importanţă atunci când se încearcă stabilirea unei doze fără efect pentru o substanţă chimică. Exemplele de modificări bine stabilite, care nu justifică în mod normal o clasificare cu fraza R48, fără a se lua în considerare semnificaţia lor, cuprind:

a) observaţii clinice sau modificări de creştere a greutăţii corporale, consumarea hranei sau apei care pot avea o anumită importanţă toxicologică dar care nu indică prin ele însele “leziuni grave”.

b) modificări uşoare ale parametrilor din biochimia clinică, hematologie sau ai analizei urinei care au o importanţă toxicologică, îndoielnică sau minimă.

c) Modificări ale greutăţii organelor fără dovezi de disfuncţie organică.

d) reacţii de adaptare (de exemplu migrare de macrofagi în plămâni, hipertrofia ficatului şi inducţie enzimatică, reacţiile hiperplazice la substanţele iritante): Efecte locale asupra pielii produse prin aplicarea cutanată repetată a unei substanţe, care sunt în mod normal mai bine caracterizate prin fraza de risc R38: “iritant pentru piele”, sau

e) acolo unde a fost demonstrat un mecanism de toxicitate specific speciei animale (de exemplu pe cale metabolică specifică).

3.2.5. Substanţe şi preparate corozive

Substanţa sau preparatul este clasificat drept coroziv şi i se atribuie simbolul “C” şi indicaţia de pericol “coroziv”, în conformitate cu următoarele criterii:

- o substanţă sau un preparat este considerat coroziv dacă, atunci când este aplicat pe pielea sănătoasă şi intactă a unui animal, ea produce distrugerea ţesutului în toată profunzimea pielii, la cel puţin un animal, în timpul testelor de iritare cutanată prezentate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548) sau în timpul desfăşurării unei metode de testare echivalente,

- clasificarea se poate baza pe rezultatele testelor in vitro validate, cum sunt cele specificate în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548) (B.40, Coroziune cutanată: teste de rezistenţă electrică transcutanată pe piele de şobolan şi teste pe un model de piele umană),

14

- o substanţă sau un preparat trebuie de asemenea considerat coroziv, dacă rezultatul testului poate fi prevăzut, de exemplu în cazul reacţiilor puternic acide sau alcaline, indicate printr-un pH mai mic sau egal cu 2 sau mai mare sau egal cu 11,5. Totuşi, în cazul în care clasificarea se bazează pe o valoare extremă a pH-ului, este de asemenea posibil să se ţină seama de rezerva acidă/ alcalină1). Dacă rezerva acidă/ alcalină indică faptul că substanţa sau preparatul poate să nu fie coroziv, se pot continua testele pentru a confirma ipoteza, de preferinţă procedând la un test in vitro validat. Considerarea rezervei acide/ alcaline nu este suficientă ca atare, pentru a justifica decizia de a nu clasifica o substanţă sau un preparat ca fiind “coroziv”.

Frazele care indică riscurile sunt aplicate conform următoarelor criterii:

R35 Provoacă arsuri grave

- Dacă în timpul unei aplicări pe pielea sănătoasă şi intactă a unui animal, apare distrugerea ţesuturilor în profunzimea pielii după un timp de expunere ce nu depăşeşte trei minute sau dacă un astfel de rezultat este previzibil.

R34 Provoacă arsuri

- Dacă, în timpul unei aplicări pe pielea sănătoasă şi intactă a unui animal, apar distrugeri ale ţesuturilor, în profunzimea pielii după un timp de expunere care nu depăşeşte patru ore sau dacă un astfel de rezultat este previzibil.

- Hidroperoxizii organici cu excepţia cazului în care există dovezi contrare.

Observaţii:

În cazul în care clasificarea este bazată pe rezultatele unui test in vitro validat, se poate utiliza fraza de risc R35 sau R34, în funcţie de capacitatea testului de a distinge efectele corespunzătoare.

În cazul în care clasificarea se bazează numai pe considerarea unei valori extreme de pH, se utilizează fraza R35.

3.2.6. Substanţe şi preparate iritanteSubstanţele şi preparatele necorozive sunt clasificate ca iritante şi li se atribuie simbolul “Xi” şi indicaţia de pericol “iritant” în conformitate cu criteriile menţionate mai jos.______1) J.R. Young, M.J. How, A.P.Walker and W.H.H. Worth (1988), Clasificarea preparatelor conţinând substanţe alcaline sau acide ca iritante sau corozive ale pielii; fără a fi testate pe animale, Toxic In Vitro 2(1) pp.19-263.2.6.1. Inflamarea pielii

Fraza de risc următoare este atribuită în conformitate cu criteriile date.

R38 Iritant pentru piele -Substanţe şi preparate care provoacă o inflamare importantă a pielii, care persistă pentru cel puţin 24 ore, după o perioadă de expunere care nu depăşeşte patru ore, determinată la iepuri în conformitate cu metoda de testare a iritării cutanate descrisă în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548).

Inflamarea pielii este importantă dacă:a) valoarea medie a punctajului, per ansamblu de animale testate, fie pentru formarea eritemului şi a

escarei, fie pentru formarea edemului este egală sau mai mare decât 2, saub) dacă testul prezentat în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548) a fost realizat pe trei

animale, constatându-se formarea eritemului şi a escarei sau formarea edemului echivalent unei valoari medii egale sau mai mare decât 2 pentru fiecare animal, la cel puţin două animale.

În cele două cazuri, pentru calcularea valorilor medii respective s-a convenit să se utilizeze toate punctajele obţinute la fiecare citire a unui efect (24, 48 şi 72 ore).

Inflamarea pielii este de asemenea importantă dacă persistă la cel puţin două animale la sfârşitul perioadei de observaţie. Se recomandă să se ţină seama de efectele particulare, de exemplu, hiperplazie, descuamare, decolorare, fisuri, escare şi alopecie.

15

De asemenea, se pot obţine date utile şi plecând de la studiile de expunere neacute pe animale [a se vedea comentariile privind fraza de risc R48, punctul 2 d)]. Efectele sunt considerate ca fiind importante dacă efectele sunt comparabile cu cele descrise mai sus. - Substanţele şi preparatele care provoacă o inflamare importantă a pielii, în timpul unui contact instantaneu, prelungit sau repetat, pe baza observaţiilor practice la om.

- Peroxizii organici, cu excepţia cazului în care există dovezi contrare.

Parestezia: Parestezia provocată la om, prin contact cutanat cu pesticide piretrinoide nu este considerat ca un efect iritant care să justifice clasificarea ca Xi; R38. Totuşi s-a convenit să se atribuie recomandarea de prudenţă S24 substanţelor care sunt susceptibile să provoace acest efect.

3.2.6.2 Leziuni oculare

Frazele de risc următoare sunt de asemenea atribuite în conformitate cu criteriile date:

R36 Iritant pentru ochi

- Substanţe şi preparate care, în cazul aplicării pe ochii unui animal, provoacă leziuni oculare importante, care apar în decurs de 72 de ore de la expunere şi persistă cel puţin 24 de ore.

Leziunile oculare sunt considerate ca fiind importante dacă media punctajelor testului de irirtare prezentat în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548), are una din valorile următoare:

- opacitatea corneei egală sau mai mare decât 2 dar mai mică decât 3.- leziunea irisului egală sau mai mare decât 1 şi mai mică sau egală cu 1,5;- înroşirea conjunctivei egală sau mai mare decât 2,5;- edem ale conjunctivei (chémosis) egal sau mare decât 2.

Sau, dacă testul prezentat în Anexa 3 a fost efectuat pe trei animale, dacă leziunile pe cel puţin două animale sunt echivalente cu oricare din valorile menţionate mai sus, cu excepţia celei pentru leziunea irisului care trebuie să fie egală sau mai mare decât 1 dar mai mică decât 2 şi pentru înroşirea conjunctivei pentru care valoarea trebuie să fie egală, sau mai mare decât 2,5.

În ambele cazuri, pentru a calcula valorile medii respective, s-a convenit să se utilizeze toate punctajele obţinute la fiecare citire a unui rezultat (24, 48 şi 72 ore).

- Substanţe şi preparate periculoase care provoacă leziuni oculare importante, pe baza observaţiilor practice asupra oamenilor.

- Peroxizi organici, cu excepţia cazului în care există dovezi contrare.

R41 Risc de leziuni oculare grave

- Substanţe şi preparate care, în cazul aplicării pe ochiul unui animal, provoacă leziuni oculare grave care survin în decurs de 72 de ore şi persistă cel puţin 24 de ore.

Leziunile oculare trebuie considerate ca fiind grave, dacă media punctajului testului de iritare a ochilor prezentat în Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548), are una din valorile următoare :

- opacitatea corneeană egală sau mai mare decât 3;

- leziuni ale irisului mai mari decât 1,5.

Acelaşi lucru este valabil, dacă testul a fost efectuat pe trei animale, atunci când aceste leziuni, apărute la cel puţin două animale, sunt echivalente cu una din valorile menţionate mai jos:

- opacitatea corneeană egală sau mai mare de 3;

- leziunea irisului egală cu 2,

În ambele cazuri, pentru a calcula valorile medii respective s-a convenit să se utilizeze toate punctajele obţinute la fiecare citire a unui rezultat (24,48 şi 72 ore).

16

Leziunile oculare sunt de asemenea grave dacă persistă până la sfârşitul perioadei de observare.

Leziunile oculare sunt de asemenea grave dacă substanţa sau preparatul provoacă o colorare ireversibilă a ochilor.

- Substanţe şi preparate care provoacă leziuni oculare grave, pe baza observaţiilor practice la oameni.

Observaţie:

În cazul în care substanţa sau preparatul este clasificat drept coroziv şi frazele de risc atribuite R34 sau R35, riscul leziunilor oculare grave este considerat ca fiind implicit şi fraza de risc R41 nu se menţionează pe etichetă.

3.2.6.3. Iritarea sistemului respirator

Fraza de risc următoare este atribuită în conformitate cu criteriile date mai jos:

R37 Iritant pentu sistemul respirator Substanţele şi preparatele care provoacă o iritare gravă a aparatului respirator, pe baza:

- observaţiilor asupra oamenilor;

- rezultatelor pozitive obţinute în cursul testelor corespunzătoare pe animale.

Observaţii asupra utilizării frazei de risc R37:

La interpretarea observaţiilor asupra oamenilor, trebuie făcută cu atenţie distincţie între efectele care conduc la o clasificare cu fraza de risc R48 (a se vedea punctul 3.2.4.) şi efectele care conduc la o clasificare cu fraza de risc R37. Condiţiile care conduc în mod normal la clasificarea cu fraza de risc R37 sunt reversibile şi în general limitate la căile respiratorii superioare.Rezultatele pozitive obţinute în cursul testelor adecvate pe animale pot include datele obţinute dintr-un test de toxicitate generală, în special datele histopatologice privind aparatul respirator. Se pot utiliza şi datele obţinute plecând de la măsurarea bradipneei experimentale, pentru evaluarea iritării căilor respiratorii .

3.2.7 Substanţe şi preparate sensibilizante

3.2.7.1. Sensibilizare prin inhalare

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca sensibilizante şi caracterizate prin simbolul “Xn”, indicaţia de pericol “nociv” şi fraza de risc R42, în conformitate cu criteriile menţionate în continuare.

R42 Poate cauza o sensibilizare prin inhalare

- dacă s-a stabilit că substanţa sau preparatul respectiv poate provoca o hipersensibilitate respiratorie specifică la oameni,

- dacă testele adecvate pe animale au dat rezultate pozitive,

- dacă substanţa este un izocianat, cu excepţia cazului în care există dovezi că izocianatul respectiv nu provoacă hipersensibilitate respiratorie.

Observaţii privind utilizarea frazei de risc R42:

Dovezi ale efectelor asupra oamenilor

Dovezile care atestă că substanţa sau preparatul poate provoca o hipersensibilitate respiratorie specifică, în principiu, se bazează pe experienţa asupra oamenilor. În acest cadru, astmul este considerat ca expresie de hipersensibilitate, dar alte reacţii de hipersensibilitate precum rinitele şi alveolitele sunt de asemenea luate în considerare. Manifestările observate vor trebui să aibă caracterul clinic al unei reacţii alergice. Cu toate acestea, nu este necesară demonstrarea caracterului imunologic al mecanismelor.

În cazul în care dovezile provenind din datele obţinute la expunerea oamenilor, este necesar, ca suplimentar, la clasificare, să se ţină seama de următoarele elemente:

17

- importanţa populaţiei expuse

- durata expunerii

Dovezile privind riscul expunerii oamenilor pot fi :- antecedente clinice şi rezultate ale testelor funcţionale respiratorii adecvate legate de expunerea la o substanţă, confirmate de alte dovezi, ca de exemplu:- o structură chimică înrudită cu substanţe cunoscute pentru a provoca o hipersensibilitate respiratorie,- un test imunologic in vivo (de exemplu testul cutanat “prick”)

- un test imunologic in vitro (de exemplu analiza serologică)

- studii care să pună în evidenţă alte mecanisme specifice, neimunologice, de exemplu o iritare uşoară repetată, efecte legate de o acţiune farmacologică, sau

- rezultate pozitive obţinute în timpul testelor de provocare bronhică realizate cu substanţa şi efectuate după liniile directoare recunoscute pentru determinarea unei reacţii de hipersensibilitate specifică.

Antecedentele clinice trebuie să cuprindă antecedentele medicale şi cele profesionale pentru stabilirea relaţiei între expunerea la anumite substanţe sau preparate şi dezvoltarea hipersensibilităţii respiratorii. Informaţiile de luat în considerare se referă, în mod special, la factorii de agravare, atât de la domiciliu, cât şi de la locul de muncă, privind apariţia şi evoluţia bolii şi antecedentele familiale şi medicale ale pacientului. Antecedentele medicale trebuie să includă şi menţionarea altor tulburări alergice sau respiratorii apărute în timpul copilăriei cât şi antecedentelor legate de fumat.

Se consideră că rezultatele pozitive ale testelor de provocare a unei reacţii bronhice aduc ca atare dovezi suficiente pentru realizarea clasificării. Se recunoaşte totuşi, că, în practică, multe din analizele susmenţionate au fost deja efectuate.

Substanţele care provoacă simptome de astm pe subiecţi prezentând hiperactivitate bronşică nu trebuie clasificate cu fraza de risc R42.

Studii pe animale

Datele experimentale capabile să indice, pentru o substanţă sau un preparat, un potenţial sensibilizant prin inhalarea de către om, pot cuprinde :

- măsurători de lgE (de exemplu asupra şoarecilor) sau

- reacţii pulmonare specifice la porcii de Guineea.

