195303313-dezvoltarea-vorbirii-la-varsta-prescolara.doc

8/16/2019 195303313-Dezvoltarea-Vorbirii-La-Varsta-Prescolara.doc

1/113

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dezvoltarea vorbirii la varsta prescolara. Rolul jocului didactic

ARGUMENT

Preşcolarizarea este apreciată tot mai mult ca vârstă ce cuprinde cea mai importantă

experienţă educaţională din viaţa unei persoane pe parcursul ei! se "nre#istrează ritmurile

cele mai pre#nante "n dezvoltarea individualitaţii umane şi unele din cele mai semni$icative

ac%iziţii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale&

'nsuşirea lim(ii moderne are o importanţă deose(ită in $ormarea personalităţii omului

"n #eneral! a copilului "n mod deose(it! pentru că lim(a constituie principalul mi)loc de

comunicare! socializare a individului modalitate de exprimare şi povestire a in$ormaţiilor! ea

este totodată mi)locul cel mai e$icace prin care acesta a)un#e să cunoască lim(a cu valorile ei

materiale şi spirituale& 'n ce priveşte preşcolarii! "nsuşirea lim(ii condiţionează dezvoltarea

#ândirii! a celorlalte procese psi%ice şi intelectuale şi "i a)ută să*şi "nsuşească treptat aceledeprinderi şi a(ilităţi care*i $ac apţi pentru activităţi de tip şcolar&

+o#atul conţinut co#nitiv şi $ormativ al activităţilor din #radiniţa de copii devine

accesi(il copilului prin intermediul lim(a)ului şi se trans$ormă "n deprinderi %otărâtoare

pentru pro$ilul personalităţii acestuia! "n etapele ulterioare ale evoluţiei sale&

'n această lucrare am "ncercat! "n primul rând! să scot "n evidenţă importanţa deose(ită

pe care o are dezvoltarea vor(irii la vârsta preşcolară mai ales că "n vor(irea preşcolarului

sunt $recvente $enomene de su(stituire! de inversare! de omisiune& Pro(lema educării unei pronunţii corecte este de o deose(ită "nsemnătate! ştiindu*se că de$ectele de vor(ire pot dăuna

copilului ,acesta poate deveni tăcut! retras! timid-& .ată $iind vârsta copiilor! #rădiniţei "i

revin! pe lân#ă "m(o#ăţirea voca(ularului! şi o serie de sarcini speciale şi anume/ educarea

unei pronunţii şi a unei vor(iri corecte deprinderea unei vor(iri coerente! lo#ice! expresive&

0arcinile dezvoltării lim(a)ului! a vor(irii copiilor tre(uie a(ordate "ntr*o viziune

interdisciplinară educatoarea va valori$ica pe deplin $iecare posi(ilitate de cultivare a

exprimării ver(ale a copiilor "n di$erite "mpre)urări! "nsă ceea ce am vrut să su(liniez! mai

ales "n a doua parte a lucrării este rolul pe care "l are )ocul didactic "n dezvoltarea vor(irii&

Pagina 1 din 113


2/113


1ocul didactic! ca mi)loc de (ază "n dezvoltarea vor(irii! realizează una dintre cele mai

importante cerinţe ale educaţiei preşcolare! aceea de ai "nvaţa pe copii o varietate de noţiuni!

)ucându*se "n mod or#anizat&

'n )ocurile didactice cu material sau orale "n care copiii tre(uie să denumească! să

descrie! să compare! să identi$ice! să selecteze! să alcătuiască mulţimea o(iectelor de acelaşi

$el! să interpreteze cântece etc&! se "m(o#ăţeşte voca(ularul copiilor! se precizează şi se

$ixează atât cuvintele noi! cât şi cele "nsuşite "n activităţile anterioare&

2alori$icarea rolului $ormativ al )ocurilor didactice de dezvoltare a vor(irii la vârsta

preşcolară nu este posi(ilă $ără a con$eri activităţilor ludice un caracter plăcut! atractiv& A $ace

)ocul e$icient şi atractiv "nseamnă a satura conţinutul cu ima#ini şi reprezentări! emoţii şi

sentimente! cu dorinţe şi năzuinţe! cu $apte şi acţiuni! a "nlesni comunicarea vie dintre

educatoare*copii&

Prezenta lucrare vizează importanţa dezvoltării vor(irii "n #rădiniţă! detaliind! su(

aspect metodic! des$ăşurarea activităţilor de cultivare a lim(a)ului şi a #ândirii! a celor

urmărind dezvoltarea memoriei! a ima#inaţiei in exprimare aceste aspecte se constituie "n

strate#ii didactice! cu reluarea rolului materialului didactic! al evaluării vor(irii prin activităţi

la li(eră ale#ere&

3rdinea de tratare "n lucrare urmează o cale lo#ică! pornind de la noţiunile

introductive "n care se su(liniază importanţa dezvoltării vor(irii la vârsta preşcolară& 3

atenţie sporită a $ost dată capitolului al 44*lea analizându*se cele trei procese psi%ice! esenţiale

pentru des$aşurarea activităţii de dezvoltare a vor(irii&

Un capitol extins se ocupă cu conducerea )ocurilor didactice 5 pre#ătirea! or#anizarea

şi des$ăşurarea )ocului didactic! atât "n activităţile o(li#atorii cât şi "n a$ara lor& 'n ultimul

capitol se precizează strate#iile didactice! evaluarea vor(irii prin prin activităţile la li(eră

ale#ere! precum şi rolul materialului didactic&

6&.E7238TAREA 23R+4R44 8A 29R0TA PRE:;38AR<

=8im(a este "ntâiul mare poem al unui popor> ,8ucian +la#a-

Nu numai "n dezvoltarea istorică a omului! dar şi "n dezvoltarea onto#enetică a psi%icului rolul lim(a)ului este considera(il& 'n mod curent! lim(a)ul este de$init ca un

Pagina 2 din 113


3/113


instrument de comunicare interumană& 2or(irea poate $i asemuită cu o unealtă care i*a dat

omului posi(ilitatea să acumuleze şi să stoc%eze cunoştinţe teoretice şi experienţă practică

"ntr*o $ormă uşor transmisi(ilă şi utilizată la maximum& Această determinare pune "n evidenţă

$uncţiile/ comunicativă! co#nitivă şi acţional re#latorie a lim(a)ului&

'n procesul instructiv*educativ din #rădiniţă! dezvoltarea capacităţilor de comunicare

ocupă un loc principal! lim(a)ul $iind una din condiţiile esenţiale ale $ormării personalităţii

copilului! ca si ale asi#urării necesarului şcolar& Prin "ntre#ul proces instructiv*educativ din

#rădiniţă şi! "ndeose(i! prin activităţile speci$ice de cultivare a lim(a)ului se per$ecţionează

vor(irea copiilor su( aspect $onetic! se lăr#eşte s$era voca(ularului activ şi pasiv! se

consolidează $ormele corecte #ramatical&

Gri)a pentru educarea lim(a)ului la copii tre(uie să constituie o preocupare

permanentă a părinţilor şi mai ales a educatorilor&

Particularităţile vor(irii preşcolarilor sunt le#ate "n primul rând de vârsta acestora&

8im(a)ul se dezvoltă şi pro#resează "n permanenţă la copil! iar educatoarei nu "i revine decât

sarcina de a or#aniza şi plani$ica experienţele de lim(a) ale $iecăruia! "n $uncţie de ritmul

propriu de dezvoltare&

'n procesul de "ndrumare a educării lim(a)ului la preşcolari! noua pro#ramă le

propune educatoarelor o(iective cadru cum ar $i/

dezvoltarea exprimării orale! "nţele#erea şi utilizarea corectă a semni$icaţiei

structurilor ver(ale orale

educarea unei exprimări ver(ale corecte din punct de vedere #ramatical

dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii lim(a)ului oral&

3(iectivele cadru sunt urmărite de educatoare de*a lun#ul intre#ii perioade a

preşcolarităţii şi constituie repere ale activităţilor de aducarea lim(a)ului&

3(iectivul principal al activităţii instructiv*educative din #rădiniţa de copii este

$ormarea personalităţii individuale a copilului! ţinând seama de ritmul său propriu! de nevoilesale a$ective şi de activitatea sa $undamentală/ )ocul&

3 primă cate#orie de o(iective ale dezvoltării lim(a)ului "n #rădiniţă vizează lăr#irea

orizontului de cunoaştere al copilului! ca (ază pentru "m(o#ăţirea şi nuanţarea exprimării&

'n activităţile li(ere şi o(li#atorii! copilul este diri)at să cunoasă lumea "ncon)urătoare

utilizând toate simţurile şi evoluând treptat prin $olosirea unor mi)loace de cuanti$icare! de

comparare! de procese! de analiză şi de interpretare a datelor o(ţinute&

Toate acestea impun copilului $olosirea cuvintelor prin care să cunoască o(iectul! să*iarate "nsuşirea! să indice acţiuni "n care o(iectul e implicat& Activităţile de cunoaştere a

Pagina 3 din 113


4/113


mediului o$eră educatoarei material pentru "m(o#ăţirea voca(ularului! pentru precizarea

sensului unui cuvânt! iar copilului! posi(ilitatea de a*şi comunica impresiile şi cunoştinţele&

Mai multe o(iective ale educării lim(a)ului "n #rădiniţă urmăresc cu prioritate

expresivitatea comunicării! ceea ce "nseamnă! stimularea copilului de a vor(i!păstrându*şi

$armecul vor(irii! adică prin intonaţie! accent! ritm& ;uriozitatea speci$ică vârstei preşcolare

constituie o (ază pentru $ormarea deprinderii copilului de a se in$orma prin "ntr(ări& 'n toată

activitatea din #rădiniţă copilul tre(uie să*şi exprime emoţiile! trăirile a$ective! sentimentele!

atitudinile $aţă de oameni! plante! animale! situaţii pozitive sau ne#ative! "mpre)urări concrete

sau "ntâlnitte "n poveşti&

Un aspect inportant al educării lim(a)ului "l constituie depistarea şi eliminarea din

vor(irea copiilor a cuvintelor preluate din medii mai puţin educatecu care copiii au luat

contact "n a(senţa părinţilor şi uneori c%iar "n $amilie& ;opilul tre(uie convins că un anumit

cuvânt sună urât! că este $olosit de o anumită cate#orie de oameni şi că poate $i "nlocuit cu

altul mai $rumos&

3(iectivul ma)or al educării copiilor "n #rădiniţă şi anume! pre#ătirea copilului pentru

activitatea de şcolar! $ormarea unor deprinderi muncii şcolare! constituie un motiv important

pentru care cultivarea lim(a)ului are un rol %otărâtor& 'n acest sens! dezvoltarea şi educarea

lim(a)ului preşcolarului presupune per$ecţionarea comunicării su( aspect $onetic! lexical şi

#ramatical&

Atât "n #rădiniţă! cât şi "n clasa 4! cultivarea vor(irii se realizează şi prin alte activităţi

decât cele o(li#atorii sau decât "n lecţiile de educare a lim(a)ului&

Ast$el! la sectorul ?ştiinţă> activităţile care vin "n spr)inul dezvoltării vor(irii "m(racă

o varietate de $orme de realizare& 1ocul senzorial ?0pune ce ai #ustat! #%iceşte ce este >! pe

lân#ă o(iective de altă natură! activează voca(ularul preşcolarilor cu cuvinte speci$ice

$ructelor sau le#umelor #ustate! determinându*i "n acelaşi timp să răspundă "n propoziţii

corecte din punct de vedere #ramatical& 3(servând ?Aspecte de iarnă>! preşcolarii le descriu!$olosind cuvinte speci$ice anotimpului rece& Prin $olosirea )ocului ?;ând se "ntâmplă @>

or#anizat pe (aza unor ima#ini cu cele patru anotimpuri! copiii raportează anotimpurile la

sc%im(ările atmos$erice survenite "n natură şi reuşesc să*şi exprime aprecierile asupra $ieărui

anotimp&

8a sectorul ?construcţie>! la tema ?8e#o>! temă la ale#ere! copiii mânuiesc piesele

trusei respective! dar tre(uie să şi ver(alizeze! descriind construcţia o(ţinută şi dialo#ând

"ntre ei pentru a selecta piesele necesare tipului de construcţie ales&

Pagina 4 din 113


5/113


'n cadrul sectorului ?)oc de rol>! cu tema ?.e*a #rădinarii>! copiii dialo#%ează!

