_____1recuperare tetraplegiei la copii pediatrie hemiplegici595 bihociu

8/16/2019 _____1Recuperare Tetraplegiei La Copii Pediatrie Hemiplegici595 Bihociu

1/20

VOICU GABRIEL-LIVIU / Gr.304 KT

Referat la Kinetoterapia in pediatrie

RECUPERARE TETRAPAREZEI SPASTICE LA COPII

CUPRINS

• Definitia Tetraparezei• Definitia Spasticitatii• II Kinetoterapia,• III. Mijloace de reeducare neuro-motorie utilizeazate in tetrapareza

o 3.2. Exerciţii pentru reeducarea mersuluio 3.2. Exerciţii pentru reeducarea mersuluio 3.2. Exerciţii pentru reeducarea mersuluio 3.2. Exerciţii pentru reeducarea mersuluio

• IV MASAJUL

Coordonator științifcB!"oci!

1


2/20

• Definitia TetraparezeiTetrapareza (quadrupareza reprezinta un deficit motor atat a mem!relor

inferioare cat si a celor superioare, prin leziuni ale sistemului ner"os central sau periferic, in forma incompleta - miscarile sunt reduse, dar posi!ile la ni"elulrespecti".

•

Definitia SpasticitatiiSpasticitatea, este definita ca fiind o componenta a sindromului deneuron motor central, ce este caracterizeaza prin exa#erarea reflexului muscular de intindere tonic, proportional cu "iteza de intindere a musc$iului si exa#erareareflexului muscular de intindere fazic exprimat prin $iperreflecti"itatea osteo-tendinoasa. %eprezinta o tul!urare a sistemului ner"os central, in care anumitimusc$i primesc in mod continuu impulsuri de a se contracta, pentru ca ner"iiacestora nu-si pot controla acti"itatea. In tetrapareza spastica, se constata o

pierdere a miscarilor de finete, o scadere a fortei de contractie "oluntara, ocrestere a reflecti"itatii osteo-tendinoase, o crestere a rezistentei la intinderea

pasi"a a musc$iului, si o $iperreflecti"itate a reflexelor de flexie.Tetrapareza spastica reprezinta o forma de paralizie cere!rala, la care

sunt afectate ori toate mem!rele in mod e#al, ori mem!rele superioare sunt maiafectate decat cele inferioare. Mem!rele superioare sunt in $iperextensie, celeinferioare fiind in flexie, pacientul neputand mentine pozitia ortostatica, mersulnefiind posi!il, acesta utilizand un scaun cu rotile. &ceasta este o pro!lema socio

' economica foarte importanta deoarece persoanele afectate sunt dependente de persoanele din jur, neputand a"ea niciodata o "iata normala.

ia!nostic"l "a fi pus pe !aza

- intarzierilor in dez"oltarea neuro - motorie)- semnelor neurolo#ice anormale)- excluderea unei afectiuni neurolo#ice tranzitorii sau pro#resi"e.Ca"zele care duc la aparitia tetraparezei spastice sunt extrem de #reu de

determinat, de o!icei fiind mai multi factori implicati. *ele mai frec"ente cauzesunt reprezentate de cele prenatale, perinatale si postnatale.

#actorii prenatali sunt cei mai importanti, fiind foarte #reu de diferentiat,cele mai frec"ente cauze de tetrapareza fiind de cauza nedeterminata, istoricul

prenatal fiind normal. +actorii care actioneaza in aceasta perioada sunt

reprezentati de- intarzierea cresteri intrauterine)- malformatii cere!rale)- factori #enetici)- prematuritatea asociata frec"ent cu o forma particulara de tetraple#ie

spastica in care sunt afectate predominant mem!rele inferioare, numita !oalaittle)

- factori de mediu ( "irus $epatic, "irus rujeolic, toxoplasmoza, etc.#actorii perinatali sunt reprezentati de

- #reutatea la nastere)- scorul &&%)

2


3/20

- incompati!ilitatea %$ ' ului mama ' copil)- traumatisme craniocere!rale la nastere.

+actorii postnatali cauzeaza in unele cazuri tetrapareza spastica, cum ar fi- infectii postnatale)- coa#ulopatii)- coplicatii dupa "accinari)- traumatisme cranio ' cere!rale)- intoxicatii cu metale #rele.

