1nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
TRANSCRIPT
Curs 1
FIINTA UMANA SI NURSING-UL
NEVOILE FUNDAMENTALEVIRGINIA HENDERSON
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea a 14 nevoi fundamentale. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. După Virginia Henderson nevoia fundamentala. este o necesitate vitală, esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira;2. a se alimenta şi hidrata;3. a elimina;4. a se mişca, a păstra o bună postură;5. a dormi, a se odihni;6. a se îmbrăca şi dezbrăca;7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;9. a evita pericolele;10. a comunica;11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;12. a se realiza;13. a se recreea;14. a învăţa.
Scurtă prezentare a nevoilor
1. A respiraa. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia
pulmonară şi tisulară;b. Dimensiunea psiho-socio-culturală. este influenţată de următorii factori:
emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi în funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.
2. A bea şi mâncaa. Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;b. Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de
rasă, religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii:
3. A elimina: această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
a. Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
b. Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.
4. A te mişca, a te mentine într-o bună postură
1
a. Aspectul bio-fiziologic diferă în funcţie de vârstă, starea de sănătate, antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile, mimica etc. Problemele de sănătate pot duce la modificări în domeniul motricităţii.
5. A dormi şi a te odihnia. Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu
vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repausul mintal şi fizic influenţează sistemele cardio-vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
b. Psiho-socio-cultural somnul şi repausul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau pentru a dormi.
6. A se îmbrăca şi a se dezbrăcaa. Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest
domeniu cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, în funcţie de vârsta, starea de sănătate.
b. Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe particulare: voal, turban etc.
7. A mentine temperatura corpului în limita normalea. Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea
în vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător. Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând temperatura corpului.
8. A fi curat şi a-ţi proteja tegumentelea. Componenta bio-fiziologică se manifestă în funcţie de capacitatea fizică
de a face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici( vârsta şi sexul).
b. Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura grupului
9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
a. Pe plan bio-fiziologic independenţa constă din a evita anumite alimente şi medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este nevoie de a analiza această nevoie în funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
b. Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranţă.
10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
a. Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-verbală. Comunicarea verbală cuprinde limbajul, în timp ce
2
comunicarea non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
b. Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această componentă importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe prin afirmarea de sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.
11. A-ţi practica religiaa. Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.
b. Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.
12. A fi ocupat pentru a fi util. De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să
studieze, să muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.
13. A se recrea. Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.a. Componenta bio-fiziologică.Persoanele se pot recrea specific vârstei şi
funcţie de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.
b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.
14. A învăţa. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi este specifică tuturor, dar mai evidentă la copii.
a. Componenta biologică este reprezentată de inteligenţăb. Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a
cunoaşte valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în acelaşi timp şi de a fi independent.
1. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
Respiratia corecta este la fel de necesara ca si hrana
Proverb hindusA. Respiratia- reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediu inconjurator, necesar
proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare
3
- RESPIRATIA – functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism
Independenta in satisfacerea nevoi de a respira
- este determinata de mentinerea integritatii calor respiratorii si a muschilor respiratori, de functionarea lor eficienta
Etapele respiratiei sunto ventilatia
reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamini si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon
are doi timpi – inspiratia si expiratia inspiratia este un act activ consta in patrunderea aerului in plamin (aproximativ un volum de aer
de 500 ml) .Prin dilatarea diametrelor cavitatii toracice plamânii urmeaza miscarile cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor scade cu 2-3 mm Hg fata de presiunea atmosferica
expiratia este un act in mare parte pasiv consta in revenirea cutiei toracice la volumul initial prin încetarea
contractiei muschilor respiratori cu eliminarea unei cantitati de aer din plamini egala cu cea inspirata
este influentata de permeabilitatea cailor respiratorii concentratia oxigenului in aerul respirat maturitatea centrului respirator bulbar expasiunea cutiei toracice functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia
o capacitatea vitala- reprezinta volumul maxim de aer care circula prin plamini si poate fi expulzat prin
expiratia fortata dupa o inspiratie fortataÎn componenta sa intra
volumul de aer curent volumul inspirator de rezerva volumul expirator de rezerva
Valoarea capacitatii vitale variaza in functie de: virsta, sex, inaltimeo difuzarea gazelor
este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare
este influentata de diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia de
O2 din singe starea peretelui alveolar mărimea suprafetei alveolare
o etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a
dioxidului de carbon adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la plămân pentru a se elimina
este influentata de cantitatea de hemoglobina din singe debitul cardiac
4
numarul de hematii permeabilitatea retelei periferice arteriale
o etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sânge si tesuturi, cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex
Asistenta medicală face observaţii privind etapa ventilatorie a respiraţiei.
