2 - valoarea criminalistică a urmelor de sange

7/28/2019 2 - Valoarea criminalistic a urmelor de sange

1/61

2. Valoarea criminalistic a urmelor de snge

n vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt

obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele ei pe baza de probe.

Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau

inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savrsit-o si la cunoasterea

mprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Probele nu au o valoare dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de

urmarire penala sau de instanta de judecata n urma examinarii tuturor probelor administrate, nscopul aflarii adevarului.

Majoritatea infractiunilor presupun prezenta subiectului la locul comiterii faptei si

savrsirea de catre acesta,n totul sau n parte, a unor actiuni ce produc modificari n ambianta

existenta.Aceste modificari sunt cunoscute sub denumirea generala de urme.

Fiind ntr-o legatura nemijlocita cu fapta savrsita, modificarile produse ca urmare aactivitatii infractionale a subiectului constituie elemente pretioase, de multe ori unice, pentru

aflarea adevarului.

n literatura criminalistica notiunea de urma este prezentata n doua acceptiuni: una n

sens larg si una n sens restrns.

n sens larg, urmele sunt definite de unii autori ca "cele mai variate schimbari ce potinterveni n mediul nconjurator ca rezultat al actiunii infractorului", iar de altii ca "totalitatea

elementelor materiale a caror formare este determinata de savrsirea unei infractiuni".

n sens restrns, prin urma se ntelege "reprezentarea structurii exterioare a unui obiect pe

un alt obiect sau alta substanta".

Pentru o definire unitara si cuprinzatoare a notiunii de urma, trebuie sa se porneasca de laconstatarea ca n practica criminalistica numeroasele modificari provocate n timpul savrsirii

unei infractiuni apar sub doua aspecte, ca rezultat al actiunii fie al faptuitorului si a mijloacelor


2/62

utilizate de el asupra componentelor structurii locului faptei, fie a diferitelor parti componente a

locului respectiv asupra faptuitorului si mijloacelor pe care le foloseste.

Din cele aratate mai sus rezulta ca, n sens criminalistic, prin urma se ntelege "orice

modificare materiala produsa ca urmare a interactiunii dintre faptuitor, mijloacele

folosite de acesta si elementele componente ale mediului unde si desfasoara activitatea

infractionala, modificari care, examinate individual sau n totalitate, pot conduce la:

stabilirea faptei, identificarea faptuitorului, a mijloacelor folosite si la lamurirea

mprejurarilor cauzei".

Astfel, constituie urme tot ceea ce a ramas material, vizibil sau invizibil, la locul

infractiunii de la persoana faptuitorului, de la mbracamintea sau ncaltamintea lui, de la

vehiculele, armele, instrumentele sau materialele pe care le-a ntrebuintat, obiectele ori

fragmentele de obiecte de orice natura, abandonate sau pierdute de infractor la locul faptei,

precum si tot ceea ce a putut atasa material, vizibil sau invizibil de la locul infractiunii asupra

acestuia. Totodata, prin urme se nteleg si schimbarile de pozitie ale unor obiecte existente la

locul savrsirii infractiunii.

Urmele, privite n acceptiunea criminalistica, prezinta urmatoarele trasaturi generale :

- apar obligatoriu n procesul savrsirii unei fapte penale;

- crearea lor este rezultatul interactiunii dintre factorii care se manifesta pe parcursul

comiterii faptei;

- n timp, urmele sufera o serie de transformari care pot sa duca la diminuarea valorii lor n

procesul de identificare. Din aceasta cauza se impun descoperirea, fixarea, conservarea si

exploatarea lor ct mai repede.

I I . MODUL DE FORMARE AL URMELOR DE SNGE

Urmele de snge de la fatta locului se pot forma :

pe corpul si mbracamintea victimei si agresorului, prin prelingere, stropire, tsnire, contactdirect, picurare;


3/63

pe obiectele vulnerante si pe cele aflate asupra sau n jurul persoanei care sngereaza, prin

contact direct, prelingere, mbibare, stropire, tsnire;

pe drumul strabatut de persoana care sngereaza (victima sau agresor), prin picurare, tsnire,

prelingere, prin caderi, trri, etc;

n locul unde a fost descoperita victima, prin contact direct, prelingere, mbibare, difuzare,

tsnire, stropire, extinderea eventualelor balti de snge, etc;

Urmele de snge pot avea forma de picaturi, dre si balti.