In cazul tetraparezei spastice trata$ent"l rec"perator cuprinde- /inetoterapie)- orteze)- +izioterapia (electroterapie)- $idro/inetoterapie)

- er#oterapie)- lo#opedie)- masaj.- psi$oterapia- resta!ilirea functiilor corticale superioare- 0erapia 1cupationala - 0erapia prin munca- tratamentul medicamentos1dat tetraple#ia instalata si c$iar din momentul depistarii &*-ului,

pacientul "a intra 4n sfera de acti"itate a ec$ipei de recuperare, care este format

din medici de di"erse specialitţi, /inetoterapeuţi, er#oterapeuţi, lo#opezi,asistente medicale 5i infirmiere.Pre%enire&- controlul tensiunii arteriale)- com!aterea aterosclerozei si pre"enirea accidentelor trom!em!olice)- decelarea precoce a compresiunilor cere!rale - in"esti#aţia cu

tomo#raful sau %M6 imediat ce apar semne ale !olii (dureri de cap, #reţuri,ameţeli etc.. 1 4nlturare precoce a formatiunii tumorale poate face tratamentulde recuperare mult mai simplu 5i mai eficace.

- pre"enirea traumatismelor cere!rale - $emiple#iile pro"ocate detraumatisme cere!rale pot fi e"itate dac "om lua unele msuri de protecţie.&stfel, c7nd mer#em cu !icicleta, este !ine s purtm o casc de protecţie, c7ndmer#em cu ma5ina este !ine s folosim centura de si#uranţ care, 4n caz deaccident rutier, ne fere5te de a fi proiectaţi prin par!riz.

E%al"are f"nctionala&&precierea functiilor "itale respiratie, de#lutitia, masticatia, controlul

defecatiei si al "ezicii urinare.&precierea acti"itatii mintale si a capacitatii de comunicare ("er!ala,

scrisa, prin mimica

3


4/20

&precierea sensi!ilitatii exterocepti"e si propriocepti"e a perceperiicorpului.

&precirea a!ilitatii motorii (reflexe si reactii reflexe, tonus muscular,coordonare pe partea neafectata, a!ilitatea miscarii trunc$iului si a partiiafectate.

&precierea controlului motorin di"erse situatii posturale(mo!ilitate,sta!ilitate, mo!ilitate controlata, a!ilitate

&precierea acti"itatilor zilnice (&D8&cti"ities of Dail9 i"in#&precierea amplitudinii miscarilor articulare&precierea inte#rarii familiale, sociale, ocupationale a pacientului.e !aza e"aluarii functionale pacientii pot fi incadrati in trei stadii

initial,mediu(de specialitate si a"ansat (de refacere considerandu-le inscur#erea timpului de la momentul accidentului cere!ral spre momentulrefacerii, ma mult sau mai putin complet

Kinetoterapia, utilizeaza mijloacele de reeducare neuro-motorie, preponderent te$nicile ojta, :a!at, ;o!at$, etc. Metoda ;o!at$, are ca o!iecti"diminuarea excesului de acti"itate tonica reflexa ce pertur!a sc$ema normala amotilitatii acti"e. Metoda :a!at are la !aza te$nicile de facilitareneuromusculara propriocepti"a (+6, ce pot fi definite ca ,,metode deincurajare sau #ra!ire a raspunsului mecanismului neuromuscular, #ratiestimularii propricepti"e


5/20

- Mo!ilizari acti"e, pasi"e, autopasi"e- Electroterapie- Masaj

:inetoterapia "a a"ea urmatoarele o'iecti%e- pre"enirea deformarilor osoase)- ameliorarea mo!ilitatii)- reducerea durerii)- reducerea spasticitatii)- pre"enirea $ipotoniei si deteriorarii musculare)- cresterea amplitudinii de miscare)- com!aterea posturilor anormale)- ameliorarea a!ilitatilor de autoin#rijire)- ameliorarea functionala #lo!ala.

Masurile de recuperare se incep cit mai precoce, dar dupa sta!ilizarea !olna"ului. imnastica pasi"a ce include /inetoterapia, masajul si #imnasticarespiratorie incepe din primele zile.

imnastica acti"a este strict indi"iduala si depinde de caracterulaccidentului "ascular cere!ral.

