166429112 carte civil contractele (2)

Tema nr. 16. Contractul de comision...............................................................p.142-148

Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară..........................................p.149-155

Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj ............................................p.156-170

Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare Schema 1. Contractul de

vînzare-cumpărare

Contractul de vînzare-cumpărare - contractul în baza căruia o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în

proprietatea celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul (art.753 CC al RM

Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele

referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vănzare-cumpărare nu

este prevăzut altfel

Cheltuielile de vînzare a unui bun imobil (art.755 CC al RM)

In sarcina persoanei care cumpără un teren sau un alt bun imobil sunt puse cheltuielile ce ţin de:

- întocmirea; autentificarea notarială;

- înregistrarea contractului de vînzare-cumpărare în registrul bunurilor imobile;

preluarea documentelor necesare

Schema 2. Natura juridică a contractului de vînzare-cumpărare

- Caracterul sinalagmatic al contractului de vînzare-cumpărare denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă

naştere la obligaţii reciproce şi interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din

părţi avîndu-şi cauza juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;

- Caracterul oneros presupune că fiecare parte urmăreşte să obţină în urma încheierii contractului un interes

patrimonial (folos, echivalent) în schimbul prestaţiei la care se obligă, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi

contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;

- Contractul de vînzare-cumpărare este consensual, deoarece se consideră valabil încheiat din momentul în

care părţile au realizat un acord în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

- Caracterul comutativ al contractului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a drepturilor

şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind de faptul dacă

s-a produs sau nu un eveniment;

- Caracterul translativ de proprietate presupune faptul că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor

contractante şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de proprietate de la

vînzător la cumpărător

Schema 3. Preţul bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.756 CC al RM)

Schema 5. Obligaţiile vînzătorului

Preţul

bunului reprezintă

suma de bani pe care o datorează cumpărătorul în

schimbul bunului transmis de către vînzător

- Preţul bunului trebuie să fie fixat în bani;

- Dacă în contractul încheiat între comercianţi preţul bunului nu este determinat, în mod

expres sau implicit, sau printr-o dispoziţie care permite să fie determinat, se va

considera, în lipsa unor prevederi contrare, că părţile s-au referit la preţul practicat în

mod obişnuit în momentul încheierii contractului în ramura comercială respectivă,

pentru aceleaşi bunuri vîndute în împrejurări comparabile;

- Dacă preţul este stabilit în raport cu greutatea bunului, greutatea netă este aceea care,

în caz de îndoială, determină preţul

Schema 4. Termenul predării bunului (art.757 CC al RM)

Termenul predării bunului

♦

Vînzătorul este obligat să predea bunul

Obligaţiile vînzătorului

- predarea în termen a

bunului în proprietate

împreună cu

documentele de însoţire

ale acestuia;

- asigurarea

dobîndirii dreptului de proprietate asupra bunului;

- respectarea condiţiilor cu privire la cantitatea bunului; respectarea condiţiilor cu

privire la calitatea bunului; respectarea condiţiilor cu privire la asortiment,

completivitate, garnitură sau ambalaj.

Schema 6. Obligaţiile vînzătorului la expedierea bunului (art.758 CC al RM)

1. Vînzătorul este obligat să transmită cumpărătorului un aviz de expediţie care specifică bunul în caz dacă, în conformitate cu

contractul, vînzătorul predă bunul către cărăuş şi dacă bunul nu este clar individualizat, potrivit contractului, prin aplicarea

unui semn distinctiv pe el, prin documentele de transport sau prin orice alt mijloc.

2. Dacă este obligat să ia măsuri pentru transportarea bunurilor, vînzătorul trebuie să încheie contracte necesare pentru ca

transportul să fie efectuat:

a) pînă la locul prevăzut;

b) cu vehicule adecvate circumstanţelor;

c) în condiţiile obişnuite pentru un astfel de transport.

3. Dacă nu este obligat să asigure bunul pe timpul transportării, vînzătorul urmează să

transmită la cererea cumpărătorului toată informaţia de care dispune, necesară pentru

încheierea contractului de asigurare

- la data stabilită în contract sau la data care poate fi dedusă din contract;

- în orice moment în cursul perioadei stabilite în contract sau determinate prin

referire la contract, cu excepţia cazului în care din împrejurări rezultă că alegerea

datei revine cumpărătorului;

- într-un termen rezonabil calculat de la data încheierii contractului, în celelalte

date

Contractul de vînzare-cumpărare se consideră încheiat cu clauze de executare strict la data stabilită dacă din contract rezultă clar că, la

încălcarea acestui termen, cumpărătorul pierde interesul faţă de executarea contractului

Vînzătorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilită, înainte de acest termen sau după el numai cu

consimţămîntul cumpărătorului

2

Cheltuielile de predare a bunului mobil, în particular de

măsurare, cîntărire şi ambalare, sunt puse în sarcina

vînzătorului;

Cheltuielile de primire şi transportare a bunului din locul

încheierii contractului de vînzare-cumpărare sunt puse în

sarcina cumpărătorului, dacă în contract nu este prevăzut

altfel

Cheltuielile de vînzare a unui bun

mobil (art.754 CC al RM)

5

Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului (art.763- 764 CC al RM)

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului

____ i ----__________Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătoral

şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

♦ ----------

In cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul

încheierii contractului

♦ ------Dacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă nu

putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului

Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

Bunul este lipsit de vicii, dacă

Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în

mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate

aştepta ţinând cont de felul bunului

In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării

bunului

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM)

Corespunde destinaţiei ce reiese

din contract

Excepţie

Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate

accepta conform specificaţiilor publice

ale vînzătorului, producătorului sau ale

reprezentantului acestora, îndeosebi prin reclamăCazul în care specificaţiile nu puteau

influenţa decizia de cumpărare

Momentul executării obligaţiei de predare ; se consideră a fi bunuluiVicii materiale

Momentul predării bunului către

cumpărător sau către persoana indicată

de el

Momentul punerii bunului la dispoziţia

cumpărătorului sau a persoanei indicate de

el, dacă bunul urmează să fie predat la

locul aflării lui

Cînd asamblarea convenită contractual a fost

realizată defectuos de către vînzător sau de

ajutoarele lui

Excepţie în cazul în care vînzătoral predă: numai o parte a bunului;

- un alt bun;

- bunul într-o cantitate mai decît cea convenită

Cînd este viciată numai o parte a bunului

Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau predarea lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia

vînzătorului de a preda bunul se consideră executată de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la

cumpărător, dacă contractul nu prevede altfel

Cazul cînd viciul nu exercită o influenţă substanţială asupra

utilizării bunului

Schema 7. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului în contractul de vînzare-cumpărare (art.759 CC al RM)

Schema 9. Viciile materiale şi de natură juridică ale bunului (art.763- 764 CC al RM)

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului

_____ i ___________Riscul pierii sau deteriorării fortuite a bunului este transferat cumpărătorului în momentul în care vînzătorul

şi-a executat obligaţiile contractuale privind punerea bunului la dispoziţia cumpărătorului

iîn cazul vînzării bunului pe parcursul transportării, riscurile sunt transferate cumpărătorului din momentul

încheierii contractului jDacă contractul este încheiat după predarea bunurilor, riscurile cunoscute vînzătorului sau a căror existenţă nu

putea să nu o cunoască la încheierea contractului rămîn ale vînzătorului

Viciile materiale ale bunului (art.763 CC al RM)

Bunul este lipsit de vicii, dacă

Corespunde utilizării obişnuite şi prezintă caracteristici care există în

mod obişnuit la bunuri de acelaşi fel şi pe care cumpărătorul le poate

aştepta ţinând cont de felul bunului

In cazul vînzării bunurilor determinate generic, riscul nu trece la cumpărător anterior individualizării

bunului

Schema 8. Momentul executării obligaţiei de predare a bunului (art.760 CC al RM)

5

Corespunde destinaţiei ce reiese

din contract

Excepţie

Inclusiv şi cele pe care cumpărătorul le poate

accepta conform specificaţiilor publice ale

vînzătorului, producătorului sau ale reprezentantului

acestora, îndeosebi prin reclamăCazul în care specificaţiile nu puteau

influenţa decizia de cumpărare

Momentul executării obligaţiei de predare a bunului se consideră a fi Vicii materiale

Momentul punerii bunului la dispoziţia

cumpărătorului sau a persoanei indicate de

el, dacă bunul urmează să fie predat la locul

aflării lui

Dacă din contract nu rezultă obligaţia vînzătorului de a asigura transportarea bunului sau

predarea lui la locul aflării cumpărătorului, obligaţia vînzătorului de a preda bunul se consideră

executată de la data predării bunului către cărăuş sau oficiul poştal pentru a fi transportat la

cumpărător, dacă contractul nu prevede altfel

în cazul în care vînzătorul predă:

- numai o parte a bunului; un alt

bun;

- bunul într-o cantitate mai mică

decît cea convenită

Excepţie Cînd este viciată numai o parte a bunului

Cazul cînd viciu' nu

exercită o influenţă

substanţială asupra utilizării

bunului

Schema 10. Viciile de natură juridică în contractul de vînzare-cumpărare

(art.764 CC al RM)Schema 12. Obligaţia vînzătorului în cazul evicţiunii (art.766 CC al

RM) Răspunderea vînzătorului în cazul evicţiunii (art.767 CC al RM)

Viciile de natură juridică

Vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de natură juridică (liber de drepturile

unui terţ asupra lui), cu excepţia cazului cînd cumpărătorul a consimţit să încheie

contractul cunoscînd drepturile terţului asupra bunului

___________±___________Se consideră viciu de natură juridică şi situaţia în care

în registrul bunurilor imobile este înscris un drept

inexistent

Schema 11. Evicţiunea în contractul de vînzare-cumpărare (art.766-767 CC al RM)

Dacă un terţ, în temeiul dreptului său asupra unui bun apărut înainte de încheierea contractului de vînzare-

cumpărare, intentează o acţiune de evicţiune împotriva cumpărătorului, acesta din urmă este obligat să

atragă în calitate de copîrît pe vînzător şi poate opune terţului toate excepţiile care le-ar fi putut opune

vînzătorului

Neatragerea vînzătorului în calitate de copîrît îl eliberează pe acesta de răspundere faţă de cumpărător dacă

va dovedi că atragerea sa ar fi prevenit evicţiunea cumpărătorului

în cazul evicţiunii cumpărătorului în baza drepturilor unui terţ asupra bunului care s-au constituit înainte

de încheierea contractului de vînzare-cumpărare, vînzătorul repară prejudiciul cauzat cumpărătorului

Obligaţia de verificare a calităţii bunului

__________ V _______________

Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sînt excluse dacă, în

momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii

i -----Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu

1-a cunoscut în urma unei culpe grave cînd vînzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv

viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici

Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice

bunul într-un termen atît de scurt, cît permit împuternicirile, iar în cazul constatării viciilor,

să-1 informeze neîntîrziat pe vînzător

Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu 1-a comunicat vînzătorului într-un

termen rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui.