$olosind cuvinte adecvate/ coş! stropitoare! #re(lă etc& 8a temele/ ?.e*a #ospodinele>! ?.e*a

doctorul> comunicarea cu partenerii! "n termeni adecvaţi temei! "ntr*un dialo# civilizat! este o

latură esenţială a activităţii&

8a tema ?.e*a ser(area>! dialo#ul se re$eră la o varietate de puncte speci$ice ser(ării/

poezii! dansuri! piese de teatru! teatru de păpuşi etc&

;opiii care practică ?)ocul de masă> ver(alizează "n $uncţie de temă& 8a tema ?;aută

locul meu>! sistematizându*şi cunoştinţele despre toamnă! ei motivează acţiunea "ntreprinsă

şi selectează elementele corespunzătoare toamnei ,$ructe! le#ume- precum şi $runzele ru#inii

etc&

0ectorul ?(i(liotecă> o$eră preşcolarilor posi(ilitatea reconstituirii (asmelor din

(ucăţele! ,pentru a le povesti- realizării lecturii după ima#ini din viaţa plantelor! animalelor

sau a oamenilor! a reconstituirii unor scene din poveştile "ndră#ite ,recunoaşterea şi

caracterizarea persona)elor- povestirea unor "ntâmplări care i*a impresionat! a urmăririi unor

dia$ilme ,?0cu$iţa Roşie>-! a dialo#ului pe tema unor cărţi&

;%iar şi sectorul ?artă> "n care ponderea o deţine activitatea practică ,pictură! aplicaţii!

modela) etc&- o$eră copiilor posi(ilitatea de a ver(aliza/ numesc culorile! materialele!

instrumentele! descriu o(iectele o(ţinute! apreciază propriile lucrări şi pe acelea ale cole#ilor!

motivându*şi o(ţiunile&

Toate activităţile li(ere ale preşcolarilor $avorizează un climat a$ectiv de comunicare

ver(ală li(eră şi civilizată "ntre copii! consolidează actul comunicării "n $ormele cele mai

variate! #enerate de varietatea )ocurilor! a cântecelor! a exerciţiilor ritmice&

'n procesul de instruire şi educare a copiilor un rol important revine materialului

didactic! mi)loacelor de "nvăţământ "n calitatea lor de ?instrumente de acţiune sau purtătoare

de in$ormaţii>,4& ;er#%it-&

Bolosirea din plin a materialului didactic are o importanţă %otărâtoare "n asimilareatemeinică şi conştientă a cunoştinţelor! dezvoltă spiritul de o(servaţie al copiilor şi măreşte

interesul pentru cunoaştere& Multe cunoştinţe! care par la "nceput di$icile! pot $i uşor "nţelese

atunci când se $oloseşte cu pricepere ilustrarea lor& ;u cât se imprimă lecţiilor un caracter

intuitiv ,ast$el acţionându*şi laturile psi%ice ca/ atenţia! memoria! priceperea! ima#inaţia!

creativitatea! #ândirea- cu atât activitatea va o$eri copilului un câşti# mai deplin&

4MP3RTANCA .E7238T


6/113


;a didactică specială! metodica dezvoltării vor(irii studiază conţinutul! o(iectivele!

metodele şi modalităţile de or#anizare şi de des$ăşurare a muncii de cultivare a lim(a)ului

preşcolarilor "n cadrul #rădiniţei de copii&

;omplexitatea şi varietatea activităţilor de cultivare a lim(a)ului "n #rădiniţă o$eră

cadrul lar# pentru aplicarea şi respectarea principiilor didacticii& Metodele şi $ormulele

speci$ice de or#anizare şi des$ăşurare a activităţilor de dezvoltarea vor(irii sunt determinate

de aplica(ilitatea practică a principiului "nsuşirii conştiente şi active a principiului

"nvăţământului sistematic! a principiului "nsuşirii temeinice a cunoştinţelor şi deprinderilor

etc& "n strânsă corelare cu particularităţile psi%olo#ice ale copiilor& Particularităţile de #ândire!

cele ale proceselor intelectuale la vârsta preşcolară dau o dimensiune speci$ică principiului

intuiţiei! celui al accesi(ilizării şi individualizării "nvăţământului! sistematic şi continuu! al

asi#urării conexiunii inverse! "n procesul $ormării deprinderilor de exprimare corectă la vârsta

preşcolară&

0tudierea metodicii dezvoltării vor(irii impune elevului şi educatoarei cunoaşterea

metodelor şi a mi)loacelor de "nvăţământ şi stimulează adaptarea acestora la speci$icul muncii

de cultivare a lim(a)ului "n #rădiniţa de copii&

'n principiul studierii metodicii dezvoltării vor(irii! "n practica peda#o#ică preşcolarul

"şi $ormează propria ima#ine despre personalitatea educatoarei care pe lân#ă creativitate şi

competenţă! tre(uie să iu(ească şi să respecte copilul! să*i o$ere model de comportament

inclusiv "n ce priveşte $olosirea lim(ii materne&

8im(a)ul are un rol important "n dezvoltarea psi%ică a preşcolarului! el "nsuşi

"nre#istrând! "n această perioadă trans$ormări la toate nivelurile lim(ii 5 lexical! $onetic!

#ramatical şi al expresivităţii& 'n #eneral! admitem că lim(a)ul se mani$estă "n strânsă le#ătură

cu #ândirea! o le#ătură (iunivocă! datorită căreia #ândirea structurează exprimarea şi "şi

#ăseşte expresia "n lim(a) vor(irea la rândul ei>impune #ândirii exi#enţele sale culturale!

contri(uind "n $elul acesta la restructurarea ei& ;opilul apelează la realitate! dar! prin lim(a) sedepărtează de ea! "şi aminteşte situaţiile trecute! sta(ileşte raporturi! $ace deducţii valide>

,Psi%olo#ia copilului 5 manual pentru şcoli normale!E&.&P&! +ucureşti! 6DD! pa#& F-&

8im(a)ul este $uncţia de utilizare a lim(ii "n raporturile cu ceilalţi oameni& Este o

$uncţie complexă care presupune o indisolu(ilă conlucrare a celorlalte $uncţii! "n special a

celor intelectuale şi motorii& 'ntele#erea cuvintelor impune o percepţie clară şi antrenează

memoria semantică! ima#inea şi #ândirea! iar rostirea sau scrisul implică priceperi motorii

$oarte complexe! o conduită atentă şi voluntară&

Pagina din 113


7/113


Br& +resson caracterizează #ândirea ca un sistem al conduitelor de comunicare orală!

cu scopul de a in$luenţa auditorul& 'n raport cu semni$icaţiile ce tre(uie transmise! vor(irea

capătă o or#anizare complexă& Unii psi%olo#i! cum e +& 0Hinner! au su(estimat acest aspect&

.upă el! succesiunea cuvintelor "ntr*o $rază nu e altceva decât o succesiune de re$lexe

condiţionate/ $iecare vor(ă declanşează pe următoarea! "n virtutea $recventelor asocieri

anterioare& ;oncepţia lui este un simplism evident& ;ând spunem/ ?;âinele care alear#ă pe

sradă este al meu>! pronumele posesiv ?al meu> se acordă cu su(iectul ?câinele>! $iind "nsă la

cinci cuvinte distantă de el& .esi#ur se pot da nenumărate exemple& 2or(irea este o conduită

voluntară! "n care respectăm conştiinţei o serie de re#uli! c%iar dacă $olosim uneori şi expresii

devenite automate! prin uz $recvent&

;ât despre structurile sintactice! considerate de N& ;%omsHI ereditare! exsistenţa lor e

$oarte impro(a(ilă/ o $etiţă de F ani ,#ăsită "n 4ndia-! crescută de lupi! nu putea vor(i deloc

,urla ca şi lupii-& ;u toate e$orturile educative $ăcute! ea n*a reuşit să rosteaască decât JK de

cuvinte "m(inate "n propoziţii extrem de simple& Aşadar! "nvăţarea lim(a)ului presupune

modelul adulţilor! corectarea #reşelilor! diri)area "nsuşirii lim(ii şi aceasta "n primii ani de

viaţă& ;opilul rosteşte primele vor(e "n )urul vârstei de 6 an& Pe la 6F luni! el utilizează

propoziţii de cuvinte& A(ia după L* ani expreimarea devine mai dezvoltată& E drept că "şi

"nsuşeşte destul de repede o vor(ire corectă #ramatical ,cu puţine erori-! dar nu e

surprinzător! "ntrucât! c%iar din anul al doilea! "nsuşirea lim(ii este o preocupare permanentă

şi se realizează o exersare extrem de intensivă/ ploaia de "ntre(ări din partea copilului de *

ani este destinată "ndeose(i a$lării denumirilor pe care le au lucrurile ori $enomenele

"ncon)urătoare&

?8im(a este "ntâiul mare poem al unui popor> ,8ucian +la#a- şi dacă poem "nseamnă

?o operă de amploare cu caracter istoric! $ilozo$ic! mitolo#ic! le#endar > lim(a română este

depozitarea istoriei şi eroismului românesc! a concepţiei despre viaţă! a credinţelor le#endelor

şi miturilor româneşti! a tot ce! "n ani! s*a trans$i#urat "n speci$icul naţional românesc&8a (aza activităţii umane stă comunicarea ver(ală! iar "nsuşirea şi dezvoltarea

lim(a)ului au loc "n procesul comunicării copilului cu adulţii& .i$erenţele mani$estate "n

capacitatea de comunicare a copiilor la venirea "n #rădiniţă sunt determinate de condiţiile

$amiliale di$erite "n care au trăit! de modul "n care acestea au in$luenţat dezvoltarea vor(irii

preşcolarului&

'n #rădiniţă! prin intermediul lim(a)ului este diri)ată "nvăţarea! perceperea lumii

"ncon)urătoare& ;opilul este condus ast$el! să deose(ească ce este esenţial! semni$icativ! deneesenţial! este a)utat să analizeze! să compare! să #rupeze! să clasi$ice lim(a! contri(uind

Pagina " din 113


8/113


direct la stimularea proceselor #ândirii! la per$ecţionarea acesteia& Prin cuvânt! "n cadrul

activităţilor din #rădiniţă! copilul este pre#ătit să $acă trecerea de la perceptie la reprezentare!

să*şi insuşească un instrument superior de investi#are şi de cunoaştere a lumii "ncon)urătoare&

R38U8 :4 0;3PU8 MET3.4;44 .E7238T ,.icţionarul explicativ al lim(ii române! Editura Academiei! +ucureşti!

