Publicaţia Liceului “La Salle” din Pildeşti, jud. Neamţ

Gânduri de primãvarã (pag. 5)

Concursul de meserii (pag. 9) Crezul tinerilor lasallieni (pag. 8) Postul Creştin (pag. 6)

Excursie la Vatra Dornei (pag. 2)

Un academician sfânt (pag. 3)

Cristos a

înviat!

Luni, 1 februarie 2010, o parte din eleviiclasei a IX-a - Operator tehnică de calcul de laliceul "La Salle" Pildeşti, împreună cu diriginteleclasei, am făcut o excursie la Vatra-Dornei.

Plecarea a avut loc la ora 7:15, din mu-nicipiul Roman. După un drum lung de 4 ore,care a fost destul de plăcut, cu peisaje impre-sionante pe care mulţi le vedeau pentru primadată, am ajuns cu bine la destinaţie. Ajunşi, ne-am cazat la pensiunea "Vila Iulia". Avându-lcomplice pe domnul diriginte, am reuşit să-ifacem o frumoasă surpriză Lidiei care îşi serbaziua de naştere. Ne-am odihnit puţin iar spreseară am ieşit să vizităm oraşul. După o plim-bare foarte plăcută prin parcul din centrul staţi-unii, din cauza frigului care ne cam alungaundeva la căldură, am intrat într-un club, undeam jucat bowling şi biliard. După câteva ore, încare ne-am simţit foarte bine, jucând şi râzândne-am întors la pensiune.

Seara, ne-am adunat cu toţii într-ocameră, am jucat tot felul de jocuri, am râs, amglumit şi am povestit, deşi mulţi erau foarteobosiţi şi mai mult adormiţi după acea zi plină.

Apoi ne-am dus fiecare la camerele lor şi ne-ampus la somn. A doua zi, pe la orele 10:30 amplecat la ski. Am urcat cu telecabina iar dupăaproximativ 40 de minute am ajuns. Cu toţii amadmirat mirificul peisaj, ne-am bucurat de aerulcurat de pe munte dar mai ales de ceaiul calddin vârful muntelui unde am ajuns îngheţaţi.Băieţii şi-au închiriat skiuri iar fetele s-au dat cucolacul. După o distracţie pe cinste, multe căză-turi şi multe vănătăi, ne-am hotărât să ne în-toarcem. Spre seară am ieşit cu toţii din nou înoraş după care, întorşi la pensiune, ne-am dusrepede la culcare deoarece a doua zi ne aşteptaun drum lung spre casă.

A doua zi, dimineaţa, ne-am făcut baga-jele iar la orele 12:45 am luat trenul spre Paş-cani. Drumul a fost foarte plăcut, am stat cu toţiişi am privit, încă o dată, peisajele acelea fantas-tice care ne lăsau fără grai, am comentat ce amvăzut, cum a fost, am împărtăşit păreri, ne-am

jucat şi ne-am bucurat şi de ultimele clipe petre-cute împreună. Pe la orele 16:30 am ajuns înPaşcani de unde am luat trenul spre Roman. Pela orele 17:20 am ajuns în gară unde eramaşteptaţi de Fr. Daniel. Ne-am despărţit de dom-nul diriginte, după trei zile grozave petrecute îm-preună, iar apoi am pornit spre casă. Deşi eramfoarte obosiţi, după mai bine de jumătate de zide drum, ne-am rea-mintit şi am povestit celemai frumoase şi mai hazlii momente.

Suntem cu toţii foarte fericiţi că am avutocazia să trăim această experienţă împreună şi,sincer, a fost o excursie grozavă. Nu o vom uitaprea curând.

Oana Fiusteş şi Fabian Mărtinaş, a IX-a Info

2

Anul acesta se comemorează o sută deani de la moartea Fr. Miguel (Francisco FebresCordero). Francisco s-a născut la Cuenca(Ecuador), în 1854, an în care Biserica Catolică aproclamat dogma Neprihănitei Zămisliri. Încă dela naştere, suferea din cauza unor malformaţii laambele picioare.

În copilărie, s-a întâmplat ceva miraculos,fapt povestit mai târziu de însuşi Fr. Miguel: "Într-o zi de vară, când mă aflam, împreună cu mătuşamea, la casa ce-o aveam la marginea oraşului, măcăzneam să ajung - în patru labe - pe balconulcasei. Ajuns, în fine, sus pe balcon, îmi îndreptprivirea spre grădina înflorită a casei şi deodatăvăd în grădină, la marginea unui strat de flori, odoamnă foarte frumoasă. O strig pe mătuşa şi-ispun ce văd. Se uită şi ea dar zice cănu vede nimic.

- Dacă spui că o vezi,invit-o să vină aici, la noi.

- Dar tu chiar nu ovezi? Poartă o haină albăcu o pelerină albastră. Îmiface semn cu mâna sămerg la ea. Mă cheamă.

