Rezumat Tehnici de manipulare de Bogdan Ficeac

Efectuat:Adam Tamara, an.I,master,

Relaii Publice i Publicitate

Verificat:Silvia Grossu

Cum se poate obtine controlul total al mintii umane?Care sunt deosebirile intre metoda

chinezeasca de spalare a creierului si cea ruseasca?Cum se creeaza o psihoza colectiva?Care este

efectul mesajelor subliminale?Dar al halucinantelor tehnici de programare neuro-lingvistica?In

ce fel au ajuns liderii sistemelor totalitare sa stapaneasca multimile?Cum se pot manipula

sentimentele si comportamentul semenilor nostri, spre exemplu, in campaniile electorale?Cum a

fost posibila ascensiunea nazismului?Dar a comunismului? Iata doar cateva dintre tulburatoarele

intrebari carora li se poate gasi un raspuns in cartea cunoscutului scriitor, ziarist si comentator

politic Bogdan Ficeac.

Cartea este alcatuita din 12 subteme, toate cu referire la tehnicile de manipulare.Acestea sunt,

si urmeaza in urmatoarea ordine:

1. Argument cu regizori i figurani

2. Scurt clasificare a manipulrilor

3. Studiu de caz: Trntirea uii n fa i amuirea presei independente

4. Remodelarea gndirii ntr-un sistem totalitar

5. Eminenele negre ale propagandei

6. Strategiile de influen ale NKDV (KGB) pentru rile din lagrul sovietic

7. Controlul total asupra individului

8. Splarea creierului

9. Fascinanta putere a manipulrilor neurolingvistice

10. Cum este manipulat mass-media n conflictele internaionale

11. Reziatena la manipulare

12. Douzeci i dou de sfaturi practice pentru a rezista manipulrilor

Titlul cartii spune mult si are darul nu numai sa te invete sa manipulezi, sau sa te aperi de

manipulare, ci chiar te manipuleaza sa o cumperi.Dar daca iesi in castig cumparand-o oare se

mai numeste manipulare sau persuasiune?

Ziaristul Bogdan Ficeac prezinta in cele circa 130 de pagini ale cartii sale elementele de baza

ale manipularii umane.Multi dintre noi probabil ca avem impresia despre sine ca suntem extrem

de curati, ca noi nu manipulam, citind cartea lui Bogdan Ficeac aceasta impresie se va

schimba, nu numai ca manipulam involuntar, dar o facem si foarte des.Insa aceasta nuanta e doar

o parte din cartea fostului ziarist Bogdan Ficeac.

Chiar din primul paragraf al prefatei, autorul ne uimeste prin stilul artistic pe care il

infatiseaza.Nuanta psihologica pe care o degajeaza te face sa crezi cu adevarat in ceea ce

spune.Am sa citez o parte din prefata autorului, care m-a fermecat si pe mine:n piesa vieii,

fiecare dintre noi ar vrea s-i scrie rolul i s-i interpreteze destinul n aa fel nct s ajung

la un final conform cu propriile sale dorine. Dar pentru c suntem fiine sociale, monologul nu

este o soluie.Trebuie s ne alegem replicile astfel ca ele s se integreze unui cor anume.Uneori,

sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s fie disonante sau s nu fie

acceptate de ceilali actori.De aceea este nevoie de un Regizor care s-i asume rolul de a pune

n acord toate rolurile personale. Supunndu-ne lui, ne pierdem autonomia i ne integrm

sistemului.Cu timpul, nu mai putem spune ct anume din destinul personal l-am scris noi nine

i ct a fost scris de alii. Nu mai putem preciza cu exactitate ct din fiina noastr ne reprezint

Eul i ct este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educaiei, sugestiilor, recomandrilor sau

ordinelor pe care ni le impun ceilali. Nu mai tim unde se termin rolul pe care ni l-am scris noi

nine i unde ncepe cel scris de alii.Nu mai putem spune cine, de ce i cnd a scris scenariul

care ne comand ce s gndim, ce s facem, ce s simim. Iar de multe ori se ntmpl ca vreun

Regizor s-i depeasc simpla condiie de dispecer abilitat s pun ordine ntr-un sistem i

ncepe s se cread demiurg, s-I socoteasc pe ceilali simpli figurani ntr-o pies scris de el,

pentru el, care lor, evident le este strin. n astfel de cazuri, mai devreme sau mai trziu,

piesele se transform n tragedii oribile...

