21 | P a g i n

21 Literatura Veche

Este viziunea antropocentric, prin care omul este consacrat n

condiia de valoare suprem pentru om, iar scopul su este desvrirea

spiritual i realizarea fericirii n viaa practic. Interesul pentru om ca

individ se leag de apariia noilor fore economice i sociale, burghezia,

care impune treptat o viziune laic i pragmatic despre om. Ea are

interes pentru cunoaterea naturii, pentru cun0otine verificate i

aplicabile practic, care s schimbe realitile i modul de via al

oamenilor. Are loc o schimbare a mentalitilor i concepiei asupra

lumii, cu accent pe viaa practic, pe munca productiv, pe competen i

aciune. n rile germanice, aceast nou concepie va intra n conflict cu

rigorile i dogmele catolice, fapt care va declana Reforma lui Luther i

afirmarea unui nou ethos religios i a unor conduite economice, pe care

Max Weber le va interpreta ca suporturi ale spiritului capitalist.

Aceast nou viziune asupra omului este exprimat i n filozofie i n

tiinele naturii de Fr. Bacon, Copernic, Giordanoi Bruno, Galileo Galilei,

Kepler. Ei pregtesc o nou viziune tiinific asupra lumii, impun treptat

o alt paradigm global, cea a raionalismului clasic. n sfera gndiri

umaniste se afirm Pico Dela Mirandola, Tomaso Campanela , Thomas

Morus, Montaoigne, Erasmus, iar n arta plastic are loc efectiv o

revoluie estetic prin inovaiile introduse de Durer, Michelangelo, Rafael,

Leonardo Da Vinci, etc. Trecerea spre epoca modern este fcut de

Dante, Petrarca, Rabelais, Boccacio, Calderon Dela Barca, Shakespeare,

Cervantes.

Spiritul Renaterii apusene se extinde treptat n toat Europa, inclusiv n

spaiul romnesc. Umanismul redescoper cultura antic, natura i

bucuriile vieii, omul i viaa practic, raiunea i libertatea de cugetare.

PARTICULARITI ALE UMANISMULUI ROMNESC

Micarea umanist are la noi anumite particulariti, ntruct contextul

cultural i condiiile sociale erau diferite fa de cele din rile apusene. n

primul rnd e de remarcat faptul c umanismul se afirm n spaiul

romnesc cu o relativ ntrziere (punctul de apogeu l reprezint secolul

al XVII-lea), dei fluxul unor influene occidentale poate fi detectat nc

din vremea lui tefan cel Mare (preluarea unor elemente arhitecturale, n