0re!uia de tinut cont de cresterea treptata a acti"itatilor si preintimpinareao!oselii.

In ec$ipa de recuperare medicala, )inetoterape"t"l face parte din acei profesionisti care se confrunta direct cu pro!lema spasticitatii si a tetraparezei in

sine. Din acest moti", s-a depus un efort permanent pentru #asirea de te$nici simetode /inetoterapice eficiente in rezol"area acestei pro"ocari presante.*OTA&

In cazul copilului tetraple#ic toate exerciţiile se "or executa la inceput cusprijinul direct al /inetoterapeutului. Directionarea fiecarei miscari se "a realizade asemenea prin #$idarea cu mana /inetoterapeutului, iar succesiuneadeprinderilor "a fi strict supre"e#$eata si corectata imediat ce se o!ser"a orice"iciu de postura, actiune sau mers.

@n timpul recuperrii pot fi folosite diferite $ateriale de asisten+,fotoliul rulant, !astoane tri sau tetrapod, c7rje canadiene sau orteze.Dac prima parte a tratamentului se "a desf5ura 4n instituţii specializate,

partea a doua 5i mai lun# se "a desf5ura acas. @n aceast perioad sprijinulfamiliei este de o importanţ capital. &stfel, familia tre!uie s 4l ajute pe

pacient s se reinte#reze 4n societate 5i profesional.

Trata$ent"l%ecuperarea "a 4ncepe cu o post"rare a pacientului 4n pat pentru e"itarea

apariţiei poziţiilor "icioase, a durerilor 5i a escarelor.

5


6/20

%ecuperarea "a incepe cu o posturare in pat pentru e"itarea aparitiei pozitiilor neadec"ate, a durerilor si a escarelor la ni"elul suprafetelor de contact.

Initial se efectueaza miscari pasi"e, exercitii de reluare a pozitiei sezand sia ortostatismului si mersului. %ecuperarea este de lun#a durata si tre!uieefectuata si acasa, sprijinul familiei a"and o importanta majora.

Ae "or face apoi mo!ilizri pasi"e, exerciţii de reluare a poziţiei 5ez7nd 5ia ortostatismului 5i mersului.

De asemenea o atenţie deose!it tre!uie acordat mem!rului superior.@n timpul recuperrii pot fi folosite diferite materiale de asistenţ fotoliul

rulant, !astoane tri sau tetrapod, c7rje canadiene sau orteze.Dac prima parte a tratamentului se "a desf5ura 4n instituţii specializate,

partea a doua 5i mai lun# se "a desf5ura acas. @n aceast perioad sprijinulfamiliei este de o importanţ capital. &stfel, familia tre!uie s 4l ajute pe

pacient s se reinte#reze 4n societate 5i profesional.Iata cate"a miscari acti"e pe care puteti sa le efectuati acasa la indicatia

medicului.B imnastica acti"a se incepe cu exercitii statice sau exercitii de

posturare a diferitelor se#mente ale corpului.B Exercitiile acti"e se efectueaza pentru mo!ilizarea articulara si

mentinerea tonusului normal al musculaturii. &ceste exercitii sunt pentrumusculatura umarului, extensorii si supinatori ai !ratului, musculatura mainii side#etelor. entru munsculatura mem!rului inferior, efectuam exercitii pentrucoapsa, #am!a si talpa piciorului.

B Dupa o luna de la accidentul "ascular se incepe recuperarea din

pozitia sezand. a inceput se "a sta in sezut de 3-> ori pe zi timp de cate"aminute. Ae incepe pro#resi" de la o pozitie semisezanda iar in decurs de cite"azile se mareste un#$iul si durata.

B ulsul tre!uie monitorizat in permanentaatat la sc$im!area pozitieicat si in timpul mo!ilizarilor, pulsul nu tre!uie sa depaseasca 2C !.min.

B In momentul in care se poate pozitiona in sezut se "a aseza cu picioarele co!orite. In timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aranjeaza pecel !olna" pentru a repartiza masa corpului pe partea afectata.