Reglarea respiratiei
- este realizată prin mecanisme nervoase si umorale- aceste mecanisme adaptează respiraţia la necesităţile aportului de oxigen şi
eliminării de dioxid de carbon - centrul respirator este constituit din componentele SNC care intreşine şi modifică
mişcările respiratorii, rolul principal revenind centrului bulbar şi centrului pneumotaric
- reglarea umoraăa este determinată prin excitarea directă a centrului respirator de către CO2 din sânge şi a oxigenului dizolvat fizic în plasmă
- respiraţia normală - eupneea – se desfaşoară fără efort în mod silenţios iar mişcările cutiei toracice sunt simterice , ritmice, puţin vizibile
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira
A) factori biologicio virsta
la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decât la adult o sexul
la femei se inregistreaza valori ale frecventei la limita maxima a normalului, la barbati la limita minima
o statura la persoanele mai scunde , numarul de respiratii / minut este mai
mare decit la persoanele mai inalteo somnul
in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decât în timpul starii de veghe
o postura pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plămânului in timpul
respiratiei individul sanatos poate respira in ortostatism, sezind, culcat pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezind si ortostatica, prin
contractia corespunzatoare a diafragmeio alimentatia
influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si prin aportul de glucoza , favorizeaza o buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori
o exercitiul fizic influenteaza frecventa respiratiei
5
persoanele neantrenate dau semne de oboseala la un efort mai mic decit cele antrenate
B) factori psihologicio emotiile
influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei aceeasi influenta o au plânsul si râsul
C) factori sociologicio mediul ambiant
procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia
mediul poluat , incarcat cu particule microbiene, chimice influenteaza negativ respiratia
umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabilo climatul
influenteaza frecventa respiratiei caldura determina cresterea frecventei, frigul – scaderea frecventei vântul perturba respiratia altitudinea prin rarefierea aerului determina cresterea frecventei
o locul de munca prin poluare chimica sau microbiana devine un mediu nefavorabil
bunei respiratii
Manifestari de dependenta
- frecventa respiratieio reprezinta numarul de respiratii /minuto este influentata de virsta si de sex
la n n 30 – 50 r/min la 2 ani 25 -35 r/min la 12 ani 15 – 25 r/min adult 16 -18 r/min vârstnic 15 -25 r/min
- amplitudineao este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plămân la fiecare
respiratieo respiratia este profunda sau superficiala
- ritmulo reprezinta pauzele dintre respiratiio este ritmica
- zgomotele respiratoriio este linistita – normalo in somn devine mai zgomotoasa
- simetria miscarilor respiratoriio ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborire in timpul
inspiratiei si expiratiei- tipul de respiratie
o sunt 3 tipuri de respiratie costal superior
întîlnit la femei prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita măririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
costal inferior
6
înîilnit la bărbat prin mărirea diametrului lateral al cutiei toracice abdominal
întîlnit la copii si virstnici prin mărirea diametrului vertical al cutiei toracice
- mucozitatio mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense
- tuseao reprezinta o expiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile
respiratoriio este un fenomen de protectie al organismului
Interventiile asistentei in satisfacerea nevoii
- exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului- invata pacientul
o sa faca exercitii respiratoriio sa faca exercitii de mers, de relaxareo sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respratiao sa înlature obiceiurile daunatoare – imbracaminte strâmta, tabagism, mese
copioase
Dependenta in satisfacerea nevoii
- se manifesta prino alterarea vociio dispneeao obstructia cailor respiratorii
Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii de a respira
- surse de ordin fizico alterarea mucoasei nazale, faringiene, bronsice, traheale sau parenchimului
pulmonar, tabagismulo obstructia cailor respiratorii – obezitatea, bandaje toracice, dezechilibru
