ALOCUŢIUNE

Atelierul directorilor adjuncţi pentru instruire

Tema „Evaluarea criterială prin descriptori în clasa I”

MOTTO: „În fiecare dimineaţa, în Africa neagră, cînd răsare soarele, se trezeşte o gazelă. Ea ştie că va trebui să alege mai repede decît cel mai rapid leu.. astfel acesta o va omorî.

În fiecare dimineaţa, în Africa neagră, cînd răsare soarele, se trezeşte un leu. El ştie că va trebui să alerge mai repede decît cea mai înceată gazelă... astfel va muri de foame.

Deci, nu contează dacă eşti leu sau gazelă: decum răsare soarele, trebuie să alergi.”

Şcoala azi încearcă să-şi schimbe calitativ accentele. Elevul este pus în faţa unor multiple solicitări, mai ales, de ordin intelectual, care vor contribui semnificativ la formarea şi dezvoltarea unor deprinderi, capacităţi şi strategii de învăţare, ce vor fi supuse, ulterior, evaluării. Prin urmare, responsabilitatea prioritară a cadrelor didactice cu privire la achiziţiile fundamentale constă în stimularea optimă a proceselor psihice implicate în procesul de învăţare, astfel încît, rezultatele obţinute în urma evaluării să răspundă standardelor de eficienţă a învăţării.

Odată aprobat, Codul Educaţiei vine cu o abordare nouă în realizarea reformelor actuale care se referă la modalitatea de însriere a copiilor în clasa I. Metodologia de înscriere a copiilor în clasa I-i constituie un cadru legal binevenit şi aşteptat care reglementează cu precizie această procedură: sînt daţi termenii limită de vîrstă, obligatoriu sînt înscrişi în clasa I copiii care au împlinit vîrsta de 7 ani pînă la 01.09 anul curent, şi, la solicitarea părinţilor, sînt înscrişi copiii care vor împlini vărsta de 7 ani în perioada 01.09 – 31.12 anul curent. Este binevenit acest document si in cazul în care există solicitări de înscriere în clasa I a copiilor pînă la împlinirea vîrstei de 7 ani. Astfel DÎ și instituțiile de învățămînt vor consilia părinții să ia decizii în interesul educațional al copilului, stabilind gradului de pregătire a copilului pentru școală. În cazul în care se atestă

că gradul de maturitate școlară nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei a curriculei clasei I, copiii vor fi înscriși în grupa mare/pregătitoare din învățămîntul preșcolar.

(Practica de lucru oferă situaţii cînd grupele pregătitoare din grădiniţe sînt mixte, adică sînt formate din copii cu vîrste de 6 șu 7 ani. La începutul anului școlar parintele și copilul trebuie sa cunoasca situaţia: merge la şcoala sau mai ramane un an la gradiniţa.Educatorul trebuie să respecte principiul centrării pe copil, punînd accent pe pregătirea viitorului şcolar, dar să nu fie neglijaţi nici copiii care mai rămîn un an în grădiniţe. La finele anului şcolar în aceste grupe mixte se organizează sărbătoarea „Adio, grădiniţă” doar pentru copiii care au implinit virsta de 7 ani sau au atins gradul de maturitate școlara.)

O altă noutate este evaluarea criterială prin descriptori. Este un element ce va servi ca reper pentru cadrele didactice care vor asigura o evaluare calitativă.

Sînt în faţa dumneavoastră ca reptezentant al Atelierului de lucru al directorilor adjuncţi pentru instruire care a pus în discuţie această problemă.

Evaluarea, fiind o componentă fundamentală a procesului educational a constituit şi continuă să fie obiectul unei preocupări atente din partea multor pedagogi teoreticieni şi practicieni care vizează nu numai activitatea propriu-zisă, ci şi alte componente ale practicii pedagogice cu care se află în strînsă legătură.

____ Testul PISA tesează în ce măsură tinerii de 15 ani, în prag de a părăsi şcoala, şi-au însuşit cunoştinţele necesare pentru a se descurca în viaţă, pentru a funcţiona optim în societate. Plasarea printre ultimele locuri a Republicii Moldova la testul internaţional PISA trebuie să ne alarmeze, Mai mult

de jumătate dintre elevi i în vîrstă de 15 ani testaţi anii aniteriori au dificultăţi la citit şi la matematică. „Aceste reuşite scăzute indică necesitatea de a fortifica modificări ale curiculei, evaluării elevilor, formării cadrelor didactice şi a manualelor. Dar şi necesitatea de a utiliza mijloacele financiare mai eficient în domeniul educaţiei. Noi salutăm eforturile