Am reuşit atuncisă fac câţiva paşi, apoiam căzut din nou. Apoifrumoasa doamnă a dis-părut. A mai durat un anpână când am reuşit săumblu. Sunt convins că a fostMaica Domnului."

Ca şi un alt Frate, recent ridi-cat la cinstea altarelor (Fr. Rafael Rafiringa dinMadagascar), Francisco a avut privilegiul de a fiprintre primii băieţi care au frecventat şcoala LaSalle deschisă la Cuenca, în 1863, la cerereapreşedintelui din Ecuador, García Moreno. Acoloa găsit un ambient religios şi educaţional care l-aajutat la maturizarea ca elev şi creştin.

După ce s-a familiarizat cu şcoala şi a fostîndrăgit de Fraţi, a simţit chemarea lui Dumnezeu.Tânarul Francisco avea să sufere mult în acestdrum al consacrării lui ca Frate! Opoziţia dinpartea părinţilor şi a bunicii a fost una cumplită,deoarece aceştia nu erau de acord cu dorinţacopilului. L-au retras de la şcoala Fraţilor şi l-autrimis la seminar. Doar trei luni a rezistat acolo.Discernământul superiorilor seminarului a con-tribuit la reîntoarcerea lui la Fraţi.

În mod providenţial, neplăcerile din viaţade afaceri ale tatălui său au făcut ca, până laurmă, cu intervenţia reprezentantului Vaticanuluila Quito, să aibă drumul deschis pentru a-şi urmacalea şi vocaţia de Frate al Şcolilor Creştine. Înajunul sărbătorii Bunei Vestiri, din anul 1868,

Francisco primeşte haina Congregaţiei Fraţii Şco-lilor Creştine precum şi numele de Fratele Miguel,cu care va fi cunoscut mai apoi.

În luna februarie a anului 1882, îi moaretatăl. În acelaşi an, la 8 decembrie, fr. Migueldepune voturile pe viaţă. Cu această ocaziemama îi scria următoarele cuvinte: "Particip cu totsufletul la marea ta fericire pe care o trăieştidepunând voturile veşnice."

Om de o cultură vastă şi cu aptitudini lite-rare deosebite a ştiut să se dedice cu pasiune lapregătirea copiilor pentru Prima Sfântă Îm-părtăşanie, lucru pe care l-a făcut timp de 26 deani, până în anul 1907, când a fost chemat de Su-periorii Institutului în Europa ca să se ocupe decompunerea cărţilor în limba spaniolă pentru şco-

lile lasalliene şi pentru Fraţii francezi care,fiind deposedaţi de şcolile lor în Fran-

ţa, s-au refugiat în şcolile dinSpania, sau s-au reorientat spre

alte ţări, mai ales din Americaspa-niolă.

Personal s-a ocupat de no-bila misiune de a pregăticopiii pentru prima lor întâl-nire cu Isus în sacramentulSf. Spovezi şi în Euharistie.Ostiile pe care le consumau

copiii în ziua Primei Sfinte Îm-părtăşanii erau pregătite de fr.

Miguel din făina obţinută prinmăcinarea boabelor de grâu aduse

de copii. Astfel, fiecare bob era unsacrificiu făcut de fiecare copil în parte.

Membru al Academiei din Ecuador şi dinVenezuela precum şi al Legiunii de Onoare dinFranţa, fr. Miguel a lăsat o vastă operă con-cretizată prin colaborarea la scrierea a peste 50de cărţi pedagogice şi manuale şcolare.

Se îmbolnăveşte în Belgia, unde clima nuera potrivită pentru sănătatea lui, motiv pentrucare este trimis de superiori la Premia del Mar(Barcelona). Aici este afectat de o pneumonie şimoare cu faimă de sfinţenie, în ziua de 9 febru-arie 1910.

Când Spania era în plin Război Civil, sar-cofagul cu osemintele fr. Miguel a fost mutat înEcuador, iar la 10 februarie 1937 acesta ajunge laQuito.

Fr. Miguel a fost un savant, pedagog şisfânt. Biserica a recunoscut calităţile umane şispirituale ale acestui Frate şi, în anul 1984, PapaIoan Paul al II-lea l-a ridicat la cinstea altarelor de-clarându-l sfânt.

Fr. Jesus Sagredo

3

De când m-am născut, un chip îl am mereu în minte iar iubirea ei mi-au inundat fiinţaşi m-au făcut să mă simt în siguranţă.

Ea mi-a arătat ce e bine să fac şi ce nu e bine să fac. La probleme şi necazuri ea îmisare în ajutor şi mă ajută cum poate şi cu ce poate. Oricât aş căuta nu găsesc un nume maifrumos şi mai călduros decât cuvântul MAMA.