6DJ! pa#& J-! metodica! "n $uncţie de o(iect! normează aceste metode şi $orme! printr*o

varietate de modalităţi de cercetare şi de cunoaştere a realităţii o(iective&

Băcând parte din sistemul ştiinţelor peda#o#ice! metodica dezvoltării vor(irii a(soar(e

cunoştiinţe din domeniile limitro$e/ psi%olo#ia copilului! peda#o#ia şcolară! i#iena

preşcolară! anatomia şi $iziolo#ia copilului şi pediatria! in$ormaţii care! reor#anizate su(

aspect metodic! se intercondiţionează! asi#urând sta(ilirea condiţiilor optime de "nsuşire

pentru dezvoltarea vor(irii copiilor "n aspect interdisciplinar&

Ast$el! metodica dezvoltării vor(irii valori$ică creator metodele şi procedeele cele mai

e$iciente pentru a asi#ura dura(ilitate cunoştinţelor! ţinând! "nsă! cont de aspectele a$ective şi

volitive proprii vârstelor preşcolare! delimitând sistemul acestora la nivelul #rupelor& .e

asemenea! se (azează pe le#ile $undamentale ale activităţii nervoase superioare! pentru a

re#la mecanismul $ormării re$lexelor condiţionate se (azează pe cunoaşterea

perticularităţilor dezvoltării $izice a copiilor! precum şi pe i#iena preşcolară! pentru a

cunoaşte capacitatea de muncă intelectuală şi $izică a preşcolarului&

Metodica dezvoltării vor(irii are strânse le#ături cu domeniul #ramaticii! a literaturii!

dar şi cu pictura şi c%iar cu muzica&

Buncţiile şi o(iectivele dezvoltării vor(irii "n #rădiniţă se inte#rează contextului mailar# al $uncţiilor şi o(iectivelor #enerale ale acestei prime trepte a "nvăţământului& .e alt$el!

$uncţiile şi o(iectivele activităţilor de dezvoltare a vor(irii din "nvăţământul preşcolr se

con$undă cu cele ale predării lim(ii române la nivel şcolar! având "n vedere $aptul că prin

dezvoltarea vor(irii se urmăreşte $ormarea "n $ază incipientă a unor intrumente ale muncii

intelectuale& Buncţia instrumentală alternează! "n această primă treaptă! cu cea in$ormaţională

şi $ormativ*educativă! "n vederea pre#ătirii preşcolarului pentru inte#rarea $ără di$icultăţi "n

clasa 4& ;a toate metodicile! metodica dezvoltării vor(irii se vrea o utilă apro$undare a pro(lematicii privind conducerea acţiunilor educaţionale! a activităţilor speci$ice o(iectului!

Pagina # din 113


9/113


asi#urând "m(inarea armonioasă a metodolo#iei clasice şi moderne "n stimularea prin diverse

activităţi! a disponi(ilităţilor de acţiune şi relaţionare optimă "n #rupul de copii! acomodarea

ritmului de activitate propriu cu cel al #rupului! aspectele instrumentale! a(ilităţile co#nitive

speci$ice ,capacitatea de a memora sistematic! capacitatea de concentrare şi orientare

selectivă a atenţiei! orientarea "n raport cu o situaţie viitoare la care să adere intelectual!

a$ectiv şi voliţional copilul-&

Rolul metodicii dezvoltării vor(irii este şi acela de a o$eri posi(ilităţi de $ixare şi de

control al e$icienţei activităţilor de povestire! de memorizare a convor(irilor! a lecturilor după

ima#ini! )ocurilor didactice "n condiţiile unei anumite #rupe de vârstă sau ale #rupei

com(inate& Ameliorarea comunicării preşcolarilor! se susţine ! de asemenea! "n condiţiile

cunoaşterii $actorilor de mediu şi ale "nvăţământului (ine or#anizat&

Un o(iectiv important al lucrării "l constituie preocuparea pentru ?raportarea #radului

de trans$erare a celor "nvăţate! la #radul de utilizare a in$luenţelor $ormative> ,Oulcsar- prin

evaluarea cunoştinţelor copiilor! ca modalitate o(iectivă de punere "n evidenţă a

randamentului o(ţinut& ;riteriile evaluării vor decur#e din o(iectivele pro#ramei de

dezvoltare a lim(a)ului& Ele tre(uie să releve #radul de conlucrare a copilului cu cadrul

didactic! pentru asi#urarea unei "nvăţări e$iciente! al capacităţii de receptare a in$ormaţiilor

lo#ico*ver(ale! al $ormării deprinderilor de exprimare corectă! $luidităţii ver(ale! (o#ăţiei

lexicale de asemeni se pot depista eventualele tul(urări de vor(ire&

Educatoarea tre(uie să ştie că la vârsta preşcolară creşte $orţa $izică #enerală a

copilului! el devine mai rezistent la e$ort! o(oseşte mai #reu decât antepreşcolarul! mişcările "i

devin coordonate şi mai di$erenţiate! i se dezvoltă procesele psi%ice de cunoaştere! iar )ocul

devine activitate speci$ică& ;omportarea preşcolarului este mai stăpânită! impulsivitatea mai

atenuată! trăirile emotive mai variate i se dezvoltă intens procesele intelectuale! creşte

receptivitatea! setea de cunoaştere! se dezvoltă procesele voliţionale! se sc%iţează unele

trăsături morale& 4ntelectual preşcolarul se dezvoltă "n procesul "nvăţării! "n activităţile carestimulează procesele de cunoaştere! "m(o#ăţindu*i percepţiile şi reprezentările ! $ormarea

noţiunilor& 0u( in$lueţa procesului instructiv! (ine or#anizat de educatoare! comunicarea

preşcolarului cu adultul! per$ectându*se su( aspect $onetic! lexical! #ramatical! evoluează

datorită di$eritelor $orme de activităţi or#anizate "n #rădiniţă "n cadrul dezvoltării vor(irii&

Realizarea acestor deziderate şi ale altora "n procesul instructiv*educativ din #rădiniţă!

se (azează şi pe nivelul mai evoluat al #ândirii preşcolarilor! care! pornind de la simple

noţiuni şi )udecăţi! "şi vor insuşi evolutiv! noţiuni mai a(stracte "ncepând să dispună de principalele operaţii lo#ice/ comparaţia! #eneralizarea! a(stractizarea& Având o contri(uţie

Pagina $ din 113


10/113


su(stanţială la realizarea sarcinilor dezvoltării vor(irii şi la educarea atenţiei su( aspectul ei

voluntar! memoria este stimulată prin activităţi speci$ice&

0copul principal al metodicii dezvoltării vor(irii rămâne stimularea comunicării

ver(ale a preşcolarilor! deoarece "ntrea#a experienţă instructiv*educativă din #rădiniţă atestă

posi(ilitatea şi utilitatea cultivării lim(a)ului oral! "n strânsă le#ătură cu dezvoltarea

operaţiilor #ândirii! e$ectuându*se exerciţii de pronunţare! de exprimare! de conversaţie şi de

povestire& ?Accentul principal "n această privintă este pus pe activităţile de comunicare! pe

dialo#ul li(er! pe $ormarea deprinderilor de exprimare ordonată a #ândurilor! de "nsuşire

treptată a structurii #ramaticale a lim(ii materne&&& >,Maria :te$ănescu! Principalele direcţii de

dezvoltare ale "nvăţământului preşcolar "n ţara noastră! "n vol& .e la #rădiniţă la şcoală!

+ucureşti! 6DJ! pa#& 6L6! editat de ?Revista de Peda#o#ie>-&

Pro#ramarea activităţilor instructiv*educative "n #rădiniţa de copii sta(ileşte

principalele o(iective privind dezvoltarea vor(irii preşcolarilor corelate cu conţinutul şi

mi)loacele de realizare a acestora& Pe primul loc se situează dezvoltarea auzului $onematic!

vizând perceperea şi pronunţarea corectă a vocalelor! a consoanelor ,"n di$eite poziţii-! a

sila(elor! a di$ton#ilor şi a #rupurilor de sunete! precum şi deprinderea de a le intona corect şi

de a $ace pauzele necesare "n timpul vor(irii& Paralel cu "nsuşirea sunetelor lim(ii române se

pune accent pe corectarea de$ectelor de vor(ire! speci$ice vârstei! precum şi ale unor copii ce

prezintă di$icultăţi de pronunţie mai accentuată&

'm(o#ăţirea! precizarea! $ixarea şi activizarea voca(ularului se $ace concomitent cu

"nsuşirea noilor cunoştinţe şi cu $ixarea acestora la nivelul $iecărui #rupe& Accentul se pune pe

$olosirea unui material intuitiv adecvat şi accesi(il preşcolarilor&

'n realizarea acestui deziderat! "n toate activităţile comune şi la ale#ere! copiii tre(uie

antrenaţi "n actul ver(alizării& Ei au permanent ca model conduita ver(ală a educatoarei! iar

acasă! a părinţilor şi a celolalţi adulţi din )urul lor& 'nţele#erea cuvintelor noi şi a expresiilor

insuşite "n cadrul diverselor activităţi se $ixează prin activizarea acestora! cerându*se copiilor să la utilizeze "n contexte noi&

Adeziunea preşcolarilor la o vor(ire corectă din punct de vedere #ramatical tre(uie

privită "n relaţie cu $ormarea deprinderilor de a*şi exprima #ândurile "ntr*o comunicare

coerentă şi corectă& Ast$el se are "n vedere! #radat! la nivelul $iecărei #rupe! $ormarea

deprinderilor de vor(ire dialo#ată! exprimarea "n propoziţii simple! apoi "n propoziţii

dezvoltate! a #ândurilor! ideilor! sentimentelor! $ormarea corectă a pluralului! acordul

predicatului cu su(iectul şi al ad)ectivului cu su(stantivul $olosirea corestă a $lexiunii ver(ale

Pagina 1% din 113


11/113


şi a celei nominale! cunoaşterea şi $olosirea "n comunicare a pronumelui de politeţe şi a

principalelor părţi de vor(ire ne$lexi(ile&

Expresivitatea exprimării preşcolarilor este! de asemenea! un principal o(iectiv al

activităţilor de dezvoltare a vor(irii! depreindere do(ândită şi prin activităţi de povestire! prin

lecturi după ima#ini! prin memorizări sau )ocuri didactice& .e #radul de corectitudine şi

expresivitate al exprimării preşcolarilor depin "nsuşirea tuturor cunoştinţelor din pro#ramă şi

planul de "nvăţământ "n mod conştient! precum şi viitoarele succese şcolare&

E$icienţa activităţii didactice a educatoarei este determinată de personalitatea sa! de

cantitatea şi calitatea cunoştinţelor transmise! dar şi de #radul "n care ele au $ost interiorizate

la vârsta maximei receptivităţi& Bacând dovada (unei pre#ătiri pro$esionale! cadrul didactic va

exercita in$luenţă pozitivă asupra preşcolarului prin claritatea şi precizia conceptelor puse "n

discuţie! prin realizarea unei permanente acţiuni interdisciplinare aceasta presupune

in$ormarea sa la zi "n cât mai multe domenii! cunoaşterea pro(lemelor metodolo#ice şi

epistemolo#ice&

PRE:;38ARU8 :4 REPRE7ENT ,A&&;%ircev şi colectiv! Psi%olo#ia peda#o#ică! E&.&P&! +ucureşti! 6DL!