Vînzătorul nu poate invoca dispoziţiile acestui aliniat dacă a trecut sub tăcere în mod

dolosiv viciul

V -----------

Vînzătorul nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sînt excluse sau

limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o

garanţie pentru existenţa unei caracteristici

Schema 13. Restituirea şi repararea prejudiciului în contractul de vînzare-cumpărare (art.768-769 CC al RM)

Schema 14. Dreptul de înstrăinare a bunului (art.781 CC al RM)

Remedierea (art.768 CC al RM)

_______ i __________Posibilitatea cumpărătorului de a solicita la alegerea sa înlăturarea viciului sau livrarea unui

bun fără viciu în cazul în care bunul prezintă vicii

jVînzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, îndeosebi cheltuielile de transport, de

drum, de executare a lucrărilor şi de procurare a materialelor

j

Vînzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă acestea necesită cheltuieli neproporţional

de mari 1In cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără vicii, vînzătorul poate cere

cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele

rezoluţiunii contractului

116

Momentul predării bunului către

cumpărător sau către persoana indicată

de el

Cînd asamblarea convenită contractual a fost

realizată defectuos de către vînzător sau de

ajutoarele lui

Dreptul de înstrăinare a bunului

iPartea obligată să conserveze

bunul este în drept să-1 vîndă la un

preţ convenabil, în cazul în care

cealaltă parte tergiversează

exagerat preluarea lui sau plata

cheltuielilor de conservare,

dacă a înştiinţat cealaltă parte

despre intenţia de a vinde

Dacă bunul este pasibil de pieire

sau de alterare (deteriorare) rapidă

şi dacă conservarea lui ar genera

cheltuieli disproporţionale, partea

obligată să-1 corserveze îl poate

vinde

Partea care a vîndut bunul remite suma

încasată avînd dreptul de a reţine

cheltuielile rezonabile de conservare şi

vînzare

Schema 15. Executarea în natură (art.782 CC al RM)

Efectele imposibilităţii restituirii bunului

____ j ______Dacă cumpărătorul nu poate restitui vînzătorului bunurile în starea în care le-a primit, el pierde dreptul

de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vînzătorului predarea unor bunuri de înlocuire

Experţii

__________ *_______________Cazuri în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează: acţiunii sau inacţiunii vînzătorului;

- inutilităţii bunurilor;

dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare (inclusiv

asamblarea);

- dacă bunurile au fost utilizate pînă a se constata neconformitatea lor

IPierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere

vînzătorului predarea bunurilor de înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie juridică,

prevăzute de lege sau de contract

Dreptul de a cere executarea în natură a obligaţiilor

Cumpărătorul este în drept să ceară executarea în natură a obligaţiilor contractuale, dacă o astfel de

cerinţă este îndreptăţită pentru părţi şi pentru protecţia drepturilor cumpărătorului, referitor la bunurile

unice, la bunuri individualizate pentru contractul în cauză sau la alte bunuri pe care cumpărătorul nu le

poate achiziţiona de la alte persoane sau dacă aceste acţiuni de achiziţionare nu au efect

7

Schema 16. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare Schema 17. Termenele în contractul de vînzare-cumpărare

Termenul de răspundere a vînzătorului pentru viciile bunului (art.783 CC al RM) Termenul de înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în termen de garanţie

(art.784 am RM)

Cumpărătorul are dreptul să înainteze vînzătorului, îndată ce a descoperit viciile bunului

nedeclarate de acesta pînă la vînzare, pretenţii, dar nu mai târziu de termenul stabilit de contract

+Dacă în contract nu este stabilit un termen, pretenţiile pot fi înaintate în cel mult 6 luni din ziua predării

bunului, iar în privinţa imobilelor, cel mult un an

Dacă este imposibilă stabilirea zilei de predare a bunului care urmează să fie înregistrat sau dacă

bunul este predat cumpărătorului înainte de încheierea contractului, termenul de înaintare a

pretenţiilor se calculează din ziua înregistrării bunului în modul stabilit

Termenul de prescripţie pentru acţiunile privind viciile

bunului (art.785 CC al RM)

In cazul cînd pentru bunul vîndut este stabilit un termen de garanţie, pretenţiile pentru viciile

depistate pot fi înaintate în acest termen

Termenul de garanţie a bunurilor principale şi a celor

accesorii

In cazul în care pentru accesorii sînt stabilite prin contract termene de garanţie mai scurte decît pentru bunul

principal, cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile

referitoare la viciile accesoriilor în perioada de garanţie a

bunului principal

Poate fi intentată acţiune privind viciile bunului în termen de un an din data înaintării pretenţiilor,

iar dacă nu au fost înaintate pretenţii sau nu poate fi stabilită data înaintării lor, în termen de un an

din data expirării termenelor stabilite privind răspunderea vînzătorului pentru viciile bunului şi de

înaintare a pretenţiilor pentru viciile bunului în termen de garanţie

14

Dacă pentru accesorii în contract sînt stabilite termene de

garanţie mai mari decît pentru bunul principal,

cumpărătorul este în drept să înainteze pretenţiile ce ţin de

viciile accesoriilor în perioada lor de garanţie

8

Schema 18. Răscumpărarea (art.786 - 791 CC al RM) Schema 19. Dreptul de preemţiune (art.793-797 CC al RM)

Cumpărarea în baza drepturilor de preemţiuneRăscumpărarea

________________________________ j ____________________Dacă în contractul de vînzare-cumpărare vînzătorul şi-a rezervat dreptul de răscumpărare,

aceasta se face prin declaraţia vînzătorului faţă de cumpărător că va exercita dreptul de

răscumpărare. Declaraţia nu necesită forma stabilită pentru contractul de vînzare-

cumpărare

Titularul dreptului de preemţiune poate

face uz de el în cazul în care persoana

obligată încheie cu un terţ contract de

vînzare-cumpărare

In cazul în care de dreptul de preemţiune

beneficiază cîteva persoane împreună, acest

drept poate fi exercitat numai în comun dacă

legea sau contractul nu prevede altfel

Preţul de răscumpărare

j ~Răscumpărarea se efectuează la preţul de vânzare

Dreptul de preemţiune nu este transmisibil şi nu trece prin succesiune dacă contractul dintre

persoana obligată şi titularul dreptului de preemţiune nu prevede altfel

Persoana obligată urmează să informeze neîntîrziat titularul dreptului de preemţiune drept intenţia sa

şi condiţiile vînzării. Informarea poate fi executată de terţul cu care vînzătorul intenţionează să

încheie contractul de vînzare-cumpărare

Revînzătorul este în drept să ceară

compensarea cheltuielilor aferente

bunului cumpărat pînă la răscumpărare

în cuantumul egal cu creşterea valorii

bunului datorită acestor cheltuieli. Dacă

pînă la exercitarea dreptului de

răscumpărare a dispus de obiectul

contractului, cumpărătorul este obligat să

înlăture drepturile terţilor asupra bunului

Dacă bunul pe care trebuie să îl restituie

a fost dotat cu un accesoriu,

cumpărătorul îl poate reţine dacă nu

dăunează bunului.

Se consideră că revînzătorul a dispus

de bun şi în cazul în care bunul a fost

înstrăinat în cadrul procedurii de

executare silită sau a fost înstrăinat de

către administratorul procesului de

insolvabilitate

Schema 20. Exercitarea dreptului de preemţiune (art.795 CC al RM)

Dreptul de preemţiune se exercită pe calea informării persoanei obligate

După primirea informaţiei despre intenţia

de vînzare, dreptul de preemţiune poate fi

exercitat în termen de 1 lună în cazul

terenurilor şi în termen de 10 zile în cazul

altor bunuri dacă

acordul dintre părţi

nu prevede altfel

Termenul de răscumpărare

_________ j __________Răscumpărarea poate fi exercitată doar în termenul stipulat în contract, care nu poate

fi mai mare de 10 ani pentru terenuri şi de 5 ani pentru alte bunuri. Aceste termene

nu pot fi prelungite

Prin declaraţie faţă de persoana obligată, între ea

şi persoana împuternicită se încheie un contract

de vînzare-cumpărare în condiţii stabilite de

persoana obligată şi de terţ

Dacă terţului i s-a amînat achitarea preţului de

cumpărare, cel care are dreptul de preemţiune

poate beneficia de amînare dacă oferă o

garanţie pentru suma ce urmează a fi plătită

/

Schema 21. Vînzarea cumpărare la licitaţie (art.809-816 CC al RM)

Schema 22. Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al RM)

Modalităţile de vînzare Consecinţele neachitării preţului în contractul de vînzare-cumpărare la licitaţie (art.815 CC al

RM)

Benevolă

Preţul sau alte condiţii

Vînzătorul poate stabili preţul sau alte condiţii de vânzare.

Această stipulaţie nu este opozabilă adjudecatarului daca

nu a fost comunicată persoanelor prezente pana la

primirea ofertelor____________________________________________.______

în cazul în care adjudecatarul nu achită

preţul în condiţiile contractului,

adjudecătorul are dreptul, pe lângă remediile

de care dispune vînzătorul, să revîndă bunul

la licitaţia următoare în conformitate cu

uzanţele şi numai după notificarea

corespunzătoare a adjudecatarului

Adjudecatarul nu are dreptul să participe din nou

la licitaţie şi este obligat să plătească diferenţa

dintre preţul cu care bunul i-a fost vândut şi preţul

cu care a fost revîndut, dacă acesta este mai mic,

dar nu are dreptul să pretindă excedentul

Denunţarea identităţii

Vînzătorul are dreptul să nu-şi demintă identitatea la

licitaţie, dar dacă identitatea lui nu a fost comunicata

adjudecatarului, adjudecătorul răspunde personal

pentru toate obligaţiile vînzătorului _____________

■- - - -T? ' : i

Contractul de vînzare a imobilului

V---------------1

Adjudecatarul răspunde, de asemenea, în cazul vînzării silite, faţă de

vînzător, de persoana în a cărei favoare a fost sechestrat bunul şi faţă

de creditorul care obţinuse o hotărîre judecătorească pentru dobînzile,

costurile şi prejudiciile cauzate prin neexecutare

Schema 23.Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum (art.803-808 CC al RM) Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor din 13.03.2003

Vînzarea la licitaţie este încheiată prin

adjudecător ultimului ofertant. înscrierea în

registrul adjudecătorului a numelui sau a

denumirii adjudecatului şi a ofertei acestuia

face proba vânzării, dar, dacă lipseşte o

asemenea înscriere, este admisă proba cu

martori

Vînzătorul şi adjudecatarul

unui imobil trebuie să

întocmească contractul de

vînzare-cumpărare a

imobilului în termen de 10 zile de

la cererea celeilalte părţi

Inversarea sarcinii probaţiunii

Dacă un consumator procură de la întreprinzător un bun mobil (cumpărarea de bunuri

pentru consum) şi, în termen de 6 luni de la transferul riscului, constată un viciu al bunului,

se prezumă că bunul a fost viciat în momentul transferării riscului, cu excepţia cazului în

care prezumţia nu este compatibilă cu felul bunului sau al viciului

Prevederi speciale pentru garanţii

Trimiterea la drepturile legale ale consumatorului şi la faptul că prin garanţie acestea nu vor fi limitate Toate menţiunile necesare pentru a se putea beneficia de garanţie

Durata protecţiei prin garanţie Aplicabilitatea în spaţiu a protecţiei prin garanţie

9

z

Accesoriile *

Revânzătorul este obligat să predea celui care exercită dreptul de răscumpărare bunul

împreună cu accesoriile lui

Silită

Momentul vînzării

Persoana obligată poate cere ca dreptul de

preemţiune să se extindă asupra tuturor bunurilor

care nu pot fi separate fără a fi dezavantajate

Schema 24. Vînzarea cu utilizarea aparatelor automate (art.806 CC al RM)

Vînzarea cu

utilizarea

aparatelor

automate

zSchema 26. Vînzarea-cumpărarea întreprinderii ca un complex patrimonial

(art.817-822 CC al RM)

Contractul de vînzare-

cumpărare < întreprinderii

Dacă la vînzarea bunului se utilizează aparat

automat, proprietarul acestuia trebuie să

informeze cumpărătorul afişând pe aparat (sau

în alt loc):

denumirea vînzătorului;

date pentru relaţii cu el;

denumirea bunului;

preţul bunului;

instrucţiunea despre acţiunile pe care

cumpărătorul urmează să le efectueze

pentru plata şi recepţionarea bunului

Contractul se consideră încheiat în

momentul efectuării acţiunilor necesare

pentru recepţionarea bunului.