3.2.7.2. Sensibilizare prin contact cutanat

Substanţele şi preparatele sunt clasificate ca sensibilizante şi caracterizate prin simbolul “Xi” şi indicaţia de pericol “iritant” şi fraza de risc R43, în conformitate cu criteriile menţionate mai jos:

R43 Poate cauza o iritare în contact cu pielea.

- dacă experienţa arată că substanţa sau preparatul poate provoca sensibilizarea în contact cu pielea la un număr mare de persoane , sau - dacă testele adecvate pe animale conduc la rezultate pozitive .

Comentarii privind utilizarea frazei de risc R43:

Dovezi privind efectele asupra omului.

Următoarele dovezi (experienţa pratică) sunt suficiente pentru clasificarea unei substanţe sau preparat cu fraza de risc R43 :

- rezultatele pozitive ale testelor epicutanate (“patch test”) adecvate, obţinute, în principiu în mai mult de o clinică dermatologică, sau

18

- studii epidemiologice care relevă apariţia dermatitelor de contact alergice cauzate de substanţe sau preparate. Împrejurările în care o proporţie mare din persoanele expuse manifestă simptome caracteristice trebuie să fie studiate cu o atenţie deosebită, chiar dacă numărul de cazuri este mic, sau- date pozitive obţinute în cursul studiilor experimentale asupra omului (a se vedea de asemenea punctul 3.1.1).

Următoarele elemente sunt suficiente pentru a clasifica o substanţă cu fraza de risc R43, dacă sunt susţinute de dovezi:

- episoade izolate de dermatite de contact alergice, sau

- studii epidemiologice pentru care elementele legate de risc, abateri sau factori care induc confuzii, nu au fost excluse cu un grad rezonabil de certitudine.

Dovezile necesare pentru susţinerea frazei R43 pot fi :

- datele obţinute în cursul testelor pe animale realizate conform ghidului existent, care dau rezultate ce nu satisfac criteriile enunţate la punctul referitor la studiile pe animale, dar suficient de apropiate de limite la care sunt considerate semnificative, sau

- datele obţinute prin metode nestandardizate, sau

- relaţiile structură - activitate corespunzătoare.

Studii pe animale

Rezultate pozitive ale testelor adecvate pe animale sunt:- în cazul metodei de testare de tip asociat pentru sensibilizarea pielii, descrise în Anexa 3 la HG 490/2002(Anexa V la D 67/548) sau în cazul altor metode de testare echivalente, un răspuns la care cel puţin 30 % din animale este considerat pozitiv.

- pentru orice altă metodă de testare, un răspuns la cel puţin 15 % din animale este considerat pozitiv.

3.2.7.3. Urticarie imunologică de contact

Anumite substanţe sau preparate care îndeplinesc criteriile corespunzătoare frazei de risc R42 pot cauza în plus şi urticarii imunologice de contact. În acest caz s-a convenit să se introducă informaţia privind urticariile de contact cu ajutorul frazelor de prudenţă S adecvate (în general frazele S24 şi S36/37) şi să se menţioneze în fişa tehnică de securitate.

Pentru substanţele sau preparatele care produc semne de urticarie imunologică de contact, dar care nu îndeplinesc criteriile corespunzătoare frazei de risc R42, s-a convenit să se ia în considerare o clasificare cu fraza de risc R43.

Nu există un model recunoscut de testare pe animale pentru identificarea substanţelor cauzatoare de urticarii imunologice de contact. De aceea clasificarea trebuie să se bazeze pe dovezile efectelor asupra omului, similare cu cele privind sensibilizarea cutanată (R43).

3.2.8. Alte proprietăţi toxicologice

Frazele de risc complementare vor fi aplicate substanţelor şi preparatelor clasificate în conformitate cu punctele 2.2.1. până la 3.2.7. sau punctelor 4 şi 5, după următoarele criterii, (pe baza experienţei dobândite la elaborarea Anexei 2 la HG 490/2002(Anexa I la D 67/548)):

R29 La contactul cu apa, se degajă gaze toxice

Substanţe şi preparate care, în contact cu apa sau aerul umed, degajă gaze foarte toxice / toxice în cantităţi potenţial periculoase; de exemplu fosfura de aluminiu, pentasulfura de fosfor

R31 La contactul cu acizii se degajă gaze toxice

Substanţele şi preparatele care reacţionează cu acizii degajând gaze toxice, în cantităţi periculoase; de exemplu - hipocloritul de sodiu, polisulfura de bariu. În ceea ce priveşte substanţele utilizate de populaţie este preferabil să se utilizeze fraza de prudenţă S50: “ A nu se amesteca cu ……..(de precizat de către producător) “

19

R32 La contactul cu acizii se degajă gaze foarte toxice

Substanţe şi preparate care reacţionează cu acizii degajând gaze toxice , în cantităţi periculoase ; de exemplu – sărurile acidului cianhidric,azotura de sodiu. În ceea ce priveşte substanţele utilizate de populaţie este preferabil să se utilizeze fraza de prudenţă S50 : “ A nu se amesteca cu ……..(de precizat de către producător) “

R33 Pericol de efecte cumulative

Substanţe şi preparate susceptibile să se acumuleze în corpul uman şi putând astfel să dea naştere unei îngrijorări fără ca această acumulare să justifice totuşi utilizarea frazei R48.

Pentru comentariile legate de utilizarea acestei fraze de risc R, a se vedea pct.4.2.3.3 pentru substanţe şi Anexa 3 din HG 490/2002(Anexa V la D 67/548), metoda de testare A.3, pentru preparate.

R64 Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern

Substanţe şi preparate care, absorbite de femei, pot perturba alăptarea sau care pot fi prezente (inclusiv sub formă de metaboliţi) în laptele matern în cantităţi suficiente, pentru a afecta sănătatea unui copil alăptat.Pentru comentarii referitoare la folosirea acestei fraze R, vezi punctul 4.2.3.3 pentru substanţe şi Anexa 3, partea A-4 din HG 92/2003(Anexa V, partea A.4, a D67/548), pentru preparate

R66 Expunerea repetată poate cauza uscarea sau crăparea pielii

Substanţe şi preparate care, datorită uscării, descuamării sau crăpării pielii, dar care nu corespund criteriilor aplicate frazei R38, pe baza:

- fie a unei observaţii practice consecutive unei manipulări şi utilizări normale

- fie a unor elemente ale unor dovezi certe, privind efectele prevăzute asupra pielii.

Vezi de asemenea punctele 1.6. şi 1.7.

R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală

Substanţe şi preparate volatile care conţin substanţe care, prin inhalare, pot provoca simptome caracterizate prin depresia sistemului nervos central şi care nu sunt deja clasificate în funcţie de toxicitatea lor acută în caz de inhalare (R20, R23, R26, R68/20, R39/23 sau R39/26).

Elementele dovezilor care pot fi luate în considerare sunt următoarele :

a) studii pe animale care pun în evidenţă simptomele caracterizate prin depresia sistemului nervos central, cum ar fi efecte narcotice, letargie, lipsa coordonării (inclusiv pierderea reflexului de redresare) şi ataxie:

- la concentraţii care nu depăşesc 20 mg/l pentru un timp de expunere de 4 h, sau - dacă raportul dintre concentraţia care provoacă efectul pentru un timp de expunere ≤ 4 h şi concentraţia vaporilor saturaţi la 20oC este ≤ 1/10

b) experienţa practică asupra oamenilor (de exemplu, narcoză, somnolenţă, atenţie redusă, pierderea reflexelor, lipsa de coordonare, ameţeli), pe baza rapoartelor detaliate, în condiţii de expunere comparabilă cu cele care provoacă efectele sus-menţionate, la animale.

Vezi de asemenea punctele 1.6. şi 1.7.

Pentru alte fraze complementare de risc, vezi punctul 2.2.6.

4. CLASIFICARE PE BAZA EFECTELOR SPECIFICE ASUPRA SĂNĂTATII

4.1. Introducere

4.1.1. Acest capitol descrie procedura de clasificare a substanţelor care pot produce efectele descrise mai jos. Pentru preparate, vezi punctul 4.2.4.

20

4.1.2. Dacă un fabricant, un distribuitor sau un importator dispune de informaţii care indică faptul că o substanţă ar trebui clasificată şi etichetată conform criteriilor enunţate la punctele 4.2.1., 4.2.2. sau 4.2.3, el trebuie să eticheteze provizoriu substanţa, conform acestor criterii, pe baza evaluării elementelor de probă de către o persoană competentă.

4.1.3. Fabricantul, distribuitorul sau importatorul trebuie să transmită într-un termen cât mai scurt, unui stat membru în care substanţa este comercializată, un document cu toate informaţiile referitoare la această substanţă. Informaţiile utile în acest context cuprind, în special, toate datele publicate sau nepublicate necesare clasificării corespunzătoare a substanţei respective, în funcţie de proprietăţile sale intrinseci, conform categoriilor definite în articolul 2, paragraful 2 şi conform criteriilor enunţate în prezenta anexă. Rezumatul transmis trebuie să cuprindă o bibliografie cu toate referinţele pertinente şi orice dată relevantă, nepublicată.

4.1.4. In plus, un fabricant, un distribuitor sau un importator care dispune de informaţii noi referitoare la clasificarea şi etichetarea unei substanţe, conform criteriilor indicate la punctele 4.2.1, 4.2.2 sau 4.2.3, trebuie să transmită aceste informaţii unui Stat membru în care este comercializată substanţa.

4.1.5. Pentru a ajunge cât mai repede posibil la o clasificare uniformă în Comunitate, prin procedura prevăzută în articolul 28 al D 67/548, Statele membre care dispun de informaţii, care justifică clasificarea unei substanţe într-una din aceste categorii, indiferent dacă aceste informaţii au fost furnizate de către fabricant sau nu, trebuie să le trimită în termen cât mai scurt posibil Comisiei, însoţite de propuneri de clasificare şi etichetare.

Comisia va trimite altor state membre propunerea de clasificare şi etichetare pe care a primit-o. Orice stat membru poate solicita Comisiei transmiterea informaţiilor primite de aceasta.

Orice Stat membru care, din motive întemeiate, consideră ca neadecvată clasificarea şi etichetarea propuse, în ceea ce priveşte efectele cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, comunică acest lucru Comisiei.

4.2. Criterii de clasificare, indicare a pericolelor şi alegere a frazelor de risc

4.2.1. Substanţe cancerigeneIn ceea ce priveşte clasificarea şi etichetarea şi având în vedere nivelul actual de cunoştinţe, aceste substanţe sunt împărţite în 3 categorii.

Categoria 1

Substanţe cunoscute drept cancerigene pentru om. Există suficiente elemente pentru stabilirea existenţei unei relaţii cauză - efect, între expunerea omului la asemenea substanţe şi apariţia cancerului.

Categoria 2

Substanţe care trebuie asimilate ca substanţe cancerigene pentru om. Există suficiente elemente pentru justificarea unei prezumţii că expunerea omului la asemenea substanţe poate provoca cancerul. Această prezumţie se bazează, în general, pe:

studii corespunzătoare pe termen lung, pe animale

alte informaţii corespunzătoare.

Categoria 3

Substanţe şi preparate care provoacă îngrijorare pentru oameni din cauza efectelor cancerigene posibile, dar pentru care informaţiile disponibile nu permit o evaluare satisfăcătoare. Există informaţii relevate de studii corespunzătoare pe animale, dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea substanţei în categoria 2.

4.2.1.1. Se aplică simbolurile şi frazele care indică riscurile speciale după cum urmează:

Categoriile 1 şi 2

Substanţele clasificate drept cancerigene din categoriile 1 şi 2 sunt caracterizate prin simbolul "T" şi fraza de risc:

R45 Poate cauza cancer

21

Totuşi, pentru substanţele şi preparatele care prezintă risc cancerigen, numai prin inhalare, de exemplu pulberile, vaporii, gazele (expunerea pe alte căi, de exemplu prin ingerare sau în contact cu pielea, nu prezintă nici un risc cancerigen), este bine să se utilizeze simbolul "T" şi fraza de mai jos

R49 Poate provoca cancer prin inhalare

Categoria 3

Substanţele clasificate drept cancerigene din categoria 3 sunt caracterizate prin simbolul "Xn" şi fraza de risc:

R40 Posibil efct cancerigen, dovezi insuficiente.

4.2.1.2. Comentarii referitoare la împărţirea pe categorii a substanţelor cancerigene

Clasificarea unei substanţe în categoria 1 se bazează pe date epidemiologice; clasificarea în categoriile 2 sau 3 se realizează, în principal, plecând de la rezultatele experimentale pe animale.

Pentru clasificarea drept substanţă cancerigenă din categoria 2, trebuie să existe fie rezultate pozitive pentru două specii de animale, fie de elemente pozitive certe pentru o specie, bazate pe elemente secundare, cum sunt datele asupra genotoxicităţii, studii metabolice sau biochimice de inducere a tumorilor benigne, relaţiile structurale cu alte substanţe cancerigene cunoscute sau date reieşite din studiile epidemiologice care sugerează o asociere.

Categoria 3 cuprinde în realitate 2 subcategorii:

a) substanţe studiate suficient, dar pentru care nu există efecte tumorigene suficiente pentru a conduce la clasificarea în categoria 2. De altfel, experienţele complementare nu ar putea să aducă alte informaţii certe pentru clasificare.

b) substanţe insuficient studiate. Datele disponibile sunt necorespunzătoare, dar provoacă îngrijorare în ce priveşte efectele asupra oamenilor. Această clasificare este provizorie; înaintea luării deciziei finale, sunt necesare experienţe complementare.