B 0reptat se trece la pozitia stand lin#a pat pe am!ele picioare si

alternand un picior cu altul. Iar de aici se "or incepe miscarile de mers pe loc,dup care cel indi"idual.B In ultima etapa se "a redo!andi ec$ili!rul si mo!ilitatea pentru a

mer#e pe scarim initial cu sprijin si dupa indi"idual.

Ae cunosc trei ni"ele ale rea!ilitarii, atin#erea carora au loc prin diferitemecanisme

I ni%el- Resta'ilirea - este "or!a de resta!ilirea functionala a zonelor dein$i!itie de protectie.

6


7/20

In$i!itia de protectie este o masura fiziolo#ica uneori capata caracter patolo#ic, durind timp indelun#at si facind imposi!ile resta!ilirea functiilor.Deaceea uneori o tetraple#ie poate dura mult timp, leziunea neuronala fiindminimala. Masurile medicale tre!uie intreprinse anume la acest ni"el, pentru adezin$i!a elementele ner"oase si stimularea lor si aceasta se poate o!tine prinaplicarea #imnasticii curati"e, masajului, fizioprocedurilor.

&cest ni"el se o!tine in primele luni dupa accidentul "ascular cere!ral.II ni%el- Co$pensatia - functia structurii lezate este preluata de alta

structura indemna.Mecanismul ce permite sa atin#em ni"elul compensatiei il prezinta

reor#anizarea compensatorie - dar la acest ni"el nu se atin#e o resta!ilirecompleta a functiilor, miscarile sint sc$im!ate, cu defect.

III ni%el- Readapterea. adaptarea catre defectIn prezenta unui defect e"ident, cu leziune neuronala masi"a lipseste

posi!ilitatea compensarii din cauza afectarii difuze a cortexului. a pacient#radul $andicapului "a fi e"ident si persistent.

Acopul acestui ni"el "a fi de a in"ata !olna"ul catre auto deser"ire.

Durata perioadei acute este determinata re#resul procesului de dislocare siedem cere!ral. In ictus $emora#ic durata =,? - sapt. In ictus iscemic = -> sapt.

In aceasta perioada se intreprind masuri pentru a sal"a "iata pacientului sia sta!iliza functiile "itale.

Masurile de recuperare se incep cit mai precoce, dar dupa sta!ilizarea

!olna"ului. %ea!ilitarea pasi"a ce include /inetoterapia, masajul, #imnastica pasi"a, respiratorie se incepe din primele zile.%ea!ilitarea acti"a este strict indi"iduala si depinde de caracterul

accidentului "ascular cere!ral.

In pozitia prono (cu fata in jos, sc$ema motorie este in flexie. *opilul !olna" nu ridica si nu roteste capul (nici macar pentru a respira, are !ratele !locate su! torace, mem!rele inferioare fiind adesea in flexie.

In pozitia supino (cu fata in sus sc$ema motorie este in extensie

!olna"ul tine capul in $iperextensie cu retractia umerilor si uneori toracele esteretractat, mem!rele inferioare sunt in extensie, incrucisate, in adductie,intrarotate, c$iar forfecate, se o!ser"a flexia plantara a piciorului, contractiaadductorilor (ceea ce determina, in timp, luxatia de sold.

In pozitia sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexeletonice cer"icale asimetrice, acestea persistand si dupa "arsta de luni si nuac$izitioneaza aceasta pozitie. Mana este inc$isa in pumn, ceea ce impiedicacopilul de a duce mana sau alte o!iecte la #ura, pozitia policelui este strans in

pumn si de#etele flectate. Mersul pe coate si pe #enunc$i nu este posi!il. 0etrapareza spastica are o frec"enta crescuta la nou-nascutii cu

encefalopatie $ipoxic-isc$emica, infectii intrauterine (*itome#alo"irus, ru!eola,

7


8/20

rujeola etc., malformatii structurale cere!rale #ra"e. Aimptomatolo#ia asociataconsta in stra!ism, atrofie optica, crize epileptice, retard #ra", complicatiiortopedice (cifoscolioza, luxatie de sold. In forma usoara de tetrapareza spasticaretardul este mediu, iar deplasarea se poate face dar patolo#ic.