în cazul în care aparatul automat este

utilizat pentru schimbarea monedelor,

valutei, procurarea tichetelor, sînt

aplicabile normele cu privire la vînzarea-

cumpărarea de bunuri pentru consum,

dacă din esenţa obligaţiei nu rezultă

altfel

Contractul de vînzare-cumpărare a întreprinderii este contractul, în baza căruia

vânzătorul se obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate

de complex patrimonial unic, cu excepţia drepturilor şi obligaţiilor inalienabile

în baza contractului se transmit

cumpărătorului

mijloacele de individualizare a lucrărilor şi serviciilor; drepturile de

folosinţă asupra mijloacelor de individualizare

Schema 25. Preţul şi preschimbarea bunului pentru consum (art.807-808 CC al RM)

i------------------------------------------------1

Schema 27. Evaluarea patrimoniului întreprinderii (art.819 CC al RM)

Preţul bunului jPreţul, alte clauze esenţiale ale contractului de vînzare-cumpărare a

bunurilor pentru consum se stabilesc în mod egal pentru toţi

cumpărătorii

Preschimbarea hunului

cumpărătorul are dreptul ca, în decursul a 14 zile din momentul recepţionării bunului nealimentar,

daca vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare, să preschimbe bunul la locul cumpărării lui sau

în alt loc, stabilit de vînzător, cu un bun similar de o altă mărime, formă, gabarit, model, culoare

sau completare etc, cu efectuarea, în cazul diferenţei de preţ, a recalculării;

- dacă lipseşte bunul necesar pentru preschimbare, cumpărătorul are dreptul să restituie bunul

cumpărat, iar vînzătorul este obligat sa-i restituie suma plătită;

cererea cumpărătorului de a preschimba bunul sau de a-1 restitui urmează sa fie executată dacă:

o bunul nu este utilizat,

o nu şi-a pierdut calităţile de consum,

o dacă există probe că a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv;

- bunurile care nu pot fi preschimbate sau restituite în temeiul prezentului articol se

stabilesc prin lege sau prin alte acte normative

Evaluarea patrimoniului întreprinderii

_____________ jComponenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în baza actului (procesului-verbal)

de inventariere întocmit în conformitate cu regulile inventarierii

jActele ce urmează a fi întocmite şi examinate la semnarea contractului

________ ♦actul de inventariere;

bilanţul contabil;

- concluzia auditorului independent asupra componenţei şi valorii întreprinderii;

lista datoriilor vînzătorului incluse în componenţa întreprinderii; creditorii

întreprinderii; caracterul datoriei;

- cuantumul executării obligaţiilor; termenele de

executare a obligaţiilor

Schema 28. Predarea întreprinderii (art.821 CC al RM)

Predarea întreprinderii

Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza actului de predare în care se

indică datele despre bunurile predate, faptul că sînt înştiinţaţi creditorii, viciile

întreprinderii

Momentul predării întreprinderii

Se consideră că întreprinderea este predată către cumpărător în momentul semnării

actului de predare de către ambele părţi. Din acest moment, riscul pieirii sau deteriorării

fortuite a întreprinderii trece la cumpărător

Tema nr. 2 Contractul de schimb Schema 3. Elementele contractului de schimb

Schema 1. Contractul de schimb (art.823-828 CC al RM) Părţile în calitate de părţi la acest contract (copermutanţi) pot apărea orice subiecţi de drept

civil - atît persoanele fizice şi juridice, cît şi statul Republica Moldova şi unităţile

administrativ teritoriale

Contractul de schimb - contractul în baza căruia părţile se obligă de a-şi transmite

reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun

Subiecţii contractului

Obiectul Obiectul material al contractului de schimb pot fi bunurile aflate în circuitul civil.

Potrivit art.285 CC al RM bunuri sînt atît lucrurile susceptibile apropierii individuale sau

colective, cît şi drepturile patrimoniale. Obiect al contractului de schimb pot fi atît

lucrurile, cît şi drepturile patrimoniale

Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vînzător al bunului

pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în

schimb

Schema 2. Natura juridică a contractului de schimb

Preţul Preţul contractului de schimb reprezintă valoarea bunurilor, obiecte materiale ale

contractului. Preţul prezintă interes în măsura în care o asemenea condiţie de formare şi

validare a contractului cum este forma acestuia suferă impactul valorii bunurilor

schimbate. Cînd are loc schimbul bunurilor neechivalente ca valoare şi în contract este

prevăzută sulta, faţa de aceasta se aplică reglementările vînzării-cumpărării cu privire la

preţ (art.756 CC)

Caracterul consensual al contractului de schimb se consideră încheiat din momentul realizării în forma

cuvenită a acordului de voinţă în privinţa tuturor condiţiilor esenţiale ale contractului;

Caracterul sinalagmatic denotă faptul că, odată fiind încheiat, acesta dă naştere la obligaţii reciproce şi

interdependente pentru ambele părţi contractante, fiecare obligaţie a uneia din părţi avîndu-şi cauza

juridică în obligaţia respectivă a celeilalte părţi;

Caracterul oneros prevede faptul că fiecare copermutant, în urma încheierii contactului, urmăreşte scopul

de a obţine în proprietate un bun în schimbul unui alt bun, cauza juridică a obligaţiei fiecărei părţi

contractante incluzînd ca element esenţial contraprestaţia la care se obligă cealaltă parte;

Caracterul comutativ al contactului presupune faptul că existenţa certă şi întinderea determinată a

drepturilor şi obligaţiilor reciproce sînt cunoscute de către părţi de la încheierea contractului şi nu depind

de producerea în viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii;

Caracterul translativ de proprietate presupune că odată fiind realizat acordul de voinţă al părţilor

contractante (solo consensu) şi, potrivit regulii generale, predarea bunului, are loc transferul dreptului de

proprietate asupra acestora

Forma Contractul se consideră valabil încheiat odată fiind respectate condiţiile generale cu

privire la forma actului juridic (art.208-215 CC al RM). Contractul de schimb poate

fi încheiat în una din cele trei forme: verbală, scrisă şi prin săvîrşirea acţiunilor

concludente, forma autentică fiind o derivată a formei scrise care presupune

autentificarea notarială a contractului.

10

mijloace de individualizare a

întreprinderii; mijloace de

individualizare a producţiei

Schema 4. Efectele contractului de schimb Speţe

- drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de schimb se determină în

conformitate cu normele specifice vînzării-cumpărării (art.824 CC al RM),

dacă aceste norme nu intră în contradicţie cu esenţa schimbului şi cu regulile

specifice aplicabile acestui contract;

- obligaţia principală a copermutanţilor constă în transmiterea reciprocă a

dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse schimbului;

- părţile se obligă să remită, concomitent cu predarea bunurilor, documentele

referitoare la bunuri, prevăzute de lege, dacă contractul nu prevede altfel

(art.753, alin.2 CC al RM);

- obligaţia de predare se consideră executată în momentul:

- predării bunului către copermutant sau către persoana indicată de el;

- punerea bunului la dispoziţia copermutantului sau a persoanei indicate de el,

dacă bunul urmează să fie predat la locul aflării lui;

- obligaţiile părţilor contractului de schimb în ceea ce priveşte termenul predării

bunurilor, cît şi obligaţiile de expediere se reglementează de art.757, art.758

CC al RM;

- toate drepturile şi obligaţiile copermutanţilor ce ţin de respectarea condiţiilor

contractului cu privire la garanţia caracteristicilor bunurilor supuse

schimbului, cantitatea, asortimentul, completivitatea, garnitura, ambalajul

acestora etc, sînt reglementate de normele specifice ale vînzării-cumpărării;

- părţile contractului de schimb sînt obligate de a asigura reciproc dobîndirea

dreptului de proprietate asupra bunurilor schimbate

Schema 5. Compensarea diferenţei de valoare (art.825 CC al RM)

în cazul în care bunurile schimbate nu au

aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi

compensată printr-o sumă de bani, numită

sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract

Sulta nu poate depăşi valoarea bunului

Schema 6. Dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 CC al RM)

Partea care poate demonstra că cealaltă parte

nu este proprietarul bunului are dreptul, chiar

şi după ce a primit bunul, să refuze

executarea prestaţiei la care s-a obligat

în acest caz, partea poate fi obligată să

restituie doar ceea ce a primit în baza

contractului

Speţa 1. Petrachi i-a transmis lui Soltan o maşină de spălat „Ariston" cumpărată de acesta 4 luni în urmă în schimbul unui acordeon. La încheierea contractului părţile au examinat minuţios bunurile primite, neavînd nici o pretenţie. Predînd maşina de spălat, Petrachi a declarat că paşaportul tehnic şi instrucţiunea au fost pierdute, dar el garantează funcţionarea normală a maşinii.

Peste trei luni maşina de spălat s-a defectat şi Soltan a fost nevoit s-o repare la atelier, plătind pentru aceasta 800 lei.

Primind maşina de la reparaţie, Soltan s-a adresat lui Petrachi cu cerinţa de a restitui costul reparaţiei, deoarece ultimul, după părerea sa, garantînd funcţionarea normală a maşinii de spălat, trebuie să suporte cheltuelile de reparaţie.Primind refuz de la Petrachi, Soltan s-a adresat cu acţiune în judecată, cerînd rezilierea contractului şi recuperarea costului reparaţiei.

Soluţionaţi litigiul.

Speţa 2. Croitoru avea o casă de locuit în proprietate privată cu costul de 60 mii lei,iar Josanu o casă cu costul de 40 mii lei. Josanu presupunea că în legătură cu construcţia unui drum, casa lui va fi demolată şi i se va acorda o locuinţă mai mare în casa ce aparţinea autorităţilor publice locale.Despre această

presupunere Josanu i-a comunicat lui Croitoru, care, dorind să primească un apartament cu toate comodităţile, i-a propus lui Josanu să facă schimb de case. Ei au încheiat contract de schimb şi l-au perfectat în ordinea legală. Ulterior, organul autoadministrării locale a anunţat că casa în care s-a instalat Croitoru nu va fi demolată. Josanu a refuzat să se strămute înapoi. Croitoru a înaintat o acţiune în judecată, cerînd restituirea casei. Instanţa de judecată a refuzat satisfacerea cerinţelor lui Croitoru,acesta adresîndu-se în instanţa ierarhic superioară.


Speţa 3. T.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui A.C. şi I.C. „Cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb."

A motivat că ea împreună cu A.C. au dobîndit prin moştenire în coproprietate cîte 'A cotă parte din casa din str. Drumurilor , nr. 48, or. Cahul.

Ulterior, A.C. a încheiat cu I.C. un contract de schimb al cotei sale părţi din imobilul în litigiu cu casa din satul Zorile, raionul Cahul, în urma căruia lui T.B. i-a fost încălcat dreptul de preemţiune.