Pentru a face o distincţie între categoriile 2 şi 3 sunt considerate ca sigure argumentele de mai jos, care reduc caracterul semnificativ al inducerii experimentale a unei tumori, în ceea ce priveşte o eventuală expunere a omului. Aceste argumente, mai ales asociate, ar duce în cea mai mare parte a cazurilor, la o clasificare în categoria 3, chiar dacă tumorile au fost induse la animale:

efecte cancerigene numai la doze foarte mari care depăşesc "doza maximă tolerată". Doza maximă tolerată se caracterizează prin efecte toxice care, chiar dacă nu modifică încă durata de viaţă, sunt însoţite de modificări fizice cum ar fi o diminuare cu 10% a greutăţii

apariţia tumorilor, mai ales la doze mari, numai în anumite organe ale unor specii cunoscute pentru înclinaţia lor spre formarea unui număr important de tumori spontane

apariţia tumorilor, numai pe locul de aplicare, în sistemele de testare foarte sensibile (de exemplu, aplicarea locală, intraperitoneală sau subcutanată a unor compuşi activi), dacă acest obiectiv special nu este aplicabil la om

absenţa genotoxicităţii în timpul testelor pe termen scurt in vivo şi in vitro existenţa unui mecanism secundar de acţiune, care nu apare decât plecând de la un prag anume (de

exemplu, efectele hormonale asupra organelor vizate, asupra mecanismelor de reglare fiziologică, stimularea cronică a proliferării celulelor)

existenţa unui mecanism specific al speciei pentru formarea tumorilor (de exemplu, pe căi metabolice specifice), neaplicabil la om

Pentru realizarea unei distincţii între o clasificare în categoria 3 şi nici o clasificare, sunt considerate ca sigure argumentele care exclud motivele de îngrijorare pentru oameni.

o substanţă nu trebuie să fie clasificată în nici una dintre categorii, dacă mecanismul de formare experimentală a tumorilor este clar identificat, cu elemente care indică clar că acest proces nu poate fi extrapolat la om

22

dacă singurele date disponibile asupra tumorilor se referă la tumorile ficatului pe unele suşe de şoareci, fără altă indicaţie complementară, substanţa poate să nu fie clasificată în nici una din categoriile menţionate mai sus

trebuie acordată o atenţie specială cazurilor pentru care singurele date disponibile asupra tumorilor se referă la apariţia neoplasmelor în locuri şi suşe despre care se ştie că apar spontan cu o incidenţă ridicată.

4.2.2. Substanţe mutagene

4.2.2.1. In ceea ce priveşte clasificarea şi etichetarea şi având în vedere nivelul actual al cunoştinţelor, aceste substanţe sunt împărţite în 3 categorii.

Categoria 1

Substanţe cunoscute drept mutagene pentru om.

Există suficiente elemente pentru stabilirea existenţei unei relaţii cauză-efect între expunerea omului la astfel de substanţe şi defectele genetice ereditare.

Categoria 2

Substanţe care trebuie asimilate ca substanţe mutagene pentru om.

Există suficiente elemente pentru justificarea unei prezumţii că expunerea omului la astfel de substanţe poate duce la defecte genetice ereditare. Această prezumţie este în general bazată pe:

studii corespunzătoare pe animale alte informaţii corespunzătoare.

Categoria 3

Substanţe care pot provoca motive de îngrijorare pentru oameni din cauza posibilelor efecte mutagene. Studii corespunzătoare de mutagenicitate au furnizat elemente, dar ele sunt insuficiente pentru clasificarea acestor substanţe în categoria 2.

4.2.2.2. Se aplică simbolurile şi frazele care indică riscurile speciale după cum urmează:

Categoriile 1 şi 2

Substanţele clasificate drept mutagene din categoriile 1 şi 2 sunt caracterizate prin simbolul "T" şi fraza de risc:

R46 Poate provoca afecţiuni genetice ereditare

Categoria 3

Substanţele clasificate drept mutagene din categoria 3 sunt caracterizate prin simbolul "Xn" şi fraza de risc:

R68 Potenţial risc de efecte ireversibile

4.2.2.3. Comentarii referitoare la clasificarea pe categorii a substanţelor mutagene

Definirea termenilor

O mutaţie este o modificare permanentă a numărului sau a structurii materialului genetic într-un organism, care produce o modificare a caracteristicilor fenotipice ale organismului. Afecţiunile pot implica numai o genă, un ansamblu de gene sau un cromozom întreg. Efectele referitoare la genele unice pot rezulta din efectele asupra unei singure gene din bazele ADN (acid dezoxiribonucleic) (mutaţii punctuale) sau din modificări profunde, inclusiv pierderea unui fragment de cromozom, din genă. Efectele asupra tuturor cromozomilor pot duce la modificări structurale sau numerice. O mutaţie a celulelor germinale în organele de reproducere sexuală poată fi transmisă la urmaşi. Un mutagen este un agent care amplifică apariţia mutaţiilor.

Trebuie remarcat faptul că substanţele sunt clasificate drept mutagene referindu-se, în mod specific, la defectele genetice ereditare. Totuşi, tipul rezultatelor care duce la o clasificare a produselor chimice în categoria

23

3, "inducerea de evenimente genetice importante în celulele somatice", este, în general, considerată şi ca o alarmă pentru o eventuală activitate cancerigenă.Perfecţionarea metodelor de testare a mutagenităţii este în continuă dezvoltare. Pentru numeroase teste noi, nu există nici protocoale standardizate, nici criterii de evaluare. Pentru evaluarea datelor de mutagenicitate, trebuie luate în considerare calitatea execuţiei testului şi indicele de validare a metodei de testare.

Categoria 1

Pentru clasificarea unei substanţe în categoria 1, este necesară punerea în evidenţă a mutaţiilor la om, reieşită din studiile epidemiologice asupra mutaţiei umane. Exemple de astfel de substanţe nu sunt cunoscute până acum. Se recunoaşte că este greu să se obţină date fiabile plecând de la studii asupra incidenţei mutaţiilor la populaţiile umane sau asupra creşterilor posibile a frecvenţei acestora.

Categoria 2

Pentru clasificarea unei substanţe în categoria 2, trebuie să existe rezultate pozitive reieşite din studii care să arate: a) efecte mutagene sau b) alte interacţiuni celulare semnificative pentru mutagenicitate, în celulele germinale ale mamiferelor in vivo sau c) efecte mutagene în celulele somatice ale mamiferelor in vivo, însoţite de elemente certe care să indice că substanţa, sau un metabolit semnificativ, atinge celulele germinale.

In ceea ce priveşte clasificarea în categoria 2, în prezent se consideră ca fiind corespunzătoare, metodele de mai jos:

2a) Teste de mutagenicitate in vivo pe celule germinale:

test de mutaţie a unui locus (amplasarea unei gene pe cromozom) specific

test de translocaţie cromozomială ereditară

test de mutaţie letală dominantă

Aceste teste demonstrează cu adevărat existenţa unei afecţiuni asupra urmaşilor sau a unei dezvoltări necorespunzătoare a embrionului.

2b) Teste in vivo care să arate o interacţiune sigură cu celulele germinale (în mod obişnuit ADN-ul)

teste de anomalii cromozomială, ca cele detectate prin analiză citogenică, inclusiv aneuploidie, provocată de o separare cromozomială necorespunzătoare

teste de schimburi de cromatide surori

teste de sinteză neprogramată ale ADN-ului

test de legătură (covalentă) a mutagenului cu ADN-ul celulei germinale

test al altor tipuri de afectări ale ADN-ului

Aceste teste furnizează probe mai mult sau mai puţin indirecte. Rezultatele lor pozitive trebuie, în mod normal, să se bazeze pe rezultatele pozitive rezultate din teste in vivo de mutagenitate pe celule somatice, la mamifere sau la om [a se vedea categoria 3, de preferinţă metodele menţionate la punctul 3 a)],

2c) Teste in vivo care să evidenţieze efecte mutagene la celule somatice ale mamiferelor(a se vedea pct. 3a) în combinaţie cu metode toxicocinetice sau alte metodologii care să poată demonstra că, fie compusul fie un metabolit semnificativ atinge celulele germinale.

Pentru metodele 2b) şi 2c), rezultatele pozitive ale testelor cu locaţie intermediară, sau demonstrarea efectelor certe în timpul testelor in vitro, pot fi considerate ca probe suplimentare.

Categoria 3

Pentru clasificarea unei substanţe în categoria 3, trebuie să existe rezultate pozitive reieşite din teste, care să arate: a) efecte mutagene sau b) o altă interacţiune celulară în raport cu mutagenitatea, în celulele somatice ale

24

mamiferelor in vivo. Aceasta din urmă trebuie, în mod normal, să fie demonstrată pe baza rezultatelor pozitive reieşite din testele de mutagenicitate realizate in vitro.

In ceea ce priveşte efectele în celulele somatice in vivo, în prezent, se consideră ca fiind corespunzătoare metodele de mai jos.

3a) Încercări in vivo de mutagenitate pe celule somatice :

teste ale micronucleului pe celule de măduvă osoasă sau analiza metafazelor

analiza metafazelor limfocitelor periferice

testul de pătare/colorare a pielii la şoareci (test de colorare “spot test”)

3b) Teste in vivo de interacţiune cu ADN-ul celulelor somatice:

testul schimburilor de cromatide surori în celulele somatice

testul sintezei neprogramate a ADN-ului din celulele somatice

test de legătură (covalentă) a mutagenului cu ADN-ul celulei somatice

testul defectelor ADN-ului, de exemplu, prin eluţie alcalină, în celulele somatice

Substanţele care dau rezultate pozitive numai într-unul, sau mai multe teste de mutagenicitate in vitro nu trebuie, în mod normal, să fie clasificate. Totuşi, se recomandă studiul lor complementar prin teste in vivo. In cazuri excepţionale, se poate lua în considerare o clasificare în categoria 3, de exemplu, a unei substanţe care dă rezultate evidente în mai multe teste in vitro, pentru care nu există nici o informaţie pertinentă in vivo şi care se aseamănă cu substanţele mutagene / cancerigene cunoscute

4.2.3. Substanţe toxice pentru reproducere

4.2.3.1. In ceea ce priveşte clasificarea şi etichetarea, şi ţinând seama de starea actuală a cunoştinţelor, aceste substanţe sunt împărţite în 3 categorii.

Categoria 1

Substanţe cunoscute pentru alterarea fertilităţii la oameni.

Există suficiente elemente pentru stabilirea existenţei unei relaţii cauză-efect între expunerea omului la astfel de substanţe şi alterarea fertilităţii.

Substanţe cunoscute pentru provocarea de efecte toxice asupra dezvoltării la oameni.

Există suficiente elemente pentru stabilirea existenţei unei relaţii cauză-efect între expunerea omului la asfel de substanţe şi efectele toxice ulterioare asupra dezvoltării descendenţilor.

Categoria 2

Substanţe care trebuie asimilate ca substanţe care alterează fertilitatea la oameni.

Există suficiente elemente pentru justificarea unei prezumţii că expunerea omului la asemenea substanţe poate altera fertilitatea. Această prezumţie se bazează pe:

punerea clară în evidenţă, în studiile pe animale, a alterării fertilităţii care intervine, fie în lipsa efectelor toxice, fie la nivele de doze apropiate de dozele toxice, dar care nu constituie un efect nespecific, secundar la efecte toxice

alte informaţii relevante

Substanţe care trebuie asimilate ca substanţe care provoacă efecte toxice asupra dezvoltării oamenilor.

Există suficiente elemente pentru justificarea unei prezumţii că expunerea umană la asemenea substanţe poate provoca efecte toxice asupra dezvoltării. Această prezumţie se bazează, în general, pe:

25

punerea clară în evidenţă, în studiile corespunzătoare pe animale, a efectelor observate, fie în lipsa semnelor de toxicitate maternă, fie la nivele de doze apropiate de dozele toxice, dar care nu constituie un efect nespecific, secundar efectelor toxice

alte informaţii relevante

Categoria 3

Substanţe care provoacă îngrijorare în ceea ce priveşte fertilitatea oamenilor.

In general pe baza:

rezultatelor studiilor corespunzătoare pe animale, care furnizează suficiente elemente pentru a crea o puternică suspiciune privind alterarea fertilităţii care intervine, fie în lipsa efectelor toxice, fie la nivele de doze apropiate de dozele toxice, dar care nu constituie un efect nespecific, secundar efectelor toxice, aceste probe fiind, totuşi, insuficiente pentru clasificarea substanţei în categoria 2

alte observaţii pertinente

Substanţe care preocupă oamenii din cauza efectelor toxice posibile asupra dezvoltării.

Această prezumţie se bazează, în general, pe:

rezultatele studiilor corespunzătoare pe animale, care furnizează suficiente elemente pentru a crea o puternică suspiciune asupra toxicităţii pentru dezvoltare, fie în lipsa semnelor de toxicitate maternă semnalate, fie la nivele de doze apropiate de dozele toxice, dar care nu constituie un un efect nespecific, secundar efectelor toxice, aceste probe fiind, totuşi, insuficiente pentru clasificarea substanţei în categoria 2

alte observaţii relevante

4.2.3.2. Se aplică simbolurile şi frazele care indică riscurile speciale de mai jos:

Categoria 1

Pentru substanţele care alterează fertilitatea oamenilor:

substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere din categoria 1 sunt caracterizate prin simbolul "T" şi fraza de risc:

R60 Poate altera fertilitatea

Pentru substanţele care provoacă efecte toxice asupra dezvoltării oamenilor :

substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere din categoria 1 sunt caracterizate prin simbolul "T" şi fraza de risc:

R61 Poate provoca efecte nefaste asupra copilului(foetus) în timpul sarcinii.

Categoria 2

Pentru substanţele care trebuie asimilate substanţelor care alterează fertilitatea oamenilor.substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere din categoria 2 sunt caracterizate prin simbolul "T" şi fraza de risc:

R60 Poate altera fertilitatea

Pentru substanţele care trebuie asimilate substanţelor care provoacă oamenilor efecte toxice asupra dezvoltării:

substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere din categoria 2 sunt caracterizate prin simbolul "T" şi fraza de risc:

R61 Poate provoca efecte nefaste asupra copilului(foetus) în timpul sarcinii.26

Categoria 3

Pentru substanţele care prezintă îngrijorare pentru fertilitatea speciei umane:

substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere din categoria 3 sunt caracterizate prin simbolul "Xn" şi fraza de risc:

R62 Posibil risc de alterare a fertilităţii

Pentru substanţele care provoacă îngrijorare pentru om, având în vedere efectele toxice posibile asupra dezvoltării:

substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere din categoria 3 sunt caracterizate prin simbolul "Xn" şi fraza de risc:

R63 Posibil risc de a dăuna copilului(foetus) în timpul sarcinii

4.2.3.3. Comentarii referitoare la clasificarea pe categorii a substanţelor toxice pentru reproducere

Toxicitatea pentru reproducere cuprinde alterarea funcţiilor sau a capacităţii de reproducere la bărbat sau la femeie şi inducerea efectelor nefaste ne-ereditare asupra descendenţilor. Ea poate fi clasificată în două categorii principale, şi anume: 1)efecte asupra fertilităţii masculine sau feminine; 2) toxicitate pentru dezvoltare.