Aceast carte se ocup tocmai de Regizorii care se cred demiurgi, de modul n care i

scriu scenariile i de tehnicile prin care transform actori talentai n figurani fr voie. Este un

domeniu care, dincolo de impresia ocult pe care o degaj, are reguli precise.Cei mai muli

dintre noi, prad impresiei bune pe care o avem despre propria noastr persoan, nu credem c

putem deveni prea uor victimele artizanilor manipulrii.Dar lucrurile stau cu totul pe dos.

ncercrile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. i cele mai uoare victime sunt cei

care nu vor s cread...

Aceast carte nu este un manual.Nici nu i propune s fie aa ceva.Ea se adreseaz

ceteanului obinuit, celui supus n permanen manipulrilor.Analiza tehnicilor de influenare

i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele

noastre, poate reprezenta un avertisment."Knowledge is power" (Cunoaterea nseamn putere),

spunea cndva filozoful englez Francis Bacon.Cunoscnd tehnicile de manipulare putem s

rezistm n faa lor. Putem evita rolul de figurani n propria noastr via...

n acelai timp, o astfel de carte este extrem de necesar cititorului romn. n Romnia,

subiectul a fost tabu timp de aproape o jumtate de secol. Cuvntul manipulare nici mcar nu

exist n Micul Dicionar Enciclopedic.Iar n Dicionarul Explicativ al Limbii Romne este

prezentat doar semnificaia sa tehnic.Motivele sunt lesne de neles, dar golul trebuie umplut,

pentru a nu se mai repeta ororile din trecut..

Cartea lui Bogdan Ficeac, aparuta la Editura Nemira pentru prima data in 1996 a fost

reeditata de cel putin sapte ori, practic in fiecare an a aparut cate o reeditare.

Autorul a reuit sa contureze acesta cre dup ce am urmat cursurile Catedrei de psihologie

social de la Universitatea Stanford din California. Leciile predate studenilor de profesorul

Philip Zimbardo, eful Catedrei, precum i referinele bibliografice indicate de Domnia sa i-au

fost de un real folos autorului. Faptul c a putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz

Fundaiei Reuter din Londra, care i-a acordat o burs de un an de zile, precum i Programului de

burse Knight de care a beneficiat la Stanford.

Cartea prezinta manipularea in ritm crescand, de la micile acte de acest gen din familie,

cuplu sau la serviciu sau din alte medii, insa care nu au efecte prea mari, pana la manipularea

medie unde schimbarile sunt majore si pana la cea mai grava, manipularea cea mare, unde

schimbarile sunt dramatice.

Mai exact, autorul ne explica ca putem vorbi de manipulare atunci cand o anume situatie

sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor in

sensul dorit de manipulator. Manipularile mici sunt cele care obtin modificari minore ale

situatiei sociale si Bogdan Ficeac prezinta aici doua tipuri clasice: Trantitul-usii-in-fata si

Piciorul-in-usa, precum si exemple practice aplicate de cersetori sau comis-

voiajori.Manipularile medii se refera la modificarile importante ale situatiilor sociale, cu efecte

care, uneori, depasesc in mod dramatic asteptarile, tocmai pentru ca enorma putere de influenta a

situatiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluata in cele mai multe cazuri.

Pentru a exemplifica, Ficeac prezinta experimentul reputatului Stanley Milgram care consta in

umatoarea situatie.Parcitipantii experimentului au fost introdusi intr-o incapere in care aveau sa fie

martorii unui spectacol inedit: un om fusese impanzit cu electrozi capabili sa provoace socuri

dureroase. Subiectilor li s-a cerut sa-i puna acestuia intrebari aflate pe o lista dinainte stabilita si

sa-i administreze elevului cate un soc electric la fiecare raspuns gresit. In acest scop, s-a

utilizat o consola prevazuta cu comutatoare care aplicau tensiuni de la 15 la 450 de volti.Desi

separati printr-un perete, participantii la experiment puteau auzi strigatele de durere ale celui

examinat, ca raspuns la socurile electrice pe care le primea de fiecare data cand dadea un raspuns

incorect. Cand tipetele acestuia s-au intensificat, multi dintre recruti au inceput sa protesteze;

totusi, la insistentele responsabilului de experiment, 65% dintre ei i-au administrat elevului

tensiunea maxima, fapt care a facut ca tipetele sa se transforme intr-o tacere terifianta. Recrutilor

li s-a dezvaluit adevarul abia la sfarsitul experimentului: de cealalta parte a peretelui se aflase un

simplu actor, care nu patise nimic.Milgram a demonstrat astfel ca oamenii obisnuiti sunt capabili

de abuzuri la adresa unei persoane nevinovate, atata timp cat se supun unei autoritati care isi

asuma intreaga responsabilitate.Autorul compara acest experiment a lui Milgram cu situatia in

care a fost posibila revolutia romana.Ultima si cea mai dramatica forma de manipulare este cea

in care se manifesta influenta intregii culturi in mijlocul careia vietuieste individul.

