Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Firea, titlu de cetățean de onoare pentru 13 personalități de renume

O muncă de aproape 30 de ani! Dicţionarul cu 10.000 de pagini, scos de Centenar

19 DECEMBRIE

2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Firea, titlu de cetățean de onoare pentru 13 personalități de renume

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a conferit marţi seara, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la

Teatrul Odeon, titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti unui număr de 13 personalităţi din domeniul

academic, artistic, sportiv şi medical, care au primit această distincţie în urma votului acordat de Consiliul General

în acest an.

Titlul a fost conferit: Cristinei Neagu, Maiei Morgenstern, Cezarei Dafinescu, Ilenei Stana Ionescu, lui Eugen

Simion, Ivan Patzaichin, Mircea Lucescu, Helmuth Duckadam, George Mihăiţă, Marius Bodochi, Cătălin Constantin

Badiu, Nicolae Istudor şi Pavel Năstase.

"Suntem în anul Centenarului Marii Uniri şi care e

modalitatea cea mai potrivită de a ne arăta recunoştinţa

pentru eroii naţiunii noastre decât demonstrând respectul

faţă de eroii zilelor noastre? Fie că e vorba de

academicieni, profesori universitari de prestigiu, medici

eminenţi, recunoscuţi în întreaga Europă, care au lăsat

joburi bine plătite în Europa şi s-au întors în ţară, pentru

a-i trata pe pacienţii români, fie că e vorba de glorii ale

sportului sau iluştri oameni de cultură, artă şi teatru, cu

toţii împreună determină ca Bucureştiul să fie cu

adevărat o capitală europeană, o capitală internaţională.

Împreună cu ei suntem mai bogaţi în cultură, în

spiritualitate, în educaţie, în cercetare", a declarat

primarul general.

Cristina Neagu, cetățean de onoare

Cristina Neagu, cea mai bună handbalistă a lumii în 2010, 2015 şi 2016, accidentată la semifinalele Campionatului

European de handbal feminin - EHF EURO 2018 din Franţa, a urcat pe scena Teatrului Odeon în cârje. Ea a primit nu

doar diploma de cetăţean de onoare, ci şi un aranjament floral sub forma cifrei unu.

"Suntem extrem de mândră şi onorată să primesc această distincţie în oraşul în care m-am născut, în care am crescut,

pe care îl iubesc, oraşul în care am făcut primii paşi în sport şi oraşul în care m-am întors să fac performanţă la cel mai

înalt nivel. Am încercat şi o să încerc în continuare, atunci când mă voi recupera, să fac cinste sportului pe care îl practic

şi să duc pe cât posibil numele României cât se poate de sus în lume", a spus ea.

Actriţa Maia Morgenstern, protagonistă a peste o sută de roluri de teatru, s-a declarat bucuroasă şi mândră să

primească acest titlu.

"Aş putea să găsesc cuvinte neconvenţionale, cuvinte să măsoare bucuria, satisfacţia, emoţia, liniştea, echilibrul,

mândria de a mă afla aici, în faţa dvs, mulţumindu-vă pentru această distincţie, alături de prieteni buni, de oameni în care

am nădejde, încredere, care nu ezită să mă vadă atunci când lucrurile nu merg atât de bine - şi se întâmplă şi asta - şi

oameni care se bucură pe deplin atunci când reuşitele apar... Vă mulţumesc, e o onoare să primesc acest titlu", a spus ea.

Eugen Simion

Filologul Eugen Simion, membru titular al Academiei Române şi fost preşedinte al acestui for, a primit titlul de

cetăţean de onoare al Capitalei la doar două zile după ce a devenit câştigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru

Filologie Alfred Nobel, acordată de Societatea Internaţională de Filologie.

"Nu sunt bucureştean de felul meu, am venit la 18 ani în Bucureşti şi nu am mai plecat. Îmi place această capitală,

ador toamnele bucureştene. Înainte îmi plăcea şi primăvara, dar acum a cam dispărut de la meridianul nostru. Aţi vorbit

de bine despre mine, eu cred că am făcut doar ceea ce trebuie, ce poate să facă un om, un om care şi-a propus să-şi facă o

carieră în cultură", a spus el.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Actriţa Cezara Dafinescu a declarat că timp de 40 de ani a rostit de pe scena Teatrului Naţional "vorbele altora", dar

că acum se simte copleşită de emoţii.

"Acum, când a venit rândul să spun ce simt, emoţiile mă paralizează, aşa încât o să spun un singur cuvânt: vă

mulţumesc", a declarat ea.

Ivan Patzaichin s-a declarat impresionat de Bucureşti din momentul în care l-a văzut pentru prima dată, adăugând că

a apreciat şi a iubit oraşul acesta întotdeauna. Pe de altă parte, a subliniat că de-a lungul ultimilor ani "a visat" ca oraşul

să aibă "o Dâmboviţa cât mai prietenoasă" cu oamenii şi a pledat pentru implementarea proiectelor care să redea râul

bucureştenilor.