______________________________________________________

Schimbarea care se produce nu este întîmplătoare, întrucît tot mai intens si pe bună dreptate, se vorbeste despre suprasolicitarea şcolară a

elevilor din învatamîntul primar. Micii şcolari acuză dureri de cap , apatie , dezinteres faţă de învaţare, frică .Cele mai multe efecte negative sînt produse de către evaluare, care aduce presiuni psihologice asupra elevului. Vă adresez o simpla intrebare: „Ce caută un cadru didactic atunci cînd deschide caietul elevului? Asa e, greşeli. Corectam cu culoarea roşie, dăm nota. Elevul se stresează, i se formează un complex de incapacitate, pierde încrederea în propriile forţe. Cadrul didactic, cînd deschide caietul elevului, trebuie să vadă realizările, efortul de care a dat dovadă copilul, străduinţa ba chiar şi să citească printre rînduri starea lui de spirit.

Cu alte cuvinte, ar fi absolut necesar să fim întîi de toate buni psihologi. Poate ar fi cazul să mergem la noi formări ce ţin de acest domeniu, să fim autodidacţi sau să găsim alte modalităţi de instruire.

În acest context avem de muncit şi cu parinţii. Tradiţionala întrebare „Ce notă ai luat?” poate şi trebuie înlocuită cu alte întrebări ce ţin de domeniul reflexiv al învăţării: „Ce ai învăţat nou?, Unde ţi-a fost mai dificil?, Ce ai învăţat de la colegi?, În ce moment te-ai simţit fericit?...”

ECD nu este doar o simplă înlocuire a notelor. Aşa se întîmplă că elevul mic percepe nota drept o apreciere a personalităţii sale, nu a cunoştinţelor sau priceperilor sale. Evaluarea calitativă se va referi la motivarea accentuată a elevului pentru învăţare.

În cadrul atelirului s-au încins discuţii aprinse, deoarece pentru toţi e ceva nou. Au fost discursuri pro şi contra – este o normalitate. Ne-am referit la conceptul EVALUARE la general, am luat în dezbatere conceptul EVALUARE CRITERIALĂ pe DESCRIPTORI de PERFORMANŢĂ. Am examinat prevederile Instrucţiunii cu privire la implementarea ECD în clasa I. Împreună cu colegii de atelier am constatta că ECD nu e o simplă măsurare, ci o emitere de judecăţi de valoare. Aceste judecăţi de valoare ar putea lua forma unor comentarii, analize, sinteze, propuneri, încurajări, etc. De ex: „Ce ţi-a reuşit?, Ce ar trebui să facem în continuare?...”

O dezbatere mai largă am avut la capitolul „Dificultăţi şi soluţii”. Ce greutăţi vor întîlni în implementare cadrele didactice, administraţiile instituţiilor de învăţămînt, părinţii, APL-urile etc.?

S-a lucrat în grupuri, propunîndu-se următoarele soluţii:

1. Cadrul didactic are nevoie de o pregătire riguroasă (domeniul psihologie)

2. Administraţiile inst. de înv. să studieze Ghidul de implementare ca să poată veni în ajutorul cadrelor didactice.

3. Implicarea în noul proces de evaluare a tuturor membrilor catedrei inv. primar (în lipsa invăţătorului la clasă cel care vine să poată asigura continuitatea)

4. Tabelul de Performanţă Şcolară să nu fie doar o anexă la Instrucţiune, dar să fie parte componentă funcţională a Agendei elevului. Aceasta va optimiza resurse umane, materiale şi de timp.

5. Alocarea surselor financiare din bugetul instituţiei sau atragerea surselor extrabugetare ( APL, Asociaţii de Părinţi, ONG-uri etc.) pentru susţinerea unei astfel de evaluări, precum şi pentru organizarea orelor de meditaţie.

6. Organizarea formărilor, seminarelor, cercurilor, studierea bunelor practici în etapa implementării ECD.

7. Revenirea la studierea mai aprofundată a modulului Psihopedagogie la toate nivelele şi treptele de şcolaritate.

Şi, pe final, cînd sîntem întrebaţi care este menirea unei evaluări în general, să putem răspunde, analizînd critic: PENTRU MOTIVAREA ÎNVĂŢĂRII, PENTRU ASIGURAREA PERFORMANŢELOR ŞCOLARE.

Să vedem evaluarea nu ca pe un produs, ci ca pe un proces.

Să vedem bucuria succesului la fiecare copil.