pa#& J -! "ncepând cu vârsta su#arului şi continuând cu vârsta antepreşcolară! preşcolară!

pentru a a)un#e la vârsta şcolară şi c%iar şi după aceea&

0upunându*se unui ri#uros determinism! evoluţia copilului este marcată de o suită de

contradicţii! cum ar $i acelea dintre tre(uinţe! cerinţe! năzuinţe şi nivelul dezvoltării şi al

posi(ilităţilor interne dintre sarcinile co#nitive şi posi(ilităţile intelectuale dintredeprinderile anterioare ale copilului şi cerinţele adultului dintre trăsăturile vec%i şi cele noi

care se dezvoltă& Raporturile inter$uncţionale dintre procesele psi%ice con$eră a structură

dinamică speci$ică! prin care se deose(eşte o perioadă de vârstă de alta! su( aspect psi%ic şi

$izic! ca expersie a le#ităţii şi relaţiei interne dintre procesele psi%ice a$late la un moment dat

la un anumit nivel de dezvoltare&

;alea spre reprezentări o constituie! desi#ur! dezvoltarea senzaţiilor şi a percepţiilor

copiilor cu accent pe dezvoltarea sensi(ilităţii vizuale ,pentru perceperea culorilor! atonurilor-& Educatoarea tre(uie să cunoască şi principalele tul(urări ale vederii colorate! cum

Pagina 11 din 113


12/113


ar $i cele care ţin de anomaliile re$racţiei oc%iului ,miopia! asti#matizmul! %ipermetropia-

pentru a recomanda $amiliei! "n situaţii speciale! consultarea medicului&

Pe măsură ce trec de la o vârstă (iolo#ică la alta! sensi(ilitatea vocal*auditivă a

copiilor devine tot mai $ină! se ritmează respiraţia! creşte volumul vocii! se re#lează ritmul

vor(irii! dezvoltându*se! "n acelaşi timp! auzul $onematic&

Percepţia evoluează de la analiză spre sinteză! de la percepţia neor#anizată la cea

orientată "ntr*un scop precis! acela al "nvăţării& 8a vârsta preşcolară percepţia evoluează "n

$uncţie de sarcinile co#nitive/ percepţia $ormei! a mărimii o(iectelor! a poziţiei spaţiale! a

distanţei! a direcţiei& 'n diri)area percepţiilor se au "n vedere impresiile tactil*c%inestezice şi

vizuale! primite de la o(iectele o(servate! su( "ndrumarea educatoarei& .intre toate

percepţiile! cea a relaţiilor temporare se constituie mai târziu! de aceea copilul va opera mai

di$icil "n acest plan! c%iar şi la vârsta şcolară mică! nu numai "n perioada preşcolară&

Reprezentările sunt procese psi%ice care redau ?ima#inea senzorială a o(iectelor şi

$enomenelor realităţii! evocate mintal! "n a(senţa acestora! pe (aza percepţiilor anterioare>

,.icţionarul explicativ al lim(ii române! Editura Academiei! 6DJ! pa# DD- ale preşcolarului!

volumul şi calitatea acestora&

+a#a)ul de reprezentări dovedeşte câtă in$luenţă au avut asupra analizatorilor ,vizual!

auditiv! tactil etc&- preşcolarilor! o(iectele şi $enomenele lumii "ncon)urătoare şi cât de (ine au

$ost conduşi copiii spre #eneralizări& 2ârsta preşcolară se caracterizează prin reprezentări

sărace "n conţinut! $ra#mentare! neprecise! lacunare şi neclare! cu o palidă sta(ilitate şi o

redusă individualitate& .ar! prin activităţile des$ăşurate "n instituţiile de "nvăţământ preşcolar!

de o mare varietate şi concepute "n acord cu nivelul dezvoltării pu(lice al vârstei şi individual

,de la activităţi având drept predominantă )ocul 5 la #rupa mică! până la activităţi cu #rad din

ce "n ce mai mare de di$icultate-! reprezentările preşcolarilor sporesc "n conţinut& ;opiii trec

de la $orma primară! la nivelul primului sistem de semnalizare! "n care nu*şi pot $ace loc

amplasarea şi structurarea "n ima#ine a "nsuşirilor şi elementelor caracteristice ale o(iectelor!la accentuarea posi(ilităţilor de #eneralizare! "n al doilea sistem de semnalizare! prin

recunoaştere şi selecţionare&

'ncadrată intr*o structură mai amplă de ima#ini! spre s$ârşitul perioadei preşcolare!

reprezentările se (azează pe un sistem de relaţii mai lar# şi mai complex! $iind mai clare şi

di$erenţiate! mai uşor şi mai rapid ela(orate& +ene$iciind de variate activităţi! din #rădiniţă! "n

principal! )ocuri distractive! preşcolarii "şi per$ecţionează reprezentările "n diverse domenii

percepând relaţiile dintre $enomenele naturii şi viaţa plantelor! a oamenilor şi a animalelor!succesiunea $enomenelor naturii&

Pagina 12 din 113


13/113


Alături de reprezentările vizuale şi auditive! un rol important "l )oacă reprezentările

c%inestezice! care constau "n ima#ini mentale ale propriilor mişcări& ?'n timpul reprezentării

c%inestezice se produc micromişcări "n #rupurile de muşc%i corespunzătoare& 0unt actele

ideomotorii care pre#ătesc des$ăşurarea viitoarelor mişcări& Pe acestea se (azează realizarea

antrenamentelor ideomotorii care presupun! doar! reprezentarea mişcărilor> ,Paul Popescu*

Neveanu şi col&! Psi%olo#ie! E&.&P&! +ucureşti! 6DD6! pa#& D-&

.upă #radul de #eneralizare! atât la preşcolar! cât şi la şcolarul mic! "ntâlnim

reprezentări individuale şi #enerale& 8a nivelul acestei vârste! reprezentările individuale cele

mai $recvente rămân acelea despre o(iectele şi $enomenele! $iinţele cele mai apropiate/

mama! tata! #rădiniţa! şcoala mare şi c%iar o "ntâmplare care i*a atras! "n mod deose(it!

atenţia& Nota dominantă a reprezentărilor individuale o constituie mulţimea detaliilor! copilul

nereuşind să selecţioneze cu uşurinţă esenţialul&

Paralel cu reprezentările individuale! c%iar la #rădiniţă se urmăreşte a se pune (azele

celor #enerale la intrarea copilului "n ciclu primar! se instalează! mai timid la "nceput! apoi

mai temeinic! reprezentările #enerale! cuprinzând "nduşiri comune! ale unei clase de o(iecte

,$lori! le#ume! $i#uri #eometrice etc&- pe (aza cărora se $ormează conceptele&

.upă nivelul operaţiilor implicate "n #eneralizări şi "n con$ormitate cu cercetările lui

1ean Pio#et şi ale cola(oratorilor săi! reprezentările se structurează "n reprezentări

reproductive şi reprezentări anticipative&

;ele mai accesi(ile sunt cele reproductive! prin care copilul evocă o(iectele sau

$enomenele percepute "n timp! $ie re$lectându*le static! la un moment dat! $ie "n evoluţie!

"ncepând cu clasa 4! când elevul poate re$lecta "n reprezentările sale trans$ormările su$erite de

o(iect&

Mult mai complexe sunt reprezentările anticipative! care includ sc%im(ările

nepercepute! (azate doar pe intervenţia operaţiilor #ândirii şi pe procedeul ima#inaţiei&

Psi%olo#ii au mai $olosit şi alte criterii de clasi$icare a reprezentărilor! după procesul psi%ic mai complex "n care se inte#rează ,reprezentări ale memoriei! ale ima#inaţiei -tipul de

activitate "n care se inte#rează ,reprezentări literare! istorice! #eo#ra$ice- prezenţa sau

a(senţa intenţiei şi a e$ortului voluntar ,reprezentări involuntare! reprezentăti voluntare-&

;adrele didactice care lucrează cu preşcolari tre(uie să ştie că! dacă culoarea se

imprimă mai uşor "n ima#ine! cu predilecţie când este speci$ică pentru un anumit o(iect!

reprezentarile dimendionale se $ormează mai #reu! cu excepţia celor care prezintă raporturile

mare*mic! #ros*su(ţite! lun#*scurt! "ntrucât nu pot $i su$icient #eneralizate& 'ntrucât amo(servat că nici după ce s*au conştientizat! raporturile dimensionale nu prea sunt respectate

Pagina 13 din 113


14/113


de preşcolari "n lucrările lor de construcţie! de modela) şi de desen! educatoarele tre(uie să le

$ie reactualizate permanent prin activităţi de o(servare artistico*plastice! psi%omotrice sau

c%iar "n activităţi la ale#erea copiilor! li(ere şi creative&

Aceeaşi o(servaţie se poate $ace relativ la reprezentările de orientare spaţială! "ntrucât

şi relaţiile spaţiale sunt #reu inte#rate "n ima#ini de către preşcolari/ poziţia o(iectelor ,sus*

)os! pe! lân#ă! "n-! direcţia o(iectelor ,dedesu(t! deasupra! "nainte! "napoi! stân#a! dreapta!

alături-! reprezentările după număr ,unul! multe! mai multe etc&-&

Reprezentările temporale nu sunt $uncţionale "n perioada preşcolarităţii decât parţiale!

urmărind să se per$ecţioneze "n clasele primare! când elevii 5 dintr*o utilitate practică 5 o(ţin

o reprezentare mai mult decât relativ a duratei minutului! orei! săptămânii! lunii! anotimpului!

anului&

.acă la preşcolari se ţine seama de relaşia dintre percepţie 5 acţiune 5 cuvânt!

e$ectuând acţiuni variate numai "n plan o(iectual! la vârsta şcolară mică se trece cu mai multă

uşurinţă la ?sim(olurile $i#urative>! care apoi vor sta la (aza des$ăşurării şirului de

raţionamente "n vederea realizării unor pro(leme&

;uprinzând "n structura lor "nsuşiri comune şi caracteristice! reprezentările pre#ătesc

şi uşurează #eneralizările din #ândire& .eşi #eneralizările din #ândire sunt controlate şi prin

aplicarea lor la situaţiile reprezentate! adesea acest control "l anticipează pe cel lo#ic&

;U8T42AREA 84M+A1U8U4 :4 A G9N.4R44 5 PREM40E A8E .E7238T


15/113


cu scopul de a $ixa raporturile de calitate! cantitate! relaţie şi modalitate ,)udecăţi- şi compară