Soluţionaţi litigiul.Speţa 4. M.R. a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui N.B. cu privire la declararea contractului de schimb ca fiind nul.

în motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 27 aprilie 2004 a fost autentificat notarial şi înregistrat la organul cadastral contractul de schimb al

1138

locuinţelor încheiat între ea, care era proprietara apartamentului nr.21 situat pe str. Păcii, nr.8 din or.Drochia şi N.B., care era proprietarul casei de locuit din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia.

Reclamanta consideră că a fost indusă în eroare de către pîrît la încheierea contractului, deoarece casa din comuna Calaraşeuca, raionul Drochia, unde ea a trecut cu traiul, are multe vicii, cum ar fi umiditate sporită, necesitate de schimb a ferestrelor şi uşilor şi altele.


Tema nr. 3. Contractul de donaţie

Schema 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului

Prin contract de donaţie o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar) (art.827 CC)

Caracterele juridice

Real (poate fi Şiconsensual)

Schema 2. Modalităţile donaţiei

Transmiterea efectivă către donatar a unui lucru în proprietate —.

Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa donatorului (acordarea donatarului a unui anumit drept de creanţă faţă de donator)

Transmiterea către donatar a unui drept patrimonial în privinţa persoanelor terţe (acordarea donatarului a unui drept de creanţă asupra unui terţ ce aparţinea donatarului). în acest caz transmiterea are loc cu respectarea regulilor ce ţin de cesiunea de creanţă şi pot fi transmise numai acele drepturi care nu au legătură cu persoana creditorului (donatorului)

Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de donator (stingerea obligaţiei donatarului faţă de donator)

Eliberarea donatarului de obligaţii patrimoniale faţă de persoanele terţe (stingerea la donatar a obligaţiilor faţă de persoanele terţe). Se aplică normele ce ţin de preluarea datoriei

12

Translativ de proprietate

(Iratuit (libcralitate)

Unilateral obligaţional (excepţie donaţia cu sarcină)

Comutativ

41

Schema 3. Elementele de bază ale contractului Speţe

Oricare persoană fizică sau juridică care dispune de capacitate civilă

Donatar Proprietarul bunului sau persoana

împuternicită de lege sau de către proprietar

Bunuri corporale; drepturi patrimoniale; eliberarea de obligaţii

Forma verbală I

a) promisiunea de donaţie în viitor

a unui bun;

b) donaţia terenurilor;

c) donaţia întreprinderii ca

complex patrimonial unic.

Schema 4. Inadmisibilitatea donaţiei

în numele persoanelor incapabile

proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de

asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se afla în ele

sau din partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusivNu se admite donaţia:

în relaţii dintre persoanele juridice cu scop lucrativ

către funcţionarii publici

Schema 5. Revocarea donaţiei

13

Elementele —

43

DonatorPărţile

Obiectul —

H Forma

------1-----

Forma scrisă

~ I

Forma

Donatarul nu îndeplineşte sarcina

Donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia

Donatarul se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o ruda

apropiată acestuia, situaţii care atesta o ingratitudine gravă

Donatarul refuza fără motive întemeiate sa acorde donatorului întreţinerea datorată

a) .

Tema nr.4. Contractul de rentă Schema 1. Tipurile

contractului de rentă în dependenţă de termenul rentei

Renta se constituie printr-un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să

plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (crédirentier) (art. 847

alin. (1) din CC RM)

viageră - în cazul în care durata ei este limitată prin durata vieţii unei sau mai multor persoane, în

caz de dubiu, să efectueze plata rentei pe durata vieţii credirentierului

non-viageră - existenţa şi întinderea obligaţiilor nu sînt cunoscute de părţi la încheierea

contractului şi depind de un eveniment viitor şi incert, cu excepţia duratei de viaţă

Schema 2. Forma contractului de rentă

14

Schema 3. Formele de plată a rentei (redevenţei)

renta (redeventa) se plăteşte periodic:

în bani

43

Contractul de rentă îmbracă forma:

în cazul bunului imobil - autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile (ai*. 849

alin. (2) CC RM)

în celelalte cazuri - autentificată notarial (art. 849 alin. (1) CC RM)

Schema 4. Construcţia raporturilor juridice între părţile contractului de rentă

CREDIRENTIER

DEBIRENTIER

Moştenitorii debirentierului, în cazul decesului

acestuia

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile credirentierului şi debirentierului

Crédirentier DebirentierDrepturile Drepturile

a consimţi la înstrăinarea, ipotecarea sau grevarea în alt fel a

bunurilor transmise de persoana care a constituit renta (art. 852

CC RM)

a constitui renta în favoarea unui terţ

a solicita schimbarea formei de plată a rentei (art. 853 CC RM) a solicita de la crédirentier acordul la înstrăinarea, ipotecarea

sau grevarea în alt fel a bunurilor transmise de persoana care a

constituit renta (art. 852 CC RM)

de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma

neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,

continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin.

(1)CC RM)

de a cere rezilierea contractului de rentă dacă, în urma

neexecutării obligaţiilor sau din alte motive temeinice,

continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă

(1) CC RM)

a stipula caracterul insesizabil al rentei cu titlu gratuit (art. 857

CC RM)Obligaţiile Obligaţiile

a transmite bunul în constituirea rentei, în cazul contractului de

rentă cu titlu oneros (art. 847 alin. (1) CC RM)

de a plăti periodic redevenţe (art. 847 alin. (1) CC

în urma rezilierii contractului de rentă, a restitui prestaţia

efectuată de debirentier, dacă contractul prevede astfel (art. 856

alin. (2) CC RM), cu excepţia cazului contestării de către un terţ

(art. 855 alin. (2) CC RM)

a solicita înscrierea contractului în registrul bunurilor imobile,

în cazul bunurilor imobile (art. 849 alin. (2) CC

a restitui bunul transmis în constituirea rentei, în urma rezilierii

contractului de rentă (art. 856 alin. (2) CC

Schema 6. încetarea contractului de rentă

Contractul de rentă încetează prin:

rezilierea contractului, ca urmare a contestării de către terţ, care are dreptul de a fi întreţinut de cel obligat

la plata rentei (art. 855 alin. (1) CC RM)

rezilierea contractului, la cererea uneia dintre părţile contractului, dacă, în urma neexecutării obligaţiilor

sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibilă (art. 856 alin. (1) CC

RM)

declaraţia succesorilor debirentierului de renunţare la bunul transmis în constituirea rentei (art. 858 alin.

(2) CC RM)

decesul persoanei, pe durata vieţii căreia este constituită rentă, în cazul rentei viagere

survenirea evenimentului pînă la apariţia căruia a fost constituită renta, în căzui rentei non-viagere

în alte cazuri prevăzute de lege

15 43

Persoana care constituie renta, în cazul în

care renta este constituită de un terţ

56

:

17

Tema nr.5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia

întreţinerii pe viată

Speţe

5918

Schema 1. Subiecţii contractului

Subiecţii contractului (art.839 CC

RM)

Beneficiarul întreţinerii

Dobînditorul (sau mai multe persoane)

Schema 2. Forma contractului de înstrăinare a bunurilorpe viaţă

Forma contractului (art.840 CC

RM)

Forma autentică

Schema 3. Rezoluţiunea contractului

Rezoluţiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia

întreţinerii pe viaţă (art.844 CC RM)

Din iniţiativa dibînditorului - în cazul imposibilităţii executării

obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente

de voinţa lui

19

cu condiţia întreţinerii

Forma verbalăForma scrisă

Din iniţiativa beneficiarului întreţinerii - în cazul

nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor

Tema nr.6. Contractul de comodat Schema 1. Noţiunea

şi caracterele juridice ale contractului

Schema 3. Elementele de bază ale contractului

Oricare persoană fizică sau juridică

Noţiunea j

Prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar

aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art.859 CC)

Elementele> Obiectul

Forma

Termenul

ComodatarulProprietarul bunului sau persoana împuternicită de lege sau de către proprietar (ex: uzufructuarul şi locatarul)

— Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile

Se aplică normele generale privind forma actului juridic civil: art.208 -215 CC

Bunuri nefungibile, determinate individual, mobile sau imobile

Schema 2. Particularităţile contractului de comodat Schema 4. Drepturile şi obligaţiile comodatarului

p Contractul de comodat este un contract civil

Drepturile comodatarului asupra bunului nu sînt drepturi reale ci de creanţăObligaţiile Să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenta unui bun

proprietar

Q Particularităţi

Riscul pieirii bunului -

obiect al contractului îl

suportă:

Comodantul ca proprietar în toate

cazurile cu excepţia

Comodatarul nu restituie bunul la

termen, precum şi:

Drepturile şi \obligaţiile

comodatarului I

Să folosească bunul numai în scopul stabilit de contract

sau determinat prin natura bunului

Să suporte cheltuielile necesare folosinţei bunului

Să solicite acordul comodatarului pentru a da bunul în

folosinţă unor terţi

Foloseşte bunul contrar destinaţiei sau naturii bunului

Contractul a fost încheiat fără indicarea

termenului

în orice moment la cererea comodantului dacă termenul

contractului nu poate fi stabilit în baza scopurilor de utilizare a

bunului

Să restituie bunul în starea

prevăzută în contract luându-

se în consideraţie uzura

normală a bunului

62

Comutativ

Translativ de folosinţă

Unilateral

Nu suportă cheltuielile necesare

folosinţei bunului şi nu întreprinde

măsuri pentru conservarea bunului

în orice moment de comodatar. însă de

regulă la sfîrşitul valorificării bunului în

scopul menţionat în contract

Comodantul

Părţile

20

Bunul a fost transmis

unui terţ fără acordul

comodantului

Restituirea bunului

contract

Drepturile — Compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare şi urgente pe

care a fost nevoit să le facă pentru conservarea bunului

Dreptul de retenţie a bunului pentru creanţele privind cheltuielile

extraordinare, necesare şi ureente făcute nentru conservarea

bunului

Comodantul poate cere restituirea bunului

mai devreme dacă a trecut o perioadă

suficientă pentru valorificarea lui

62 21

Drepturile şi obligaţiile comodantului

De a rezilia contractul dacă:

Tema nr. 7. Contractul de împrumut Schema 1. Formele şi caracterele

juridice ale contractului de împrumut

Prin contractul de împrumut o parte

(împrumutător) se obligă să dea în proprietate

celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte

Caracterele bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să

juridice * restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la

expirarea termenului pentru care i-au fost date (art. 867 alin.

(1) CC RM)

transi propi ativ de

•ietate

cu ext succ 'cutare esivă

1 " -. A "

comutativ, în cazul în care este cu titlu oneros, iar în cazul

în care este cu titlu gratuit, existenţa şi întinderea

obligaţiilor sînt cunoscute de părţi de la încheierea

contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi incert,

care ar face să existe şanse să fie schimbată această

situaţie

Schema 2. Drepturile şi obligaţiile părţilor

Imprumutătorul împrumutatulDrepturile Drepturile

a-şi asuma obligaţia de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)' a restitui împrumutul înainte de termen, în cazul contractului cu

titlu gratuit (art. 871 alin. (1) CC RM)

a stabili plata unei dobînzi (art. 869 alin. (1) CC RM) a cere repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligaţiei

de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)

a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente,

dacă împrumutatul nu plăteşte dobînda în termen (art. 869 alin.