:inetoterapia cuprindePost"rarile ' exista diferite sc$eme de aranjare a mem!rilor paretice

pentru pre"enirea aparitiei contracturilor.&lternarea periodica a pozitiei mem!relor in pozitia !olna"ului pe spate si

pe o parte.&lternarea pozitiilor pe spate, partea sanatoasa si partea !olna"a.I. Decu!it dorsal*apul pe perna, #itul flectat, umerii se sustin cu perna. Mina paretica se

aranjeaza pe perna la distanta de la corp, indreptata in articulatia cotului si

mainii, de#etele intinse. *oapsa paretica este in extensie si pusa pe perna.II. Decu!it lateral pe partea paretica*apul se sta!ilizeaza intr-o pozitie comoda, trunc$iul putin intors si se

mentine din spate. *oapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie, articulatia#enunc$iului in flexie usoara. Mana paretica sa intinde pe perna. Manasanatoasa se aranjeaza pe perna sau pe corp. iciorul sanatos ' pozitie pe pernausor flectat in articulatia #enunc$iului si coxofemorala.

III. Decu!it lateral pe partea sanatoasa*apul in prelun#irea trunc$iului, trunc$iul usor flectat anterior. Mina

paretica se aranjeaza pe perna, flectata in articulatia umarului su! un un#$i deFC#rd si intinsa. iciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala siarticulatia #enunc$iului, #am!a si planta sint asezate pe perna. Mana sanatoasaocupa o pozitia comoda. iciorul sanatos se aranjeaza in extensia articulatiei#enunc$iului si articulatia coxofemurala. a tratarea prin pozitie se "a tine contca mana si articulatia umarului mem!rului paretic sa se afle la acelasi ni"el

pentru a e"ita extensia capsulei articulare ' ce apare destul de frec"ent si esteinsotita de aparitia durerilor.

Miscarile pasi%e&melioreaza circulatia in mem!rele paretice, contri!uie la scadereatonusului muscular, stimuleaza aparitia miscarilor acti"e datorita influenteiimpulsurilor aferente ce apare in musc$ii si articulatiile mem!relor paralizate.

entru a diminua $ipertonusul muscular si preintimpinarea aparitieisc$ineziilor musculare mo!ilizarile pasi"e se incep din articulatiile mari alemem!relor, treptat trecind la cele mici.

Miscarile pasi"e se fac atit pe partea !olna"a cat si pe cea sanatoasa cu unritm lent (ritmul rapid mareste tonusul muscular.

e fiecare articulatie se fac ?-=C miscari. Miscarile pasi"e se asociaza cu#imnastica respiratorie si in"atarea !olna"ului u crelaxarea acti"a a musc$ilor.

8


9/20

Miscarile acti%eAe distin# exercitii statice, in care are loc contractia tonica a musc$ilor si

exercitii dinamice. In pareze se"ere #imnastica acti"a se incepe cu exercitii custatice ca fiind mai usoare. &ceste exercitii, constau in mentinerea se#mentelor mem!relor in pozitia data de /inetoterapeut.

Exercitiile dinamice se efectueaza in primul rand pentru musc$ii ai caror tonus deo!icei nu se mareste m. a!ductori ai umarului, supinatori, extensorii

!ratului, mainii, de#etelor, m. a!ductori ai coapsei, flexorii #am!ei si plantei.In parezele profunde se incepe cu exercitii ideomotorii (!olna"ul la

inceput tre!uie sa-si ima#ineze sin#ur exercitiile date, iar apoi sa le efectueze,comentandu-le "er!al si exercitii in conditii necomplicate. &ceste conditiiconstau in inlaturarea fortei de #reutate, si fortei de frecare ce complicaefectuarea exercitiilor. entru aceasta, miscarile se fac pe o suprafata orizontala,

neteda, cu ajutorul metodistului care mentine se#mentele mem!relor mai jos saumai sus fata de articulatia in miscare.

1 importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. etru aceastase foloseste procedeul de opunere miscarii acti"e, ce permite /inetoterapeutuluisa re#leze sarcina in diferite #rupe musculare. 0re!uie urmarita respiratia (nu se

permite retinerea respiratiei, extinderea m. $ipertonici la inspiratie. Aeefectuiaza toate miscarile posi!ile petru aceasta articulatie cu un tempo lent. a

!aza formarii deprinderilor motorii sta formarea unor le#aturi intre diferitiianalizatori corticali.