)udecăţile "ntre ele ,noţiunile- "n mod indirect pentru a aplica $enomenele "n derivaţia lor

cauzată ,raţionamente-&

Gândirea $ace necontenit comparaţii "ntre "nţelesurile noi cucerite de ştiinţă 5 ca $ond

al #ândirii 5 derivând prin inducţie şi deducţie din )udecăţi vec%i ,premise-! )udecăţi noi drept

concluzii ale raţionamentelor inductive şi deductive&

8a (aza orcărui proces de cunoaştere stă comparaţia ca determinare a asemănărilor şi

deose(irilor& .e la cea mai $ra#edă vârstă $iinţa umană se raportează la lumea concretă!

sta(ileşte asemănări şi deose(iri "ntre o(iecte! $enomene! situaţii! ţin"nd seama de un anumit

criteriu ,culoare! #reutate! volum! mărime! $ormă! #usturi! utilitate etc&- ce compară! clasi$ică&

'n toată activitatea psi%ică participă operaţii de analiză şi sinteză! de descompunere a

"ntre#ului "n părţi şi recompunere "n "ntre#& Modalităţile de operare a #ândirii sunt! "n sensul

ascendent! de la particular la #eneral! de la concret la a(stract şi! "n sensul descendent! de la

a(stract la concret şi de la #eneral la particular&

Relaţiile intelectuale sunt mi)locite prin lim(a)! prin cunoştinţele acumulate de

memorie şi reactualizate selectiv! prin datele experienţei personale etc&

.ezvoltarea intelectuală a copilului de la naştere până la adolescenţă cunoaşte mai

multe stadii& Primul stadiu! aş inteli#enţei senzoriomotorii cuprinde perioada de la K laL ani!

se caracterizează prin trecerea de la nivelul re$lexelor necondiţionate ale copilului la

or#anizarea unor acţiuni senzoriomotorii coerente su( $orma reacţiilor circulare! primare!

secundare şi terţiare! prin asimilaări şi acomodări reciproce ale sc%emelor! $ormarea unor

deprinderi motrice! stocarea unor reprezentări şi do(ândirea unor semne ce pot sim(oliza

o(iecte&

0tadiul preoperaţional ce cuprinde perioada de la L la ani reprezintă o perioadă de

intensă dezvoltare! se caracterizează prin interiorizarea acţiunilor! multiplicarea sc%emelor

di$erenţiate şi asimilate reciproc! expansiunea sim(olicii reprezentative! a semnalizării şicomunicării ver(ale&

Treptat! "n această perioadă! copilul se eli(erează de limitele acţiunilor motorii

concrete! le "nlocuieşte "n cadrul )ocului prin acte sim(olice! este o perioadă de intensă

ver(alizare şi or#anizare a lim(a)ului! cuvântul şi propoziţia constituind mi)loace de

sc%ematizare! inte#rare şi clasi$icare a o(iectelor şi elementelor după di$erite criterii&

'n acest stadiu #ândirea preşcolarului este preconceptuală şi intuitivă! este o #ândire

e#ocentrică şi ma#ică&

Pagina 1 din 113


16/113


Pe măsura dezvoltării lim(a)ului preconceptele căşti#ă "n #eneralitate preşcolarul

devine capa(il de a sesiza con$i#uraţia ansam(lului cu a)utorul cuvântului! care este un

sim(ol! copilul reuşeşte să*şi reprezinte realitatea! posi(ilităţile de sistematizare şi inte#rare

ale #ândirii preşcolarului cresc&

'n $inalul perioadei preoperaţionale apar #rupările operaţionale care permit

conceptualizări şi coordonări ale conceptualizării! se intră "n stadiul operaţiilor concrete

,situat ăntre şi 6K*6L ani-! se dezvoltă capacitatea de a coordona "ntre ele operaţiile #ândirii!

de a la #rupa "n sisteme unitare! devine posi(ilă reversi(ilitatea prin inversiune&

0râns le#at de evoluţia #ândirii este şi evoluţia lim(a)ului& 8im(a)ul şi #ândirea se

intercondiţionează! a vor(i (ine "nseamnă a te con$orma esenţei lim(a)ului! care este

indisocia(il de #ândire! contri(uie e$ectiv la constituirea! precizarea şi ve%icularea exactă a

#ândirii! $ăcând*o consistentă şi comunica(ilă& Prin lim(a)! copilul $ace deducţie! sta(ileşte

raporturi! "şi aminteşte situaţiile trecute! cere explicaţii cauzale asupra unor o(iecte! ale unor

conduite& Nu există lim(a) nesemantic! comunicarea $iind un proces de transmitere a

in$ormaţiilor! a mesa)elor! "ntre comunicare şi cunoaştere existând un raport de unitate& Nu se

poate #ândi $ără mi)loacele lim(a)ului! acesta având multiple $uncţii/ de comunicare!

co#nitivă! sim(olic*reprezentativă! expresivă! persuasivă! re#latorie! ludică&

Preşcolaritatea este perioada de or#anizare şi pre#ătire a dezvoltării #ândirii&

Activităţile des$ăşurate "n #rădiniţă! caracterul or#anizat al activităţii copiilor se răs$rân#

direct asupra lim(a)ului lor care se "m(o#ăţeşte cantitativ de la o etapă la alta! câşti#ă "n

coerenţă! voca(ularul activ creşte de la FKK*6KKK de cuvinte la ani! până la JKK*KKK de

cuvinte la ani&

Grădiniţa o$eră variate posi(ilităţi de exersare şi cultivare sistematică a lim(a)ului

activ& 8im(a)ul oral dialo#at sau monolo#at contri(uie la dezvoltarea laturii $onetice a

lim(a)ului! la "nsuşirea $ondului lexical şi a semni$icaţiei& Treptat! din lim(a)ul monolo#at se

dezvoltă o nouă $ormă 5 lim(a)ul interior care sporeşte posi(ilităţile copilului de a*şi plani$ica mintal activitatea! contri(uie su(stanţial la dezvoltarea intelectuală a copilului&

8im(a)ul interior "ndeplineşte $uncţii de anticipare! proiectare! este centrat pe

"nţelesuri! pe idei şi ima#ini&

.ezvoltarea lim(a)ului preşcolarului are la (ază experienţa co#nitivă a acestuia "n

relaţiile cu cei din )ur& 'n #rădiniţă! "n cadrul activităţii de intercomunicare cu copii din #rupă

sau cu adulţii! copilului i se o$eră posi(ilităţi optime de exprimare li(eră! acest lucru

realizându*se "n orice moment al zilei de la venirea lui "n #rădiniţă şi până la plecare! din prima etapă a zilei până la etapa a 42*a&

Pagina 1 din 113


17/113


'n activităţile or#anizate cu "ntrea#a #rupă de copii! cât şi "n cele individuale! accentul

tre(uie pus pe exprimarea copiilor pentru ca lim(a)ul să $ie viu! colorat! intonaţia să $ie

expresivă! ast$el "ncât preşcolarii să*şi insuşească raporturile #ramaticale ale lim(ii! su(

aspect mor$olo#ic şi sintactic! $onetic şi lexical&

Materialul necesar des$ăşurării normale a #ândirii şi lim(a)ului este $urnizat de

realitate! de povestirile educatoarei! de experienţa de viaţă a copilului! de relaţiile sale cu

ceilalţi copii&

Trecerea de la intuitiv la ver(al*a(stract depinde de (o#ăţia experienţei intuitiv*

acţionate! de #radul de ela(orare a tipurilor superioare de activitate! de modul "n care

#rădiniţa asi#ură ac%iziţionarea de in$ormaţii! cultivă procesele psi%ice de cunoaştere/

#ândirea! lim(a)ul! memoria! ima#inaţia! atenţia voluntară etc&! urmăreşte or#anizarea

)udicioasă a activităţii de instruire! dezvoltarea spiritului de o(servaţie! stimularea

permanentă a inteli#enţei şi creativităţii copiilor! a independenţei "n #ândire şi acţiune!

$ormarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă! stimularea vor(irii coerente şi

expresive! prevenirea şi corectarea unor de$ecte de vor(ire! de pronunţie a sunetelor&

.ezvoltarea lim(a)ului şi a comunicării! a vor(irii corecte! a creativităţii ver(ale a

copiilor! a $luenţei şi ori#inalităţii "n #ândire şi vor(ire se asi#ură prin stimularea ima#inaţiei

acestora "n interpretarea unor ima#ini! a unor roluri! "n crearea unor povestiri! "n cadrul

)ocurilor care au asemenea sarcină didactică! prin valori$icarea la maximum a $iecărei

posi(ilităţi de cultivare a exprimării ver(ale "n activităţile ce se or#anizează "n #rădiniţă&

3 mare parte a sarcinilor recomandate de pro#rama şcolară mizează dezvoltarea (azei

$onetice a lim(a)ului&

'ncă de la #rupa mică tre(uie urmărită dezvoltarea aparatului $onoarticular ,(aza

articulatorie-! insistându*se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor ,$ricative!

vi(rante! velare etc&-! precum şi a di$ton#ilor ai! ei! ea! au! corectându*se ! "n acelaşi timp!

tul(urările din vor(irea unor copii& Paralel cu această activitate accentul tre(uie pus şi pedezvoltarea! "m(o#ăţirea $ondului principal de cuvinte care denumesc cuvinte utilizate de

copil "n activitatea cotidiană ,cană! $ar$urie! creion! caiet! pensulă! acuarelă etc&-! acţiuni

,spălat! scris! desenat! culcat etc&-! calităţi ale o(iectelor ,"nalte! mici! scurte! $rumoase! urâte

etc&-! noţiuni re$eritoare la culori ,rosu! #al(en! al(astru! al(! portocaliu! verde etc&-! aşezarea

"n spaţiu ,sus! )os! su(! deasupra etc&-! timp ,azi! ieri! dimineaţa! seara etc&-&

'n aceste activităţi copiii sunt puşi "n situaţia de a exprima ver(al acţiunile "ntreprinse!

de a $ace motivaţii! de a utiliza cuvântul "n $orma #ramaticală corectă! de a pronunţa cuvântulizolat sau inclus "n propoziţii! deci "n context&

Pagina 1" din 113


18/113


.ezvoltarea lim(a)ului la vârsta preşcolară se realizează prin toate activităţile din

etape ,"n #rupuri mici şi individuale-& 1ocurile*exerciţiu pentru "nsuşirea exprimării orale

corecte! exerciţiile de o(servare a o(iectelor! a $enomenelor! de sta(ilre a relaţiilor şi

interdependenţe dintre acestea şi motivarea ver(ală! "n scopul "m(o#ăţirii voca(ularului activ

şi a celui pasiv! exerciţiile pentru descrierea unui $apt ,eveniment- concret care presupune

relatare! comentare "n scopul comunicării $luente! coerente! lo#ice! exerciţiile de mimică şi

#est! precum şi de redare dialo#ată "n interpretări de roluri cunoscute şi "ndră#ite de copii!