III. REGULI GENERALE PRIVIND CUTAREA, DESCOPERIREA sI RIDICAREA

URMELOR DE SNGE

I I I .1. Factori care inf luenteaza urmele de snge

Prin urma de snge se ntelege lichidul extravazat dintr-un sector al aparatului

cardiovascular si depus pe un anumit suport, in procesul savrsirii unei infractiuni sau in

legatura cu acesta.

Crearea unei ntreruperi a continuitatii, in orice mod, la nivelul peretelui vascular, va

avea drept consecinta parasirea vasului sanguine de catre o cantitate oarecare de snge, care sepoate regasi pe corpul persoanei care sngereaza, precum si pe alte obiecte, corpuri sau locuri.

Descoperirea urmei de snge prezinta interes prin aceea ca :

- se pot afla grupa sanguina, uneori subgrupa persoanei de la care provine si este posibila chiar

punerea in evidenta a haptoglobinelor;

- se pot obtine indicii referitoare la victima si faptuitor, agentul vulnerant, modul de actiune,

regiunea anatomica ce a sngerat, organul sau tesutul lezat, etc;

Aceste categorii de urme pot fi obtinute prin, de regula, prin examinarea de laborator a

urmei de snge.

Forma urmelor de snge este conditionata de actiunea urmatorilor factori:

Natura si forma suportu lu i.


4/64

Suporturile pe care se formeaza urme de snge pot fi absorbante si neabsorbante. Pe cele

absorbante (lna, matase, fibre sintetice, bumbac, pamnt, lemn nelustruit, caramida, etc),

petele de snge creeaza urme cu contururi neregulate, difuze si care n general nu formeaza

pelicule la suprafata. Pe cele neabsorbante (sticla, hrtie velina, lemn lustruit, metal, material

plastic, frunze, tulpini de plante, etc) sngele formeaza pelicule (cruste) lucioase, friabile, care-

si pastreaza, de regula, forma initiala si pot servi la estimarea directiei de cadere. La rndul lor,

suporturile absorbante si neabsorbante pot fi : netede (linoleumul) sau prezentnd denivelari

(dusumeaua); cu temperatura egala cu a corpului uman sau mai mare ori mai scazuta; compacte

sau prezentnd o oarecare fragmentare (pulverulenta, granulatii ori parti componente cu

dimensiuni diferite, de exemplu ciment, nisip, pietris); cu forma definita si stabila (perete,

covor) ori variabila si instabila (un strat subtire de zapada).

n functie de aceste suporturi, aspectul urmelor de snge poate fi :

- cu densitate uniforma, avnd margini bine delimitate, de o forma regulata sau neregulata;

- cu densitate neuniforma, avnd marginile difuze.

naltimea de cadere.

Aspectul unei picaturi de snge este influentat si de naltimea de la care acest a cazut. De

regula, la caderea pe un plan orizontal de la o naltime mica (pna la 150 cm), n functie de

natura suportului, de volumul picaturii de snge si de fluiditate, s-a constatat ca urma acesteia

este relativ compacta si cu marginile mai mult sau mai putin zimtate. Odata cu cresterea

naltimii de cadere, pe lnga urma de baza vor aparea si stropi secundari, din ce n ce mai

departati, cu aspect diferit : puncte, benzi sau virgule.

Unghiul de incidenta.

La punctul de contact, n cazul caderii oblice pe un suport neabsorbant, petele de snge

au forma ascutita, vrful fiind orientat catre directia de deplasare a urmei create. Cu ct unghiul

format de suport este mai ascutit, cu att alungirea picaturii este mai mare, axa fiind orientata

catre directia de miscare.

Vechimea urmei.


5/65

Timpul de coagulare a sngelui ete mult ntrziat la o temperatura scazuta a mediului

ambiant si, mai ales, a suportului. De asemenea, timpul de coagulare se mareste cu ct urma de

snge are o grosime mai mare (aceasta poate fi determinata fie de cantitatea de snge, fie de

existenta unor neregularitati pe suprafata suportului). Se poate aprecia ca, dupa cteva minute

de la contactul cu mediul extra vascular si extracorporal, apare o pojghita fina pe toata suprafata

petei, apoi se observa mici cheaguri sanguine. Cu trecerea timpului, pata se usuca, schimbndu-

si culoarea de la rosu-aprins pna la brun-negru.