Mama este un dar de la Dumnezeu pe care îl preţuiesc din toată inima mea până cândvoi muri. Ochii ei călduroşi nu poate să mi-i ofere nimeni, ei vor rămâne imprimaţi în minteamea şi în viaţa de apoi. Iar acum când am crescut, la un necaz sau altceva tot la mama mergşi uit de toate probleme mele.

Iar dacă Dumnezeu îmi va lua mama nu mai este om la care să îmi plâng necazurile şisupărările, dar ştiu că şi de acolo de sus va avea grijă de mine.

Chipul şi vorbele ei le voi avea mereu în minte şi le voi preţui mereu.

Baratu Toma Gabriel, a IX-a I

4

O, dulce mamă, doresc s-apari în visul meuCând mă gândesc la tine, eu chipul tău ţi-l văd.Fecioară preacurată ascultă-mi a mea rugăŞi nu lăsa păcatul pe mine să m-ajungă.

O, mamă, dulce mamă, speranţa mea rămâi De-acum şi-ntotdeauna în tine eu mă-ncred.Aş vrea a mea iubire mereu s-o întreţiiCa să mă rog la tine şi-n Fiul tău să cred.

O, maică preacurată, mi-apari din nou în vis,Pe-o pulbere de stele să fii în faţa meaCa să vorbesc cu tine şi-aşa cum am promisSă mă închin o, maică, umil în faţa ta.

Mârţ Mihai, a IX-a Info

Mama mea viaţa-ntreagăA trăit fără bărbat.Singurei eram în casăPloi cu grindină când bat.Mama mea viaţa-ntreagă,Stând la masa, ea şi eu,Se aşază între mineŞi Preabunul Dumnezeu.Oh, şi crede-aşa într-însul,Că-n albastru văzul eiChipul lui de pe icoanăSe străvede sub scântei.

Şi eu ţin atât la mama,Că nicicând nu îndrăznescDumnezeul din privireSă mă vâr să-l mâzgâlesc.

Grigore Vieru

5

Încet-încet zăpada s-a topit, păsărelelese aud din nou cântând, soarele străluceşteaşa cum nu a mai strălucitde mult, ghioceii şi zam-bilele au înflorit şi iarba aîncolţit. Acestea sunt uneledintre semnele careanunţă venirea primăverii.Urşii au ieşit din bâr-logurile lor iar restul ani-malelor care formeazăfamilia vieţuitoarelor dinpădure ţopăie bucuroasepe crengile copacilor şi sebucură de căldură. Primă-vara este unul dintre celemai frumoase anotimpurideoarece dimineaţa când mă trezesc soareleîmi şopteşte la fereastră "Bună dimineaţa".Drumul spre şcoală este mai plăcut pentru căsuntem însoţiţi de cântecul păsărilor care îşianunţă venirea în ţară cântând cum nu sepoate mai frumos. De asemenea, în aerul caldşi proaspăt se aude zumzăitul primelor gâzecare s-au dezmorţit după iarna friguroasă ce atrecut. În curând fluturii ne vor încânta privirilecu zborul şi coloritul lor.

Cu greu mai punem mâna pecarte deoarece suntem vrăjiţi deatmosfera plăcută, parcă numai avem astâmpăr la oreiar gândurile noastre se în-dreaptă către jocurile pecare iarna nu le putemjuca în aer liber.

Cu toate acesteatrebuie să ne concentrămpuţin pentru a nu ne deza-măgi părinţii din cauzanotelor. Nimic nu este mai fru-mos decât primăvara, decât o plim-bare prin parc alături de prieteni saupersoanele dragi nouă. Deocamdată măopresc aici şi sper că aşa arată anotimpulprimăvara şi în viziunea voastră.

Iştoc Gabriela, a XI-a C

A venit primăvara cu mirosul lunii martie,cu ghiocei albi, cu păsările ce ne alină sufletele

cu cântecele lor frumoase,cu soarele auriu şi ce neface să fim veseli în fiecarezi. Natura se spală din noupe ochii somnoroşi fiindcătocmai s-a trezit din somnulanotimpurilor reci.

Natura este o frumuseţetrecătoare, are doar hainepe care le schimbă perio-dic cu ajutorul anotim-purilor. Cu câteva zile înurmă câmpiile erauacoperite cu o patură albă

de nea, iar acum nu mai estenimic din ceea ce a fost, totul este schimbat.

Toate anotimpurile sunt frumoase însăprimăvara ocupă un loc special în sufletul meu.

Mârţ Ana Maria, a XI-a COdată cu venirea primăverii totul a

revenit la viaţă. În jur numai veselie şi fru-museţe. Soarele zâmbitor şi cald îşi arată chi-pul neînsufleţit printre norii pufoşi ai primăverii,după o iarnă friguroasă. Aerul rece şi curat adusde la munte adie uşor peste întreaga câmpie.

Păsările călătoare se întorc din nou înapoidin ţările calde pentru a-şi reconstrui

cuibul. Copacii şi-au croit singuriflori mari şi frumos mirositoare.

