Igiena

Tema Fiziologia muncii

de avut fonendoscop si stetoscop la seminar

Studiaza reactiile adaptative ale organismului la diferite procese de munca in raport cu diversi factori specifici ai locului de munca. FM este o disciplina care se ocupa cu:

studierea modificarilor functonale in timpul muncii

studiereaa posibilitatii de adaptare a organismului intreg sau a unor organe la conditii speciale de munca

Scopul:

cunoasterea modificarilor functionale ale organismului in timpul muncii

determinarea limitelor de adaptare a organismului la diferite tipuri de munca

elaborarea masurilor pentru crearea conditiilor optime in timpul muncii

Indicii modificarilor fizziologice:

SNC:

perioada latenta a reactiei videomotorii, ms

perioada latenta a reactiei acusticomotorii, ms

memoria operativa, %

concentratia atentiei, timpul, s

procentul de corectitudine

Sarcini:

Coordonarea, conducerea si controlul activitatii tuturor functiilor ale organismului in timpul activitatii profesionale.

Modificari:

muncile de intensitate mica sau medie stimuleaza activitatea scoartei

muncile de ntensitate mare si/sau prelngite:

accentueaza procesele de inhibitie din scoarta

scade excitabilitatea acesteia

tulbura activitatea reflex conditionata

muncile de intensitate mica sau medie, dar cu soliciarea functiilor cognitive (incordarea, atentia) cu necesitatea executarii precise a miscarilor

Tremometria numarul de atingeri intr-o secunda

Dinamometria se determina fortasi rezistenta musculara

Aparatul cardiovascular se determina frecventa pulsului, tensiunea arteriala, presiunea pulsului

Sarcinile principale in timpul ctivitatii musculare (SCV):

aducerea oxigenului necesar la sstemul muscular solicitat de efortul profesional

indepartarea anumitor cataboliti care se formeaza in exces la nivelul muschilor solicitati profesional (acd lactic)

Modificarile sunt impuse ne nevoia de oxigen care creste in effort de cca 8-10 ori fata de normal:

Cresterea debitului cardiac de la 5 l/min in repaus la 26 l/min in conditiile efortului maximal

In repaus debitul cardiac este variabil si este in functie de sex, virsta, conditii de mediu si stari patologice

Cresterea debitului sistolic de la 80-90 ml pinala 120-140 ml:

debitul sistolic in effort creste rapid, datorita unei intoarceri venoase marite, ramine constant timp de 5-10 minute, dupa care, daca eforul se prelungeste peste 10 minute, descreste usor.

Cresterea frecventei cardiace se face:

in efort usor, creste exagerat la inceput, pna la un anumit nivel, apoi scade la un nivel inferior, la care se mentine toata durata efortului

daca efortul se prelkungeste, frecventa cardiaca tinde sa scada, ceea ce semnifica scaderea debutului sistolic, cresterea temperaturii corpului, acumularea de acid lactic

in efortul maximal frecventa cardiaca creste pina la oprirea subiectului (epuizarea lui).

Frecventa maximala depinde de sex si virsta, fiind de:

la barbati la 20 ani 200/min

la 64 ani 164/min

la femei valorile sunt mai mici

Sistemul respirator

Determinar frecventa respiratiei pe minut si volumul respirator.

Sarcinile principale:

aducerea oxigenului necesar la nivelul sistemului muscular solicitat de efortul profesional

eliminarea de CO2 format in exces la nivelul muschilor solicitati profesional

Modificarile:

Cresterea deitului respirator, de la 8 l/min in repaus pina la 20-40 l/min, in timpul efortului ajunge la valori maxime la valori de 120 l/min.

Cresterea schimbarilor respiratorii trecerea in singe a unei cantitati de pina la 4l O2/min, ceea ce reprezinta o adaptare sinergica a aparatului respirator, cardiovascular si a utilizarii O2 de catre muschi.

Mecanismele:

reflex inascut neconditionat cresterea presiuni de CO2 sanguin in timpul efortului si de impulsurile aferente care vin de la receptorii pulmonari pe calea nervului vag la centrul respirator

reflex conditionat natural sau artificial asocierea cresterii presiunii arteriale a CO2 si a impulsurilor pornite de la receptorii pulmonari

Impotnata practica

Aprecierea intensitatii efortului fizic:

Debut expirator de effort l/min x 0,2 = kcal/min

Inaturarea poziitilor vicioase ale corpului care ingreueaza respiraria

Favorizarea mnuncii ritmice

Aprecierea starii de oboseala, miscar respiratorii frecvente si superficiale

Aparatul digestiv

Modificarile suntt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiilor de microclimat:

in eforturile de mica su medie itensitate funtile digestive sunt usor crescute sau nu se modifica

in muncile cu effort de intenstate mare sau in microclimat casld functiile digestive sunt scazute pina la inhibitia lor

creste secretia de aadrenalina si de hormoni hipofizari din lobul posterior, care determina o inhibitie a activitatii glandelor gastrice si o irigatie mai slaba a stomacului si a intestinului. Se mai observa si o crestere a secretiei pancreatice.