I nf luenta factoril or de mediu extern.

Actiunea frigului determina o mentinere quasiconstanta a formei, dimensiunii si

conturului urmei de snge, o delimitare aproape neta de restul suportului, culoarea fiind usor

modificata n timp. n conditiile temperaturilor de peste 0 grade, la care se adauga si influenta

celorlalti factori, la urma de snge se observa o modificare a formei, dimensiunilor, conturului

si a delimitarii de restul suportului, precum si schimbarea culorii de la rosu la cenusiu cu ritm

dependent de valoarea factorului termic si de natura de actiune a acestuia. n raport si cu

procesul de putrefactie, urma devine negricioasa. Astfel, la o temperatura mai scazuta si fara

iluminare, schimbarea culorii urmei de snge de la rosu-aprins n primele momente la rosu-

nchis, si apoi la rosu-cafeniu si brun-nchis se face n 2-3 saptamni, n timp ce sub influenta

unei lumini difuze aceleasi modificari cromatice in numai 7-8 zile, iar sub influenta directa a

razelor solare n 1-2 zile.

I nf luenta factori lor de ordin intern .

Ea se manifesta n procesele de putrefactie, ca urmare a prezentei substantelor de natura

organica care intra n compunerea masei sanguine, determinnd n general o modificare aculorii

si aspectului sngelui. Ca urmare, culoarea urmei de snge se nchide, capatnd o nuanta

verzuie.

Mobil itatea corpului persoanei care sngereaza si a suportul ui .

Cnd se formeaza o urma de snge sub aspect de dra, cu sensul de formare similar celui

al deplasarii, stropii au o forma cu extremitatea alungita n directia de mers. Acelasi aspect se

obtine daca se provoaca minilor pline cu snge o miscare de scuturare. Urma creata de la un

jet de snge, cnd persoana se deplaseaza, va avea aspectul unor stropituri primare si a unora


6/66

secundare, izolate sau confluente, n forma de evantai, cu directia n sensul miscarii. Atunci

cnd persoana stationeaza, urma de snge creata va avea aspect de balta (cnd suportul are

pozitie orizontala), ori de dra prin prelingere (pe un suport nclinat).

La mobilitatea suportului se iau n considerare urmatoarele aspecte : viteza de deplasare,

unghiul fata de orizontala, directtia, viteza de rotatie n jurul axei sale, forma deplasarii, opririisi pornirii (lenta sau brusca), conditiile de mediu n care are loc aceasta miscare. n raport cu

aceste elemente, aspectul urmei va fi diferit (alungiri, devieri ale axei initiale de cadere sau

prelingere, stergeri sau ntinderi prin aplatizare, etc).

Anumi te momente fizioogice n care este surprinsa persoana

care sngereaza.

Asemenea stari pot fi menstruatia, graviditatea, convalescenta dupa boli grave, care

conduc la accentuarea pierderilor de snge, concretizeaza n formarea de pete mai mari,

mbibari ale materialelor ce au fost folosite ca pansament, ale suportului, etc.

Regiunea anatomica afectata.

n functie de gradul de vascularizare, de superficialitatea dispunerii retelei vasculare si de

timpul de coagulare a sngelui, urma de snge poate avea marimi si forme variate.

Masur i le intreprinse pentru a opri hemoragia sau a-i diminua intensitatea.

Cnd sngerarea a fost ntrerupta, la fata locului ramne doar cantitatea care s-a scurs

pna la aparitia efectului masurilor luate. Daca hemoragia nu este total oprita si se reia, vor fi

descoperite alte urme de snge. Succesiunea sngerarii poate fi dedusa n functie de aspectul si

forma diverselor urme.

Masur i i ntreprinrse pentru ndepartarea urmelor de snge.Forma urmelor de snge

descoperite la fata locului poate fi modificata prin actiuni intentionate de distrugere a lor, cum

ar fi : spalarea, frecarea mecanica a suportului, arderea ori taierea acestuia, aplicarea unui strat

de vopsea peste suport, etc.

2 - valoarea criminalistică a urmelor de sange

Documents