Fluturii veseli şi albinelezumzăie alergând veseledin floare în floare. Izvorulcu apă reînvie la viaţă iarsusurul apei cristaline seaude de departe. Toate flo-

rile îşi înalţă triumfătoarecapetele spre razele dulci şi

calde ale soarelui. Pământul,abia dezgheţat, lasă să crească

iarba crudă şi moale peste care seaşează toate vietăţile. Totul este ca un basm încare veselia primăverii ne cuprinde pe toţi învraja ei.

Dãmoc Lidia, a IX-a Info

6

Postul creştin este o practică prezen-tată de sfânta Biserică, alături de rugăciune şipomană, ca un mijloc pentru a trăi cu mai multfolos spiritual timpul de pregătire la ÎnviereaDomnului nostru Isus Cristos. Postul creştinreprezintă un ansamblu de practici de mortifi-caţie: hrană - cuvinte - distracţii. Mortificaţiareprezintă un semn al libertăţii şi al biruinţeivoinţei noastre, ea per-mite mai multă disponi-bilitate pentruaproapele. Practica pos-tului conferă unitate per-soanei, trup şi suflet,ajutând-o să evite pă-catul şi să crească în in-timitatea cu Domnul.

A ne priva dehrana materială, carehrăneşte trupul, fa-cilitează o dispoziţie in-terioară de a-l ascultape Cristos şi de a nehrăni cu al său cuvântde mântuire. În acestsens, profetul Isaia încapitolul 58, 5-9 spune:"Oare acesta este postulcare-mi place? Oareaceasta este ziua în care omul îsi smereştesufletul său? Să-şi plece capul ca un fir depapură şi să se culce pe sac şi cenuşă?Aceasta numeşti tu post şi zi plăcută Domnu-lui? Iată postul care-mi place: rupe lanţurilenedreptăţii, dezleagă legăturile robiei, dă dru-mul celor asupriţi şi sfărâmă orice fel de jug;împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu încasa ta pe nenorociţii fără adăpost; pe cel golîmbracă-l şi nu întoarce spatele semenuluitău. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi-ţi veigrăbi vindecarea; dreptatea ta îţi va mergeînainte şi slava Domnului te va însoţi. Atuncitu vei chema pe Domnul şi el îţi va răspunde,îl vei striga şi el îţi va zice: "Iată-mă!".

Ca abţinere totală sau parţială de la an-

umite alimente pe un timp mai lung sau maiscurt, postul este o practică existentă îndiferite forme în majoritatea religiilor vechi saunoi ale omenirii. El a fost practicat atât înVechiul cât şi în Noul Testament. În VechiulTestament, marii Profeţi au postit şi au com-bătut greşita înţelegere a postului doar ca re-nunţare la anumite mâncăruri (făcută adesea

doar de ochii oame-nilor), arătând în ceconstă adevăratulpost.

Renunţarea, mor-tificaţia, îndepărtareanoastră de lucrurile şiplăcerile oferite delume, trebuie să neajute să ne concen-trăm mai mult pecreşterea noastră spi-rituală, pe apropiereanoastră mai strânsă deIsus Cristos şi de în-văţăturile sale. Acestatrebuie să fie scopulmicilor noastre jertfepe care le facem întimpul de pregătire lasărbătoarea Învierii

Domnului. Toate acestea trebuie să fie făcute cu

multă pace, bucurie, acceptare şi linişte su-fletească, pentru ca roadele lor să fie depline.Cuvintele lui Isus să ne ajute în acest sens:"Când postiţi să nu vă arătaţi trişti, ca făţar-nicii, căci ei îşi schimonosesc feţele, ca săarate oamenilor că postesc. Vă spun ade-vărul: şi-au luat răsplata. Tu însă cândposteşti, unge-ţi capul şi spală-ti faţa, ca să nute arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tăucare este în ascuns şi Tatăl tău, care vede înascuns, îţi va răsplăti."

Fr. Vicenţiu Ghiurca

7

Biblia ne pune în faţă două tipuri descriere diferite, nu ca formă, ca alfabet, ci ca im-portanţă a scrierii: este vorba de scrierea pe pi-atră, care apare în Vechiul Testament ca fiindopera Tatălui, şi scrierea pe nisip (pe pământ),prezentă in Noul Testament ca operă a Fiului.

Scrierea pe piatră de pe muntele Sinai,când Dumnezeu dă evreilor scoşi din robiaepiptenilor cele zece porunci, nu ridică preamulte probleme. Tablele Legii erau păstrate cusfinţenie de evrei în Chivotul Legii semn căaceste table, pe care degetul lui Dumnezeu ascris poruncile, erau importante pentru ei.Scrierea pe piatră înseamnă viabilitatea, sub-stanţialitatea şi intensitatea cuvântului divin.