(4) CC RM)

a revoca promisiunea de împrumut, în cazul prevăzut de lege

(art. 870 CC RM)

a cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă de întîrziere

legală sau contractuală, în cazul nerestituirii împrumutului în

termen (art. 872 alin. (1) CC RM)

a cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii

aferente, în cazul în care nu a fost restituită cel puţin o rată,

stabilită în contractul de împrumut cu restituirea în rate (art. 872

alin. (2) CC RM)

a cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii aferente,

în cazul în care împrumutatul nu-şi respectă obligaţiile privind

garantarea restituirii bunului (art. 873 CC RM)Obligaţiile Obligaţiile

a transmite în proprietatea împrumutatului bani sau alte bunuri

fungibile (art. 867 alin. (1) CC RM)

a achita dobînda (art. 869 alin. (1) CC RM)

a expedia cererea de restituire, dacă contractul nu prevede nici

termen de restituire, nici termen de preaviz (art. 871 alin. (4) CC RM)

a restitui banii în sumă sau bunuri de genul, calitatea şi cantitatea

celor primite, în termenul şi în modul stabilit de contract sau de

lege (art. 867 alin. (1); art. 871 CCRM)

a plăti valoarea bunului calculată în funcţie de locul şi timpul

executării obligaţiei, în cazul în care nu-1 poate restitui (art. 872

alin. (3) CC RM)

22

Schema 5. Drepturile şi obligaţiile comodantului

Obligaţia de restituire a cheltuielilor extraordinare

Obligaţii!

Obligaţia de a repara prejudiciul dacă a ascuns cu

Comodantul poate cere imediat restituirea bunului ş.reparaţm

prejudiciului cauzat dacă comodatat nu-şi mdeplmeşte obligaţiile sale

Drepturile

Formele contractului de împrumut

Contractul de

împrumut

Promisiunea de împrumut

(antecontract de împrumut)

consensual, dacă sub forma promisiunii de împrumut, şi

real, dacă în formă de contract de împrumutsinalagmatic, dacă sub forma promisiunii de

împrumut, şi unilateral, dacă în formă de contract de

împrumut

gratuit, dacă legea sau contractul nu prevăd că este

cu titlu oneros (împrumut cu dobîndă)

68

Tema nr. 1. Contractul de vînzare-cumpărare ................................................p.5-35

I e r n a nr. 2. Contractul de schimb..........................................................................................................................p.36-40

I e r n a nr. 3. Contractul de donaţie..........................................................................................................................p.41-48

Tema nr. 4. Contractul de rentă ..........................................................................................................................p.49-57

Tema nr. 5. Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţiaîntreţinerii pe viaţă ...........................................................................................................p.58-61

Tema nr. 6. Contractul de comodat

...........................................................................................................................

p.62-67

Tema nr. 7. Contractul de împrumut

...........................................................................................................................

p.68-74

Tema nr. 8. Contractul de locaţiune...........................................................................................................................p.75-86

Tema nr. 9. Contractul de arendă...........................................................................................................................p.87-91

Tema nr. 10. Contractul de concesiune

...........................................................................................................................

p.92-99

Tema nr. 11. Contractul de leasing

...........................................................................................................................

p.100-111

Tema nr. 12. Contractul de antrepriză .............................................................p.l

12-121

Tema nr. 13. Contractul de transport

...........................................................................................................................

p.122-128

Tema nr. 14. Contractul de expediţie...........................................................................................................................p.129-135

Tema nr. 15. Contractul de mandat...........................................................................................................................

p.136-141

Părţile contractului:

împrumutătorul - orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;împrumutatul - orice persoană fizică sau juridică.

Termenul: Termenul contractului se stabileşte de către părţi. Dacă în contract nu este stabilit nici termenul de restituire,

nici termenul de preaviz, împrumutul trebuie restituit în decursul a 30 zile de la data la care împrumutatul a primit

cererea de restituire

Forma: Se aplică normele generale, cu excepţia cazurilor cînd există normele speciale faţă de împrumut. De ex., în cazul

asociaţiilor de economii şi împrumut - în formă scrisă, în cazul lombardului - bilet nominativ de amanet

Schema 4. încetarea contractului de împrumut

Contractul de împrumut încetează prin:

restituirea în modul corespunzător a împrumutului

revocarea promisiunii de împrumut (art. 870 CC RM)

neexecutarea promisiunii de a da cu împrumut (art. 868 CC RM)

cererea de restituire a împrumutului, în cazul de neexecutare a obligaţiilor (art. 968 alin. (4); art. 871 alin. (4); art. 872

alin. (2); art. 873 din CC RM)

în alte cazuri prevăzute de lege

.

70

Preţul: dobîndă, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a

Băncii Naţionale a Moldovei

Schema 3. Elementele contractului de împrumut

Elementele contractului de împrumut

Obiectul: banii sau alte bunuri fungibile

23

Schema 2. Structura raporturilor contractuale în locaţiune (art.art.889, 890, 896, 897 CC RM)

Locator

Locatar Locatar Locatar

Sublocatar Art.894 CC Sublocatar Art.894 CC Sublocatar Art.894 CC

Schema 3. Modificarea contractului de locaţiune

Temeiurile modificării

chiriei

Prin

acordul

părţilor

Locatorul -numai o dată pe an

Pentru

nerespectarea

obligaţiilor

contractulae

Locatarul poate cere

reducerea chiriei

dacă folosirea

bunului s-a înrăutăţit considerabil

24

Tema nr.8. Contractul de locaţiune

Schema 1. Forma contractului

Forma contractului de locaţiune (art.876 CC

RM)

1Bunuri Bunuri

mobile imobile

Scris şi înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile, dacă termenul

depăşeşte 3 ani

ScrisScrisVerbal

http://art.art.889/

Schema 4. Prelungirea contractului de locaţiune Schema 6. Structura raporturilor contractuale în contractul de închiriere aspaţiului locativ

Dreptul prioritar al locatarului pentru prelungirea locaţiunii (art.904 CC RM)

Locator

L

ocatar

(memb

rii

familiei

)

Şi-a onorat

anterior obligaţiile

contractuale

Bunul se dă în locaţiune pe

un nou termen

Este de acord cu noile

condiţii contractuale

stabilite de locator

76 25

ISublocatar Alte persoane (rude, cunoscuţi)

Schema 5. Rezilierea contractului de locaţiune

Temeiurile rezilierii contractuluiSchema 7. Membrii familiei locatarului (care au dreptul Ia spaţiul locativ)

Din iniţiativa locatorului:

a) Locatarul nu foloseşte bunul închiriat după

destinaţie;

b) Admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării

bunului;

c) Nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea

termenului de plată;

d) încheie un contract de sublocaţiune

fără acordul locatorului (art.906 CC

RR)

Legea sau contractul poate prevedea şi alte

temeiuri de reziliere din iniţiativa ambelor părţi

Chiriaşul (locatarul) (art. 55

CL RM)

Condiţie - conlocuirea

Copiii oricărui membru al familiei

Alte persoane (fraţi, surori, alte rude şi cunoscuţi) care locuiesc temporar şi nu au

dreptul la spaţiul locativ

26

Din iniţiativa locatarului:

a) Şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu

poate folosi bunul închiriat;

b) Este privat de libertate şi nu poate

executa obligaţiile contractuale (art. 907

CC RM)

Copiii

locatarului

Schema 8. Modificarea contractului de închiriere a spaţiului Icoativ

Temeiurile modificării contractului în spaţiul

locativ privat

Prin acordul părţilor

X

Din iniţiativa locatorului (proprietarului)

Numai în cazurile prevăzute de lege şi numai pe cale judiciară (art.102, 104CLRM)

Neachitarea Deteriorarea Folosirea ▼încălcarea

sistematică sistematică spaţiului sistematică

a chiriei şi a spaţiului locativ nu a regulilor

serviciilor locativ după de

comunale destinaţie convieţuire

comună

Speţe

Speţa 1. SA „Baştină" a dat în locaţiune cooperativei un depozit de consum. Acest

depozit se afla pe terenul primit de SA în folosinţă perpetuă. în termenul de valabilitate a

contractului cooperativa, cu acordul SA, a reutilat depozitul în magazin, iar în continaure,

fără acceptul SA, depozitul a fost demolat şi folosit în calitate de materiale de construcţie

pentru construcţia pe acelaşi teren a unei case de locuit.

Acţiunea SA împotriva cooperativei cu privire la restituirea depozitului a fost

satisfăcută cu obligarea locatarului de a restitui bunul şi a recupera locatorului prejudiciul

cauzat în legătură cu demolarea bunului. Atacînd hotărîrea, pîrîtul a declarat că pretenţiile

SA trebuie respinse, deoarece bunul nu există, iar construcţia casei a costat foarte mult şi

în ea s-au instalat deja locatari.

Soluţionaţi speţa.

Speţa 2. Primăria mun.Chişinău a transmis în locaţiune SRL „Basarabia" o

încăpere cu două etaje pentru activitatea de antreprenoriat pe termen de 25 ani.

( ontractul a fost încheiat pe baza unui concurs cîştigat de SRL, care a achitat 20 mii Ici.

Peste 5 ani SRL a constituit împreună cu un investitor străin, o persoană luridică, şi

a depus în calitate de aport în capital social dreptul de folosinţă a Vi din incăperea

închiriată pe termen de 10 ani.

Reprezentantul primăriei a depistat că chiria nu se achita de SRL, dar de

uilrcprinderea mixtă constituită. în legătură cu aceasta, primăria a chemat în judecată

locatarul, cerînd rezilierea contractului, deoarece SRL, după cum considera primăria, :\

încălcat clauza contractuală de a nu transmite bunul în sublocaţiune. Pîrîtul consideră că

nu a încălcat contractul de locaţiune, deoarece acesta nu conţine interdicţia de a transmite

dreptul de folosinţă în calitate de aport în capital social al unei persoane juridice nou

create. în ce priveşte achitarea chiriei de către Întreprinderea mixtă, aceasta se face din

însărcinarea SRL şi în contul datoriei faţă de ultima.


Speţa 3. SA „Agroconstructor" a transmis în locaţiune unei organizaţii de

construcţie un excavator pe termen de 5 ani. Cu acordul locatorului, locatarul a transmis

excavatorul în sublocaţiune unui SRL pe termen de 3 ani. Peste 6 luni părţile contractante

au decis să înceteze contractul de locaţiune. Respectiv, au cerut restiturea excavatorului

de la sublocatat. Sublocataral a refuzat să restituie obiectul respectiv, invocînd contractul

de sublocaţiune încheiat, al cărui termen nu a expirat.


Speţa 4. SA „Osiris" a transmis în locaţiune SRL „Anubis" automobilul „Volvo

850" pe termen de 3 ani cu dreptul de răscumpărare. Totodată, s-a stabilit că chiria va fi în

acelaşi timp şi plata de răscumpărare. La expirarea termenului contractului, locatarul

putea să achite diferenţa preţului de răscumpărare şi din acest moment să devină

proprietarul automobilului.

După expirarea a doi ani, locatarul a dat faliment şi în procesul lichidării s-a pus

problema restituirii plăţilor de răscumpărare. Locatorul a obiectat împotriva unor aşa

cerinţe, considerînd că dreptul de răscumpărare apare la locatar numai după expirarea

termenului contractului la achitarea integrală şi deci nu este nevoie de a restitui plăţile

achitate. în afara de aceasta, contractul de locaţiune conţine clauza în

76

Din iniţiativa

locatarului

în orice moment (art.139

CL RM)

Consecinţele

rezilierii

Fără acordarea altui

spaţiu locativ

27

conformitate cu care, dacă contractul va fi reziliat anticipat de locator, din cauza unoi

încălcări, admise de locatar, dreptul de răscumpărare încetează. Soluţionaţi speţa.