Apre sfirsitul perioadei acute a !olii se complica si caracterul miscarilor acti"e si frec"enta repetarii lor si se incep exercitii pentru trunc$i (intoarceri siinclinari laterale, flexie, extensie.

Incepind cu a G-=C zi, daca permite starea #enerala a !olna"ului si$emodinamica, !olna"ul este in"atat sa stea in asezat. a inceput pozitia sementine 3-? min. si se face de =-> ori pe zi. In decurs de cite"a zile su! controlul

pulsului se mareste un#$iul si durata. &ccelerarea pulsului la sc$im!area pozitieinu tre!uie sa depaseasca 2C !.min.,l a aparitia unei ta$icardii e"idente semicsoreaza un#$iul de asezare si durata procesului.

este zile un#$iul de ridicare se mareste pina la FC#rd, iar durata ' pinala =? min. apoi se in"ata asezarea cu picioarele co!orite, mina paretica sefixeaza pentru a preintimpina extinderea capsulei articulare a umarului.

Ae trece la pozitia stand lin#a pat pe am!ele picioare si apoi alternand un picior cu altul (fixind articulatia #enunc$iului pe partea paretica cu ajutorulortezei, mersul pe loc, mersul prin salon, coridor cu ajutorul recuperatorului, iar

pe masura im!unatatirii mersului ' cu ajutorul cirjelor.Este important de a ela!ora un steriotip corect al mersului, care consta in

flexia concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala , #enunc$iului ,talocrurala.

Hltima etapa este mersul pe scari, mana paretica tre!uie sa fie fixata.

9


10/20

/-0- Pro!ra$"l de rec"perare f"nc+ional, a 'olna%ilor tetraple!iciro#ramul de /inetoterapie2.=.=. Exerciţii fizice la pat%ecuperarea neuromotorie a !olna"ului tetraple!ic parcur#e dou etape

distincte a/inetic 5i /inetic.erioada a/inetic este perioada postacut c7nd pacientul este, 4nc un

risc "ital) 4n aceast perioad o!iecti"ele terapeutice recuperatorii se rezumnumai la pre"enirea redorilor articulare 5i a contracturilor musculare am!elecapa!ile s pertur!e reluarea motilitţii acti"e. @n acest cadru de e"oluţie a !olii

primul lucru ce tre!uie realizat este posturarea 4n anumite poziţii impuse care,ulterior, s permit pacientului s-5i redo!7ndeasc propriul su control. &cesteimo!ilizri artificiale ale se#mentelor ple#ice "or fi prezente 4n fazele incipienteale !olii pe durate de c7te"a minute la c7te"a ore pe zi, pe msur ce starea#eneral permite, rrind numrul pauzelor 5i mrind durata de posturare (esteindicat ca sc$im!area posturilor s fie fcut c7t mai frec"ent.

osturarea 4n decu!it dorsal se face cu #7tul 5i trunc$iul 4n extensiefolosindu-se, de re#ul un sul mic su! ceaf. Mem!rul superior "a fi 4n extensie,cu palma fixat 4n pronaţie 5i de#etele 4n extensie, cu ajutorul unui sculeţ cu

nisip. re"enirea rotaţiei externe a coapsei se poate realiza tot cu ajutorul unuisculeţ cu nisip a5ezat la ni"elul #enunc$iului.osturarea 4n decu!it "entral se face totdeauna cu mem!rul superior 4n

a!ducţie ce"a peste FC, a"7nd cotul 4n flexie cu ante!raţul 4n pronaţie ţin7nd unsul 4n m7n.

osturarea 4n decu!it lateral se realizeaz numai pe partea sntoas, cu !raţul menţinut 4n u5oar a!ducţie cu ajutorul unei pernuţe.