Totuşi, cred că trecerea de la scrierea pepiatră la scrierea pe nisip este făcută de o altăscriere, acea scriere întrupată care este operaDuhului Sfânt prin care Cuvântul divin se întru-pează în sânul Fecioarei Maria.

Evanghelia după Ioan relatează că IsusCristos a scris o singură dată pe pământ, penisip, dar şi atunci s-a mulţumit să scrie câtevacuvinte. Auzind acuzele pe care evreii leaduceau femeii adultere Isus “aplecându-se,scria cu degetul pe pământ” (In 8,6). Nu ştim cea scris Isus pe pământ, întrucât evanghelistul nurelatează, ştim însă că Isus a scris cu degetul.Este vorba de acel deget cu care Cristos scoteademoni (cf. Lc 11.20) fapt ce a dus la multe in-terpretări. Unii teologi cred că Isus a scris pepământ păcatele celor care o acuzau pe femeie,alţii că ar fi scris noua lege a iubirii lui Dumnezeuşi a aproapelui, iar alţii că ar fi scris numele fe-meii păcătoase. Alţii se întreabă de ce nu a lăsatCristos o operă scrisă. Oare pentru că acesta

era la modă? Ştim că în Antichitate nici Socrate, nici

Budha nu au scris nimic însă ei aveau alte mo-tive pentru aceasta: pentru Budha scrisul nuavea sens pentru că lumea însăşi era vacuum,golul absolut. Pentru gânditorul grec însă, ros-tirea avea un sens terapeutic.

Cuvântul lui Dumnezeu este creator, or-donează haosul, conţine germenele creaţiei.Dumnezeu a creat lumea prin cuvânt. Cuvântuldivin este mai important decât toate tratatele iarCristos ştia acest lucru, de aceea a spus: "Cerulşi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vortrece" (Mt. 24,35). Vasile Chira scria că "atuncicând Dumnezeu vorbeşte, se creează univer-sul. Atunci când degetul divin scrie pe nisipulabisului, abisul se clatină". Cuvântul divin are unimpact mai mare asupra omului decât cuvântulscris, întrucât odată ajuns în inima omuluiacesta lucrează: "Căci Cuvântul lui Dumnezeueste viu, plin de putere şi mai ascuţit decât oricesabie cu două tăişuri: el pătrunde până acolo cădesparte sufletul şi duhul, încheieturile şi mă-duva, judecă simţirile şi gândurile inimii" ( Evrei4,12). Logosul scrie în suflete iar acestea numai au nevoie de suportul amnezic al semneloralfabetului.

Misiunea lui Cristos nu a fost aceea dea ne lăsa o operă scrisă, ci aceea de a ne oferimântuirea, operă mult mai grea de realizat, carel-a costat sacrificiul suprem: moartea. Dum-nezeu Tatăl a făcut un legământ cu poporulevreu şi i-a dat tablele legii. Isus reînnoieştelegământul cu oamenii şi se oferă pe sine pecruce pentru a-i mântui.

prof. Florin Dorcu

8

CredinţaCa şi creştini…

- Vedem că trăim din ce în ce mai multîntr-o societate multi-religioasă.

- Credem că este specific identităţiinoastre de a crede în noi, în ceilalţi şi în Celcare ne cheamă să fim actori pentru o lumemai bună.

- Acţionăm în comuniune universală derugăciune, de gândire şi lucrăm cu tineri deorice cultură şi religie.

Cu entuziasm…- Vedem că bucuria de a trăi este con-

tagioasă şi că o experimentăm în fiecare zi.- Credem că angajamentele noastre

trebuie să fie făcute cu bucurie, indiferent dedificultăţi.

- Acţionăm cu pasiune şi ardoare pen-tru a aduce fericirea.

Plini de bunăvoinţă şi de creativitate…- Vedem că tinerii şi copiii au nevoie de

multă afecţiune atunci când se confruntă cudiferite probleme în viaţă şi societate.

- Credem că dialogul şi ascultarea fa-vorizează, iubirea şi pacea.

- Actionăm prin a aduce speranţă, prinascultarea activă şi prin dăruire.

FraternitateaÎn familie…

- Vedem că este necesar să fim fraţi şisurori între noi, Tinerii Lasallieni, şi să facemparte din marea familie lasalliană.

- Credem că doar în echipă putemduce la îndeplinire proiecte şi să creştem învederea realizării misiunii.

- Acţionăm prin grija pe care o mani-festăm faţă de ceilalţi şi prin împărtăşirea ex-perienţelor pentru o mai bună înţelegere.

În unitate…- Vedem că uniţi unii cu alţii putem con-

strui Civilizaţia Iubirii (Ioan Paul al II-lea)- Credem că suntem chemaţi să ne

asociem pentru a construi o lume mai bună.- Acţionăm prin a întări legăturile noas-

tre de comunicare şi comuniune.

Cu umilinţa…- Vedem că Sfântul Ioan de La Salle a

ales libertatea inimii şi s-a oferit cu umilinţă luiDumnezeu.