1) Efecte asupra fertilităţii masculine sau feminine: această categorie cuprinde efectele nefaste asupra libidoului, comportamentului sexual, diferitelor aspecte ale spermatogenezei sau ovogenezei, sau asupra activităţii hormonale sau răspunsului fiziologic care perturbă capacitatea de fecundare, fecundarea însăşi, sau dezvoltarea ovului fecundat inclusiv implantarea.

2) Toxicitate pentru dezvoltare: este considerată în sensul său cel mai larg, că aceasta cuprinde toate efectele care perturbă dezvoltarea normală, atât înainte, cât şi după naştere. Ea înglobează atât efectele care sunt induse sau se manifestă înainte de naştere, cât şi cele care se manifestă după naştere. Acest lucru cuprinde efectele embriotoxice / foetotoxice, cum ar fi scăderea greutăţii corporale, întârzierea creşterii şi dezvoltării, toxicitatea pentru organe, moartea, avortul, anomaliile structurale (efecte teratogene), anomalii funcţionale, anomalii peri sau postnatale, cât şi alterarea dezvoltării mintale sau fizice după naştere, până la, şi inclusiv, dezvoltarea normală la pubertate.

Clasificarea produselor chimice drept toxice pentru reproducere este destinată utilizării produselor chimice, care au o proprietate intrinsecă sau specifică de producere a unor asemenea efecte toxice. Aceste produse chimice pot să nu fie clasificate drept toxice, dacă aceste efecte intervin numai ca o consecinţă secundară nespecifică altor efecte toxice. Produsele chimice care trezesc interesul sunt cele care sunt toxice pentru reproducere la nivele de expunere care nu dau alte semne de toxicitate.

Clasificarea unei substanţe în categoria 1 pentru efectele asupra fertilităţii şi/sau toxicitatea pentru dezvoltare se bazează pe date epidemiologice. Clasificarea în categoriile 2 sau 3 se realizează, în esenţă, plecând de la date ale studiilor pe animale. Datele studiilor in vitro pe ouă de păsări sunt considerate ca "probe complementare" şi nu ar putea, decât în mod excepţional, să autorizeze o clasificare în lipsa datelor in vivo.

Ca majoritatea altor tipuri de efect toxic, este adevărat că substanţele care manifestă o toxicitate pentru reproducere vor avea un prag sub care efectele nefaste nu pot fi demonstrate. Chiar dacă au fost demonstrate efecte clare în studiile pe animal, extrapolarea la om poate fi incertă din cauza dozelor administrate, de exemplu atunci când efectele s-au manifestat numai la doze ridicate, a vitezelor de intoxicare care sunt net diferite sau a căii de administrare care este neadecvată. Din aceste motive sau din alte considerente analoage, se poate justifica clasificarea în categoria 3, şi chiar neclasificarea.

Anexa V din prezentele Norme prevede un test privind limita în cazul substanţelor cu toxicitate scăzută. Asfel dacă o doză de cel puţin 1000 mg/kg pe cale orală nu produce nici un semn de toxicitate pentru reproducere, studiile la alte doze pot fi considerate inutile. Dacă există date ale studiilor realizate la doze mai mari decât doza limită menţionată, aceste date trebuie luate în considerare împreună cu alte informaţii relevante. In împrejurări normale, se consideră că efectele constatate numai la doze mai mari decât doza limită nu duc neapărat la o clasificare drept toxică pentru reproducere.

EFECTE ASUPRA FERTILITĂŢII27

In mod normal, pentru clasificarea unei substanţe în categoria 2, din cauza alterării fertilităţii, ar trebui să existe probe evidente asupra speciei animale, însoţite de probe complementare asupra mecanismului sau locului de acţiune, sau asupra existenţei unei analogii chimice cu alţi agenţi de "antifertilitate" cunoscuţi, sau alte informaţii referitoare la om, care să permită tragerea concluziei că efectele ar putea fi observate la om. Dacă există studii asupra unei singure specii, fără alte probe complementare corespunzătoare, clasificarea în categoria 3 se poate dovedi reală.

Dat fiind că alterarea fertilităţii poate surveni în mod nespecific şi secundar unei toxicităţi generale acute sau în cazul inaniţiei grave, clasificarea în categoria 2 trebuie realizată numai atunci când s-a dovedit că există un anumit grad de specificitate a toxicităţii pentru aparatului reproducător. Dacă în studiile pe animale s-a demonstrat că alterarea fertilităţii se datorează unui eşec de cuplare, clasificarea în categoria 2 necesită, în mod normal, punerea în evidenţă a mecanismului de acţiune pentru a stabili dacă un efect advers, cum ar fi alterarea schemei de producţie hormonală, se poate produce la oameni.

TOXICITATE PENTRU DEZVOLTARE

Pentru clasificarea în categoria 2, trebuie să existe dovezi clare de efecte nefaste, în studii corect efectuate, pe una sau mai multe specii. Cum efectele nefaste survenite în timpul sarcinii, sau în perioada postnatală, pot fi o consecinţă secundară a toxicităţii pentru mamă, a unei absorbţii reduse de hrană sau de apă, a stressului matern, a lipsei de îngrijire maternă, a deficitului alimentar specific, a condiţiilor de creştere nesatisfăcătoare, a unei infecţii intercurente, etc., este important ca efectele observate să intervină în studii corect realizate şi la doze neasociate cu o toxicitate maternă evidentă. Este importantă, de asemenea, calea de expunere. In special, injectarea intraperitoneală a substanţei iritante poate provoca leziuni locale ale uterului şi ale conţinutului său şi rezultatele unor asemenea studii trebuie interpretate cu prudenţă şi nu trebuie să conducă, în mod normal, prin ele însele, la o clasificare.

Clasificarea în categoria 3 se bazează pe criterii similare celor din categoria 2, dar ea poate fi utilizată atunci când protocolul experimental prezintă deficienţe care duc la concluzii mai puţin convingătoare, sau atunci când este imposibilă excluderea efectelor datorate unor factori nespecifici, cum ar fi toxicitatea generală.

In general, clasificarea în categoria 3, sau neclasificarea, este decisă ad-hoc, atunci când singurele efecte înregistrate sunt modificările reduse ale incidenţei deficienţelor spontane, proporţiilor de variaţii curente observate la analiza scheletului sau a diferenţelor mici în aprecierea dezvoltării postnatale.

Efecte în timpul lactaţiei

Substanţele clasificate drept toxice pentru reproducere trezesc şi ele interesul din cauza efectelor lor asupra lactaţiei; ele trebuie de asemenea, etichetate cu fraza R64 (vezi criterii la punctul 3.2.8.).

In ceea ce priveşte clasificarea, efectele toxice asupra descendenţilor, care rezultă numai din expunerea prin laptele matern sau efectele toxice, care rezultă din expunerea directă a copiilor nu vor fi considerate drept "toxice pentru reproducere", decât în cazul în care aceste efecte duc la o alterare a dezvoltării descendenţilor.

Substanţele neclasificate drept toxice pentru reproducere, dar trezesc interesul din cauza toxicităţii lor, o dată transmise sugarului în cursul perioadei de alăptare, trebuie etichetate cu fraza R64 (vezi criteriile de la punctul 3.2.8.). Această frază R poate fi adecvată şi pentru substanţele care afectează cantitatea sau calitatea laptelui.

Fraza R64 trebuie, în mod normal, să fie aplicată pe bază:

a) de studii toxicocinetice care să indice prezenţa probabilă în lapte a substanţei la nivele potenţial toxice, şi /sau

b) rezultatelor studiilor, pe una sau două generaţii la animale, care indică prezenţa efectelor nefaste asupra descendenţilor din cauza trecerii în lapte, şi /sau

c) dovezilor la oameni care indică risc pentru sugari, în timpul perioadei de alăptare.

Substanţele despre care se ştie că se acumulează în organism şi ar putea fi apoi eliberate în lapte, în cursul lactaţiei, pot fi etichetate cu frazele R33 şi R64.

4.2.4. Procedură de clasificare a preparatelor în ceea ce priveşte efectele specifice asupra sănătăţii

28

Dacă un preparat conţine una sau mai multe substanţe clasificate în funcţie de criteriile detaliate mai sus, el trebuie clasificat conform criteriilor prevazute în anexa 1 partea A.7-A.9 şi partea B.6, ale HG 92/2003 (anexa II, partea A.7-A.9 şi partea B.6, ale D1999/45), (limitele de concentraţie se găsesc, fie în anexa 2 din HG 490/2002, fie in anexa 2, partea B.6 din HG 92/2003 (anexa I la D 67/548, respectiv anexa II, partea B.6 la D 1999/45) , atunci când substanţa sau substanţele luate în considerare nu figurează în anexa 2 la HG 490/2002(Anexa I la D 67/548) sau figurează fără limite de concentraţie).

5. CLASIFICARE PE BAZA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

5.1. Introducere

Clasificarea substanţelor şi preparatelor periculoase pentru mediu vizează în principal avertizarea utilizatorului asupra riscurilor pe care aceste substanţe şi preparate le prezintă pentru ecosisteme. Chiar dacă criteriile actuale se referă pe larg la ecosistemele acvatice, s-a recunoscut că unele substanţe şi preparate pot, simultan sau alternativ, să afecteze alte ecosisteme ale căror elemente pot merge de la microflora şi microfauna solului, la primate.

Criteriile indicate mai jos provin direct din metodele de testare menţionate în anexa 3 la HG 490/2002 (anexa V la D 67/548), în măsura în care acestea sunt menţionate. In plus, substanţele clasificate pot face obiectul unei revizuiri în lumina noilor date.

In ceea ce priveşte clasificarea şi etichetarea, şi având în vedere starea actuală a cunoştinţelor, aceste substanţe şi preparate sunt împărţite în două grupe, fie în funcţie de efectele lor cronice şi /sau pe termen lung în sistemele acvatice, fie în funcţie de efectele lor cronice şi/sau pe termen lung în sistemele neacvatice.

5.1.1. Clasificarea substanţelor se realizează, în general, pe baza datelor experimentale referitoare la toxicitatea acută pentru sistemele acvatice, la degradare şi la log Pow (sau la BCF, dacă acesta e disponibil).

5.1.2. Clasificarea preparatelor se realizează, în mod normal, plecând de la rezultatele obţinute printr-o metodă convenţională prevazută la Art. 6 si anexa 2, partile A si B ale HG 92/2003(articolul 7 şi anexa III , părţile A şi B, din D 1999/45). In acest caz, clasificarea este bazată pe limitele de concentraţie individuale care figurează:

în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la D 67/548) sau

în anexa 2, partea B la HG 92/2003(anexa III, partea B, a D 1999/45) atunci când substanţa sau substanţele nu figurează în anexa 2 la HG 490/2002 (anexa I la D 67/548) ,sau figurează fără limite de concentraţie.

5.1.3. In general, clasificarea unui preparat se bazează pe aplicarea unei metode convenţionale. Totuşi, pentru stabilirea toxicităţii cronice pentru sistemele acvatice, se poate, în unele cazuri, să fie utilă realizarea testelor pe preparat. Rezultatele acestor teste pot fi utilizate numai pentru modificarea clasificării în ceea ce priveşte toxicitatea acută pentru sistemele acvatice, care ar putea fi obţinută aplicând o metodă convenţională. Dacă persoana responsabilă cu lansarea pe piaţă recurge la asemenea teste, este bine să se asigure că au fost respectate criteriile de calitate ale metodelor de testare vizate în partea C, a anexei 3 la HG 490/2002 (partea C a anexei V la D 67/548). In plus, testele trebuie realizate pe trei grupe de specii, conform criteriilor enunţate în prezenta anexă (alge, dafnii şi peşti), numai dacă, după realizarea testelor pe una din specii, preparatul a fost clasificat în categoria corespunzătoare riscului cel mai ridicat, în ceea ce priveşte toxicitatea acută pentru sistemele acvatice, sau dacă rezultatele testelor erau deja disponibile înaintea intrării în vigoare a prezentei legislatii.

5.2. Criterii de clasificare, indicarea pericolelor şi alegerea frazelor de risc

Criteriile de clasificare ale substanţelor vizate la punctul 5.2.1. nu se aplică la preparate decât dacă acestea din urmă au fost testate conform dispoziţiilor de la punctul 5.1.3.

5.2.1. Mediul acvatic

5.2.1.1. Substanţele vor fi clasificate drept periculoase pentru mediu şi li se va atribui simbolul "N", indicaţia de pericol corespunzătoare şi frazele de risc, ţinând seama de criteriile următoare:

R50 Foarte toxic pentru organismele acvatice, şi

R53 Poate provoca efecte nefaste, pe termen lung asupra mediului acvatic29

Toxicitate cronică 96 h CL50 (peşte) ≤ 1 mg/lsau 48 h CE50 (dafnia) ≤ 1 mg/lsau 72 h CI50 (alge) ≤ 1 mg/l

şi substanţa nu se degradează uşor, sau

log Pow (expresie logaritmică a coeficientului de partiţie octanol/apă) ≥ 3,0 (numai dacă BCF stabilit experimental ≥ 100) (BCF = factor de bioconcentrare)

R50 Foarte toxic pentru organismele acvatice

Toxicitate cronică 96 h CL50 (peşte) ≤ 1 mg/lsau 48 h CE50 (dafnia) ≤ 1 mg/lsau 72 h CI50 (alge) ≤ 1 mg/l

R51 Toxic pentru organismele acvatice, şi

R53 Poate provoca efecte adverse, pe termen lung, asupra mediului acvatic

Toxicitate cronică 96 h CL50 (peşte) 1 mg/l < CL50 ≤ 10 mg/lsau 48 h CE50 (dafnie) 1 mg/l < CE50 ≤ 10 mg/lsau 72 h CI50 (alge) 1 mg/l < CI50 ≤ 10 mg/l

şi substanţa nu se degradează uşor, sau

log Pow ≥ 3,0 (numai dacă BCF stabilit experimental ≤ 100)

5.2.1.2. Substanţele vor fi clasificate drept periculoase pentru mediu şi li se vor aplica fraze de risc, ţinând seama de criteriile următoare:

R52 Nociv pentru organismele acvatice şi

R53 Poate provoca efecte adverse, pe termen lung, pentru mediul acvatic

Toxicitate cronică : 96 h CL50 (peşte) 1 mg/l < CL50 ≤ 100 mg/lsau 48 h CE50 (dafnia) 1 mg/l < CE50 ≤ 100mg/lsau 72 h CI50 (alge) 1 mg/l < CI50 ≤ 100 mg/l

şi

substanţa nu se degradează uşor

Acest criteriu se aplică numai dacă există probe ştiinţifice suplimentare privind degradarea şi /sau toxicitatea, suficiente pentru furnizarea unei probe corespunzătoare că, nici substanţa, nici produsele rezultate din degradarea sa nu constituie un pericol potenţial, pe termen lung, şi/sau diferit pentru mediul acvatic. Aceste probe ştiinţifice suplimentare trebuie, în mod normal, să se bazeze pe studiile cerute la nivelul 1, sau pe studii echivalente şi pot conţine:

i) un potenţial stabilit de degradare rapidă în mediul acvatic

ii) o absenţă a efectelor toxice cronice la o concentraţie de 1,0 mg/l, de exemplu o concentraţie fără efect observat, mai mare de 1,0 mg/l determinată în cadrul unui studiu prelungit de toxicitate pentru peşte sau dafnia.