"nvăţarea conţinutului poeziilor predate "n activităţile o(li#atorii! povestirile după desen!

picturi! ima#ini din cătţi! reviste! al(ume etc& o$eră variate posi(ilităţi pentru cultivarea

lim(a)ului şi a #ândirii preşcolarului&

.ezvoltarea vor(irii şi a #ândirii preşcolarului urmăreşte pre#ătirea copiilor prentru

şcoală şi sta(ileşte o strânsă le#ătură "ntre conţinutul muncii instructiv*educative din #rădiniţă

şi inte#rarea cu succes "n "nvăţământul primar al copiilor&

TU8+UR


19/113


"nlocuirea a$ricatelor "ntre ele/ ce! ci cu ţ/ ţinţi pentru cinci

"nlocuirea si$lantelor şi şuierătoarelor cu a$ricatele/ t 5 ş/ ţase pentru şase&

.upă cum arată E& +oşcaiu "n ?Prevenirea şi corectarea tul(urărilor de vor(ire "n

#rădiniţa de copii>! de o(icei ?la dislalici sunt a$ectate consoanele şi! $oarte rar vocalele

deoarece acestea au un mod de articulare mai simplu>&

Rinonalia sau nazalizarea este o alterare patolo#ică a vocii provocată de ve#etaţiile de

polipi ce duc la tul(urări de articulaţie! deteriorări ale sunetelor ,m*n -&

Aceste #reşeli de pronunţie sau de vor(ire nu au un caracter $iziolo#ic! se "nscriu "n

limitele normalului şi pot $i uşor corectate&

+âl(âiala a$ectând ritmul şi $luenţa vor(irii este mai mult decât un de$ect de vor(ire!

este o tul(urare de comunicare& Este una din di$erenţele care poate a$ecta #rav nu numai

vor(irea! comunicarea! ci "ntrea#a personalitate a copilului&

0*a impus părerea că (âl(âiala apare! de o(icei! la *J ani! odată cu dezvoltarea

lim(a)ului propoziţional sau odată cu intrarea copilului "n şcoală! când au loc mutaţii

importante "n activitatea nervoasă a acestuia&

Emil 2erza "n ?Manualul de psi%opeda#o#ie specială> consemnează trei $orme de

(âl(âială/ clonică! tonică şi mixtă& ?'n (âl(âiala clonică apar "ntreruperi ale $luenţei vor(irii!

determinate de prelun#irea sau repetarea unor sunete şi sila(e& 'n $orma tonică se produce un

(loca) la nivelul primului cuvânt din propoziţie! prin prezenţa unui spasm articulatoriu ce

poate dura mai mult sau mai puţin! "n $uncţie de #ravitatea acestuia& Borma mixtă este cea mai

complexă deoarece sunt prezentate caracteristicile primelor două&>

'n unele cazuri (âl(âiala poate să dispară de la sine! dar! de o(icei! datorită unor

condiţii de mediu ne$avora(ile şi a unor #reşeli educative! copilul devine conştient de

de$ectul său şi (âl(âiala se a#ravează! putând deveni c%iar o (oală a "ntre#ii personalităţi cu

repercursiuni asupra comportamentului/ devine suspicios! ne#ativist! ne"ncrezător! anxios&

Prin intervenţia timpurie "n "nlăturarea cauzelor predispozante şi declanşatoare! princrearea unor condiţii speciale de revenire la vor(irea normală! se "nlătură de$initiv (âl(âiala&

Mai sunt şi alte tul(urări de ritm şi $luenţă ca ta%ilalia ,vor(irea "ntr*un tempo rapid-

şi (radilalia ,vor(irea "ntr*un tempo rar-&

Tul(urările de dezvoltare a lim(a)ului mutismul e$ectiv sau voluntar se mani$estă

printr*un re$uz temporar de a comunica cu anumite persoane& +oala este determinată de

traume psi%ice puternice şi eventual repetată pe un $ond de mare sensi(ilitate a$ectivă&

Printr*un comportament de apopiere şi "ncredere această tul(urare poate dispărea&

Pagina 1$ din 113


20/113


2or(irea pe inspiraţie& Preşcolarii vor(esc pe inspiraţie la recitări! povestiri şi c%iar "n

vor(irea spontană& Aceasta se datorează unei capacităţi respiratorii insu$iciente! unui ritm

dere#lat de respiraţie! precum şi unei imaturităţi psi%omotrice&

0e corectează cu timpul prin repetarea unor versuri! povestiri insistând să nu se

vor(ească când inspiră&

4n%i(iţiile "n vor(ire se pot datora unor cauze %iperemotive! "ncăpăţânării sau unei

deprinderi #reşite de conduită ver(ală&

Tul(urările lim(a)ului! citit*scrisului! dislexiile şi dis#ra$iile constau "n con$uziile pe

care preşcolarii le $ac "ntre $enomenele asemănătoare acustic! literele şi #ra$emele lor! "n

inversiuni! adău#iri şi omisiuni ale acestora&

Tul(urările de articulaţie sau de pronunţie se "ntâlnesc $recvent atât la preşcolari cât şi

la şcolarii mici! esenţial este ca educatoarea să des$ăşoare o activitate sistematică! cu

"ndrumarea medicului lo#oped! atunci când tul(urările de lim(a) sunt de natură or#anică!

pentru corectarea acestora! pentru evitarea trans$ormării acestora "n deprinderi #reşite #reu de

eliminat mai târziu&

PRE2EN4REA :4 'N8


21/113


urmări modul de pronunţie a sunetelor din punct de vedere al emiterii ,s! )! z! ţ! t! ş! ce! ci-

pronunţate cu lim(a aşezată "ntre dinţi& 0e va acţiona pe linia $ormării şi consolidării unor

deprinderi articulatorii! pe educarea respiraţiei şi a ec%ili(rului dintre expiraţie şi inspiraţie!

pe dezvoltarea auzului $onematic! a mişcărilor $onoarticulatorii&

Pentru prevenirea şi "nlăturarea tul(urărilor de vor(ire constatate se pot $olosi exerciţii

cum sunt/ )ocurile "n aer li(er! expirarea şi inspirarea alternativă pe #ură şi pe nas! )ocuri de

#%icire a vocii celor care stri#ă! imitarea onomatopeelor speci$ice unor animale! recitarea

unor poezii ritmice! identi$icarea şi di$erenţierea cuvintelor sinonime şi paronime! $olosirea

unor exerciţii pentru dezvoltarea or#anelor $onoarticulatorii&

;onstatările din etapa depistării se "nre#istrează "n $işa de o(servaţie a copilului! la

ru(rica ?o(servaţii asupra dezvoltării lim(a)ului>! cu re$eriri asupra sunetelor incorecte! la

poziţia lim(ii "n timpul pronunţiei! la con$ormaţia maxilarelor! a dentiţiei! la cursivitatea

vor(irii&

Etapa de $ormare! $ixare şi consolidare a unor deprinderi articulatorii corecte se

caracterizează prin $ormarea unor deprinderi de respiraţie corectă! dezvoltarea capacităţii

toracice şi pulmonare! realizarea unei mo(ilităţi sporite a or#anelor articulatorii! dezvoltarea

auzului $onematic&

Etapa de muncă individuală sau colectivă pentru corectare! $ixare şi consolidarea

deprinderii de emitere a sunetelor şi cere multă ră(dare şi "ntele#ere& Timpul de corectare

poate varia de la un copil la altul! "n $uncţie de #radul de di$icultate şi de receptivitate a

copilului&

Munca de corectare propriu*zisă se recomandă a se e$ectua individual! $ără prezenţa

altor copii& 8a "nceput se e$ectuează câteva exerciţii respiratorii! se trece la exprimarea unei

scurte propoziţii "n componenţa căreia intră un cuvânt ce conţine sunetul ce tre(uie corectat&

.e exemplu/ ?;asa are acoperiş>& 0e prezintă o ima#ine/ ?ce este aceasta@ ;asă Bii atent

cum spun eu cuvântul casă& Acum spune şi tu&> 0e izolează cuvântul ?ca*să! c*a*sss*ă> sedemonstrează "n o#lindă modul "n care se $ormează sunetul! cum se aşează (uzele! dinţii!

lim(a& 0e exersează de mai multe ori! după care se introduce sunetul "n alte sila(e/ ?sa*pă! so*

lar! su*mă! se*re! as*cuns>&

.upă o(ţinerea pronunţării corecte a sunetului se trece la consolidarea lui prin

reproducerea de texte! poezii! povestiri! descrierea de către copil a unei ima#ini! ilustraţii!

povestirea unei "ntâmplări reale sau ima#inare&

'ntre metodele speci$ice de corectare a lim(a)ului se "nscriu exerciţiile de vor(ireritmată! recitarea unor poezii! exerciţiile de imitarea unor module cu vor(ire corectă!

Pagina 21 din 113


22/113


exerciţiile de imitarea poziţiei corecte a aparatului (ucal "n timpul emisiei! a unor $enomene

naturale! a z#omotului $ăcut de unele o(iecte! $iinţe! citirea ima#inilor! alcătuirea de povestiri!

)ocurile didactice ,?Am spus (ine! n*am spus (ine>! ?;u ce ne )ucăm@>! ?;ând se "ntâmplă@>!

?;u ce sunet "ncepe cuvântul@>-&

.ere#lările de lim(a) in$luenţează ne#ativ personalitatea! copilul devine ne"ncrezător!

suspicios! nesocia(il! necooperant "n activitate&

Educatoarea tre(uie să dovedească mult tact peda#o#ic "n activitatea pe care o

des$ăşoară cu copiii cu %andicap de lim(a) "n vederea inte#rării lor corespunzătoare "n

colectivitate! eliminaării stărilor ne#ativiste comportamentale&

ATENC4A! MEM3R4A :4 4MAG4NAC4A 5 +A7< A EPR4M


23/113


o(iectul atenţiei este de)a cunoscut! ener#ia atenţiei scade până la dispariţie şi odată cu ea

scad şi #ândirea şi voinţa de comparaţie a cunoştinţelor ,)udecata şi raţionamentul-&

Atenţia nu se mani$estă "n acelaşi $el "n toate activităţile omului& Există $orme simple

şi $orme complexe de atenţie& ;ând se "ndreaptă către $enomenele $izice pentru a le percepe

vi(raţiile poate $i numită/ concretă! naturală! primitivă! spontană! involuntară! senzorială

când se "ndreaptă către $enomenele psi%ice poartă denumirile de / a(stractă! derivată!

evoluată! voluntară! intelectuală&

Utilizarea repetată a atenţiei voluntare #enerează atenţia post voluntară& .upă direcţia

ei principală de orientare putem vor(i de atenţia externă şi atenţia internă! "n s$era acestora

intervenind cele trei $orme de atenţie/ involuntară! voluntară şi postvoluntară& Atenţia mai

poate $i/ concentrată sau distri(utivă! $ixă sau varia(ilă! analitică sau sintetică! rapidă sau

lentă! perseverentă sau intermitentă! adapta(ilă sau ri#idă&

'nsuşirile! calităţile atenţiei se $ormează ca un rezultat al $uncţionării la un anumit

nivel calitativ ele constau "n volumul atenţiei! sta(ilitatea! concentrarea! distri(utivitatea şi

mo(ilitatea sau $lexi(ilitatea atenţiei&

Educaţia atenţiei la preşcolari urmăreşte a trans$orma atenţia spontană şi concretă!

involuntară! "n aceea voluntară şi a(stractă! slu)indu*ne "n acest demers pe interesul copilului

pentru activitate! pentru creaţiei şi adaptare la mediu& Educarea atenţiei se realizează prin

stimularea simţurilor la nivelul concretului şi intuitivului! prin o(servări repetate! "nlăturând

o(stacolele de orice $el care ar putea provoca neatenţie! cu respectarea i#ienei şi a unui ritm

$avora(il de activitate şi repaus! care să ducă la plăcerea de muncă şi de creaţie proprie!