- Credem că doar având o inimă umilăputem arăta celorlalţi cine suntem.

- Acţionăm prin a sensibiliza inimilecelorlalţi, în mod particular a copiilor.

SlujireFiind responsabili…

- Vedem că faptul de a lua respon-sabilităţi dă sens vieţilor noastre.

- Credem că a oferi oportunităţifiecăruia este o valoare esenţială a carismeinoastre.

- Acţionăm prin a-i ajuta pe tineri să iadecizii şi să fie conştienţi de rolul important pecare îl au în societate.

Prin exemplu…- Vedem că în această lume globa-

lizantă lipseşte coerenţa.- Credem că este uşor de spus dar mai

greu de făcut.- Acţionăm angajându-ne cu fermitate

prin trăirea carismei lasalliene.

Cu devotament…- Vedem că prin îndeplinirea lucrurilor

mici putem face diferenţa.- Credem că fiecare persoană are va-

loare şi contează prin ceea ce este.- Acţionăm lucrând cu ardoare în servi-

ciul educativ al tinerilor şi în special al celorsăraci.

În fiecare an, elevii şcolii noastre sepregătesc intens şi participă la Concursurilepe meserii. Şi în acest an şcolar elevii Liceului“La Salle” au dorit să participe la aceste con-cursuri şi să câştige cât mai multe premii pen-tru a face cinste şcolii în care se formează.

După faza locală a concursului pe

meserii, din fiecare şcoală tehnică, sâmbătă,27.02.2010, a avut loc faza judeţeană aolimpiadei pe meserii care s-a defăşurat îndiferite licee tehnice din Roman sau PiatraNeamt, în funcţie de fiecare profil profesio-nal.Din şcoala noastră au participat 8 elevi şieleve, toţi ocupând locuri fruntaşe pe po-dium.Astfel, la concursul pe meserii al "Instalato-rilor", desfăşurat la Colegiul Tehnic "MironCostin" din Roman, rezultatele elevilor noştriau fost următoarele: Locul I - Gherghel Florin

(9,33); Locul II - Cobzaru Gabriel (8,76), LoculIII - Dămoc Neculai (8,46). La concursul pemeserii al "Croitoreselor", desfăşurat laColegiul Tehnic "Danubiana" din Roman,rezultatele au fost: Locul I - Mârţ Ana-Maria(9,83), Locul II - Bejan Cristina (9,73) şi LoculIII - Pistol Florina. Iar la concursul pe meseriial "Tâmplarilor", desfăşurat la Colegiulforestier din Piatra Neamt, elevii noştri auobţinut Locul II - Gheţi Dan Ioan (8,38) şi LoculV - Antoci Gabriel (7,96). Din cei opt elevi carene-au reprezentat la faza judeţeană, GherghelFlorin de la clasa a XI-a Instalatori ne vareprezenta şi la faza naţio-nală.

Felicitări tuturor celor 8 elevi ai Liceuluinostru care au reprezentat cu cinste şcoalanoastră. Fie ca aceste rezultate să fie o piatrăpreţioasă la baza carierei lor profesionale şiun stimulent pentru ceilalţi elevi din şcoală îna munci cu seriozitate la formarea lor profe-sională şi nu numai. Felicitări, de asemenea,tuturor cadrelor didactice, mai ales din dome-niul tehnic, care, prin devotamentul lor, aucontribuit la formarea acestor meseriaşiolimpici judeţeni.

Redacţia

9

Iarnă, dură ai mai fost,Dar primăvara s-a întors.A venit acum la noiCu căldură şi cu flori.Nu te lasă să răceşti Lumea aceasta de poveşti.

A venit ca o minune,Ca o pasăre pe lume.A venit şi nu ne lasă,Va rămâne să domnească.

Bejan Cristina, a XI-a C

La data de 11.02.2010 am primit vizitadlui. inginer Claudiu Boboc de la firma UP-

ONOR, care a venit cu in-tenţia de a ne prezenta noiletipuri de ţevi folosite în in-stalaţii şi anume ţevile de tipPex-a şi tehnologii modernede îmbinare ale acestora.

La început ni s-a prezentatun cuprins a ceea ce urma să ni se arate peparcursul prezentării. După prezentareacuprinsului dl. inginer ne-a arătat câteva mod-ele de ţevi Pex-a, de diferite diametre, fitinguri(piese de legătură) folosite pentru acest tipde ţeavă, după care ne-aprezentat şi metodele deîmbinare.