R52 Nociv pentru organismele acvatice

Substanţele care nu se încadreză în criteriile menţionate mai sus în prezentul capitol, dar care, pe baza elementelor disponibile privind toxicitatea lor, ar putea totuşi să prezinte un pericol pentru structura şi/sau funcţionarea ecosistemelor acvatice.

R53 Poate provoca efecte adverse, pe termen lung, asupra mediului acvatic

Substanţele care nu se încadrează în criteriile menţionate mai sus în prezentul capitol, dar care, pe baza elementelor disponibile privind persistenţa lor, potenţialul de acumulare cât şi transformările şi comportamentul

30

lor, prevăzute sau observate în mediu, ar putea totuşi să prezinte un pericol pe termen lung şi/sau diferit pentru structura şi/sau funcţionarea ecosistemelor acvatice.De exemplu, substanţele puţin solubile în apă, adică cu solubilitatea mai mică de 1 mg/l, vor fi vizate de acest criteriu dacă:

a) substanţele nu se degradează uşor şi

b) logpo/e ≥ 3,0 (numai dacă BCF stabilit experimental ≤ 100)

Acest criteriu se aplică substanţelor numai dacă există probe ştiinţifice suplimentare privind degradarea şi /sau toxicitatea, suficiente pentru furnizarea unei garanţii corespunzătoare că, nici substanţa, nici produsele rezultate din degradarea sa nu constituie un pericol potenţial, pe termen lung, şi/sau tardiv pentru mediul acvatic.Aceste probe ştiinţifice suplimentare trebuie, în mod normal, să se bazeze pe studiile cerute la nivelul 1 sau pe studii echivalente şi pot conţine:

i) un potenţial stabilit de degradare rapidă în mediul acvatic

ii) o absenţă a efectelor toxice cronice la limita de solubilitate, de exemplu o concentraţie fără efect observat, mai mare decât limita de solubilitate stabilită în timpul unui studiu prelungit de toxicitate, pentru peşti sau dafnia.

5.2.1.3. Comentarii referitoare la stabilirea CL50 pentru alge şi degradabilitate

atunci când se poate demonstra, în cazul substanţelor foarte colorate că, creşterea algelor este inhibată numai printr-o diminuare a intensităţii luminoase, indicatorul 72 h CL50 pentru alge nu trebuie să servească drept bază pentru clasificare

substanţele sunt considerate că a fi uşor degradabile, dacă sunt verificate criteriile următoare:

a) dacă, în timpul studiilor de biodegradare timp de 28 zile, sunt atinse nivelele de degradare de mai jos:

în timpul testelor bazate pe carbon organic dizolvat: 70%

în timpul testelor bazate pe pierderea de oxigen sau producerea de gaz carbonic: 60% din valorile maxime teoretice

Aceste nivele de biodegradare trebuie să fie atinse după 10 zile de la începerea degradării, acest punct fiind considerat momentul în care 10% din substanţă este degradată, sau

b) în cazul în care există numai date DCO şi DBO 5, atunci când raportul DBO5/DCO este mai mare sau egal cu 0,5, sau

c) dacă există alte dovezi ştiinţifice convingătoare pentru a demonstra că substanţa se poate degrada (biotic şi /sau abiotic) în mediu acvatic până la un nivel mai mare de 70% într-o perioadă de 28 de zile.

5.2.2. Mediul neacvatic

5.2.2.1. Substanţele şi preparatele vor fi clasificate drept periculoase pentru mediu şi li se va atribui simbolul "N", indicaţia de pericol corespunzătoare şi frazele de risc corespunzătoare, ţinând seama de criteriile următoare:

R54 Toxic pentru floră

R55 Toxic pentru faună

R56 Toxic pentru organismele din sol

R57 Toxic pentru albine

R58 Poate provoca efecte adverse, pe termen lung, asupra mediului înconjurător

Substanţe şi preparate care, pe baza elementelor disponibile privind proprietăţile lor, persistenţa, potenţialul de acumulare cât şi viitorul şi comportamentul lor prevăzute sau observate în mediu, ar putea să prezinte un

31

pericol imediat sau pe termen lung şi/sau tardiv pentru structura şi/sau funcţionarea ecosistemelor naturale, altele decât cele vizate la punctul 5.2.1. de mai sus. Ulterior vor fi elaborate criterii detaliate.

5.2.2.2. Substanţele şi preparatele vor fi clasificate drept periculoase pentru mediu şi li se va atribui simbolul "N", indicaţia de pericol corespunzătoare, dacă e cazul, şi frazele de risc corespunzătoare, ţinând cont de criteriile următoare:

R59 Periculos pentru stratul de ozon

Substanţele care pe baza elementelor disponibile privind proprietăţile lor cât şi transformările şi comportamentul lor prevăzute sau observate în mediu, ar putea prezenta un pericol pentru structura şi/sau funcţionarea stratului de ozon stratosferic.Preparatele sunt clasificate pe baza unei metode convenţionale prevazute la articolul 6 si Anexa 2, părţile A şi B, ale HG 92/2003(art.7 si anexa III, partile A si B, ale D 19999/45).

6. ALEGEREA FRAZELOR PRIVIND RECOMANDĂRILE DE PRUDENŢĂ

6.1. Introducere

Recomandările de prudenţă (frazele S) sunt aplicate la substanţele şi preparatele periculoase conform criteriilor generale de mai jos. In plus, pentru unele preparate, sfaturile de prudenţă care figurează în anexa 3 la HG 92/2003(Anexa V la D 1999/45) sunt obligatorii.

De fiecare dată când fabricantul este menţionat la punctul 6, acesta se referă la persoana responsabilă cu lansarea pe piaţă a substanţei sau preparatului.

6.2. Recomandări de prudenţă pentru substanţe şi preparate

S1 A se păstra sub cheie

Aplicabilitate :

substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi corozive

Criterii de utilizare : obligatoriu pentru substanţele şi preparatele menţionate dacă ele sunt vândute publicului larg.

S2 A nu se lăsa la îndemâna copiilor

Aplicabilitate :

toate substanţele şi preparatele periculoase

Criterii de utilizare :

obligatoriu pentru toate substanţele şi preparatele periculoase vândute publicului larg, cu excepţia celor clasificate drept periculoase pentru mediu

S3 A se păstra într-un loc răcoros

Aplicabilitate :

peroxizi organici

alte substanţe şi preparate periculoase a căror punct de fierbere este mai mic sau egal cu 40oC

Criterii de utilizare :

- obligatoriu pentru peroxizii organici, numai dacă este utilizată fraza S47

- recomandată pentru alte substanţe şi preparate periculoase a căror punct de fierbere este mai mic sau egal cu 40oC

S4 A se păstra departe de zonele locuite32

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice şi toxice

Criterii de utilizare: limitat normal la substanţele şi preparatele foarte toxice şi toxice atunci când se doreşte

completarea frazei S13 (de exemplu, atunci când există riscul de inhalare şi când aceste substanţe sau preparate trebuie depozitate departe de orice zonă locuită). Acest sfat nu vizează excluderea utilizării adecvate a acestor substanţe sau preparate în zonele locuite.

S5 A se păstra sub ..... (fabricantul va specifica un lichid potrivit) Aplicabilitate:

substanţe şi preparate solide inflamabile spontan Criterii de utilizare:

limitat normal la cazurile speciale cum ar fi sodiul, potasiul sau fosforul alb

S6 A se păstra sub ... (fabricantul va specifica un gaz inert)

Aplicabilitate:

substanţele şi preparatele periculoase care trebuie păstrate în atmosferă inertă

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazurile speciale cum ar fi unii compuşi organometalici.

S7 A se păstra containerul/recipientul închis ermetic

Aplicabilitate:

peroxizi organici

substanţe şi preparate care pot da naştere la degajări de gaze foarte toxice, toxice, nocive sau extrem de inflamabile

substanţe şi preparate care, în contact cu umiditatea, dau naştere la degajări de gaze extrem de inflamabile

solide foarte inflamabile

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru peroxizii organici

recomandat pentru alte domenii de aplicare menţionate mai sus.

S8 A se păstra containerul/recipientul la adăpost de umiditate

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care pot reacţiona violent cu apa

substanţe şi preparate care, în contact cu apa, dau naştere la degajări de gaze extrem de inflamabile

substanţe şi preparate care, în contact cu apa, dau naştere la degajări de gaze foarte toxice sau toxice

Criterii de utilizare:

limitat normal la domeniile de aplicare mai sus menţionate atunci când este necesară întărirea avertizărilor date în special de frazele R14 şi R15, şi R29.

33

S9 A se păstra containerul/recipientul într-un loc bine ventilat

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate volatile care dau naştere la degajări de vapori foarte toxici, toxici sau nocivi

lichide extrem de inflamabile sau uşor inflamabile şi gaze extrem de inflamabile

Criterii de utilizare:

recomandat pentru substanţe şi preparate volatile care dau naştere la degajări de vapori foarte toxici, toxici sau nocivi

recomandat pentru lichidele extrem de inflamabile sau uşor inflamabile sau gazele extrem de inflamabile

S12 A nu se închide ermetic containerul/recipientul

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate capabile să producă explozia recipientului lor prin degajări de gaze sau vapori

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazurile speciale menţionate mai sus.

S13 A se păstra departe de hrană, băuturi şi hrană pentru animale

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi nocive

Criterii de utilizare:

recomandat atunci când asemenea substanţe sau preparate pot fi utilizate de publicul general

S14 A se păstra departe de .... (fabricantul va indica materialele incompatibile)

Aplicabilitate:

peroxizi organici

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru peroxizii organici şi limitat normal la aceştia. Totuşi, poate fi util în unele cazuri excepţionale, când o incompatibilitate poate antrena un risc deosebit

S15 A se păstra departe de căldură

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care se pot descompune sau reacţiona spontan sub efectul căldurii

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazurile speciale, cum ar fi monomerii, dar neaplicat dacă sunt utilizate deja frazele R2, R3 şi/sau R5

S16 A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei - Fumatul interzis

Aplicabilitate:

lichide extrem de inflamabile sau foarte inflamabile şi gaze extrem de inflamabile34

Criterii de utilizare: recomandat pentru substanţele şi preparatele menţionate mai sus, dar neaplicat, dacă sunt deja

utilizate frazele R2, R3 şi/sau R5

S17 A se păstra departe de materiale combustibile

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care pot forma cu materialele combustibile amestecuri explozibile sau spontan inflamabile

Criterii de utilizare:

a se utiliza în cazuri speciale (de exemplu, pentru a insista pe frazele R8 şi R9)

S18 A se manipula şi a se deschide recipientul cu prudenţă

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care pot da naştere la suprapresiune în recipient

substanţe şi preparate care pot duce la formarea peroxizilor explozivi

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazurile mai sus menţionate când există riscul unor leziuni oculare şi/sau când aceste substanţe şi preparate pot fi utilizate de publicul general

S20 A nu mânca şi bea în timpul utilizării

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi corozive

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazurile speciale (de exemplu, arsenul şi compuşii arsenului, fluoroacetaţi), în special când aceste produse pot fi utilizate de publicul general

S21 Fumatul interzis în timpul utilizării

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate a căror ardere degajă produse toxice Criterii de utilizare

limitat normal la cazuri speciale (de exemplu, compuşi halogenaţi)

S22 A nu inspira praful

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele solide periculoase pentru sănătate

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele menţionate mai sus la care se atribuie fraza R42

recomandat pentru substanţele şi preparatele menţionate mai sus vândute sub formă de pulberi inhalabile şi pentru care pericolele pentru sănătate, care rezultă la o inhalare, nu sunt cunoscute

S23 A nu se inspira gazul / fumul/ vaporii / aerosolii [fabricantul va indica termenul(ii) corespunzător(i)]

35

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele, lichide sau gazoase, periculoase pentru sănătate

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele menţionate la care se atribuie fraza R42

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele care sunt destinate să fie utilizate prin pulverizare. De asemenea trebuie atribuite frazele S38 sau S51.

recomandat când este necesară atenţionarea utilizatorului asupra riscurilor de inhalare nemenţionate în frazele de risc care trebuie atreibuite acestor substanţe

S24 A se evita contactul cu pielea

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele periculoase pentru sănătate

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele la care s-a atribuit fraza R43, dar numai dacă a fost atribuită şi fraza S36

recomandat când este necesară atenţionarea utilizatorului asupra riscurilor generate în contact cu pielea, nemenţionate în frazele de risc care trebuie aplicate acestor substanţe (de exemplu, parestezia). Această menţiune poate fi totuşi utilizată pentru sublinierea acestor fraze

S25 A se evita contactul cu ochii

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele periculoase pentru sănătate

Criterii de utilizare:

recomandat când este necesară atenţionarea utilizatorului asupra riscurilor generate în contact cu ochii, nemenţionate în frazele de risc care trebuie aplicate. Această menţiune poate fi totuşi utilizată pentru sublinierea acestor fraze

recomandat pentru substanţele la care s-au atribuit frazele R34, R35, R36 sau R41 şi care pot fi utilizate de populaţie

S26 In cazul contactului cu ochii, se spală imediat cu multă apă şi se consultă un specialist

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate corozive sau iritante

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele corozive, cât şi pentru substanţele şi preparatele la care a fost atribuită fraza de risc R41

recomandat pentru substanţele şi preparatele iritante la care a fost atribuită fraza de risc R36

S27 A se scoate imediat orice îmbrăcăminte murdară sau stropită

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate toxice, foarte toxice sau corozive36

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele foarte toxice la care s-a atribuit fraza R27 şi care pot fi utilizate de populaţie

recomandat pentru substanţele şi preparatele foarte toxice la care s-a atribuit fraza R27 şi care sunt utilizate în industrie. Această recomandare de prudenţă nu trebuie totuşi utilizată, dacă a fost atribuită fraza S36

recomandat pentru substanţele şi preparatele toxice la care a fost aplicată fraza R24 cât şi pentru substanţele şi preparatele corozive care pot fi utilizate de populaţie

S28 După contactul cu pielea, se spală imediat cu multă.... (se va indica de către fabricant produsul corespunzător)

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice, toxice sau corozive

Criterii de utiliizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele foarte toxice

recomandat pentru alte substanţe şi preparate menţionate mai sus, în special când apa nu constituie lichidul de clătire cel mai indicat

recomandat pentru substanţele şi preparatele corozive care pot fi utilizate de publicul general

S29 A nu se arunca la canalizare

Aplicabilitate:

lichide extrem sau uşor inflamabile nemiscibile cu apa

substanţe şi preparate foarte toxice şi toxice

substanţe şi preparate periculoase pentru mediu

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele periculoase pentru mediu şi care au simbolul "N", care pot fi utilizate de populaţie, numai dacă aceasta este utilizarea prevăzută

recomandat pentru alte substanţe şi preparate menţionate mai sus, care pot fi utilizate de publicul general, numai dacă aceasta este utilizarea prevăzută

S30 A nu se turna niciodată apă peste acest produs

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care reacţionează violent cu apa

Criterii de utilizare:

.limitat în mod normal la cazuri speciale (de exemplu, acid sulfuric); dacă e cazul, poate fi utilizat pentru a da o informaţie cât mai clară posibil, pentru a sublinia fraza R14 sau ca alternativă la aceeaşi frază R14

S33 A se evita acumularea de sarcini electrostatice Aplicabilitate:

substanţe şi preparate extrem sau uşor inflamabile

37

Criterii de utilizare:

recomandat pentru substanţele şi preparatele utilizate în industrie care nu absorb umiditatea; practic, nu este niciodată utilizat pentru substanţele şi preparatele lansate pe piaţă pentru publicul general

S35 A nu se arunca acest produs şi ambalajul său decât după ce s-au luat toate precauţiile.