"nlăturând surmena)ul&

'n activităţile de dezvoltare a lim(a)ului! a comuniunii orale atenţia )oacă un rol

important "n $ormarea deprinderilor de exprimare corectă! su( aspect $onetic! lexical!

#ramatical! "n stimularea vor(irii coerente şi expresive! "n prevenirea şi corectarea unor

de$ecte de vor(ire! de pronunţie a sunetelor! prezente la unii copii de vârstă preşcolară&Atenţia voluntară este esenţială pentru des$ăşurarea activităţii de dezvoltare a vor(irii şi

contri(uie la stimularea #ândirii pe (aza "m(o#ăţirii şi activizării lim(a)ului! la "nsuşirea

treptată structurilor #ramaticale! la dezvoltarea creativităţii ver(ale a copiilor! la trecerea de la

lim(a)ul concret*situativ spre lim(a)ul contextual&

.ezvoltarea creativităţii ver(ale! a $luenţei şi ori#inalităţii "n #ândire şi "n vor(ire!

stimularea ima#inaţiei şi interpretarea unor ima#ini! a unor roluri! "n precizarea utilităţii

o(iectelor! a )ucăriilor etc& sunt $acilitate de volumul atenţiei şi de distri(utivitatea şi$lexi(ilitatea acestuia&

Pagina 23 din 113


24/113


MEM3R4A& .EB4N4RE! PR3;E0E8E :4 B3RME8E MEM3R4E4

Memoria este procesul psi%ic care re$lectă lumea şi relaţiile omului cu lumea! un

proces de depozitare şi reactualizare selectivă a in$ormaţiilor&

Memoria este o capacitate psi%ică a(solut necesară omului! ea este implicată "n

componentele esenţiale ale vieţii! $ormării $uncţiei umane ca personalitate socială/ cunoaştere

şi "nvăţare! #ândire şi lim(a)! inteli#enţă şi ima#inaţie! creativitate&

4ma#inile! impresiile! #ândirile! emoţiile! in$ormaţiile ac%iziţionate se tipăresc! se

$ixează! se reţin şi se conservă "n memorie pentru ca mai apoi să $ie scoasă la lumină şi

re$olosite! contri(uind la "m(o#ăţirea conţinutului vieţii psi%ice! a experienţei&

Memoria "ndeplineşte "n viaţa omului $uncţii re$lectorii in$ormaţionale& Re$lectarea

este activă! selectivă! situaţională! relativ $idelă! mi)locită! inteli#i(ilă! complexitatea ei

derivând din aceste caracteristici re$lectorii& ;a proces activ! selectiv! memoria preia şi

$ixează in$ormaţiile "n concordanţă cu necesităţile individului&

'n $uncţie de scop! de intenţia de a memora! de e$ortul voluntar şi procedeele de

reţinere se distind două $orme de memorare/

memorarea involuntară sau neintenţională ,când memorăm $ără să ne propunem

dinainte acest lucru cu un e$ort minim-

memorare voluntară sau intenţionată ,când memorăm cu un anumit scop ne propunem

deli(erat acest lucru! realizându*l cu un e$ort mai mare sau mai mic-&

Memoria involuntară este mai puţin or#anizată! se declanşează neintenţionat şi deci

nu e direcţionată dinainte cu un scop! "n acest proces contează mai mult #radul de interacţiune

a intereselor individului cu activitatea pe care o des$ăşoară&;u cât in$ormaţiile cu care copiii vin "n contact le stârnesc interesele! "i impresionează

puternic! cu atât mai mult! involuntar! ele vor $i reţinut cu uşurinţă "n memorie& Acestei $orme

de memorare "i datorăm cea mai mare parte din experienţa ac%iziţionată&

Memoria voluntară este or#anizată! se realizează "n $uncţie de sta(ilirea conştientă a

scopului pentru realizarea căruia se depune un e$ort voluntar sporit! utilizarea unor procedee

speciale pentru a $acilita memorarea! pentru a elimina reţinerea mecanică a in$ormaţiilor&

Pagina 24 din 113


25/113


'ntre memorarea involuntară şi cea voluntară există o strânsă interacţiune! nu există

unele $orme de memorare productive şi altele neproductive! $iecare dintre ele $iind necesare

"n $uncţie de condiţiile şi solicitările concrete&

Procesele memoriei se realizează mai uşor sau mai #reu! cu un consum mai mare sau

mai mic de ener#ie! de e$ort! "n $uncţie de prezenţa sau a(senţa #ândirii! a "nţele#erii! de

particularităţile materialului de memorat ,intuitiv sau a(stract descriptiv sau explicativ

raţional util sau lipsit de importanţă pentru su(iect-! de trăsăturile psi%o$iziolo#ice ale

su(iectului ,sănătate! (oală! motivaţie! interese! atitudini! odi%nă! o(oseală! receptivitate etc&-&

'n procesul $uncţionalităţii sale! memoria "şi $ormează o serie de calităţi/ la nivelul

or#anelor de simţ ,memorie vizuală! auditivă! #ustativă etc&-! la nivelul conţinutului activităţii

psi%ice ,memorie ver(al*lo#ică! a$ectivă! motorie- la nivelul proceselor memoriei ,volumul

memoriei! rapiditatea "ntipăririi! trăinicia păstrării in$ormaţiilor! exactitatea actualizării etc&-&

Toate aceste calităţi pot $i educate prin acţiuni de cunoaştere! de repetare a

materialului memorat&

Actul educaţional "nseamnă pre#ătire intelectuală! relaţie cu o(iectele de "nvăţare!

memorare! lăr#irea orizontului! susţinerea e$orturilor ca şi pre#ătirea psi%olo#ică a copilului

pentru activitatea de "nvăţare! $ormarea intereselor&

Grădiniţa! prin activităţile variate pe care le o$eră preşcolarilor! contri(uie la a pune

(azele capacităţii #enerale pentru a "nvăţa& ;apacitatea de a "nvăţa! de a reţine! memoria

in$ormaţiilor ac%iziţionate constituie parametrii principali ai dezvoltării mentale a copilului&

Bondul cunoştinţelor active ale copilului! ac%iziţionate "n $amilie şi "n #rădiniţă! cunoştimţe

despre mediul "ncon)urător! voca(ularul do(ândit "nlesnesc inte#rarea copilului "n circuitul

"nvăţării şcolare&

Materialul utilizat "n operarea "n plan mental şi "n comunicare este $urnizat de

realitatea "ncon)urătoare! de povestirile educatoarei! dar şi de propria memorie a copiilor& 'n

relaţiile cu lumea! copilul "şi $ormează treptat şi capacitatea de a "ntipări! păstra! reactualizaexperienţa lui de viaţă&

Bormele elementare ale memoriei se dezvoltă "ncă din perioada antepreşcolară! odată

cu $ormarea primelor re$lexe condiţionate! memoria având "n acea etapă un caracter spontan

la vârsta preşcolară! datorită dezvoltării #ândirii şi a lim(a)ului interior! alături de memorarea

mecanică se $ormează şi cea lo#ică! alături de cea involuntară se dezvoltă şi cea voluntară&

Ast$el! pe la vârsta preşcolarităţii mi)locii! pe măsura "m(o#ăţirii experienţei copilului şi a

per$ecţionării instrumentelor sale intelectuale! apar şi primele mani$estări ale memoriei

Pagina 2 din 113


26/113


voluntare! ce se mani$estă "n raport cu satis$acerea unora dintre tre(uinţele copilului& 0e

memorează stări a$ective! mişcări! ima#ini! cuvinte! idei&

0trâns le#ată de evoluţia #ândirii! a memoriei! este şi evoluţia lim(a)ului& ;opilul

apelează la realitate! dar şi prin lim(a)! se depărtează de ea! "şi aminteşte situaţiile trecute!

sta(ileşte raporturi! $ace deducţii& 8im(a)ul se "m(o#ăţeşte cantitativ pe măsura ampli$icării

raporturilor dintre copii şi realitatea "ncon)urătoare! a ampli$icării activităţii ce o des$ăşoară "n

#rădiniţă& 2oca(ularul activ al copilului creşte de la circa KK*KK de cuvinte la L ani! la peste

KKK de cuvinte la J* ani& .e la lim(a)ul situativ speci$ic antepreşcolarităţii ! se trece la

lim(a)ul contextual& 8im(a)ul situativ şi cel contextual coexistă pe toată perioada

preşcolarităţii! cel situativ predominând când copilul se re$eră la experienţa sa nemi)locită! iar

cel contextual! când reproduce povestirile auzite de la adult& Apariţia lim(a)ului interior ,"ntre

şi J ani- sporeşte posi(ilităţile copilului de a*şi plani$ica mintal activitatea! aceasta are o

mare importanţă "n dezvoltarea intelectuală a copilului! vor(ind cu sine copilul "şi poate

ordona acţiunile! #ăseşte soluţii&

'n preşcolaritate se dezvoltă mult latura $onetivă a lim(a)ului! pe (aza "m(o#ăţirii

$ondului lexical şi a "nsuşirii semni$icaţiei cuvintelor! ceea ce permite şi "nsuşirea structurii

#ramaticale a lim(a)ului! una din pro(lemele $undamentale ale preşcolarităţii&

.ezvoltarea unor elemente componente ale memoriei! #ândirii! lim(a)ului copiilor! se

realizează productiv prin trezirea atenţiei involuntare şi menţinerea atenţiei voluntară pentru o

perioadă mai "ndelun#ată de timp! asupra activităţii des$ăşurate! lucru posi(il de realizat prin

lăr#irea s$erei intereselor copiilor! prin "m(o#ăţirea cunoştinţelor! solicitarea copilului prin

"ntre(ări! precizarea o(iectelor activităţii şi "ndrumarea copiilor "n ceea ce au de $ăcut!

prezentarea materialelor etc&

4MAG4NAC4A

Prin ima#inaţie desemnăm procesul co#nitiv şi capacitatea individuală omenească de

a crea noi reprezentări sau idei pe (aza percepţiilor! reprezentărilor sau ideilor acumulate

anterior&

4ma#inaţia interacţionează cu memoria! cu#ândirea! cu lim(a)ul& Ea este proprie

numai omului prin intermediul ei s$era cunoaşterii umane se lăr#eşte mult şi se poate realizaunitatea "ntre trecut! prezent şi viitor&

Pagina 2 din 113


27/113


.ezvoltarea ima#inaţiei depinde "n mare măsură de nivelul lim(a)ului& ;uvântul

permite exprimarea! expunerea selectivă a ideilor şi reprezentărilor! punerea lor "n variate

relaţii! #ândirii! inteli#enţei revenindu*i rolul de a "ndruma! #%ida produsul ima#inaţiei&

Nivelul crescut al a$ectivităţii! trăsăturile pro$unde ale evenimentelor! experienţa de

viaţă! ac%iziţionarea lim(a)ului! dezvoltarea inteli#enţei susţin productivitatea ima#inativă&

Particularităţile vieţii a$ective a preşcolarilor condiţionează şi speci$icul activităţii lor!