hidroelectrostatic, durere
- surse de ordin psihologico anxietate, stresulo situatie de criza
- lipsa cunoasteriio cunoasterea de sineo cunoasterea mediului ambianto cunoasterea altor persoane
1.ALTERAREA VOCII- poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare –
nas, faringe, laringe, dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator
Manifestari de dependenta
7
- disfonieo tulburari ale emisiunii vocale, interesind inaltimea, intensitatea si timbrul vociio se manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra
- afonieo imposibilitatea de a vorbi
- senzatie de sufocareo lipsa de aer
2.DISPNEEA- se manifesta ca o respiratie anevoioasa- este provocata de numeroase cauze
o boli ale inimiio boli ale plămânuluio boli ale cailor respiratorii superioare
- aerul patrunde cu greutate in plamin, avind drept consecinta oxigenarea defectuoasa a tesuturilor si acumularea de CO2 în singe
- pacientul este anxios
Manifestari de dependenta
- ortopneeo pozitie fortata, cu bratele atirnate pe linga corpo bolnavul stind sezind – pozitie in care poate respira
- apneeo oprirea respiratiei
- bradipneeo reducerea frecventei respiratorii
- tahipneeo cresterea frecventei respiratorii
- amplitudine modificatao respiratie superficiala sau profunda
- hiperventilatieo patrunderea unei cantitati mari de aer in plamin
- hipoventilatieo patrunderea unei cantitati mici de aer in pamin
- tuseo expiratie fortata , ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de
secretiile acumulate- hemoptizie
o hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor respiratorii - plamini
- mucozitati (sputa)o amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, formate din mucus, puroi,
singe, celule descuamate- dispnee Cheyne- Stokes
o respiratie din ce in ce mai frecventa ajunsa la un grad maxim, dupa care frecvena scade treptat si este urmata de o perioada de apnee
o ciclul se reia- dispnee Kusmaul
o inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee
8
o ciclul se reia- zgomote respiratorii
o sunt de diferite tipuri crepitante ronflante sibilante
- cianozao tegumente albastru-vineţiila nivelul extremitatiilor: nas, buze, lobul urechii,
unghii
3.OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII- poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar si de prezenta
unor corpi straini, patrunsi accidental in caile respiratorii – indeosebi la copii – ca si deformari ale nasului
Manifestari de dependenta
- respiratie dificila pe naso bolnavul respira pe gura
- secretii abundente nazaleo secretii mucoase, purulente sau sangvinolente, care impiedica respiratia
- epistaxiso hemoragie nazala
- deformari ale nasuluio deviatie de sept, traumatisme
- stranuto expirare fortata
- aspiratie pe naso smiorcait
- cornajo zgomot inspirator cu caracter de şuierătură, auzibil de la distanta
- tirajo depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru,
intercostal- tuse
o cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta
Interventiile asistentei
- pacientul cu deficienţe respiratorii
OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sa respire liber, pe nas la nivelul nasului- indeparteaza secretiile nazale- umezeste aerul din incapere- asigura un aport suficient de
lichide pe 24 orePacientul sa nu devina sursa de infectie
- educa pacientul să folosi batista individuala, de unica folosinta
- educa pacientul pentru a evita
9
imprastierea secretiilor nazaleOprirea epistaxisului - aseaza pacientul in pozitie
sezinda- comprima cu policele, pe septul
nazal, nara care singereaza timp de 5 -10 min
- aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa
- recomanda pacientului sa nu isi sufle nasul
Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre
la nivelul faringelui si laringelui- umezeste aerul din incapere- recomanda pacientului repaus
vocal absolut- favorizeaza modalitati de
comunicare nonverbala Pacientul sa inghita fara dificultate - intrerupe alimentatia solida
- recomanda gargara cu solutii antiseptice
- alimenteaza pacientul cu lichide caldute
Pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si in vederea aspirarii secretiilor bronsice
Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie
- invata pacientul sa evite schim-barile bruste de temperatura si de asemena aglomeratiile
Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie
