27 | P a g i n

27 Literatura Veche

Mare reprezentant al culturii romneti din secolul XVII, Miron Costin a

fost

fiul hatmanului Iancu Costin i al Saftei din

cunoscuta familie de boieri a Moviletilor

din Moldova, s-a nscut n 1633. M.

Costin a lsat posteritii o bogat

motenire spiritual crturreasc.

Principala sa oper este "Letopiseul rii

Moldovei de la Aron-Vod ncoace de

unde este prsit de Ureche , vornicul de

ara de Jos, scos de Miron Costin, vornicul

de ara de Jos, n ora Ia, n anul de la zidirea

lumii 7183, iar de la naterea mntuitorului lumii Iisus

Hristos, 1675 mese ...dni".

Letopiseul este mprit n 22 de capitole neintitulate, iar acestea n

paragrafe, numite "zaciale", i cuprinde o descriere desfurat a istoriei

rii ntre anii 1595-1661, ncheindu-se cu relatarea morii lui tefni

vod Lupu i nmormntarea sa. nzestrat cu o nalt miestrie de

povestitor, Miron Costin a rmas n primul rnd istoric, cutnd s-i

ntemeieze opera sa istoric pe o larg baz documentar. La elaborarea

cronicii sale crturarul a apelat pe larg la un ir de lucrri ale istoricilor

transilvneni i polonezi: L. Topeltin, "Despre originea i cderea

transilvnenilor", P. Piaseki "Cronica celor mai mai nsemnate

evenimente din Europa (1568-1638)", A. Guagnini, "Descrierea Sarmaiei

europene" etc. ncepnd cu evenimentele din 1633, M. Costin apeleaz

frecvent la amintirile i impresiile proprii, letopiseul cptnd ntr-o

msur oarecare un aspect de memorii, mai cu seam cnd este vorba de

domniile lui Vasile Lupu i Gheorghe tefan.

O alt oper costinian este "Cronica Moldovei i a Munteniei", scris

n 1677. n cteva mici capitole autorul descrie cuceririle romane n Dacia,

precum i un ir de vestigii ale culturii materiale ce atest dominaia

roman n Bazinul carpato-dunrean; prezint date convingtoare cu