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele periculoase

Criterii de utilizare:

recomandat pentru substanţe şi preparate atunci când sunt necesare instrucţiuni speciale pentru eliminarea lor corectă

S36 A se purta echipamentul de protecţie corespunzător Aplicabilitate:

peroxizi organici

substanţe şi preparate foarte toxice, toxice sau nocive

substanţe şi preparate corozive

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele foarte toxice şi corozive

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele la care a fost atribuită fraza R21 sau R24

obligatoriu pentru substanţele cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere din categoria 3, numai dacă efectele se manifestă în cazul inhalării substanţei sau preparatului

obligatoriu pentru peroxizii organici

recomandat pentru substanţele şi preparatele toxice atunci când valoarea DL50, pe cale cutanată este necunoscută, iar substanţa sau preparatul este susceptibil să fie toxic în contact cu pielea

recomandat pentru substanţele şi preparatele utilizate în industrie şi care pot fi nocive pentru sănătate, în cazul expunerii prelungite.

S37 A se purta mănuşi corespunzătoare

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice, toxice, nocive sau corozive

peroxizi organici

substanţe şi preparate iritante pentru piele sau care provoacă sensibilizare prin contact cutanat

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele foarte toxice şi corozive

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele la care a fost atribuită fraza R21, R24 sau R43

obligatoriu pentru substanţele cancerigene, mutagene şi toxice pentru reproducere din categoria 3, numai dacă efectele se manifestă în cazul inhalării substanţei sau preparatului

obligatoriu pentru peroxizii organici38

recomandat pentru substanţele şi preparatele toxice atunci când valoarea DL50, pe cale cutanată este necunoscută, iar substanţa sau preparatul este susceptibil să fie toxic în contact cu pielea

recomandat pentru substanţele şi preparatele iritante pentru piele

S38 In cazul unei ventilaţii insuficiente, a se purta un echipament respirator corespunzător

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice sau toxice

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazuri speciale când substanţele şi preparatele foarte toxice sau toxice sunt utilizate în industrie sau agricultură

S39 A se purta mască de protecţie a ochilor/ a feţei

Aplicabilitate:

peroxizi organici

substanţe şi preparate corozive inclusiv iritante care pot provoca leziuni oculare grave

substanţe şi preparate foarte toxice sau toxice

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele la care s-a atribuit fraza R34 , R35 sau R41

obligatoriu pentru peroxizi organici

recomandat când este necesară atenţionarea utilizatorului asupra riscurilor generate de contactul cu ochii, nemenţionate în frazele de risc care trebuie aplicate

limitat normal la cazuri excepţionale, când sunt utilizate substanţe şi preparate foarte toxice şi toxice, când pot exista stropiri, iar aceste substanţe şi preparate pot fi uşor absorbite prin piele

S40 Pentru curăţarea solului sau a obiectelor murdărite de acest produs, folosiţi …... (va fi utilizat de către fabricant)

Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase

Criterii de utilizare: limitat normal la substanţe şi preparate periculoase pentru care apa nu este considerată un agent

de curăţire corespunzător (când se recurge la absorbţia de către o substanţă pulverulentă, la o dizolvare cu solvent) şi în cazul în care este important, din motive medicale sau din motive de securitate, pe etichetă să figureze un avertisment

S41 A nu se inspira fumul în caz de incendiu şi/sau explozie.

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate periculoase a căror ardere dă naştere la degajări de gaze foarte toxice sau toxice

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazuri speciale.

S42 In timpul fumegărilor/pulverizărilor, a se purta un aparat respirator corespunzător [fabricantul va indica termenul (ii) corespunzător (i)]

Aplicabilitate:39

substanţe şi preparate destinate acestei utilizări, dar capabile să compromită sănătatea şi siguranţa utilizatorului, dacă nu sunt luate măsuri de precauţie

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazuri speciale

S43 In caz de incendiu, se va utiliza...... (fabricantul va preciza mijloacele de stingere; Dacă apa măreşte riscurile, se va adăuga: " Niciodată nu folosiţi apa")

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate extrem de inflamabile, uşor inflamabile şi inflamabile

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele care, în contact cu apa sau aerul umed, dau naştere la degajări de gaze extrem de inflamabile

recomandat pentru substanţele şi preparatele extrem de inflamabile, uşor inflamabile şi inflamabile, în special atunci când ele nu se amestecă cu apa

S45 In caz de accident sau boală, a se consulta imediat medicul (dacă este posibil, a i se arăta eticheta)

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate foarte toxice

substanţe şi preparate toxice şi corozive

substanţe şi preparate care provoacă sensibilizare prin inhalare

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele menţionate mai sus

S46 In caz de înghiţire, a se consulta imediat un medic şi a i se arăta ambalajul saueticheta

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele periculoase altele decât cele care sunt foarte toxice, toxice, corozive sau periculoase pentru mediu

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru toate substanţele şi preparatele periculoase menţionate mai sus care pot fi utilizate de populaţie, numai dacă înghiţirea acestor produse, în special de către copii, poate fi considerată inofensivă

S47 A se păstra la o temperatură care nu depăşeşte ....oC (temperatura va fi specificată de fabricant)

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care devin instabile la o anumită temperatură

Criterii de utilizare:

limitat normal la cazuri speciale (de exemplu unii peroxizi organici)

S48 A se păstra umed cu ..... (materialul corespunzător va fi indicat de fabricant) Aplicabilitate:

40

substanţe şi preparate care pot deveni foarte sensibile la scântei, la frecare sau la şoc, dacă sunt lăsate să se usuce

Criterii de utilizare: limitat normal la cazuri speciale, cum ar fi nitroceluloza

S49 A se păstra numai în ambalajul original

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate sensibile la descompunerea catalitică

Criterii de utilizare:

substanţe şi preparate sensibile la descompunerea catalitică (de exemplu unii peroxizi organici)

S50 A nu se amesteca cu ..... (va indicat de fabricant)

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care pot reacţiona cu produsul specificat şi pot da naştere la degajări de gaze foarte toxice sau toxice

peroxizi organici

Criterii de utilizare:

recomandat pentru substanţele şi preparatele sus menţionate, care pot fi utilizate de publicul general, când această menţiune este preferabilă frazelor R31 sau R32

obligatoriu cu unii peroxizi care pot da naştere la reacţii violente în prezenţa acceleratorilor sau activatorilor.

S51 A se utiliza numai în locuri bine aerisite

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate care pot sau trebuie să dea naştere la degajări de vapori, pulberi, aerosoli, gaze arse, ceaţă etc., ducând la riscuri prin inhalare sau riscuri de incendiu sau explozie

Criterii de utilizare:

recomandat când nu este indicată fraza S38. Folosirea acestei menţiuni este importantă atunci când asemenea substanţe şi preparate pot fi utilizate de publicul general.

S52 A nu se utiliza pe suprafeţe mari în încăperi locuite

Aplicabilitate:

substanţe volatile foarte toxice, toxice şi nocive şi preparate care le conţin

Criterii de utilizare:

recomandat atunci când sănătatea poate fi afectată printr-o expunere prelungită la aceste substanţe şi preparate din cauza volatilizării lor plecând de la suprafeţe mari tratate în încăperi sau alte locuri închise unde se întâlnesc persoane

S53 A se evita expunerea - A se procura instrucţiuni speciale înainte de utilizare

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate cancerigene, mutagene şi /sau toxice pentru reproducere

Criterii de utilizare:

41

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele menţionate mai sus la care a fost aplicată, cel puţin , una din frazele R următoare: R45, R46, R49, R60 sau R61

S56 A se arunca produsul şi ambalajul său la un centru de colectare a deşeurilor periculoase sau speciale Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele periculoase

Criterii de utilizare:

recomandat pentru toate substanţele şi preparatele periculoase care pot fi utilizate de publicul general şi pentru care este cerută o eliminare specială

S57 A se utiliza un ambalaj corespunzător pentru evitarea oricărei contaminări a mediului înconjurător

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate la care s-a atribuit simbolul "N"

Criterii de utilizare:

Limitat, în mod normal, la substanţele şi preparatele care nu sunt susceptibile de a fi utilizate de către publicul general.

S59 Adresaţi-vă fabricantului /furnizorului pentru informaţii privind la recuperarea/reciclarea

- Aplicabilitate:

-toate substanţele şi preparatele periculoase

- Criterii de utilizare:

-obligatoriu pentru substanţele şi preparatele periculoase pentru stratul de ozon

- recomandat pentru acele substanţe şi preparate periculoase pentru care recuperarea sau reciclarea este recomandabilă

S60 Acest produs şi/sau ambalajul său se vor depozita ca un deşeu periculos

Aplicabilitate:

toate substanţele şi preparatele periculoase

Criterii de utilizare:

recomandat pentru substanţele şi preparatele care nu sunt utilizate de populaţie, când nu a fost atribuită fraza S35

S61 A se evita aruncarea în mediul înconjurător. A se consulta instrucţiunile speciale /fişa de securitate

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate periculoase pentru mediu

Criterii de utilizare:

în mod normal utilizat pentru substanţele şi preparatele la care s-a atribuit simbolul "N"

recomandat pentru toate substanţele şi preparatele clasificate drept periculoase pentru mediu, nemenţionate mai sus

42

S62 In caz de ingerare a nu se provoca voma; a se consulta imediat un medic şi a i se arăta ambalajul sau eticheta

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate clasificate drept nocive cu fraza R65, conform criteriilor enunţate la punctul 3.2.3

neaplicabil la substanţele şi preparatele puse pe piaţă sub formă de aerosoli sau în recipiente prevăzute cu un dispozitiv sigilat de pulverizare (vezi punctele 8 şi 9)

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele mai sus menţionate, dacă sunt vândute publicului larg, sau pot fi utilizate de aceasta, numai dacă frazele S45 sau S46 sunt obligatorii

recomandat pentru substanţele şi preparatele mai sus menţionate, utilizate în industrie, numai dacă frazele S45 sau S46 sunt obligatorii

S63 In caz de accident prin inhalare, se transportă victima în afara zonei contaminate şi se lasă în stare de repaus

Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice şi toxice (gaze, vapori, particule, lichide volatile) substanţe şi preparate care provoacă o sensibilizare respiratorie

Criterii de utilizare:

obligatoriu pentru substanţele şi preparatele la care au fost atribuite frazele R26, R23 sau R42 şi care sunt susceptibile a fi utilizate de publicul general în condiţiile în care ar exista riscul inhalării

S64 In caz de înghiţire, se clăteşte gura cu apă (numai dacă persoana este conştientă)

Aplicabilitate:

substanţe şi preparate corozive sau iritante

Criterii de utilizare:

recomandat pentru substanţele şi preparatele mai sus menţionate care pot fi utilizate de publicul general, şi dacă tratamentul indicat mai sus este adaptat.

7. ETICHETARE

7.1. După stabilirea clasificării unei substanţe sau preparat, eticheta corespunzătoare este stabilită conform prescripţiilor din articolul 16 al OUG 200/2000 si art. 5 al HG 490/2002 (art. 23 al D 67/548), pentru substanţe, şi dispoziţiilor din articolul 17 din OUG 200/2000 şi art. 9, 10, 11 si 12 ale HG 92/2003(Art. 10 din D 1999/45), pentru preparate. Prezentul punct explică modul de stabilire a etichetei şi dă o orientare asupra modului de alegere a frazelor de risc şi a sfaturilor de prudenţă.

Eticheta cuprinde următoarele indicaţii:

a) pentru preparate, denumirea comercială sau altă denumire

b) pentru substanţe, denumirea substanţei, şi pentru preparate, denumirea substanţelor prezente în preparat, conform regulilor enunţate în articolul 10 din HG 92/2003(Art. 10(2), (3) din D 1999/45)

c) numele, adresa completă şi numărul de telefon al persoanei responsabile cu lansarea pe piaţă a substanţei sau preparatului, adică fabricant, importator sau distribuitor

d) simbolul (simbolurile) şi indicaţia (indicaţiile) de pericol

e) fraze care indică riscurile specifice (fraze R)

43

f) fraze care indică recomandări de prudenţă (fraze S)

g) pentru substanţe, numărul CE, însoţit - în cazul substanţelor care figurează în Anexa 2 la HG 490/2002(Anexa 1 la D 67/548) - de menţiunea "etichetare CE"

h) pentru preparatele oferite sau vândute publicului general, cantitatea nominală a conţinutului, numai dacă ea este specificată în altă parte pe ambalaj

Observaţii:

Pentru unele preparate, în art. 9 şi în Anexa 3 la HG 92/2003(art. 10(1), (2) si Anexa V ale D 1999/45) si in art. 20 al D 98/8, sunt specificate cerinţe suplimentare.