Stilul lui Bogdan Ficeac de a asterne explicatiile pentru un domeniu atat de delicat fac din

aceasta carte una usor de parcurs si de inteles. Pe scurt sunt trecute in revista numeroase studii de

caz clasice in psihologia sociala, cu aplicare in realitate.Sunt prezentate elemente din

modalitatile de remodelare a gandirii in sistemul totalitarist prin opt cai: controlul

comunicatilor umane, manipularea mistica, cerinta de puritate, cultul confesiunii, stiinta

sacra, remodelarea limbajului, doctrina mai presus de oameni si delimitarea sociala,

discutie pe care Bogdan Ficeac o mai dezvolta intr-o alta carte a sa din aceeasi serie ca si

aceasta: Cenzura comunista si formarea "omului nou", Editura Nemira, 1999.

In afara de capitolul referitor la crearea omului nou specific sistemelor totalitariste,

cartea lui Bogdan Ficeac relateaza pe scurt episoade despre lupta propagandistica a doua mari

puteri militare: Germania (in cel de-al doilea razboi mondial) si Anglia (in primul razboi

mondial). Fiecare avand o eminenta cenusie care a condus procesul de intoxicare a propriilor

cetateni (mai mult in cazul nazistilor) sau a adversarilor. Propaganda germana era condusa de

celebrul Paul Joseph Goebbels care fusese descoperit de Adolf Hitler care la randul sau studiase

efectele propagandei facute de englezi in primul razboi mondial. Structura propagandistica creata

de Goebbels a pus un umar serios la ceea ce Hitler a realizat in istorie. Descrierea pe scurt a

acestei structuri realizata de Ficeac in aceasta carte ne deschide ochii spre elemente usor de

recunoscut si in istoria noastra recenta.

Facand extrem de elegant trecerea de la nazism la strategiile de influenta ale NKGV-ului

(urmatorul KGB, actualul FSB, serviciul secret rus) pentru tarile din lagarul sovietic, Bogdan

Ficeac prezinta o serie de 45 de puncte (legi, actiuni) care trebuiau sa fie aplicate in tarile unde

fosta Uniune Sovietica avea influenta, deci si Romania. Directivele NKGV iti dau fiori pe sira

spinarii pentru ca te conduc la ideea ca Romania nu a scapat nici dupa revolutie de influenta

rusa.Citirea celor 45 de puncte si a comentariilor facute de autor ne lumineaza relativ la lumea

inconjuratoare si da apa la moara celor dominati de teoria conspiratiei

Bogdan Ficeac trece in revista si alte metode de manipulare mai subtile, dar probabil cu efecte

mult mai clare si mai sigure.In capitolul 7 intitulat Controlul total al individului autorul

prezenta cele trei mari direcii de aciune pentru obinerea unui control total asupra individului:

remodelarea comportamentului, restructurarea gndirii i redefinirea structurii emoionale.

In capitolul 8 Spalarea creierului autorul prezinta cele 3 trei etape ale spalarii creierului:

dezghearea, schimbarea i renghetarea.Acesti termini sunt explicatiin felul urmator:

Dezghearea are ca scop distrugerea total a vechiului element de identitate a individului

(act de comportament, mod de gndire, sentiment).

Schimbarea este reprezentat de inocularea noului element de identitate.

Renghetarea const n fixarea noii personaliti a individului, pentru ca ea s reziste n

timp.