Speţa 5. Institutul de cercetări ştiinţifice a închiriat de la SR1 „Profit" o încăpere

cu suprafaţa de 200 m2, compusă din 3 camere, pentru instalarea unei sec|ii noi de

cercetare. Peste 10 zile s-a constatat că încăperea este în stare necorespunzătoare.

Specialiştii invitaţi de institut, după examinarea încăperii, au ajuns la concluzia că este

necesară reacoperirea clădirii fără de care încăperea nu va putea fi folosită conform

destinaţiei. Institutul s-a adresat SRL-lui cu cererea de a repara acoperişul şi să aducă

încăperea într-o stare utilă pentru folosirea ei conform destinaţiei. Totodată, institutul a

comunicat că întrerupe achitarea plăţii pe tot timpul efectuării reparaţiei.


Speţa 6. In baza contractului semnat cu calea ferată, SA a primit în locaţiune o

linie secundară de cale ferată (linie de garaj) împreună cu o locomotivă şi 10 vagoane ce

aparţineau SA, pentru deservirea transportării de încărcături. în urma unei furtuni,

locomotiva şi 3 vagoane au fost deteriorate într-atît, încît nu puteau fi folosite de SA

pentru efectuarea transportării. SA s-a adresat căii ferate cu cererea de a repara

locomotiva şi vagoanele. Calea ferată, recunoscînd că deteriorarea a avut loc nu din vina

SA, dar, totuşi, a refuzat să efectueze reparaţia, invocînd faptul că, conform contractului,

locatarul trebuie să efectueze reparaţia capitală. Locatarul, la rîndul său, a cerut rezilierea

contractului de locaţiune şi recuperarea daunelor cauzate.


Speţa 7. Burlacu a închiriat un pian pe termen de un an, întocmind contractul de

locaţiune cu Chicu. în legătură cu plecarea în deplasare pe termen de trei luni, Burlacu i-a

transmis pianul în folosinţă temporară vecinului său Ionaşcu, cu condiţia că acesta va plăti

chiria pentru timpul cît pianul se va afla în folosinţa lui. Ionaşcu a pus pianul lîngă un

calorifer, ca rezultat apărîndu-i 2 fisuri.

La expirarea termenului contractului, Burlacu a restituit pianul lui Chicu. După

examinarea pianului, Chicu a refuzat să-1 primească şi i-a propus lui Burlacu să-1 repare

pe cont propriu. Burlacu a refuzat să satisfacă aceste cerinţe, considerînd că vinovat

pentru deteriorarea pianului este Ionaşcu.


Speţa 8. Reclamantul, SA „Atom", a cerut ca pîrîtul, ÎI „Mihăieşti", să fie Obligat

să evacueze bufetul „Cozia" şi să-1 predea cu inventarul existent. Instanţa de liiclccată a

admis acţiunea. Pîrîtul a declarat apel, susţinînd că la expirarea termenului de locaţiune

prevăzut de contract (31 decembrie 2010), contractul a fost reînnoit, în mod tacit, pe o

perioadă de încă doi ani, conform clauzei contractuale, astfel că evacuarea s-a efectuat

greşit.

Instanţa de apel a considerat că, întra-devăr, alineatul penultim din contractul de

locaţiune prevede posibilitatea prelungirii contractului la expirarea termenului convenit pe

un termen de încă doi ani, prin acordul comun al părţilor. în instanţă nu s-a dovedit că un

asemenea acord ar fi avut loc.


Speţa 9. în legătură cu plecarea într-o deplasare îndelungată, Popescu a încheiat cu

vecinul său Rîmbu un contract prin care i-a transmis acestuia automobilul pe un termen de

un an. Peste 3 luni Popescu a decedat în urma unui accident rutier. Fiul defunctului, fiind

unicul moştenitor, a înaintat acţiune împotriva lui Rîmbu, cerînd restituirea automobilului.

Obiectînd împotriva acţiunii, Rîmbu a explicat că contractul de locaţiune a fost

încheiat pe un termen de un an şi termenul nu a expirat, iar automobilul este necesar

pentru activitatea profesională.

Reclamantul a insistat asupra cerinţelor sale, declarînd că el nu are raporturi

contractuale cu Rîmbu şi, în afară de aceasta, tatăl nu a încheiat cu pîrîtul contract în scris,

de aceea automobilul trebuie transmis lui ca fiind unicul moştenitor.


Speţa 10. Reclamantul i-a chemat în judecată pe Secrieru şi Ursu, cerînd obligarea

lor la plata costului autoturismului proprietatea lui, ce a fost distrus într-un accident rutier

în timp ce era folosit de cei doi în baza contractului de locaţiune pe termen de 2

săptămîni.

în acţiune s-a arătat că, fiind rugat de cei doi pîrîţi, reclamantul le-a dat în locaţiune

autoturismul pentru a pleca la mare, dar aceştia, contrar prevederilor contractuale, s-au

deplasat în altă localitate, iar la întoarcere, din neatenţia conducătorului auto - pîrîtul

Secrieru - s-au răsturnat, izbind maşina de un copac.

Instanţa a admis acţiunea prin care a obligat pîrîţii la plata sumei solicitate. Ursu a

declarat apel, susţinînd că, nefiind vinovat cu nimic de producerea accidentului, obligarea

sa la reparaţia prejudiciului apare nejustificată.


28 SI

Speţa 11. Ciubotarii împreună cu soţia şi fiica locuiau într-un apartament (li-

stat cu trei odăi cu suprafaţa de 50 m2 (odăile de 22, 16 şi 12 m2). După căsătoria

fiicei în acelaşi apartament a trecut să locuiască şi soţul ei, Negru. Tinerii locuiau în

odaia de 12 m2. Peste 2 ani soţii Negru au divorţat. Negru a cerut partajul

apartamentului şi acordarea lui a odăii de 12 m2. Ciubotaru era împotriva unei

astfel de separări şi Negru s-a adresat în judecată, cerînd partajul apartamentului.


Speţa 12. Nederiţă, proprietar al casei, locuia cu familia din 5 persoane într-un

spaţiu locativ de 42 m2. în legătură cu retragerea lotului pentru utilitate publică, casa lui

Nederiţă urma să fie demolată. Autorităţile publice locale i-au propus familiei un

apartament cu suprafaţa de 58 m2. Nederiţă a refuzat acest apartament, cerînd costul casei

demolate, acordarea unui teren pentru construcţia casei, precum şi acordarea unui

apartament cu 3 camere pentru feciorul său căsătorit care avea un copil. Feciorul lui

Nederiţă împreună cu familia ocupau o odaie separată în casa tatălui şi ducea cu acesta

gospodărie comună.

Aceste circumstanţe au servit drept temei pentru refuzul satisfacerii cerinţelor lui

Nederiţă, care, primind aşa un răspuns, a refuzat categoric demolarea casei. Autorităţile

locale au înaintat acţiune cu privire la evacuarea familiei Negeriţă din casă şi instalarea

acestuia într-un apartament cu 4 camere.


Speţa 13. După eliberarea (1989) din rîndul forţelor armate, Cotos Nicolae s-a

instalat în apartamentul surorii sale, Ionaşcu, care, împreună cu familia compusă din 3

persoane, locuiau într-un apartament cu 2 odăi. în 1992 Cotos s-a căsătorit, ulterior în

familia acestuia s-au născut doi copii, continuînd să locuiască în apartamentul surorii. în

scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai, în 1993 Ionaşcu a primit odaia izolată, care s-a

eliberat. în noul bon de repartiţie au fost înscrişi şi familia Cotos ca membri ai familiei.

în legătură cu vătămarea sănătăţii şi stabilirea invalidităţii, Ionaşcu în 1994 a primit

un apartament cu 3 odăi cu suprafaţa de 44 m2. în bonul de repartiţie au fost înscrişi în

calitate de locatari temporari şi membrii familiei Cotos, dar aceştia au refuzat să se

instaleze în noul apartament şi au continuat să locuiască în vechiul apartament.

Primăria s-a adesat în instanţa de judecată cu acţiunea de evacuare a familiei Cotos.

Nefiind de acord cu acţiunea Primăriei, Cotos a menţionat că nu s-a obligat să

.libereze vechiul apartament şi să se instaleze în cel nou şi, în afară de aceasta, lui nu i -. a

atribuit spaţiu locativ. Soluţionaţi speţa.

Speţa 14.Adamova locuia împreună cu fiica sa Dana de 13 ani într-o odaie i-parată

în casă de stat. în legătură cu încheierea căsătoriei, Adamova s-a mutat la Boţul său, iar în

odaia sa a lăsat o parte din bunuri şi a cerut recunoaşterea în calitate de chiriaş pe fiica sa.

Proprietarul casei a cerut eliberarea camerei pe cale judiciară şi instalarea fiicei lui

Adamova în apartamentul unde locuia mama şi tatăl ei vitreg.


Speţa 15. Soţii Coroi aveau 3 copii şi ocupau un apartament de 3 odăi cu suprafaţa

de 47 m2. Familia Cazacu ocupau de asemenea un apartament de 3 odăi cu suprafaţa de

47,07 m2, după cum era indicat în bonul de repartiţie. Familiile Coroi şi (Cazacu au

perfectat schimbul acestor apartamente. Ulterior Coroi a înaintat acţiune în Itidecată

împotriva familiei Cazacu de reziliere a contractului şi evacuarea acesteia din

apartamentul cu suprafaţa de 47m2. Ultimii au obiectat împotriva acţiunii şi au înaintat

acţiune reconvenţională, cerînd declararea nulităţii contractului, invocînd faptul că în

procesul perfectării schimbului s-au înşelat cu bună credinţă în ce priveşte mărimea

spaţiului locativ primit în schimb care, de fapt, era mai mic cu 9 m .


Speţa 16. Roman i-a dat în chirie lui Moşanu 2 odăi din casa ce-i aparţinea în

proprietate privată. Părţile au convenit verbal mărimea chiriei şi au determinat termenul

contractului - 12 ani, la a cărui expirare Moşanu s-a obligat să elibereze spaţiul. Peste 10

ani Roman s-a adresat în judecată cu cererea de reziliere a contractului şi evacuarea lui

Moşanu. întemeind acţiunea, acesta a adus următoarele argumente:

1) Moşanu, deşi plăteşte chiria, deseori se află în expediţii, în timp ce spaţiul locativ

este liber;

2) Roman are nevoie de acest spaţiu personal şi nu doreşte să-1 mai dea în locaţiune.

Moşanu a consimţit să elibereze încăperea numai după expirarea termenului contractului,

adică peste 2 ani. Soluţionaţi speţa.

Speţa 17. Familia Baciu (soţ, soţie şi 2 fiice) ocupau în baza contractului un

apartament cu 4 odăi cu suprafaţa de 92 m2. După decesul soţiei şi plecarea copiilor în

legătură cu căsătoriile lor, Baciu a rămas unicul locatar în acest apartament. în legătură

cu retragerea lotului pentru utilitate publică, casa urma să fie demolată, iar locatarii

evacuaţi. Lui Baciu i s-a propus un apartament cu suprafaţa de 23 m2. Baciu a refuzat

considerînd că are dreptul la un apartament cu 4 odăi, deoarece în prezent ocupa un

apartament cu 4 odăi.

Primăria a înaintat acţiune cu privire la evacuarea lui Baciu şi instalarea în apartamentul de 23 m2.