Mircea Lucescu

Mircea Lucescu, unul dintre cei mai titraţi antrenori de fotbal români, a anunţat că dedică distincţia strănepotului său,

Lucio.

"Sper să calce pe urmele bunicului şi străbunicului şi să reprezinte şi el ţara, aşa cum noi am încercat să o reprezentăm

în lume. Sunt bucureştean, născut în Apărătorii Patriei, am crescut cu această dragoste extraordinară pentru Bucureşti.

Am cunoscut absolut toate schimbările şi transformările care s-au făcut de-a lungul anilor. Îmi dau seama că, din ce în ce

mai mult, Bucureşti devine o capitală europeană şi eu mă întorc cu dragoste de fiecare dată. Cum am o zi liberă, mă urc

în avion şi vin acasă, pentru că Bucureştiul mă încarcă", a spus el.

El a salutat faptul că în ultimii ani administraţia bucureşteană acordă mai multă atenţie sportului şi a subliniat că

mişcarea reprezintă o sursă de sănătate. În acest sens, a susţinut şi el proiectul propus de Ivan Patzaichin.

În cadrul ceremoniei, au fost acordate medalii speciale şi diplome de onoare, în semn de recunoaştere faţă de serviciile

militare aduse statului român, lui Corneliu Aluneanu, colonel în retragere şi veteran de război, şi lui Ştefan Nica, doi

seniori care împlinesc în Anul Centenar vârsta de 102, respectiv 100 de ani.

Acordarea titlului de cetăţean de onoare reprezintă o recompensă simbolică şi nu are implicaţii la bugetul local.

SURSA: DCNEWS - https://www.dcnews.ro/firea-titlu-de-cetatean-de-onoare-pentru-13-

personalitati-de-renume_629049.html

O muncă de aproape 30 de ani! Dicţionarul cu 10.000 de pagini, scos de Centenar

Academia Română a finalizat primul proiect cu adevărat memorabil în anul Centenarului: indexarea

literaturii române din ultimele cinci secole, cu mii de scriitori şi peste zece mii de pagini.

Unul dintre puţinele proiecte finalizate în anul Centenarului care are şanse să rămână în istorie ca fiind un

adevărat omagiu adus ţării la 100 de ani de la reîntregire se derulează la Iaşi, la Institutul de Filologie Română

„A. Philippide“. Încununarea unei munci începute imediat după 1990 de o mână de istorici literari ieşeni a fost

finalizată anul acesta. „Dicţionarul General al Literaturii Române“ va aduna, după ce vor vedea lumina

tiparului ultimele volume, peste 10.000 de pagini în circa 9 volume imense, la care au lucrat zeci de cercetători

din toată ţara şi care va cuprinde toţi scriitorii relevanţi în literatura română de la primele manuscrise

descoperite şi până la data de 30 decembrie 2018. Cele cinci secole de literatură nu sunt simple biografii, ci s-

a lucrat minuţios, inclusiv la amănunte precum debutul fiecărui scriitor, chiar şi sub pseudonim, iar criticii au

plasat fiecare dintre scriitorii analizaţi în contextul literar.

„Există mari dicţionare literare franţuzeşti, germane, englezeşti, enciclopedii foarte importante care vor

rămâne la baza cercetării profesioniste întotdeauna, cum există şi garanţia că va rămâne şi proiectul nostru“,

a spus Remus Zăstroiu, cercetător ştiinţifc al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“, unul dintre cei

cinci coordonatori ai întregului proiect, supervizat de academicianul Eugen Simion.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Ceilalţi patru coordonatori la nivel naţional sunt: Gabriela Danţiş, Gabriela Drăgoi, Laurenţiu Hanganu şi

Mihail Iovănel.

O muncă de aproape 30 de ani

Un astfel de proiect ambiţios, de a

indexa şi analiza toţi scriitorii români

relevanţi, cu contribuţii în literatură, a avut

loc pentru prima dată în România la Iaşi,

fiind realizat la Institutul de Filologie

Română „A. Philippide“ în anul 1979. Însă

cum cenzura era foarte aspră atunci, exista

riscul ca proiectul să fie înnăbuşit sau

modificat substanţial. De aceea s-a intitulat

Dicţionarul Literaturii Române de la origini

până la 1900 şi nu a tratat deloc secolul al

XX-lea.

Proiectul actual era deja început la Iaşi

după 1990, când acad. Eugen Simion a

propus punerea la comun a forţelor tuturor institutelor de profil din ţară sub coordonarea Secţiei de Ştiinţe

Filologie şi Literatură a Academiei Române.

„A venit la Iaşi şi am făcut aici o şedinţă, chiar dacă în timpul ăsta noi lucram la acelaşi proiect, sau mai

degrabă spus la unul de acelaşi fel, dar altfel conceput. Nu l-am fi finalizat nici până în anul 3000 la cât de

mulţi eram atunci. Dar începuserăm, eram entuziaşti, eram mai tineri. Iar acad. Eugen Simion ne-a spus -

«hai să ne unim forţele, să facem lucrarea asta împreun㻓, îşi aminteşte Remus Zăstroiu.