10


11/20

11


12/20

%ecuperare in tetraple#ie $emiple#ici

O'iecti%e esi!n %a

Metode

12


13/20

3.2. Reed"carea $ers"l"i

entru a u5ura mersul tetraple#icului este ţine ca acesta s fie 4nclţat cu o#$eat care s-i fixeze !ine #lezna deoarece piciorul are tendinţa s sersuceasc spre interior. a primele 4ncercri de mers pacientul este dominat deteam fapt ce-= determin s fie crispat. El treţuie 4ncurajat 5i sprijinit s poat

p5i. @naintea primului pas nu "om uita s-i corectam poziţia corpului caretreţuie s fie cu capul sus, pri"irea 4nainte, spatele drept 5i mem!rul superior

paralizat c4t mai relaxat pe l4n# corp. entru a o!ţine aceast relaxare putemaplica u5oare tapotri deasupra cotului pe partea posterioar. 0otdeauna primul

pas s fie executat cu mem!rul stan# paralizat. +oarte mult atenţie tre!uie

acordat timpului de sprijin, c4nd mem!rele paralizate de"in pendulante.E1erci+ii pentr" reed"carea $ers"l"iMersul constituie una din cele mai o!i5nuite mi5cri executate de om 4n

scopul deplasrii care, de5i este de o deose!it complexitate, se realizeaz cu unconsum relati" mic de ener#ie, !azat 4ns pe o coordonare ner"oas perfect ami5crilor mem!relor superioare 5i inferioare precum 5i ale corpului.

entru a se deplasa, tetraple#icul folose5te la maximum forţele muscularerestante, ceea ce atra#e dup sine modificarea 4n totalitate a structurii pasului. @n#eneral $emiple#icul are o atitudine particular caracterizat prin poziţia capuluiu5or aplecat 4nainte, pri"irea 4ndreptat 4n jos, umrul czut, !raţul afectat lipitde corp, cotul flexat cu m7na 4n u5oar pronaţie 5i de#etele flexate. Mem!rul

13


14/20

inferior paralizat este proiectat 4nainte printr-o mi5care de !alans a !azinului 5ise menţine ri#id.

%EHI pentru reeducarea mersului- 4naintarea s se relizeze prin ducerea alternati" a unui picior 4naintea celuilalt)- pa5ii s fie e#ali)- contactul cu solul s se ia pe toc)- flexia coapsei pe !azin s se efectueze fr ridicarea 5oldului.

14


15/20

15


16/20

16


17/20

17


18/20

II-Miscarile pasi%e-&melioreaza circulatia in mem!rele paretice, contri!ue la scaderea

tonusului muscular, precum si stimuleaza aparitia miscarilor acti"e datoritainfluentei impulsurilor aferente ce apare in musc$ii si articulatiile mem!relor

paralizate.

entru a diminua $ipertonusul muscular si preintimpinarea aparitieisc$ineziilor musculare mo!ilizarile pasi"e se incep din articulatiile mari alemem!relor, treptat trecind la cele mici.

Miscarile pasi"e se fac atit pe toate mem!rele !olna"e cu un tempo lent(tempo-ul rapid mareste tonusul muscular. entru acasta metodistul cu o manaapuca extremitatea mai sus de articulatie, cu alta mai jos, facand apoi miscari in

aceasta articulatie.In fiecare articulatie se fac ?-=C miscari. Miscarile pasi"e se asociaza cu

#imnastica respiratorie si in"atarea !olna"ului in relaxarea acti"a a musc$ilor.

III-Miscarile acti%eCerinta de baza - dozarea stricta a sarcinii si cresterea ei treptata.

Ae distin# exercitii cu caracter static, in care are loc contractia tonica amusc$ilor si exercitii cu caracter dinamic (efectuarea miscarilor. In parezese"ere #imnastica acti"a se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai

usoare. &ceste exercitii, constau in mentinerea se#mentelor mem!relor in pozitiadata (de /inetoterapeut.Exercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru

musc$ii ai caror tonus deo!icei nu se mareste m. a!ductori ai umarului,supinatori, extensorii !ratului, mainii, de#etelor, m. a!ductori ai coapsei, flexorii#am!ei si plantei.

In pareze profunde se incepe cu exercitii ideomotorii (!olna"ul la inceputtre!uie sa-si ima#ineze sin#ur exercitiile date, iar apoi sa le efectueze,comentandu-le "er!al si exercitii in conditii necomplicate. &ceste conditii

constau in inlaturarea fortei de #reutate, si fortei de frecare ce complicaefectuarea exercitiilor. entru aceasta, miscarile se fac pe o suprafata orizontala,neteda, cu ajutorul metodistului care mentine se#mentele mem!relor mai jos saumai sus fata de articulatia in miscare.