la nivelul plaminului si bronhiilor- invata pacientul sa tuseasca , sa
expectoreze si sa colecteze sputa
- umezeste aerul din incapere cu apa alcolizata
- aspira secretiile brosice, daca e cazul
- invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie
- asigura pozitia sezinda sau semisezinda a pacientilor cu dispnee
- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare – fumat
- administreaza tratamentul prescris de medic – antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo-bronsice
Pacientul sa fie echilibrat psihic - asigura pozitie antalgica- invata pacientul sa utilizeze
tehnici de relaxare- pregateste psihic pacientul, in
10
vederea oricarei tehnici la care va fi supus – punctii, examene radiologice, endoscopice
RESPIRATIA NORMALAEUPNEEA
- MANIFESTARI, SEMNE, SIMPTOME
- Respiratia normala este determinata de integritatea anatomica si functionala a aparatului respirator
- Frecventa miscarilor respiratorii corespunde virstei si sexului- Amplitudinea miscarilor este în concordanţă cu frecventa respiratiei- Miscarile respiratorii sunt simetrice- Ritmul respirator este regulat- Tipul de respiratie corespunde virstei si sexului - Miscarile de inspiratie si expiratie se succed ritmic fara pauza- Durata expiratiei este mai mare decit a inspiratiei – raportul fiind de 2/1- Capacitatea de adaptare corespunzatoare pentru intreg procesul respirator la efort,
temperatura inalta/ scazuta , altitudine- Capacitatea functionala a cailor respiratorii superioare de a executa anumite actiuni
asupra aerului – filtrare, umidificare, incalzire- Coloratie normala a pielii, fanerelor si mucoaselor- Hematoza pulmonara constanta – transformarea singelui venos in singe arterial prin
schimbul de gaze ce are loc la nivelul plaminului intre aerul alveolar si singele venos
- Lipsa principalelor simptome functionale care sunt determinate de tulburari respiratorii sau afectiuni pulmonare, sughit si tulburarile vocii, dispnee, durere toracica, tuse, mucozitati, expectoratie, hemoptizie
- ATITUDINI SI INTERVENTII- Recunoasterea in evaluarea respiratiei pacientului a tot ceea ce este normal fata de
anormal- Evitarea expunerii prelungite la frig, umezeala, caldura- Aport alimentar adecvat cu evitarea grasimilor animale , excesul de sare si dulciuri- Evitarea expunerii in mediu chimic- Pauze adecvate in functie de efortul fizic- Renuntarea la fumat, consum de alcool- Evitarea depasirii greutatii normale- Plimbari si activitati de relaxare- Vestimentatie care sa nu impiedice miscarile respiratorii- Aerisirea camerei si locuintei- Adoptarea unei pozitii care sa permita expansiunea cavitatii toracice- Crearea unui mediu ambiant care sa aiba temperatura, umiditatea , luminozitatea in
limite normale- Consum de lichide pentru hidratare corespunzatoare- Evitarea consumului de medicamente cu efect de polipragmazie (prescrierea mai
multor medicamente)– predispune la decompensare respiratorie
11
- Cunoasterea limitelor fiziologice- Control preventiv - Educatie
EDUCATIA PACIENTULUI- Respiratia este functia vitala cea mai importanta a respira in mod constient inseamna a respira incet, adinc in general oamenii nu stiu sa respire corect rezultind un deficit de oxigen cu
numeroase consecinteo ritm cardiac crescuto anxietateo indispozitiio insomniio durere de capo respiratie superficiala
Reguli pentru respiratie constienta aerul il inspiram numai pe nas, gura ramine inchisa inspiratia aerului trebuie sa fie adinca, profunda pina in abdomen acest mod de respiratie are efect relaxant si stimulent diafragma prin alternanta miscarilor sus-jos executa masaj organelor zonei
inferioare si favorizeaza circulatia sanguina respiratia trebuie sa fie regulata si cu ritm egal, constant
)
B. Circulatia- este functia prin care se realizeaza miscarea singelui in interiorul vaselor sanguine,
care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare
- un rol important il detin singele si limfa, cuprinse in sistemul circulator, si inima, in conditii de integritate anatomica si functionala
- asistenta medicala supravegheaza pulsul si tensiunea arteriala
Independenta in satisfacerea circulatieia. pulsulo reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan
osos si este sincrona cu sistola ventricularao pulsul ia nastere din conflictul dintre singele existent in sistemul arterial si cel
impins in timpul sistoleio