În timp ce se deru-lau nişte filmuleţe cuprivire la ţevile Pex-a, dl.Claudiu Boboc ne-aprezentat practic tehnolo-gia de îmbinare a ţevilorPex-a cu ajutorul cleşteluide expandare (metodaQ&E) la care se folosesc fitinguri din PPSU(material plastic) sau alamă (acestea din urmăs-au scos deoarece erau mai scumpe şi tre-buiau protejate atunci când erau montate în-gropat). În următorul moment, am fost invitaţisă executăm şi noi îmbinări Q&E şi am rămasuimiţi de uşurinţa şi timpul scurt care îl nece-sită această tehnologie. La câteva momente

după ce am executat îm-binarea, dl. inginer ne-aarătat şi explicat caracteris-ticile ţevii Pex-a tip UP-ONOR: solicitând-o şideformând-o, aceasta şi-a

revenit la forma iniţială cuajutorul unei suflante de aer cald, ţeavapăstrându-şi aceleaşi calităţi ca şi la început,deci are o rezistenţă foarte bună şi este

garantată în timp. Tot în timpul prezentării ţeviiPex-a am aflat şi că aceasta se fabrică înSuedia, la diferite diametrecuprinse între 9mm-110mmşi se mai produc şi ţevi tipPex-b şi Pex-c însă acesteadin urmă încă nu se folo-sesc în România.

Pe la jumătatea întâl-nirii am luat cu toţii parte la prezentareadiferitelor metode de încălzire prin pardosealăfolosind ţevi Pex-a, ni s-au mai arătat şidiferite metode de poziţionare a conductelorpentru încălzire prin pardoseală şi diferite ac-

cesorii, armături şi supor-turi pentru fixarea ţevilorde pardoseală.Spre final am vizionatdiferite aparate deîncălzire (centrale ter-mice, cazane pe com-bustibil solid ş.a.), dupăcare ni s-au arătat niştediapozitive carecuprindeau imagini cu

încălzire prin pardoseală la diferite tipuri deconstrucţii (saloane auto, patinoare, terenuride fotbal etc) şi nişte diapozitive cu lucrări ex-ecutate greşit. Aici dl. inginer Traian a adău-gat: " Nu faceţi ca ei!"

Ţin, în final, să mulţumesc în numeleelevilor şcolii, dlui. inginer Claudiu Boboc şifirmei UPONOR pentru vizita făcută,deoarece ne-au oferit oimagine destul de completădespre Pex-a şi tehnologiilefolosite la acest tip de ţeavăşi îi aşteptăm cu mult dragşi cu altă ocazie.

Bejan Paul Marian, a XI-a I

10

Pe 18 decembrie 2009, după o intensăperioadă de pregătiri, a avut loc în şcoala noastrătradiţionalul Spectacol de Crăciun la care au par-ticipat toate clasele şcolii, mulţi profesori, foştielevi şi invitaţi speciali. Spectacolul a cuprinstradiţionala pastorală a naşterii Domnului, co-linde, cântece şi dansuri, scenete umoristice, obi-ceiuri şi tradiţii de Anul Nou. În final, fr. Daniel i-afelicitat pe elevi şi pe profesori pentru munca şidedicaţia specială pentru buna reuşită a acestuispectacol şi, de asemenea, a mulţumit în numelecopiilor din Centrul de plasament "La Salle" dinIaşi, destinatarii campaniei de solidaritate de anulacesta, "Ajută-i să simtă căldura familiei".

Pe 22 ianuarie 2010 a avut loc în şcoalanoastră celebrarea ecumenică pentru unirea creş-tinilor la care au fost invitaţi Pr. Liviu Lupu, parohal Parohiei ortodoxe din Gherăesti şi Pr. IulianFarţade, vicar în Parohia romano-catolică dinPildeşti. Anul acesta, tema reflecţiilor şi a rugăci-unii a fost: "Voi veţi fi martorii acestor lucruri".Vorbindu-le elevilor şi profesorilor, distinşii oaspeţiau invitat la atitudini proactive pentru unitate şi rec-onciliere, armonie, înţelegere şi preţuire reciprocă.

În perioada 1-3 februarie 2010, o grupăde elevi din clasa a IX-a Informatică ai Liceului "LaSalle", însoţiţi de dirigintele lor, prof. Florin Dorcu,au organizat o excursie la Vatra Dornei. În cele treizile petrecute acolo au vizitat oraşul, au fost lasăniuş, la schiat, au savurat aerul şi înălţimilemunţilor bucovineni, petrecând clipe de prieteniede neuitat. Elevii s-au întors acasă extrem de bu-curoşi, ceea ce ne face să credem că această ex-cursie este de bun augur pentru noul semestruşcolar.

Pe 11 februarie 2010 a început unparteneriat instructiv-educativ cu UPONORROMÂNIA în domeniul instalaţiilor. În cadrul orelorde instruire practică, elevii Liceului "La Salle" dela profilul "Construcţii şi instalaţii pu-blice" au avutparte de o prezentare teoretico-practică inedită asistemului UPONOR de instalaţii, chiar de cătrereprezentantul firmei, ing. Claudiu Boboc. După oprezentare teoretică a ţevilor, fitingurilor, a unel-telor şi sculelor folosite în sistemul UPONOR deinstalaţii, elevii au făcut ei înşişi practică, exe-cutând îmbinări cu ţevi PEX-AL şi fitinguri, in-

augurând astfel şi trusa de scule pentru PEX-ALrecent achiziţionată de şcoala noastră. Elevii s-auarătat încântaţi de noile descoperiri ale tehnicii înmaterie de instalaţii.