Tot in acest capitol Ficeac prezinta mai multe metode de spalare a creierului, dintre care si

metoda ruseasca care era una foarte drastic.Autorul afirma ca metoda ruseasc de splare a

creierului ncepea prin izolarea prizonierului ntr-o celul auster. Grzile care l supravegheau

permanent, prin rotaie, l supuneau ncontinuu la tot felul de umiline i njosiri, pentru a-i crea

senzaia unei ruperi totale de lumea exterioar. i spuneau cnd s stea n picioare i cnd s se

aeze, i indicau n ce poziie s doarm i l trezeau cnd fcea o micare ct de mic, i

interziceau orice stimul exterior (cri, tiri, conversaii).Dup patru-cinci sptmni,

prizonierul claca.Plngea, mormia, avea halucinaii, se ruga de unul singur. Din acel moment

ncepea interogatoriul. n fiecare noapte gardienii l duceau ntr-o camer special unde l

atepta anchetatorul.Acesta nu l acuza de nimic, ci se arta convins c prizonierul tie foarte

bine de ce se afl acolo.La rndul su, prizonierul se strduia s-i demonstreze nevinovia

fr a ti de ce era acuzat.Ore n ir, nopi n ir, cei doi treceau n revist ntreaga via a

prizonierului, n cele mai mici amnunte.Apoi o luau de la capt. Anchetatorul depista orice

neconcordan i o amplifica, prezentnd-o ca pe o dovad indubitabil de vinovie.De cte

ori prizonierul ncerca s se justifice, anchetatorul izbucnea n rs, determinndu-l s caute un

alt rspuns, ct mai plauzibil.

Dup sptmnile de izolare i de nesiguran, prizonierul ncerca sentimente de uurare i

de recunotin atunci cnd se ntlnea cu anchetatorul, acesta fiind singura fiin cu care putea

comunica.Mai mult, ajungea s se nvinoveasc singur, pentru a face ancheta s avanseze,

pentru a nu mai tri n tensiunea aceea psihic insuportabil.Treptat avea impresia c muncete

cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea ct mai rapid a cazului su.Pe msur ce treceau

sptmnile, prizonierul i lsa tot mai mult sufletul n minile anchetatorului, iar acesta, ori de

cte ori obinea o nou mrturie, slbea presiunea. i oferea prizonierului o igar, sttea cu el la

taclale, i spunea c este un simplu om care trebuie s-i fac meseria.Dac prizonierul ntrzia

s fac noi mrturisiri, strngea din nou urubul, artndu-se nemulumit c i-a fost nelat

ncrederea, c nu s-a colaborat aa cum ar fi trebuit.Pe msur ce acuzaiile la adresa lui

ncepeau s se contureze, prizonierul i ddea seama c singura cale de a scpa de acel calvar

era mrturisirea complet.Altfel infernul ar fi continuat la nesfrit. n nouzeci i nou la sut

din cazuri, ajuns n aceast faz, prizonierul semna tot ce i se punea n fa.Aceasta e una din

numeroasele metode existente,

Nu este evitata nici modalitatea de manipulare a mass-mediei in conflictele internationale. In

cadrul acestui capitol autorul aduce la cunostinta faptul ca n sistemele totalitare mijloacele de

informare erau controlate strict de la Centru, iar n democraiile aflate la nceput i mai ales n

cele deja rodate, manipularea mass-media implica elaborarea unor strategii extrem de

complicate i subtile, dar cu o for extraordinar de influenare a opiniei publice, deoarece omul

de rnd era obinuit s cread sincer n imparialitatea ziaritilor.

Cartea se incheie cu doua capitole care incearca sa ne indrume cum sa facem fata

manipularii si cum sa opunem rezistenta acesteia.

Printre sfaturile pe care autorul le propune sunt:

1. ncercai s jucai cu dumneavoastr niv, din cnd n cnd, rolul de "avocat al diavolului",

combtndu-v propria imagine, concepiile pe care le considerai de nezdruncinat, prejudecile,

comportamentul, sentimentele. Vei ajunge astfel s v cunoatei mai bine, s v descoperii

punctele slabe ori rigiditile, dar poate i caliti pe care nu vi leai pus n valoare

2. Exersai rostirea unor expresii precum: "Am greit", "mi pare ru", "E vina mea", "Am

nvat ceva din greeala asta".

3. Fii ateni la perspectiva din care alii ncearc s prezinte, s ncadreze o problem, o situaie,

o anume opinie. Acceptnd necondiionat premisele lor, le oferii din start un avantaj

substanial.Fii pregtii pentru eventualitatea de a respinge de la bun nceput, n ntregime,

punctul lor de vedere i de a veni cu varianta dumneavoastr. Ferii-v s trecei la discutarea

detaliilor nainte de a vedea dac problema, n totalitatea ei, nu este cumva greit pus.

4. Nu acordai credit soluiilor simple n cazul unor probleme personale, sociale sau politice

complexe.