Aparatul renal

Sarcina:

mentinerea in timpul efortullui a constantelor mediului intern

izovolemia

izoionia

concentratia de cataboliti azotati

Modificarile:

sunt in raport de intensitatea efortului sinconditiile de microclimat si apar in functie de filtrare glomerulara, de reabsorbtie si secretie tubulara

in eforturile de intensitate mica sau medie diurezza creste putn, compozitia ramine neschimbata

in conditile de mare intensitate a efortului sau de microclimat cald diureza scade si compozitia urinara este modificata:

cresc ureea, cretinina, acidul lactic, fosfatii.

Sistemul endocrin

Modificari:

hiperfunctia hipofizei

hiperfunctia suprarenalelor

Consecinte:

mobilizarea acizilor grasi liberi din tesutul adipos pentru a afi utilizati de muschi protejind folosirea glucozei.

Analizatorii

Modificarile:

sunt in functie de intensitatea muncii:

la munca de intensitate usoara sau mediecreste sensiblitatea vizuala, auditiva si tactila

Importantta practica:

explica numarul crescut de rebutuir, scaderea calitatii munci si eventualele accindente de munca

necesitatea reducerii intensitatii efortului in limite normale

Oboseala este un fenomen fiziologic complex si tranzitoriu, care apare ca o consecinta a efortului fizic si psihic, depus in anumit interval, cu o anumita intensitate.

Oboseala fiziologci si clinic se manifesta:

Obiectiv cu dimniuarea functionala o organismului

Subiectiv prin senzatii caracteristice

Oboseala este o stare fiziologica reversibila care dispare dupa un repaus normal cu disparitia concomitenta a simptomelor subiectve si obiective, cu revenirea la normal a capacitatii de efort fizic si psihic.

Semnele subiective:

scaderea dorintei de a depune o munca fizica sau intelectuala

senzatie de aparitie

individul se simte greoi si lent, somnoros

Semnele obiective:

sccaderea capacitatii de effort fizic si psihic

simptome legate de aparatul cardiovascular

dureri musculare

prelungirea timpului de latenta a reactiei motrice

diminuarea atentiei

scaderea functiilor de coordonare a miscarilor etc.

Fiziologic si clinic deosebim diferite forme:

oboseala generala starea organismului care rezulta la sfirsitul depunerii unui effort fizic si psihic cu simptome subiective si obiective caracteristice si cu dorinta individului de repaus

oboseala acuta poate sa apara dupa un effort fizic sau psihic intens mai rar in industrie si mai frecvent in activitatea sportiva. Clinic poate sa apara sub forma musculara, cardiovasculara, neuropsihica.

O musculara activitatea profesionala fizica nu mai poate fi continuata pentru ca mucitorul nu mai dispune de solicitarea profesionala. Scade capacitatte contractila musculara pentru reducerea ratei de sinteza. Fenomenul poate sa apara si in cadrul unor contractii musculare statice, specifice unei forme moderne de activitate.

O vizuala suprasolicitarea funtiei vizuale si se poate instala la nivelul cenral (solicitare continua), retinean (prin alerearea sensibilitatii la stralucire), muscular (afectarea muschilor extrinseci, ciliari si ridicatori ai pleoapelor).

O auditiva in expunerea profesionala la nivele acustice ce depasesc limita lamixal admisibila (LMA) cu consecinta temporara a pragului de perceptie, poate duce la pierderea auditiva temporara.

O kinestezica Prin suprasolictarea receptorilor tendoanelor si articulatiilor, consecinta aparitiei disfunctiilor aparute in motoneuroni cu traducere obiectiva I afectarea praxiilor (miscari structurale pentru scopuri precise).

O mintala (psihica, nervoasa) stimularea unor structuri in talamusul median si in partile inferioare ale trunchiului cerebral. Iradierea inhibitie care zonelecorticle in care sunt localizate functiile constiente, afecteaza activitatea electrica si comportamentul in care organismul timde spre odihna.

oboseala cronica (clinica, surmenaj) nu este un fenomen fiziologic, nu dispare dupa un repaus normal. Este rezultatul oboselilor zilnice repetate in urma suprasolictarii cronice a organismului sau din cauza repausului insuficient zilnic timp indelungat.

Simptomele:

excitabilitate psihica crescuta

schimbare in comportament in special fata de colegii de munca

lipsa poftei de mincare sau invers

tendinta la depresiune, cefalee, ameteli, insomnii

in general semne cu caracter de distonie neuro-vegetativa

obiectiv labilitate functionala cardiovasculara

Profilaxia:

eliminarea factorilor profesionali etiologici

adaptarea trepatat la noile locuri de munca

ritm de munca adecvat cu includerea pauzelor juste atit in ceea ce priveste durata, cit si plasare lor in cadrul impului activ de munca

alimentatia rationala

asigurarea conditiilor sociale optime (transport la si de la locul de munca, cazare)