Care va fi hotărîrea instanţei de judecată?

Speţa 18. Primăria mun.Chişinău a înaintat în judecată acţiune cu privire la

evacuarea d-nei Burlacu şi a surorii acesteia Mocanu din casa compusă dintr-o cameră de

16 m2 şi bucătărie, proprietate privată pe cote-părţi, în legătură cu demolarea acestei

case.

Surorilor li s-a propus instalarea într-un apartament cu o odaie cu suprafaţa de 19

m2. Piritele nu au recunoscut acţiunea şi au prezentat acţiune reconvenţională, cerînd

acordarea pentru fiecare în parte a apartamentelor cu o odaie. întemeind acţiunea,

surorile au menţionat că această casa a fost dobîndită prin succesiune, fiecare deţinînd în

proprietate cîte 1/82 din casă şi de aceea fiecare are dreptul asupra unui apartament

separat.


Teste-grilă

1. După natura sa contractul de locaţiune este un contract:a) translativ de posesie;b) translativ de proprietate;c) translativ de posesie şi folosinţă.

2. In conformitate cu Codul civil neînregistrarea în termen a contractului delocaţiune pe un termen de peste 3 ani în registrul bunurilor imobile are caefect:

a) nulitatea contractului;b) inadmisibilitatea probei cu martori;c) inopozabilitatea faţă de terţi.

3. Locatorul răspunde pentru viciile bunului închiriat:a) doar dacă viciul nu poate fi remediat;b) doar dacă bunul nu poate fi folosit după destinaţie;c) doar dacă nu există o clauză contractuală care-1 exonerează de răspundere.

4. Locatorul poate cere modificarea chiriei:a) când starea bunului s-a înrăutăţit considerabil în virtutea unor circumstanţe

obiective;b) când condiţiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă;c) dacă locatarul foloseşte bunul contrar destinaţiei.

5. Contractul de locaţiune poate fi încheiat pentru un termen:a) de maximum 99 de ani;b) care nu va depăşi termenul de folosinţă a bunului;c) nelimitat.

6. în cazul decesului uneia din părţi, contractul de locaţiune:a) încetează;b) nu încetează;c) se reziliază.

7. Dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după expirareatermenului contractului de locaţiune, acesta se consideră prelungit:

a) pe un termen egal cu cel stipulat în contract;b) pe o perioadă nedeterminată;c) pe termen de 1 an.

8. în cazul pieirii bunului închiriat:a) contractul de locaţiune încetează de drept;b) contractul de locaţiune încetează prin acordul părţilor;c) locatorul este obligat să pună la dispoziţia locatarului un alt bun.

9. Forma contractului de locaţiune a bunurilor mobile:a) verbală;b) scrisă;c) scrisă şi autentificată notarial.

10. Forma contractului de locaţiune a bunurilor imobile:a)scrisă;b)scrisă şi autentificată notarial;c)scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile;d)scrisă, autentificată şi înregistrată în registrul bunurilor imobile, dacă termenul

contractului depăşeşte 3 ani.

29 83

S4 85

30 83

11. Obiectul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:a) o cameră izolată cu o suprafaţă locativă sub norma stabilită de lege;b) o cameră legată cu altă cameră printr-o intrare comună (camere adiacente);c) o locuinţă izolată, care este constituită din una sau mai multe camere.

12. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ social:a) pe un termen de pînă la 3 ani;b) pe un termen de pînă la 5 ani;c) pe un termen de pînă la 10 ani.

13. Forma contractului de închiriere a spaţiului locativ:a) verbală;b) scrisă;c) scrisă şi înregistrată la organul teritorial cadastral.

14. Care organ ia decizie de evacuare din spaţiul locativ social:a) autoritatea publică locală;b) proprietarul;c) instanţa de judecată.

15. Consecinţele evacuării din spaţiul locativ social:a) cu acordarea altui spaţiul locativ social;b) fără acordarea altui spaţiul locativ social;c) după caz cu sau fără acordarea altui spaţiu locativ social.

16.Formele contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:a) verbală,b) scrisă,c) scrisă şi înregistrată la administraţia publică locală.

17. Termenul contractului de închiriere a spaţiului locativ privat:a) pe un termen de 5 ani;b) pe un termen nedeterminat;c) pe un termen determinat de proprietar.

Tema nr.9. Contractul de arendă Schema 1. Forma

contractului

Forma contractului de arendă (art. 912 CC RM)

In conformitate cu Legea RM nr.198 din 15 mai 2003 numai scrisă, nerespectarea formei scrise atrage nulitatea

contractului

Schema 2. încetarea raporturilor contractuale în baza legii

Temeiurile încetării contractului de arendă (art. 13 al Legii cu privire la arendă în agricultură nr.198 din 15

mai 2003)

în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contract

31

în conformitate cu art.912 CC RM -

scrisă

Expirarea

termenului

arendei

Rezilierea

contractului

Declararea

nulităţii

contractului

Pieirii

bunurilor

arendate

Schema 3. Rezilierea contractului

Temeiurile rezilierii contractului de arendă (art.14 al Legii cu privire la arendă

în agricultură)

Temeiurile generale

în baza deciziei judecătoreşti

Din iniţiativa părţilor

Din iniţiativa arendatorului (art.14 alin.3 al Legii)

- nu a înregistrat contractul în termenele prevăzute de prezenta lege;

- refuză să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract;

- a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără consimţămîntul

arendatorului;

- a înrăutăţit starea bunurilor încît nu pot fi restabilite pînă la expirarea

contractului;

- nu a plătit plata arendei în termen de 3 luni din momentul expirării termenului;

- a încheiat un contract de subarenda fără consimţămîntul arendatorului

Schema 4. Structura raporturilor contractuale în arendă

(art.2, 18 ale Legii Republicii Moldova cu privire la arendă în agricltură)

Arendaş

Speţe

Speţa 1. SA „Bucovăţ" a transmis în locaţiune fermierului Dolta două

încăperi, contractul de locaţiune fiind semnat numai peste 6 luni de la

transmiterea efectivă a incăperilor. Invocînd faptul că raporturile

contractuale între SA şi fermier au apărut numai după semnarea

contractului, fermierul a început să plătească chiria numai din momentul

semnării contractului, iar pentru lunile precedente a refuzat să plătească.

în procesul examinării litigiului în instanţa de judecată, fermierul a

declarat că contractul nu a fost semnat la timp, deoarece SA a predat

încăperile neamenajate conform destinaţiei şi fermierul a fost nevoit

personal să le reamenajeze. Totodată, fermierul a confirmat faptul că, din

momentul transmiterii, el folosea o încăpere pentru depozitarea pieselor de

rezervă pentru tractoare. Obiectul contractului era destinat păstrării roadei

de grîu şi de floarea-soarelui.


Speţa 2. Prin acţiunea introdusă la 16.03.1981 Direcţia de Muncă şi

Ocrotire Socială a chemat în judecată pe fermierul Burlacu, cerînd obligarea

acestuia la plata sumei de 13200 lei cu titlul de despăgubiri.

în acţiune s-a arătat că la 02.02.1977 reclamantul i-a predat pîrîtului

în folosinţă, în baza contractului încheiat, un tractor pentru prelucrarea

terenului agricol, evaluat prin contract la 17 mii lei, dar pîrîtul n-a avut grijă

de paza lui şi de aceasta i-a fost sustras de persoane necunoscute în noaptea

de 20-21 iulie 1981.

Judecătoria a admis acţiunea aşa cum a fost formulată, reţînînd că în

baza contractului încheiat pîrîtul urmează să răspundă pentru prejudiciul

cauzat reclamantului prin dispariţia bunului încredinţat. Curtea de Apel a

respins recursul cu motivarea că nu s-a făcut dovada că pîrîtul ar avea vreo

vină care să fi facilitat furtul tractorului.


Speţa 3. Businessmanul Petrov a procurat un lot de pămînt agrar de

10 ha. Dat lîind faptul că se ocupa cu mai multe forme de business nu avea

timp, cunoştinţe şi practică pentru a se ocupa de agricultură, fapt ce 1-a

determinat să dea lotul de pămînt în arendă pe un termen de 20 ani la un preţ foarte

avantajos, dar cu condiţia că plata arendei va fi achitată anticipat pe primii 5 ani.

Contractul respectiv a fost încheiat cu loniţă în decembrie 2009.

Peste 2 ani businessul lui Petrov a suferit careva eşecuri şi el a decis să finiseze

loată activitatea în Republica Moldova şi să plece în Rusia.

în mod urgent, la un preţ accesibil, în ianuarie 2011 lotul de pămînt a fost vîndut

lui Petrache.

Noul proprietar în luna martie a anului următor a decis să înceapă lucrările agricole

pe terenul procurat, însă, cînd s-a prezentat la faţa locului, a stabilit că lucrările agricole

sînt în toi, fiind începute de către arendaşul Ioniţă.

între Petrache şi Ioniţă s-a iscat o ceartă, însă verificînd situaţia şi luînd cunoştinţă

de contractul de arendă, Petrache s-a adresat în judecată cu o cerere de reziliere a

contractului de arendă invocînd faptul că a fost indus în eroare de către Petrov, care a

plecat în Federaţia Rusă, unde i s-a pierdut urma.


Speţa 4. Verdeş a încheiat un contract de arendă a unui tractor de marca „Belarusi"

cu toate accesoriile tehnice pentru efectuarea lucrărilor agricole pe cotele de pămînt ale

familiei Crudu pe un termen de 10 ani şi pe un teren de 16 ha.

Părţile au stipulat în contract condiţia că toate lucrările vor fi efectuate de către

însuşi proprietarul tractorului Verdeş în termenele stabilite de Crudu.

Plata a fost stabilită prin acordul părţilor şi era compusă din 2 componente: pentru

arenda tractorului în mărime de 100 lei pe zi şi 200 lei - tractoristului. Costul

combustibilului era acoperit suplimentar de către Crudu.

în al patrulea an tractorul s-a defectat din cauza termenului îndelungat de

exploatare şi Verdeş şi-a procurat un nou tractor de aceeaşi marcă, dar a refuzat să

execute contractul încheiat cu Crudu motivînd refuzul prin faptul că are alte solicitări mai

favorabile şi doreşte să majoreze atît arenda, cît şi remuneraţia muncii cu cîte 100 lei

fiecare.

Crudu s-a adresat în instanţă cu cerere de a-1 obliga pe Verdeş să-şi execute

obligaţiile contractuale în condiţiile iniţiale stipulate în contract.


Speţa 5. Oglindă a încheiat cu liderul Secrieru un contract de arendă a lotului de

pămînt (3 ha) şi a cotei valorice ce-i revenea din bunurile imobile şi mobile după

lichidarea sovhozului „Biruinţa" şi privatizării bunurilor ce aparţineau acestei gospodării.

Cele 3 ha de pămînt era situate în 6 locuri diferite.

Termenul contractului a fost stabilit pe 5 ani. Plata arendei a fost stabilită în

mărime de 800 kg de grîu, 100 kg de floarea-soarelui şi 100 kg de zahăr anual. Peste 5 ani

contractul a fost reînnoit încă pe 5 ani în aceleaşi condiţii. Oglindă a decedat peste 2 ani şi

toată averea acestuia a trecut prin succesiune la 2 feciori în părţi egale.