Acestea sunt doar citeva din sfaturile pe care autorul le propune cititorului pentru ai fi de

folos in viata cotidiana.Cartea, in opinia mea, reprezinta un real ghid pentru viata de zi cu zi, care

ne ajuta sa intelegem mai in profunzime conceptul de manipulare si efectele pe care il are aceasta

asupra fiecaruia in parte.Asa dupa cum afirma si insusi autorul Aceast carte nu este un

manual. Nici nu i propune s fie aa ceva. Ea se adreseaz ceteanului obinuit, celui supus

n permanen manipulrilor.

Studii de caz

Clasificarea manipularilor (cf. Ficeac, 1997) :

Manipulare mic modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex:Romnia 1992,

criza artificial de pine facilitarea importurilor comisioane)

Manipulare medie modificri importante ale situaiilor sociale, cu efecte uneori pesteateptri

(Ex: experimentul lui Milgram; Revoluia din decembrie 1998 disiparearesponsabilitii prin

fragmentarea actelor genocide neputina detectrii vinovailor)

In cadrul manipularilor medii se evidentiaza doua tehnici Trantitul-usii-in-fata i

Piciorul-in-usa, precum i exemple practice aplicate de ceretori (de exemplu iarna se

mbrac subire i ies la cerit,pt a stimula spiritul caritabil al oamenilor).

Tehnica denumit Piciorul n u se bazeaz pe stimuli sociali minori, ns efectele ei

pot fi extrem de puternice, uneori la nivelul unei societi ntregi.

Ca situatie unde se evidentiaza aceasta tehnica poate servi urmatorul exemplu n 1992, n

Romnia, televiziunea naional a prezentat mai multe zile la rnd informaii oficiale privind o

iminent criz de pine, din cauza lipsei de gru. S-a indus astfel un sentiment de panic la

nivelul ntregii societi. Cteva zile mai trziu, oamenii au rsuflat uurai aflnd, tot de la

televiziune, c guvernul a rezolvat situaia prin acceptarea unor masive importuri de gru.

Abia mult mai trziu, n pres au nceput s apar materiale privind substratul ocult al afacerii.

Criza fusese artificial creat pentru a justifica masivele importuri.

Tehnica de manipulare Trntitul-uii-n-fa este total opus, c esen, cu Piciorul-n-

u, ns etectele sunt aceleai. Prin aceast tehnic, oamenii sunt determinai s accepte o anume

concesie, prezentndu-li-se n prealabil o cerere mult mai mare, de aceeai natur, care are toate

ansele s fie refuzat. Abia dup aceea se vine cu cererea avut n vedere de la bun nceput,

aceasta are toate ansele de a fi acceptat, deoarece, prin comparaie cu solicitarea inacceptabil

de dinainte, pare foarte rezonabil.

Exemplu: n 1975, psihologul Robert Cialdini i colegii si au imaginat un experiment menit s

analizeze efectul acestei tehnici.

- Ei i-au ntrebat pe elevii unui colegiu dac accept s nsoeasc i s supravegheze un grup de

copii handicapai, pentru dou ore, ntr-o vizit la grdina zoologic.

Numai aisprezece la sut dintre cei ntrebai au acceptat.

- Unui alt grup de elevi i s-a prezentat, n prealabil, o propunere mult mai ampl. n mod

obinuit, recrutm voluntari dintre elevi, pentru a lucra fr plat, n calitate de consilieri la

Centrul de detenie a minorilor, a spus experimentatorul. Apoi a continuat: Serviciul const n

dou ore de munc pe sptmn, timp de doi ani. Cine se ofer?

Dup cum era de ateptat, nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad att de lung.

n urma refuzului, experimentatorul a fcut o a doua propunere, cea referitoare la nsoirea

copiilor handicapai.

Circa cincizeci la sut din elevi au acceptat.

Manipularea mare influenarii culturi n care triete individul (Ex: nvmntul

instrument de perpetuare si nrdcinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente).