7.1.1. Alegerea finală a frazelor de risc şi a recomandărilor de prudenţă

Deşi alegerea finală a frazelor R şi S , cele mai adecvate, este determinată, în primul rând, de necesitatea furnizării tuturor informaţiilor indispensabile, este bine să se ţină seama şi de claritatea şi impactul etichetei. Pentru o mai bună claritate, informaţia necesară trebuie să fie exprimată într-un număr minim de fraze.

In cazul substanţelor iritante, uşor inflamabile, inflamabile şi comburante, nu este necesară folosirea frazelor R şi S , dacă conţinutul ambalajului nu depăşeşte 125 ml. Acest lucru este valabil şi pentru substanţele nocive, cu acelaşi volum, care nu sunt vândute, en detail, populaţiei.

In cazul preparatelor, dacă conţinutul ambalajului nu depăşeşte 125 ml:

- pentru preparatele clasificate drept uşor inflamabile, comburante, iritante, cu excepţia celor la care se atribuie fraza R41, sau periculoase pentru mediu la care se atribuie simbolul "N", nu este necesară indicarea frazelor R sau frazelor S

- pentru preparatele clasificate drept inflamabile sau periculoase pentru mediu şi la care nu se atribuie simbolul "N", este necesară indicarea frazelor R, nu şi a frazelor S.

7.1.2. Indicaţiile ca "netoxic", "nepoluant", sau "ecologic", orice altă indicaţie care demonstrează caracterul nepericulos al unei substanţe sau preparat, sau susceptibil să ducă la o subestimare a pericolelor acestei substanţe sau preparat, nu trebuie să figureze pe eticheta sau ambalajul substanţelor sau preparatelor menţionate în OUG 200/2000 si HG 92/2003(D 1999/45).

7.2. Denumire(i) chimică(e) care figurează pe etichetă

7.2.1. Pentru substanţele menţionate în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la D 67/548), eticheta trebuie să conţină denumirea substanţelor sub una din denumirile care figurează în aceasta anexa .

Pentru substanţele care nu sunt menţionate în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la D 67/548), denumirea este dată după un nomenclator chimic internaţional recunoscut, aşa cum s-a definit la punctul 1.4.

7.2.2. Pentru preparate, alegerea denumirilor care vor figura pe etichetă se face conform regulilor stabilite la Art. 10 din HG 92/2003(Art. 10(2), (3) din D 1999/45)

Observaţie:

Sub rezerva dispoziţiilor din anexa 3, punctul B.9, din HG 92/2003 (anexa III, punctul B.9, din D 1999/45) ,

denumirea substanţei sensibilizante trebuie aleasă în conformitate cu dispoziţiile de la punctul 7.2.1. din prezenta anexă

în cazul preparatelor concentrate destinate industriei parfurmurilor

persoana responsabilă cu lansarea lor pe piaţă poate identifica, simplu, substanţa sensibilizantă pe care o consideră, în principal, responsabilă de riscul sensibilizării

în cazul unei substanţe naturale, de preferinţă denumirea chimică poate fi de tipul " ulei esenţial de...", "extract de .." , mai degrabă decât denumirea constituenţilor acelui ulei esenţial sau extract

7.3. Alegerea simbolurilor de pericol44

Desenarea simbolurilor de pericol şi redactarea indicaţiilor de pericol trebuie să fie conforme cu cele din anexa 4 la HG 490/2002(anexa II la D 67/548). Simbolul este imprimat cu litere negre pe fond galben-portocaliu.

7.3.1. Pentru substanţele menţionate în anexa 2 la HG 40/2002(anexa I la D 67/548), simbolurile şi indicaţiile de pericol sunt cele indicate în aceasta anexă.

7.3.2. Pentru substanţele periculoase care nu sunt încă incluse în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la D 67/548) şi pentru preparate, simbolurile şi indicaţiile de pericol sunt stabilite în conformitate cu regulile prevăzute în prezenta anexă.

Atunci când se atribuie mai multe simboluri unei substanţe sau unui preparat:

obligaţia aplicării simbolului "E" face facultative simbolurile "F+", "F"şi "O"

obligaţia aplicării simbolurilor "T+" sau "T" face facultative simbolurile "C", "Xn"şi "Xi"

obligaţia aplicării simbolului "C" face facultative simbolurile "Xn" şi "Xi"

aplicarea simbolului "Xn" face facultativ simbolul "Xi"

7.4. Alegerea frazelor R

Redactarea frazelor R trebuie să fie conformă cu cea indicată în anexa 5 la HG 490/2002(anexa III la D 67/548).

Frazele R combinate, din anexa 5 la HG 490/2002(anexa III la D 67/548), trebuie utilizate, după caz.

7.4.1. Pentru substanţele incluse în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la D 67/548), frazele R sunt cele prevăzute în anexa 5 la HG 490/2002(anexa III la D 67/548).

7.4.2. Pentru substanţele care nu sunt incluse în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la D 67/548), frazele R se aplică conform criteriilor şi priorităţilor următoare:

a) in cazul pericolelor care dau naştere la efecte asupra sănătăţii: i) frazele R corespunzătoare categoriei de pericol ilustrat printr-un simbol trebuie să figureze pe etichetă ii) frazele R corespunzătoare altor categorii de pericol, care nu sunt ilustrate printr-un simbol, conform

art. 16, 17 si 18 ale OUG 200/2000 si art. 5 al HG 490/2002(art. 23 al D 67/548).

b) în cazul pericolelor generate de proprietăţi fizico-chimice: - frazele R corespunzătoare categoriei de pericol ilustrat printr-un simbol trebuie să figureze pe

etichetă

c) în cazul pericolelor pentru mediu:- fraza sau frazele R, corespunzătoare categoriei "periculos pentru mediu", trebuie să figureze pe etichetă

7.4.3. Pentru preparate, frazele R vor fi alese conform criteriilor şi priorităţilor următoare:

a) in cazul pericolelor care dau naştere la efecte asupra sănătăţii:i) frazele R corespunzătoare categoriei de pericol ilustrat printr-un simbol. In unele cazuri, frazele R

trebuie adaptate conform tabelelor din anexa 1, partea B a HG 92/2003(anexa II, partea B, a D 1999/45). Pe etichetă trebuie să figureze frazele R ale compusului sau compuşilor care justifică clasificarea preparatului într-o categorie de pericol

ii) frazele R care corespund altor categorii de pericol care au fost aplicate compuşilor, dar care nu sunt ilustrate printr-un simbol, conform art. 10 si art. 11 din HG 92/2003(10(2),(4) din D 1999/45)

b) în cazul pericolelor generate de proprietăţi fizico-chimice:

- criteriile descrise la punctul 7.4.3. a) de mai sus sunt aplicabile, cu excepţia frazelor de risc "extrem de inflamabil" sau "uşor inflamabil" care nu trebuie să fie indicate atunci când constituie o repetiţie a formulării indicaţiei de pericol, reprezentată printr-un simbol

45

c) în cazul pericolelor pentru mediu:

i) fraza sau frazele R, corespunzătoare categoriei "periculos pentru mediu", trebuie să figureze pe etichetă

ii) dacă fraza de risc R50 a fost atribuită în mai multe fraze combinate R51/53 sau R52/53 sau numai a frazei R53, se va utiliza fraza de risc combinată R50/53.

In general, în ceea ce priveşte preparatele, maximum 6 fraze R sunt suficiente pentru descrierea riscului. In acest scop, frazele combinate menţionate în anexa III sunt considerate fraze unice. Totuşi, dacă preparatul aparţine simultan mai multor categorii de pericol, aceste fraze tip trebuie să acopere ansamblul riscurilor principale prezentate de preparat. In unele cazuri, pot fi necesare mai mult de 6 fraze R.

7.5. Recomandări de prudenţă

Redactarea frazelor S trebuie să fie conformă cu aceea indicată în Anexa 6 la HG 490/2002 (Anexa IV la D 67/548).

Frazele S combinate, din Anexa 6 la HG 490/2002 (Anexa IV la D 67/548) Anexa 6 la HG 490/2002 (Anexa IV la D 67/548) trebuie utilizate, după caz.

7.5.1. Pentru substanţele care sunt incluse în Anexa 2 la HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548), frazele S sunt cele indicate în această anexă. Când nu este indicată nici o frază S, fabricantul/importatorul poate adăuga orice frază (fraze) corespunzătoare. Pentru substanţele care nu sunt incluse în Anexa 2 la HG 490/2002 (Anexa I la D 67/548) şi pentru preparate, fabricantul trebuie să atribuie fraze S conform criteriilor prevăzute în capitolul 6 al prezentei anexe.

7.5.2. Alegerea recomandărilor de prudenţă

Alegerea finală a sfaturilor de prudenţă, (fraze S) trebuie să ţină cont de fraze de risc (fraze R) indicate pe etichetă şi de utilizarea prevăzută pentru substanţă sau preparat.

în general, ajung maximum 6 fraze S pentru formularea sfatului de prudenţă cel mai adecvat; în acest scop, frazele combinate menţionate în anexa 6 la HG 490/2002(anexa IV la D 67/548) sunt considerate fraze unice.

în cazul frazelor S privind eliminarea, trebuie atribuită o frază S, numai dacă este evident că eliminarea produsului şi a recipientului său nu prezintă nici un pericol pentru sănătatea umană sau mediu. In special, sunt importante sfaturile referitoare la eliminarea în siguranţă totală a substanţelor şi preparatelor vândute publicului general.

unele fraze R devin inutile dacă se realizează o alegere judicioasă a frazelor S şi invers; frazele S care dau sfaturi evidente în raport cu frazele R, vor fi reproduse pe etichetă numai dacă se doreşte accentuarea avertismentului specific

la alegerea frazelor S se va acorda o atenţie specială condiţiilor prevăzute pentru utilizarea unor substanţe şi preparate, de exemplu, pulverizarea sau orice alte efecte de aerosoli. Frazele trebuie alese în funcţie de utilizarea prevăzută

recomandările de prudenţă S1, S2 şi S45 sunt obligatorii pentru toate substanţele şi preparatele foarte toxice, toxice şi corozive vândute publicului general

recomandările de prudenţă S2 şi S46 sunt obligatorii pentru toate celelalte substanţe şi preparate periculoase (cu excepţia celor clasificate numai drept periculoase pentru mediu) vândute publicului general

Dacă frazele alese cu respectarea strictă a criteriilor enunţate la punctul 6.2 sunt de prisos sau ambigue sau dacă, ele nu sunt necesare în cazul ansamblului produs/ambalaj special, unele fraze pot fi suprimate.

7.6. Număr CE

Dacă o substanţă menţionată pe etichetă este înscrisă în Inventarul European al Substanţelor Comerciale Existente, IESCE (Einecs) sau în Lista Europeană a Substanţelor Notificate, LESCN (Elincs), numerul IESCE

46

(Einecs) sau LESCN (Elincs) al substanţei trebuie să figureze pe etichetă. Această dispoziţie nu se aplică la preparate.

7.7. Dimensiunile etichetei pentru preparate

Dimensiunile etichetei sunt următoarele:

Conţinutul ambalajului Dimensiuni ( în mm)

maximum 3 l cel puţin 52 x 74 (dacă e posibil)

mai mult de 3 l şi până la 50 l cel puţin 74 x 105

mai mult de 50 l şi până la 500 l cel puţin 105 x 148

mai mult de 500 l cel puţin 148 x 210

Fiecare simbol trebuie să ocupe cel puţin o zecime din suprafaţa etichetei şi să aibă o suprafaţă de cel puţin 1 cm2. Eticheta trebuie să fie bine fixată pe una sau mai multe feţe ale ambalajului care este în contact direct cu preparatul.

Informaţiile care trebuie să figureze pe etichetă trebuie să se detaşeze clar de partea de jos, să fie de mărime corepunzătoare şi să aibă un spaţiu suficient pentru a fi uşor lizibile.

8. CAZURI SPECIALE: SUBSTANŢE

8.1. Butelii de gaz transportabile

Pentru buteliile de gaz transportabile, se consideră că sunt respectate prescripţiile referitoare la etichetare, atunci când sunt conforme cu art. 16, art. 17, si art. 18 ale OUG 200/2000 si art. 5 si art. 6 ale HG 490/2002 (art. 23 si art. 24(6),b) ale D 67/548).

Totuşi, cu derogare de la art. 18 al HG 490/2002(art. 24 (1) si (2) din D 67/548), paragrafele 1 şi 2, pentru buteliile de gaz cu o capacitate în litri, mai mică sau egală cu 150 l, este posibilă utilizarea următoarelor alternative:

formatul şi dimensiunile etichetei pot respecta prevederile standarduluiISO 7225 (ediţia 1994) referitoare la "Butelii de gaz - Etichete de risc"

informaţiile prevazute la art. 16 din OUG 200/200 si art. 5 din HG 490/2002 (art. 23 (2) din D 67/548), pot fi furnizate pe un disc sau o etichetă durabilă, bine fixată pe butelie.

8.2. Recipiente de gaz destinate propanului, butanului sau gazului petrolier lichefiat (GPL)

Aceste substanţe sunt clasificate în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la HG 67/548). Deşi clasificarea lor este conformă cu art. 6 al OUG 200/2002(art. 2 al D 67/548), ele nu prezintă pericol pentru sănătatea umană atunci când sunt lansate pe piaţă ca gaze combustibile, eliberate numai în vederea arderii lor, în butelii închise reîncărcabile sau în cartuşe nereîncărcabile, conform standardului european EN 417, ultima ediţie.