1 importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. etru aceastase foloseste procedeul de opunere miscarii acti"e, ce permite metodistului de are#la sarcina in diferite #rupe de musc$i. 0re!uie urmarita respiratia (nu se

permite retinerea respiratiei, extinderea m. $ipertonici la inspiratie. Aeefectuiaza toate miscarile posi!ile petru aceasta articulatie cu un tempo lent. a

!aza formarii deprinderilor motorii sta formarea unor le#aturi intre diferitii

18


19/20

analizatori corticali, si atunci la #imnastica curati"a se folosesc diferite forme deaferentatii (stimulatia proprio- si exteroreceptorilor.

Apre sfirsitul perioadei acute a !olii se complica si caracterul miscarilor acti"e, frec"enta repetarii lor, se incep exercitii si pentru trunc$i (intoarceri siinclinari laterale, flexie, extensie.

Incepind cu a G-=C zi in ictus isc$emic si de la 3-> sapt. in ictus$emora#ic daca permite starea #enerala a !olna"ului si $emodinamica, !olna"ulse in"ata a sedea. a inceput !olna"ului de =-> ori pe zi pe durata de 3-? min. ise da o pozitie semisezanda su! un un#$i de 3C#rd. In decurs de cite"a zile su!controlul pulsului se mareste un#$iul si durata. &ccelerarea pulsului lasc$im!area pozitiei nu tre!uie sa depaseasca 2C !.min.,la aparitia uneita$icardii e"idente se micsoreaza un#$iul de asezare si durata procesului.

este zile un#$iul de ridicare se mareste pina la FC#rd, iar durata - pinala =? min. apoi se in"ata asezarea cu picioarele co!orite (mina paretica sefixeaza pentru a preintimpina extinderea capsulei articulare a umarului.

Ae trece la pozitia in picioare lin#a pat pe am!ele picioare si alternand un picior cu altul (fixind articulatia #enunc$iului pe partea paretica cu ajutorullan#etei, mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu ajutorulmetodistului, iar pe masura im!unatatirii mersului - cu ajutorul cirjelor.

Este important de a ela!ora un steriotip corect al mersului, care consta inflexia concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala , #enunc$iului ,talocrurala. Hltima etapa este mersul pe scari . mana paretica tre!uie sa fiefixata.

IV MASAJULMasajul, in lipsa contraindicatiilor, se incepe- in ictus isc$emic - la 2-> zi de !oala- in ictus $emora#ic - la -G zi de !oala.Masajul se face in pozitia !olna"ului culcat pe spate, incepind cu durata

de =C min. si treptat se mareste durata pina la 2C min. Masajul musc$ilor poateinfluenta starea tonusului muscular in pareze spastice stimularea ener#ica atesuturilor duce la cresterea spasticitatii. Marirea spasticitatii poate fi cauzate side tempo-ul miscarilor ( semnul lent scade tonusul muscular.

Deoarece in tetraple#ie este o $ipertonie #eneralizata, masajul tre!uie safie tot #eneral extins.a efectuarea masajului pentru musc$ii $ipertonici se face netezirea,

frictiunea circulara si "i!ratia neintrerupta. a masarea musc$ilor anta#onisti sefoloseste netezirea, frictiunea si "i!ratia intrerupta.

Masajul se incepe de la se#mentele proximale si continue spre cele distalea mem!relor. &tentie la masarea m. pectoral mare cu tonus marit (se facenetezire lenta, si m. deltoid - cu tonus scazut (se face masaj stimulant.

Masajul se face timp indelun#at - 3C->C de proceduri.

19


20/20

Durata masurilor de rea!ilitare in stationar nu dureaza mai mult de =,?-2luni. Hlterior !olna"ul se transfera la centre de rea!ilitare am!ulatorii.

;i!lio#rafie;ritis$ Medical ournal, ===FFG, ondon ' ;uc$arest0udor A!en#$e J%ecuperarea medical la domiciliul !olna"uluiK, Editura

Medicala =FF, ;ucuresti

20

_____1recuperare tetraplegiei la copii pediatrie hemiplegici595 bihociu

Documents