Studiu de caz: Manipulare politica-Campania telefoanelor otrvite

n istoria manipulrilor n campaniile electorale din Romnia figureaz i aciunea

telefoanelor otrvite. Sub pretextul efecturii unor sondaje de opinie public prin telefon,

Institutul de Utiliti Publice i Protecie Social (IUPPS) a desfurat n septembrie 1996 aciuni

de influenare a opiniei publice. Operaiunea a constat n ncercarea de a influena opiniile

electorale ale cetenilor prin transmiterea ctre cei intervievai, sub forma unor ntrebri aparent

neutre sub aspectul intei politice, a unor informaii denigratoare la adresa oponenilor. Aceast

aciune a folosit n mod abuziv conceptul de sondaj de opinie public:

operatorul se recomanda ca reprezentnd un institut de sondare a opiniei publice, ceea ce

era fals;

nu era folosit un eantion de tip reprezentativ, ci cartea de telefoane, de unde abonaii

erau selectai n ordine, nu aleator;

nu era asigurat confidenialitatea rspunsului, deoarece numele respondentului era notat;

operatorul de interviu ncerca s modifice opiunile politice ale celui chestionat, ceea ce

nclca normele deontologice n realizarea sondajelor de opinie public.

Problema fundamental n acest caz nu a fost, ns, tehnica (ntruct metoda sondajului prin

telefon este practicat i licit) ci ncercarea ca n locul aflrii unei opinii s fie format o opinie

fr ca interlocutorul s fie avizat c aceasta este intenia celui care l intervieveaz, spre a-i

pune n funciune filtrul critic.

Exemplu in tehnica Spalarea creierului

Un exemplu n acest sens l constituie faimoasele procese din 1937, de la Moscova, n

care nu numai c cei anchetai au recunoscut faptele imaginare ce le erau imputate, ci veneau

chiar s roage curtea s le acorde cea mai grea pedeaps pe care o meritau pentru crimele lor.

Splarea creierului a ieit mult mai bine n eviden mai trziu, n regimurile totalitare, unde se

urmrea transformarea dumanului ntr-un adept fanatic al cauzei pe care nainte o combtea din

toate puterile. Cum se putea ajunge la un astfel de rezultat? Printr-o combinaie diabolic de

tehnici care intimideaz, inhib subiectul, distrugndu-i resursele interioare de rezisten i

condiionndu-l din ce n mai mult n a considera normale i necesare, atitudinile i

comportamentele dorite.

Studiu de caz pentru manipularea in masa Secta Templul oamenilor

Jim Jones era un carismatic enoria care a fondat "Templul Oamenilor", o sect cretin,

din anii 1950, n Indianapolis. El propovduia mpotriva rasismului, i ideile sale au atras

majoritatea cetenilor afroamericani. n anul 1965, el a mutat grupul n nordul Californiei,

stabilindu-l n Ukiah i dup 1971 n San Francisco. n anii '70, biserica sa a fost acuzat de

pres de fraud financiar, abuz pshihic asupra membrilor i violen asupra copiilor. Ca rspuns

pentru critica adus, Jones i-a condus cteva sute de adepi n nordul Americii de Sud n 1977 i

a fondat o regiune agricol utopic pe care a numit-o Jonestown, i care se afla n jungla

Guyanei.

Conductorul Templului Popoarelor, Jim Jones, a ndemnat sute dintre adepii si s comit

o sinucidere n mas, n comuna lor agricol dintr-o regiune de lng nord-vestul Guyanei. Acei

civa membri care au refuzat s mnnce din fructele otrvite cu cianur menite s produc

sinuciderea n mas, au fost forai s o fac fie prin ameninri cu arma sau prin faptul c au fost

mpucai atunci cnd au vrut s fug. Numarul victimelor a fost de 913, printre care se numarau

i 276 de copii.

Exmplu de dezumanizare

In 1940, statul condus de maresalul Ion Antonescu promulga prima lege cu caracter

antisemit, urmata de o serie de pogromuri, la Bucuresti, Iasi, Galati sau Dorohoi, si de deportari

ale evreilor si tiganilor din Romania.Rezultatul?Peste 250.000 de evrei romani si cateva zeci de

mii de tigani au murit in acei ani. O tragedie care, in urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre

cele mai sensibile subiecte ale Romaniei post-comuniste. Disparitiei dictaturii antonesciene i-a

urmat in scurt timp impunerea unui sever regim comunist.Vreme de 50 de ani, ideologii

comunisti au inlocuit criteriile rasiale folosite de catre guvernarea Antonescu cu criteriile luptei

de clasa.Fascismul era in primul rand anticomunist si antimuncitoresc, abia in ultimul rand fiind

amintit antisemitismul de catre manualele de istorie ale Romaniei anilor 80.

Astfel nenumratele victime ale regimurilor totalitare i multe alte atrociti au fost aduse

prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Nazitii ucideau evrei nu oameni,

aceasta afirma conducerea.