Aceste butelii şi cartuşe trebuie etichetate cu simbolul corepunzător şi frazele R şi S privind inflamabilitatea. Nu este necesară indicarea pe etichetă a informaţiilor referitoare la efectele asupra sănătăţii umane. Totuşi, aceste informaţii care ar trebui să apară pe etichetă vor fi transmise utilizatorului de profesie prin persoana responsabilă cu lansarea pe piaţă a substanţei in forma prevazuta la art. 21 si art. 22 din OUG 200/2000(art. 27 din D 67/548). In ceea ce priveşte consumatorii, li se vor transmite suficiente informaţii pentru a-şi lua toate măsurile necesare pentru sănătate şi siguranţă, asa cum acestea sunt prevazute in art. 18 al HG 92/2003 (art. 1(3) al D 91/155, amendata de D93/112)

8.3. Metale sub formă masivă

47

Aceste substanţe sunt clasificate în anexa 2 la HG 490/2002(anexa I la HG 67/548). Deşi sunt clasificate conform art. 6 al D 67/548 unele din aceste substanţe nu prezintă, sub forma lor comercializată, pericol pentru sănătatea umană în caz de inhalare, ingerare sau în contact cu pielea nici pentru mediul acvatic. Aceste substanţe nu necesită etichetă în virtutea art. 16, art.17 si art. 18 la OUG 200/2000 si art. 5 la HG 490/2002(art. 23 la D67/548). Totuşi, toate informaţiile care ar trebui să figureze pe etichetă vor fi comunicate utilizatorului prin persoana responsabilă cu lansarea pe piaţă a metalului, in conformitate cu art. 21 si art. 22 la HG 490/2002(art. 27 la D 67/548).

8.4. Substanţe clasificate cu fraza R65

Pentru substanţele clasificate drept nocive din cauza pericolului în caz de aspirare, nu este necesară etichetarea "nociv" cu fraza R65 dacă ele sunt lansate pe piaţă sub formă de aerosol sau în recipiente prevăzute cu un dispozitiv sigilat de pulverizare.

9. CAZURI SPECIALE: PREPARATE

9.1. Preparate gazoase (amestecuri de gaze)

Pentru preparatele gazoase se va ţine seama de :

evaluarea proprietăţilor fizico-chimice

evaluarea pericolelor pentru sănătate

evaluarea riscurilor pentru mediu

9.1.1. Evaluarea proprietăţilor fizico-chimice

9.1.1.1. Inflamabilitate

Proprietăţile de inflamabilitate ale acestor preparate sunt stabilite in concordanta cu art. 4 la HG 92/2003 (art. 5 la D 1999/45), conform metodelor prevazute in anexa 3 la HG 490/2002(anexa V la D 67/548)

Aceste preparate vor fi clasificate în funcţie de rezultatele testelor efectuate şi conform criteriilor din anexa V şi a celor din ghidul de clasificare.

Totuşi, prin derogare, în cazul în care aceste preparate gazoase sunt produse la comandă în cantităţi mici, inflamabilitatea acestor amestecuri gazoase poate fi evaluată prin metoda de calcul următoare:

Expresia amestecului de gaze:

A1 F1 +…….+ Ai FI +……..+ An Fn + B1 I1 +……+ Bi Ii +……+Bp Ip

unde :Ai şi Bi sunt fracţii molareFi este un gaz inflamabil Ii este un gaz inertn este numărul de gaze inflamabilep este numărul de gaze inerte

poate fi transformată sub o formă în care toate I i (gaze inerte) sunt exprimate printr-un echivalent - azot, utilizând un coeficient Ki , în care conţinutul echivalent de gaze inflamabile A'i se exprimă după cum urmează:

A'i = Ai x [100 / (Ai + Ki Bi )]

Utilizând valoarea conţinutului maxim de gaze inflamabile care, într-un amestec cu conţinut de azot, dă o compoziţie care nu este inflamabilă în aer (Tci) , se poate obţine expresia următoare:

ΣI A'i / Tci ≤ 1Amestecul de gaze este inflamabil atunci când valoarea expresiei menţionată mai sus este mai mare de 1. Preparatul este clasificat drept extrem de inflamabil şi este atribuită fraza R12.

Coeficienţi de echivalenţă (Ki )

48

Valorile coeficienţilor de echivalenţă Ki între gazele inerte şi azot, cât şi valorile conţinutului maxim de gaze inflamabile (Tci) figurând în tabelele 1 şi 2 ale standardului ISO 10156, ultima ediţie, referitoare la "Gaze şi amestecuri de gaze - Stabilirea potenţialului de inflamabilitate şi de oxidare pentru alegerea racordurilor de ieşire ale robinetelor".

Conţinutul maxim de gaze inflamabile (Tci)

Valoarea conţinutului maxim de gaze inflamabile (Tci) figurează în tabelul 2 al standardului ISO 10156, ultima ediţie, referitoare la "Gaze şi amestecuri de gaze - Stabilirea potenţialului de inflamabilitate şi de oxidare pentru alegerea racordurilor de ieşire ale robinetelor".

Atunci când valoarea Tci a unui gaz inflamabil nu figurează în standardul menţionat mai sus, se va utiliza limita inferioară de explozibilitate (LIE). Dacă nu există nici o valoare LIE, valoarea Tci va fi stabilită la 1% în volum.

Observaţii:

expresia sus menţionată poate fi folosită pentru a permite o etichetare corespunzătoare a preparatelor gazoase; totuşi, ea nu trebuie considerată ca o metodă care înlocuieşte experimentarea în determinarea parametrilor tehnici de siguranţă

de altfel, această expresie nu furnizează nici o informaţie asupra posibilităţii preparării sau nu, în deplină siguranţă a unui amestec care conţine gaze comburante. Acestea din urmă nu sunt luate în consideraţie la evaluarea inflamabilităţii

expresia sus menţionată nu dă rezultate fiabile decât dacă gazele inflamabile nu se influenţează mutual din punct de vedere al inflamabilităţii lor. Trebuie să se ţină cont de acest aspect, de exemplu, la hidrocarburile halogenate.

9.1.1.2. Proprietăţi comburante

Având în vedere faptul că anexa 3 la HG 490/2002(anexa V la D 67/548) nu conţine metoda referitoare la stabilirea proprietăţilor comburante ale amestecurilor gazoase, aceste proprietăţi trebuie evaluate conform metodei de evaluare următoare.

Principiul acestei metode este acela de comparare a potenţialului comburant al gazelor într-un amestec cu potenţialul comburant al oxigenului în aer. Concentraţiile gazelor în amestec se exprimă în procente de volum.

Se consideră că amestecul de gaze este de asemenea comburant, sau mai comburant decât aerul, dacă este verificată condiţia următoare:

Σi xi Ci ≥ 21

unde:xi este concentraţia gazului i în procente de volum

Ci este coeficientul de echivalenţă oxigen

In acest caz, preparatul este clasificat drept comburant şi i se atribuie fraza R8.

Coeficient de echivalenţă între gazele comburante şi oxigen

Coeficienţii utilizaţi în calcul, care vizează stabilirea puterii comburante a unor gaze într-un amestec raportată la puterea comburantă a oxigenului în aer, menţionaţi la punctul 5.2 al standardului ISO 10156 (noua ediţie 1996) referitoare la "Gaze şi amestecuri de gaze - Determinarea potenţialului de inflamabilitate şi oxidare la alegerea racordurilor de ieşire a robinetelor", sunt următorii:

O2 1 N2O 0,6

Când pentru o substanţă gazoasă nu există valoarea coeficientului (Ci ) în norma menţionată, acestui coeficient i se va atribui o valoare de 40.

49

9.1.2. Etichetare

Pentru recipientele de gaze transportabile, se consideră că prescripţiile referitoare la etichetare sunt conforme, atunci când sunt conforme cu dispoziţiile art. 13 la HG 92/2003(art. 11 (6)(b) al D 1999/45).

Totuşi, prin derogare de la art. 13 la HG 92/2003 (art.11 (1) si (2) ale D 67/548) pentru recipientele de gaze cu o capacitate în litri mai mică sau egală cu 150 l, formatul şi dimensiunile etichetei pot respecta prevederile standardului ISO 7225 (ediţia 1994) referitoare la "Butelii de gaz - Etichete de risc". In acest caz, eticheta poate indica denumirea generică sau denumirea industrială sau comercială a preparatului, cu condiţia ca denumirea substanţelor periculoase care intră în compoziţia sa să figureze clar şi lizibil pe corpul recipientului de gaz.

Informaţiile furnizate (la art. 10 din D 67/548) pot fi furnizate pe un disc sau pe o etichetă durabilă fixată bine pe ambalaj/recipient.

9.2. Recipiente de gaze destinate preparatelor care conţin propan, butan sau gaz petrolier lichefiat (GPL) cu miros neplăcut

Propanul, butanul şi gazele petroliere lichefiate sunt clasificate în anexa 2 la HG 490/2002(anexa V la D 67/548). Deşi preparatele care conţin aceste substanţe sunt clasificate conform art. 4, 5 si 6 din HG 92/2003(art. 5, 6 si 7 din D 1999/45), ele nu prezintă pericol pentru sănătatea umană atunci când sunt lansate pe piaţă, drept gaze combustibile eliberate numai în vederea arderii lor, în butelii închise reîncărcabile sau în cartuşe nereîncărcabile conform normei (EN 417, ediţia septembrie 1992, referitoare la "Cartuşe metalice pentru gaze petroliere lichefiate, nereîncărcabile, cu sau fără supapă, destinate alimentării aparatelor portabile: execuţie, control şi marcaj").

Aceste butelii şi cartuşe trebuie etichetate cu simbolul corepunzător şi frazele R şi S privind inflamabilitatea. Nu este necesară indicarea pe etichetă a informaţiilor referitoare la efectele asupra sănătăţii umane. Totuşi, aceste informaţii care ar trebui să apară pe etichetă vor fi transmise utilizatorului profesional prin persoana responsabilă cu plasarea pe piaţă a substanţei in formatul prevazut la art. 16 al HG 92/2003(art. 14 al D 1999/45). In ceea ce priveşte consumatorii, li se vor transmite suficiente informaţii pentru a-şi lua toate măsurile necesare pentru sănătate şi siguranţă, in conformitate cu art. 18 al HG 92/2003(art. 1(3) al D 91/155) .

9.3. Aliaje, preparate care conţin polimeri şi preparate care conţin elastomeri

Aceste preparate vor fi clasificate conform cerinţelor menţionate în art. 4, 5 si 6 ale HG 92/2003 (art. 5, 6 si 7 ale D 1999/45) etichetate conform cerinţelor menţionate în art. 17 al OUG 200/2000 si art. 9, 10, 11 si 12 ale HG 92/2003(art. 10 al D 1999/45).Deşi clasificate conform (art. 6 si art. 7 din D 67/548), unele din aceste preparate nu prezintă totuşi, în forma lor comercializată, pericol pentru sănătatea umană în caz de inhalare, ingerare sau contact cu pielea, şi nici pericol pentru mediu acvatic in forma in care sunt plasate pe piata. Astfel de preparate nu necesita eticheta in conformitate cu. Anexa 3, B.9 la HG 490/2002(art. 10 al D 67/548 sau Anexa V , B.9, a D 67/548).

9.4. Preparate clasificate cu fraza R65

Pentru preparatele clasificate drept nocive, din cauza pericolului în caz de aspiraţie, nu este necesară etichetarea "nociv" cu fraza R65, dacă sunt lansate pe piaţă sub formă de aerosoli sau în recipiente prevăzute cu un dispozitiv sigilat de pulverizare.

9.5. Peroxizi organici

Peroxizii organici combină proprietăţile unei substanţe comburante şi ale unei substanţe combustibile într-o singură moleculă: când un perioxid organic se descompune, partea comburantă a moleculei reacţionează exotermic cu partea combustibilă (oxidabilă). In ceea ce priveşte proprietăţile comburante, metodele menţionate în anexa 3 la HG 490/2002(anexa V la D 67/548) nu pot fi aplicate la peroxizii organici.

Se va utiliza metoda de calcul următoare, bazată pe prezenţa oxigenului activ.

Conţinutul de oxigen (%) al unui preparat de peroxid organic se obţine prin formula:

16 x Σ (ni x ci / mi )

unde:

ni = număr de grupe peroxid / moleculă de peroxid organic i50

ci = concentraţia (masă în %) peroxidului organic i

mi = masa moleculară a peroxidului organic i

9. 6 Cerinte suplimentare de etichetare pentru anumite preparatePentru anumite preparate exista cerinte suplimentare de etichetare prevazute in art. 17 din OUG 200/2000, precum si in Anexa 3 ale HG 92/2003(art. 10(1)(2) si in Anexa V ale D 1999/45), precum si in art. 20 al D 98/8.

51

SECTIUNEA II (armonizarea ANEXEI IX la D 67/548 – ATP 27(D 2000/32))

PARTEA A : Prevederi referitoare la sistemele de închidere de securitate pentru copii

Suplimentar prevederilor art. 14 (1) (e) din OUG 200/2000, ambalajele, indiferent de capacitate, care conţin substanţe ce prezintă pericol la inhalareare (Xn; R65), clasificate şi etichetate conform paragrafului 3.2.3 din Anexa 1 a HG 490/2002, trebuie prevăzute cu sisteme de închidere de securitate pentru copii; fac excepţie substanţele plasate pe piaţă sub formă de aerosoli sau în ambalaje prevăzute cu sisteme de pulverizare sigilate.

1. Ambalaje care se pot reînchide

Sistemele de închidere de securitate pentru copii utilizate pentru ambalajele care se pot reînchide trebuie să fie conforme cu SR EN 28317, care se referă la “Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii – Condiţii şi metode de încercare pentru ambalaje care se pot reînchide”.

2. Ambalaje care nu se pot reînchide

Sistemele de închidere de securitate pentru copii utilizate pentru ambalajele care nu se pot reînchide trebuie să fie conforme cu SR EN 862, care se referă la “Ambalaje - Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii – Condiţii şi metode de încercare pentru ambalaje care nu se pot reînchide pentru produse nefarmaceutice”.

3. Observaţii1. Evidenţa conformităţii ambalajelor cu standardele menţionate se certifică numai de către

laboratoare certificate SR EN ISO/CEI 17 025.2. Cazuri particulare

Dacă este evident faptul că ambalajul este suficient de sigur pentru copii, aceştia nemaiavând acces la conţinutul ambalajului fără a se folosi de un instrument, testul nu mai trebuie efectuat.În toate celelalte cazuri, precum şi dacă există suficiente motive justificate care să pună la îndoială rezistenţa la manipularea de către copii a unui ambalaj, autoritatea naţională poate solicita persoanei responsabile de punerea pe piaţă a produsului să prezinte un certificat eliberat de un laborator certificat SR EN ISO/CEI 17025, din care să rezulte una din următoarele situaţii:

- tipul închiderii este de natură a nu necesita conformitatea cu SR EN 28317

sau- închiderea a fost testată şi este conformă cu cerinţele standardului menţionat

PARTEA B : Prevederi referitoare la indicaţiile tactile de pericol

Specificaţiile tehnice pentru indicaţiile tactile de pericol trebuie să fie conforme cu standardul SR EN ISO 11683, care se referă la “Ambalaje – Indicaţii tactile de pericol – Condiţii”.

52