Factorii care influienteaza pulsul- factori biologici
o virsta la copilul mic – frecventa este mai crescuta decit la adult, de
asemenea la virstnicio inaltimea corporala
persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decit a celor inalte
o somnul frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
12
o alimentatia in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
o efortul fizic determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea
efortului- factori psihologici
o produc cresterea frecventei pulsului emotiile plinsul minia
- factori socialio mediul ambiant
prin concentratia de oxigen a aerului inspirat, influenteaza frecventa pulsului
Manifestari de independenta- frecventa
o reprezinta numarul de pulsatii/min la n n 130 -140 p/min la copilul mic 100 -120 p/min la 10 ani 90 – 100 p/min la adult 60 -80 p/min virstnic peste 80 -90 p/min
- ritmo pauzele dintre pulsatii sunt egaleo pulsul este ritmic
- sfigmograma (arteriograma)o anacrotao catacrotao inflexiune dicrota
- amplitudine (volum)o este determinata de cantitarea de singe existenta in vaseo este mai mare cu cit vasele sunt mai aproape de inimao la arterele simetrice, volulmul pulsului este egal
- tensiunea pulsuluio este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara- celeritatea
o reprezinta viteza de ridicare si coborire a undei pulsatile- coloratia tegumentelor
o coloratie roz a tegumentelor inclusiv a extremitatiloro tegumentele sunt calde
b. tensiunea arteriala- reprezinta presiunea exercitata de singele circulant asupra peretilor arteriali
- factorii care determina tensiunea arterialao debitul cardiaco forta de contractie a inimiio elasticitatea si calibrul vaseloro viscozitatea singelui
13
- tensiunea scade de la centru la periferie
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala- factori biologici
o virsta tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza in
virsta se stabiliyează la adult creste usor la persoana virstnica
o somnul T A in timpul somnului este mai mica decit in starea de veghe
o activitatea diurna produce o crestere a tensiunii arteriale efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la
valorile initiale dupa incetarea acestuia- factori psihologici
o emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale- factori sociologici
o climatul frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T A caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T A
Manifestari de independenta- tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare- tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
o intre 1 -3 ani 75-90/50-60 mmHgo intre 4 -11 ani 90-110/60-65 mmHGo intre 12- 15 ani 100-120/60-75 mmHgo adult 11-140/75-90 mmHgo virstnic peste 150/peste 90 mmHg
- tensiunea diferentiala reprezinta diferenta TA max -TA mino TA dif = TA max 140 – TA min 80 = 60mmHG
- mentinerea raportului intre TA max si TA mino TA min = TA max/2 + 1 sau 2
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine
- educa pacientulo pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere – aerisireo sa-si mentina tegumentele curate, integreo sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de clorura de sodiuo sa evite tutunul, consumul exagerat de alcoolo sa evite sedentarismulo sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stinjeneasca circulatia
Dependenta in satisfacerea nevoii
CIRCULATIA INADECVATA
Manifestari de dependenta
14
- tegumente modificateo reci, palide datorita irigarii insuficiente a pieliio cianotice – coloratie violacee a unghilor, buzelor, lobului urechii
- modificari de frecventa a pulsuluio tahicardie – cresterea frecventei pulsuluo bradicardie – scaderea frecventei pulsului
- modificari de volum ale pulsuluio puls filiform – cu volum foarte redus, abia perceptibilo puls asimetric – volum diferit al pulsului la arterele simetrice
- modificarile de ritm ale pulsului o puls aritmic – pauze inegale intre pulsatiio puls dicrot – se percep 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o
pauza- modificari ale TA
o hipertensiune arteriala – cresterea TA peste valorile normaleo hipotensiune arteriala – scaderea TA sub valorile normaleo modificari ale TA diferentiale – variatiile TA max si TA min nu se fac paralelo TA diferita la segmente simetrice – brat sting, drept
- hipoxemieo scaderea cantitatii de oxigen din singe
- hipoxieo diminuarea cantitatii de oxigen in tesuturi