sentimentele care o "nsoţesc şi o stimulează& .orul şi rolul central "n creaţia preşcolarului "l

are ima#inaţia& 8a preşcolar c%iar are loc o adevărată explozie a ima#inaţiei&

1ocul şi "nvăţarea o$eră copilului numeroase ocazii de a*şi com(ina şi recom(ina

reprezentările de care dispune& 'n timpul )ocului nu există oameni mai serioşi decâz copiii

mici& 'n cel mai ne"nsemnat )oc ei văd cele mai serioase lucruri! $enomene! evenimente

)ucându*se ei nu numai că râd! dar trăiesc şi emoţii pro$unde! se (ucură ori su$eră& Pe copiii

de această vârstă nu*i atra#e numai )ocul pentru ei reprezintă interes activitatea "n care sunt

viu exprimate elemente ale muncii productive! de investi#aţie! de cunoaştere& ;opilul

ima#inează şi creează multe lucruri/ ascultând poveşti! (asme! povestiri! el reconstruieşte

mental momentele naraţiunii! ampli$ică sau diminuează structurile iniţiale! multiplică sau

omite numărul de elemente structurale! su(stituie structura existentă a unui element! a unei

$uncţii! inventează altele noi& 8a vârsta preşcolarităţii se dezvoltă capacitatea copilului de a

inte#ra psi%icul "n real! $uncţiile de completare! de proiectare şi anticipare a ima#inaţiei&

Activităţile propuse de pro#rama pentru dezvoltarea vor(irii vizează dezvoltarea

capacităţii de exprimare corectă& ;onvor(irile! povestirile! repovestirile! memorizările!

lectura unor texte! )ocurile didactice contri(uie la com(inarea de ima#ini şi idei! la stârnirea

interesului pentru nou! la lăr#irea orizontului de cunoaştere! la valori$icarea tuturor

disponi(ilităţilor an#a)ate "n dezvoltarea capacităţii de a vor(i& 4ma#inaşia reproductivă şi

ima#inaţia creatoare sunt $orme active şi voluntare de prelucrare a unui material co#nitiv

divers/ ima#ini! idei! elemente de ideaţie! capacităţi de $i#urare etc&Prin intermediul de creaţie preşcolarii "şi $ormează deprinderi de pronunţare corectă a

di$eritelor sunete ale lim(ii! "şi "m(o#ăţesc şi activează voca(ularul! "şi $ormează deprinderea

de a nara cu a)utorul ilustraţiilor episoade dintr*o povestire!dintr*un (asm! deprinderea de a

alcătui lo#ic şi "nc%e#at o povestire! "şi "m(o#ăţesc capacitatea de exprimare&

4ma#inaţia valori$ică toate com(inările care apar "n s$era su(conştientului şi

inconştientului! este susţinută de procesele a$ectiv*motivaţionale! se re#ăseşte "n toate tipurile

de activitate literară! artistică! te%niconstructivă! ştiinţi$ică! muzicală! plastică! auditivmotrică etc& ea explorează necunoscutul! lăr#ind considera(il $ondul cunoaşterii! incocând!

Pagina 2" din 113


28/113


inventând& 4ma#inaţia este reproducerea cunoştinţelor "n com(inări noi! $ără ca rezultatul

acestor com(inări să contrazică raţionalul! realul! existentul&

4ma#inaţia colorează exprimarea! contri(uie la stimularea spiritului de creaţie! la

dezvoltarea memoriei vizuale! la $ormarea unor deprinderi de vor(ire expresivă! la descrierea

şi interpretarea nuanţată şi ori#inală a conţinutului unor poveşti ascultate anterior! ima#ini din

ta(louri! dia$ilme! diapozitive! desene! $oto#ra$ii! la crearea unor povestiri scurte după

modelul dat etc&

13;U8 .4.A;T4;

1ocul didactic este unul dintre cele mai e$iciente mi)loace pentru dezvoltarea vor(irii

şi a #ândirii lo#ice a preşcolarilor& E$icienţa )ocului didactic $aţă de celelalte activităţi

o(li#atorii constă "n $aptul că la des$ăşurarea lui participă toţi copiii! ei depunând e$orturi de

#ândire şi exprimare dar $ără a conştientiza aceasta! considerând că se )oacă&

Printr*o ale#ere )udicioasă! procesul asimilării şi al adâncirii cunoştinţelor este adaptat

la cerinţele şi speci$icul vârstei preşcolare&

1ocul didactic! ca mi)loc de (ază "n dezvoltarea vor(irii! realizează una dintre cele mai

importante cerinţe ale educaţiei preşcolare! aceea de a*i "nvăţa pa copii o varietate de noţiuni

)ucându*se "n mod or#anizat&

1ocul didactic or#anizat este o $ormă de instruire a copiilor! des$ăşurat su( conducerea

directă a educatoarei! care antrenează "ntrea# #rupă de copii& 1ocul didactic se des$ăşoară atât

"n activităţile o(li#atorii ,$rontale-! cât şi "n di$erite momente ale zilei 5 etapa )ocurilor la

li(eră ale#ere& 1ocul didactic prin natura sa se deose(eşte de celelalte activităţi cu conţinut

asemănător& .in punct de vedere al proiectării didactice se va ţine seama de următoareleaspecte/ sarcina didactică! re#ula de )oc! acţiunea de )oc 5 $orma distractivă pe care o

păstrează permanent&

1ocul didactic se caracterizează printr*o structură speci$ică! ori#inală ,el "m(ină

or#anic )ocul cu instruirea-! deose(ită de celelalte activităţi care se practică "n #rădiniţă&

.atorită unităţii depline pe care o realizează "ntre sarcina didactică şi acţiunea ludică! ca şi

$ormei distractive pe care o "m(racă şi o păstrează permanent! )ocul didactic este apreciat

drept unul dintre cele mai accesi(ile şi mai e$iciente mi)loace instructiv*educative $olosite lavârsta preşcolară& 1ocul didactic este su(ordonat peda#o#ului! este creat de el şi intră "n

Pagina 2# din 113


29/113


$ondul mi)loacelor lui peda#o#ice& 'n comparaţie cu celelalte )ocuri cu su(iecte şi re#uli

sta(ilite de educatoare! )ocul didactic este destinat mai cu seamă rezolvării unor sarcini ale

educaţiei intelectuale! respectiv ale cunoaşterii mediului "ncon)urător! dezvoltării vor(irii şi

"nsuşirii număratului şi socotitului& El "şi aduce! desi#ur! contri(uţia şi la educaţia morală şi

estetică a copiilor&

Pentru a scoate mai (ine "n evidenţă speci$icul )ocului didactic! nu este "nsă su$icient

să*l analizăm numai "n raport cu celelalte $eluri de activităţi şi )ocuri& Pro(lema principală

care se pune "n acest sens constă "n determinarea structurii sale! prin care "şi menţine esenşa

de )oc şi speci$icul de activitate didactică& ;omponentele de (ază ale )ocului didactic sunt

următoarele/ sarcina didactică! conţinutul )ocului! acţiunea de )oc! elementele de )oc! re#ulile

)ocului&

Esenţa şi speci$icul )ocului didactic constă "n "ntrepătrunderea şi interacţiunea acestor

componente& .e asemenea! "n ec%ili(rul dintre sarcina didactică şi acţiunea de )oc& Ponderea

mai mică sau mai mare a uneia dintre aceste două componente poate duce la denaturarea

)ocurilor didactice! la sc%im(area pro$ilului lor& .e exemplu! )ocurile didactice "n care

elementul de )oc este sla( exprimat! accentul căzând numai pe rezolvarea sarcinii instructive!

"şi pierd caracterul ludic! se trans$ormă pur şi simplu "n exerciţii cu material! "n convor(iri

sau "n convor(iri după ima#ini! şi invers! atunci când acţiunea ludică devine predominantă!

)ocul didactic se trans$ormă "ntr*o activitate pur distractivă! "şi pierde caracterul instructiv&

1ocul didactic se poate des$ăşura atât "n cadrul activităţilor o(li#atorii cât şi "n a$ara

lor! $iind repetat de către copii la iniţiativa unuia dintre ei sau la su#estia educatoarei& 0$era de

utilizare a )ocului didactic este $oarte lar#ă! deoarece el poate $i practicat "n orice moment din

pro#ramul zilei şi poate $i extins c%iar şi "n viaţa de $amilie a copilului&

4MP3RTANCA 13;U8U4 .4.A;T4;

1ocul didactic revzolvă prin conţinutul său o mare parte din pro(lemele educaţiei

intelectuale& .eşi rolul lui este mai ne"nsemnat "n privinţa transmiterii noilor cunoştinţe! "n

sc%im( el are o contri(uţie lar#ă "n prezentarea! consolidarea! adâncimea! sistematizarea şi

veri$icarea cunoştinţelor& .e exemplu! prin )ocul didactic ?Găseşte aceeaşi culoare> de la

#rupa mare! se precizează şi se veri$ică denumirea di$eritelor culori "nvăţate anterior prin )ocul ?;u ce construim@>! de la aceeaşi #rupă! se $ixează denumirile di$eritelor unelte şi

Pagina 2$ din 113


30/113


materiale $olosite la construcţia unei clădiri prin )ocul didactic ?;ine are aceeaşi $i#ură@>! de

la #rupa mi)locie! se actualizează reprezentările de $ormă/ cerc! pătrat! dreptun#%i! triun#%i!

oval de asemenea! prin )ocul ?;e*a #ăsit păpuşa@>! de la #rupele mici! se activizează unele

cuvinte care denumesc )ucării& 3 mare parte dintre )ocurile didactice comandate "n tematica

pro#ramei are drept scop sistematizarea cunoştinţelor copiilor& .e exemplu! )ocurile didactice

?;u ce călătorim@>! ?0pune unde trăieşte@>! ?Anotimpurile> sau ?.upă mine! cine vine@>&

2aloarea )ocului didactic nu se răstrân#e "nsă numai la atât& El are o lar#ă contri(uţie

mai cu seamă "n stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psi%ice& ;ea mai mare parte a

)ocurilor didactice! cu tot aspectul lor atractiv! cuprind valoroase exerciţii senzoriale şi

mintale& Ast$el! )ocurile didactice in$luenţează "n mod nemi)locit activitatea tuturor

analizatorilor& .e exemplu! )ocurile ?0pune cun $ace@> sau ?;ine $ace aşa@> contri(uie la

dezvoltarea sensi(ilităţii vizuale şi tactile "n )ocul ?G%iceşte ce ai #ustat@> accentul cade pe

per$ecţionarea sensi(ilităţii #ustative şi ol$active&

Un deose(it aspect "l au )ocurile didactice "n educarea memoriei! a calităţilor ei& .e

exemplu! )ocurile de tipul ?;e s*a sc%im(at@> sau ?G%iceşte ce lipseşte@> solicită copiii să

reţină $elul o(iectelor şi aşezarea lor! pentru a putea apoi arăta modi$icarea $ăcută de

conducătorul )ocului 5 ceea ce implicit duce la dezvoltarea memoriei voluntare&

0piritul creator! ima#inaţia sunt stimulate intens prin )ocurile care pun "n $aţa copiilor

sarcina de a

195303313-dezvoltarea-vorbirii-la-varsta-prescolara.doc

Documents