După faza locală a concursului pe meseriidin fiecare şcoală tehnică, sâmbătă, 27.02.2010,a avut loc faza judeţeană a olimpiadei pe meseriicare s-a defăşurat în diferite licee tehnice dinRoman sau Piatra Neamt, în funcţie de fiecareprofil profesional. Din şcoala noastră au participat8 elevi şi eleve, toţi ocupând locuri fruntaşe pepodium. Astfel, la concursul pe meserii al "Insta-latorilor" rezultatele elevilor noştri au fost urmă-toarele: Locul I - Gherghel Florin (9,33); Locul II -Cobzaru Gabriel (8,76), Locul III - Dămoc Neculai(8,46). La concursul pe meserii al "Croitoreselor"rezultatele au fost: Locul I - Mârţ Ana-Maria (9,83),Locul II - Bejan Cristina (9,73) şi Locul III - PistolFlorina. Iar la concursul pe meserii al "Tâmplarilor"elevii noştri au obţinut Locul II - Gheţi Dan Ioan(8,38) şi Locul V - Antoci Gabriel (7,96). Felicitărituturor!

În perioada 5-7 martie 2010 s-a desfăşu-rat la Snagov Seminarul internaţional “Formareaformatorilor”, organizat de Secretariatul Naţionalal Educaţiei Catolice (SNEC) România, MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Inovării din România, în co-laborare cu Consiliul European al Educaţiei Cato-lice (CEEC) Bruxelles şi Federaţia Spaniolă aInstituţiilor educative catolice (FERE) din Spania.Beneficiari ai lucrărilor seminarului au fost 120 deprofesori din învăţământul universitar şi preuniver-sitar, care activează în instituţii şcolare catolice.Liceul nostru "La Salle", care este membru alSNEC, a fost reprezentat prin Fr. Daniel Ciobanu,directorul şcolii.

Sâmbătă, 20 martie 2010, a avut loc adoua sesiune de formare pedagogico-lasalliană lacare au participat aproape toţi profesorii din liceuşi doi colaboratori din Căminul "La Salle" din Iaşi.Tema întâlnirii a fost “Pedagogia centrelor lasal-liene - Elevul în centrul activităţilor educative şco-lare şi extraşcolare”. Activitatea a cuprinsexpunerea temei, discuţii în grupuri mici, pauza dedestindere, agapa frăţească şi un moment derugăciune comună. Redacţia

11

12

ORIZONTAL1 - Oră academică - Timp de lucru;2 - Prezenţi la ore - Prinţ saudit; 3 - După ora12 - Cazan gol!; 4 - Primele la alfabet - Acâştiga lupta; 5 - Colţar şi un teu - Stand com-ercial; 6 - Prinse în ghem! - Izmă; 7 - Hârtiiştampilate - Prezente în galerii; 8 - Pantalonirustici - A scoate din minte; 9 - Stau în saivan- Minte sclipitoare; 10 - 3600 într-o oră - Primede autor!

VERTICAL1 - Oră - Dă bună dispoziţie; 2 - Arborele ro-tarilor - Oră; 3 - Cu dungi - Sunet de goarnă;4 - Minoritar în Banat - Oră de oră; 5 - Prinsde nas - Sunt în putere! - Cântare ţării; 6 - Aprimi ziarul acasă - Iod fără oxigen!; 7 - Bazaconstituţiei - Oră de oră; 8 - Pauză între ore;9 - 60 într-o oră (sg) - Vulcan sici-lian; 10 -Frunză de brad - Cere reluarea - Carte bună.Ing. Traian Ploşniţă

3 1 6 4

8 4 2

4 7 6 8

3 2 6

7 1 3

3 4 7

3 2

6 3 8 5

1 6 3 9

Umpleţi locurile goale din tabelul de mai jos, de 9x9pătrăţele, împărţit în 3x3 pătrăţele, cu numere de la1 la 9, astfel încât nici un număr să nu se repete, niciîn acelaşi rând, nici în aceeaşi coloană şi nici în ace-laşi tabel de 3x3. Succes!!

Consiliul de redacţie: Iştoc Gabriela,

Bejan Paul Marian, Mârţ Mihai, Baratu Toma

Gabriel, Bejan Cristina, Matieş Marian

Gabriel, Gherghel Florin

Coordonator: Prof. Florin Dorcu

Tuturor cititorilor, profesorilor, sponsorilor, părinţilor şi prietenilor

liceului nostru,

Cristos a înviat!şi

Sărbători luminate!