Surse de dificultate- de ordin fizic
o alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi, obstructii arteriale, supraincarcarea inimii
- de ordin psihologico anxietateao stresulo situatia de criza
- lipsa cunoasteriio cunoastere insuficienta
despre alimentatia echilibrata, despre sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare
Interventiile asistentei- pacientul cu circulatie inadecvata
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Pacientul sa prezinte circulatie adecvata
1. invata pacientul- sa intrerupa consumul de tutun,
alcool- sa aiba alimentatie bogata in
fructe, zarzavaturi
15
- sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
2. administreaza medicatia prescrisa de medic
- tonice cardiace- antiaritmice- diuretice- vasodilatatoare- hipotensoare- antianginoase- anticoagulante3. urmareste efectul
medicamentelor4. aplica tehnici de favorizare a
circulatiei- exercitii active, pasive- masaje
Pacientul sa fie echilibrat psihic informeaza pacientul asupra- stadiului bolii sale- gradului de efort pe care il poate
depune- importanta continuarii
tratamentului medicamentos
NESATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA AFECTEAZA BUNA RELATIE CU CELELALTE NEVOI
- a comunica- comunicare deficitara sau incapacitatea de a relata , datorita tulburarilor functionale
respiratorii si fenomenelor obstructive- a se misca si a avea o buna postura- dificultate, disconfort si imposibilitatea de a desfasura activitati datorita fenomenelor
dispneice , insuficientelor respiratorii si oboselii- a-si mentine temperatura in limite normale- stari febrile potentiale datorate infectiilor cailor respiratorii- a bea si a minca- diminuarea/incapacitatea nutritiei legata de tulburarile functionale respiratorii- a dormi, a se odihni- tulburari de odihna si somn cauzate de tuse, dispnee, expectoratie, hemoptizie
PROCES DE INGRIJIRE
- culegere de date apreciere- identificarea problemelor probleme posibile
alterarea vocii, disfonie, cai aeriene incarcate, obstructia cailor respiratorii alterarea potentiala a functiei respiratorii diminuarea schimbului de gaze alterarea perfuziei tisulare pulmonare potential de sufocare, de hemoptizie, de aspiratie
16
degajare ineficienta de secretii bronsice anxietate senzatie de moarte iminenta
diagnostic de ingrijiri probabile – PES- schimbul de oxigen modificat
o referitor la miscarea ariei pulmonare de schimb--> imobilizare, umiditate extrem de ridicata
o mod de manifestare – respiratie compensatoare cu gura deschisa, dispnee, cianoza, oboseala, asigurarea unei pozitii ce favorizeaza respiratia- respiratie ineficienta
o referitor la boala --> obstructie, secretii bronsice abundente, durere, oboseala, anxietate, modificari de volum ale cutiei toracice
o mod de manifestare – dispnee, tahipnee, cianoza, tuse, batai ale aripilor nazale, gura punga, expiratie prelungita, respiratie superficiala, solicitarea muschilor auxiliari -degajare ineficienta a cailor respiratorii
o referitor la prezenta secretiilor bronsice, abundente, viscoaseo mod de manifestare – tuse si expectoratie fara eficacitate, oboseala, efort
crescut depus pentru a respira, dispnee, senzatie de greutate toracica
Planificarea ingrijirilor
isi va mentine functia respiratorie optima isi va mentine caile respiratorii permeabile nu va prezenta dispnee isi va ameliora respiratia sa prezinte repaus vocal sa expectoreze usor sa-si favorizeze expansiunea toracica sa prezinte stare de siguranta va efectua exercitii respiratorii va avea un ritm respirator regulat va evita mediul poluat, cu alergeni
Aplicarea ingrijirilor supravegherea functiei respiratorii si circulatorii pentru asigurarea unei bune
circulatii completarea cu date si valori a foii de temperatura efectuarea igienei respiratiei tehnici de administrare a oxigenului tehnici de aspirare a secretiilor tehnici ce faciliteaza satisfacerea nevoii asigurarea conditiilor de mediu si igiena asigurarea vestimentatiei corespunzatoare efectuarea de exercitii pentru asigurarea functiei respiratorii – miscari, mobilizare,
aerisire
Evaluarea ingrijirilor prezenta sau asenta dificultatilor respiratorii semnele de hipoxie – cianoza, culoarea tegumentelor, temperatura lor, agitatie valoarea semnelor vitale – puls, temperatura, tensiune arteriala, respiratie prezenta agentilor poluanti
17
expectoratia tusea reactia fata de anxietate
18