Proiectul nu a beneficiat de niciun alt fel de finanţare decât din bugetul Academiei şi s-a lucrat la el încă

de atunci, de după 1990. Primele roade ale acestui proiect au fost cele şapte volume ale acestui dicţionar,

publicate într-o primă ediţie, în intervalul 2004 - 2009, iar în 2012 au mai fost publicate două volume de

sinteză, cu scriitorii fundamentali.

„Ne-am propus de la început o trecere în revistă de factură istorico-literară a literaturii române, de la

primele scrieri apărute şi până la zi, de la primele manuscrise identificate şi primele cărţi tipărite până în

decembrie 2012“, a mai precizat cercetătorul ieşean.

Astfel, în dicţionar găsim şi scriitori precum Varotolomei Măzăreanu, născut în 1710, istoric şi traducător,

dar şi menţiuni despre manuscrise şi traduceri precum „Cartea populară mântuirea păcătoşilor“, tipărită la

Viena în 1641 şi apoi tradusă în română. Sunt luate în calcul lucrări de cronică, cronicile marilor cărturari, toţi

scriitorii români ce au adus în vreun fel contribuţii în literatură, publicaţiile periodice cu caracter literar şi

cultural, la ediţia revizuită lansată anul acesta fiind incluse şi ziare, reviste, scriitori noi, termeni literari actuali

sau articole de sinteză precum medievalitatea românească sau memorialistica care nu fuseseră introduse toate

în 2004.

„Informaţia literară dispare dacă nu e înregistrată de profesionişti“

Nici selecţia nu a fost una uşoară. „A existat doar filtrul valorii“, explică cercetătorul ieşean. Au fost fixate

încă de la început un set de norme care privesc selecţia, structura unui articol, a unui articol despre autor,

despre un periodic, cât şi o serie de norme de redactare şi de canoane, pentru ca toţi colaboratorii care au lucrat

la acest proiect masiv să aibă un set de reguli comune. Mai mult decât atât, dicţionarul se vrea a fi mai mult

decât o indexare a tuturor scriitorilor, colaboratorii analizând „corect şi profesional opera scriitorului

respectiv, bazându-ne pe ideile literare de astăzi, nu cele de la 1950, pe procedeele literare, pe terminologia

literară de astăzi“, explică Remus Zăstroiu.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

„Obligaţia istoricului literar este să aibă deschidere către orice formă de literatură şi către orice scriitor.

Sigur că nu am introdus toţi grafomanii, care publică câte două-trei cărţi pe an de poezie, dar care nu au

nicio valoare literară. Ne-am ocupat chiar şi de scriitori care au o singură carte, şi chiar de unii fără nicio

carte publicată, dacă au însemnat ceva în literatură. Sunt şi mulţi care au murit foarte tineri. În secolul al

XIX-lea, viaţa socială era dominată de tuberculoză, care nu avea leac, şi avem scriitori care au murit la 20-

21 de ani. Cum a fost, de pildă, Traian Demetrescu. El dacă ar fi trăit până la 50-60 de ani ar fi dat o operă

reprezentativă, dar chiar şi aşa, murind la 24 de ani, a avut o contribuţie literară esenţială pentru viaţa

culturală românească“, a explicat istoricul Remus Zăstroiu.

În momentul de faţă, au fost publicate deja 5 dintre volumele dicţionarului, restul sunt corectate şi pregătite

din punct de vedere al tehnoredactării, trebuie doar ca editura să determine exact cum ar fi mai bine să fie

tipărite, astfel încât să poată fi legate cu uşurinţă şi să reziste mai bine la testul timpului.

Cercetătorii care lucrează acum la proiect cred că acest dicţionar va oferi în viitor o bază exactă, precisă, sigură

şi conformă cu realitatea, într-o epocă a vitezei şi a informaţiilor neveridice şi imposibil de verificat care circulă

pe internet.

„Ca orice informaţie, şi informaţia literară dispare dacă nu este înregistrată profesional. De pildă noi

avem greutăţi foarte mari să aflăm datele biografice ale unui scriitor. Scriem tuturor instituţiilor de arhivă

din România, tuturor bibliotecilor, am purtat o corespondenţă foarte mare ca să putem obţine informaţiile

necesare şi le-am obţinut foarte greu, atunci când am reuşit, că nu a fost mereu posibil. Oricât ar fi de eficientă

circulaţia informaţiei pe internet, ea trebuie totuşi strânsă, sistematizată şi trebuie să i se garanteze

autenticitatea şi exactitatea“, a adăugat Remus Zăstroiu.

În prezent, Academia Română a aprobat deja un proiect ca dicţionarul să fie digitalizat şi accesibil online.

SURSA: ZIARUL DE IAŞI - https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/o-munca-de-aproape-30-de-ani-

dictionarul-cu-10-000-de-pagini-scos-de-centenar--207438.html

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).