După decesul lui Oglindă, Secrieru a redus plata arendei pînă la 500 kg de grâu, 50

kg de floarea-soarelui şi 50 kg de zahăr, adică cu 50%, motivînd reducerea prin faptul că

cota valorică (costul clădirilor, tehnicii agricole ş.a.) s-au epuizat din cauza amortizării

absolute.

Fraţii Oglindă s-au adresat cu o cerere în judecată către Secrieru în care au solicitat

plata arendei în mărime iniţială, dat fiind faptul că unele unităţi de tehnică şi clădiri au

fost reparate şi sînt folosite pînă în prezent.


Teste-grilă

1. După natura sa contractul de arendă este un contract:a) translativ de proprietate;b) translativ de posesie;c) translativ de posesie şi folosinţă.

2. Termenul minimal al contractului de arendă:a) nu poate fi mai mic de 6 luni;b) nu poate fi mai mic dc 1 an;c) nu poale fi mai mic de 30 ani.

3. Termenul maximal al contractului de arendă:a) nu poate depăşi 99 ani;b) nu poate depăşi 25 ani;c) nu poate depăşi 30 ani.

32

Prin acordul părţilor La expirarea termenului

Din iniţiativa arendaşului (art.14

alin.4 al Legii)

- arendatorul refuză să dea în arendă bunurile

stipulate în contract, nu le-a transmis la timp ori

face imposibilă exploatarea bunurilor;

- bunurile arendate, din motive ce nu depind de

voinţa sa, au ajuns într-o stare inutilizabilă;

- se află în incapacitatea de muncă, este privat

de libertate ori au survenit alte circumstanţe care

fac imposibilă executarea de mai departe a

contractului

Arendator, arendatori

ArendaşArendaş

subarendaş

88

4. Plata arendei se face:a) în natură;b) în bani;c) în bani şi în natură.

5. Reducerea arendei din iniţiativa arendaşului:a) în caz de pieire fortuită a recoltei obţinute;b) în caz de pieire fortuită a 1/3 din recolta obţinută;c) în caz de pieire fortuită a mai mult de jumătate din fructele obţinute.

6. Forma contractului de arendă:a) verbală;b) scrisă;c) scrisă şi autentificată notarial.

3388

Tema nr. 10 Contractul de concesiune

Schema 1. Noţiunea contractului de concesiune

Schema 3. Tipurile contractului de concesiune

Tipurile contractului de

concesiune

Concesiunea

Concesiune de bunuri De activităţi economice De servicii publice

Un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale (concedentul) cesionează

(transmite) unui investitor (concesionarului persoană fizică sau juridică, inclusiv străină), în

schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau

restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a

exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-

teritoriale care conform legislaţiei sînt scoase integral sau parţial din circuitul civil, precum şi

dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului,

preluînd gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială (art.l Legea

cu privire la concesiuni nr.534/1995)

Concesionarul obţine

dreptul de a exploata

bunuri publice

(proprietate de stat sau

municipală), care sînt

retrase integral sau

parţial din circuitul civil

Concesionarul obţine dreptul

de a desfăşura activităţi de

prospectare, explorare,

valorificare sau restabilire a

resurselor naturale, precum şi

desfăşurarea anumitor genuri

de activitate care constituie

monopolul statului

Concesionarul obţine dreptul

de a presta servicii publice,

care presupune gestionarea

serviciului public în funcţie de

exigenţele interesului general

Schema 2. Natura juridică a contractului de concesiune

N

a

t

u

r

a

j

u

r

i

d

i

c

ă

a

c

o

n

t

r

a

c

t

u

l

u

i

d

e

c

o

n

c

e

s

i

u

n

e

De drept administrativ De drept civil

Clauzele reglementare sînt stabilite unilateral de către concedent şi pot fi

modificate de către acesta în orice moment, de exemplu clauze referitoare la condiţiile de exploatare a

bunurilor concesionate

Clauzele de natură contractuală sînt stabilite prin acordul de voinţă al părţilor

Schema 4. Elementele contractului de concesiune Schema 5. Drepturile şi obligaţiile concesionarului

Elementele contractului de concesiune Concesionarul

Părţile

Obiectul

Termenul

Concedentul: a) Guvernul, în cazul

concesionării terenurilor şi altor resurse

naturale; b) organele centrale de specialitate şi

autorităţile administraţiei publice locale, în

limitele competenţei lor, în cazul concesionării

bunurilor întreprinderilor de stat (municipale),

a altor obiecte economice (art.4 din Legea cu

privire la concesiuni nr.534/1995)

Concesionarul - persoană fizică şi

juridică din Republica Moldova şi din alte

state(art.4 din Legea cu privire la concesiuni

nr.534/1995)

Pot face obiectul concesiunii: a)

terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea,

explorarea şi valorificarea acestora; b) bunurile

mobile şi imobile ale domeniului public ori

privat al statului sau al unităţilor administrativ-

teritoriale; c) lucrările şi serviciile de interes

public naţional sau local (art.3 alin.(2) din Legea

cu privire la concesiuni nr.534/1995)

Se încheie pe o durată ce nu va depăşi 50 de ani

(art.13 alin.(4) din Legea cu privire la concesiuni

nr.534/1995)

3492

Drepturi

să

exploateze

bunul,

serviciul

public sau să execute lucrările publice prin stabilirea direcţiilor principale şi

perspectivele dezvoltării întreprinderii concesionale, precum şi să planifice

activitatea ei;

să culeagă fructele bunului ce fac obiectul concesiunii;

să stabilească structura organelor de conducere, statul de funcţii, să angajeze

lucrătorii, inclusiv cetăţeni străini şi apatrizi;

să numească şeful întreprinderii concesionale, adjuncţii lui, conducătorii

subdiviziunilor structurale, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;

Obligaţii

să asigure funcţionarea serviciului publie,

exploatarea bunurilor sau activităţii publice, cu

respectarea prevederilor contractului de

concesiune;

să asigure continuitatea serviciului, fiind

exonerat numai prin forţa majoră;

să respecte egalitatea beneficiarilor în faţa

serviciului public în ceea ce priveşte calitatea

prestaţiei pentru niveluri tarifare egale;

să plătească redevenţă la voaloarea prevăzută în

ofertă, în modul şi în termenele prevăzute de

contract;

să-şi execute personal sarcinile care îi revin din

contract, fără a putea subconcesiona, integral sau

parţial, obiectul concesiunii;

Forma Contractul de concesiune se încheie în formă scrisă în baza rezultatelor

concursului de selectare a concesionarului (art.12, art.13 din Legea cu privire

la concesiuni nr.534/1995)

să desfăşoare activităţi extraconcesionale în

corespundere cu legislaţia şi contractul de

concesiune sau cu acordul concedentului;

să desfăşoare activitate de întreprinzător, să ţină

evidenţa contabilă şi statistică în conformitate cu

legislaţia;

Poartă denumirea de redevenţă şi se stabileşte în natură, în bani sau mixt, sub formă

de plăţi de o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor

naturale sau pentru fabricarea producţiei (royalty) (art.15 din Legea cu privire la

concesiuni nr.534/1995)

să atace în instanţă de contencios administrativ

competentă acţiunile organelor centrale de

specialitate ale administraţiei publice (autorităţilor

administraţiei publice locale) în cadrul reglementării

raporturilor concesionale;

să prezinte, la încetarea contractului de concesiune,

documentele care dovedesc că obiectele concesiunii

sînt libere de orice sarcini;

să recupereze costul îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii, cu acordul concedentului, în cazul expirării

contractului ori în cazul rezilierii lui, dacă contractul nu prevede altfel;

să ceară, în caz de modificare unilaterală a contractului, acoperirea prejudiciului şi a venitului nerealizat (art.16

din Legea cu privire la concesiuni 534/1995)

să restituie concedentului, la expirarea contractului de concesiune sau în cazul rezilierii lui, bunurile în starea în

care le-a preluat, ţinîndu-se cont de uzura naturală;

să lichideze întreprinderea concesională în corespundere cu legislaţia şi contractul de concesiune, în termen de 6

luni de la expirarea contractului sau în cazul rezilierii lui înainte de termen (art.16 din Legea cu privire la

concesiuni 534/1995)

3592

Schema 6. Drepturile şi obligaţiile concedentuluiSpeţe

Concedentul

Drepturi

să modifice unilateral clauzele contractului, în cazul în care apar circumstanţe deosebite de cele care au fost prevăzute la acordarea concesiunii, şi anume în cazul modificării unui interes general;

să intre în componenţa organelor de conducere şi de control'ale întreprinderii concesionale pentru a controla modul cum concesionarul îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;

să primească sau să procure în mod prioritar o parte din producţia fabricată de concesionar, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;

să procure în mod prioritar bunurile

concesionarului după încetarea efectului

contractului de concesiune;

să ceară, în caz de expirare a contractului de concesiune sau de reziliere a lui, să i se transmită gratuit îmbunătăţirile care nu pot fi separate de obiectul concesiunii fără a-i cauza prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect, precum şi construcţiile executate pe sectorul concesionat fără consimţămîntul concedentului;

să efectueze controlul asupra activităţii económico-financiare a concesionarului prin antrenarea unui serviciu de audit independent (art.18 din Legea cu privire Ia concesiuni 534/1995)

Obligaţii

să acorde concesionarului, la timp şi în volum deplin, drepturile asupra obiectelor concesiunii, prevăzute de contractul de concesiune;

să predea concesionarului obiectele concesiunii în starea şi termenele prevăzute de contractul de concesiune;

sa păstreze secretul comercial al concesionarului, în conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial;

să nu intervină în activitatea economică şi operativă a concesionarului (art.18 din Legea cu privire la concesiuni 534/1995)

Speţa 1. Prin

contractul de concesiune

din 06 iulie 1995

Guvernul Republicii

Moldova a concesionat

Companiei de explorare

şi exploatare a resurselor

1(1 DECO" LTD (SUA)

dreptul de a desfăşura

activitate de cercetare,

explorare şi . \|>loatare a

resurselor de ţiţei şi gaze

pe teritoriul Republicii

Moldova pe un termen

di- .'() de ani în schimbul

plăţii pentru arendă.

La 11 martie 2000

concedentul a înaintat în

instanţa de judecată o

acţiune plivind rezilierea

contractului de

concesiune invocînd

următoarele

circumstanţe.

Deşi concesionarul

a activat în baza

contractului circa şase

ani, acesta nu a prezentat

concedentului informaţii

argumentate privind

analiza geologică a

rezervelor de ţiţei şi gaze

în Republica Moldova.

Căpătînd dreptul de

atribuire a terenului cu

perimetrul minier pentru

forarea a 24 de sonde de

extragere, concesionarul

a testat numai o sondă de

petrol, înzestrată cu

instalaţie de foraj de tip

vechi, care are o

productivitate doar de

1,2 - 1,5 tone pe zi.

Conform contractului de

concesiune, concedentul

urma să încaseze plata

pentru concesiune mixtă

în dolari SUA sau

produse naturale - ţiţei

brut, conform datelor

contoarelor instalate la

gura fiecărei sonde. Insă,

din momentul extragerii

primei producţii,

concedentul n-a instalat

la gura sondei contor.

Concesionarul

„REDECO" LTD a

obiectat împotriva

cerinţelor reclamantului

invocînd că, deşi obiectul

concesionat a fost

transmis la timp şi concesionarul dispunea de tot arealul

necesar pentru activitate în domeniul prevăzut de contract un

şir de obiective n-au putut fi exploatate din cauza

divergenţelor cu Ministerul Ixologiei, Construcţiilor şi

Amenajării Teritoriului care solicita o licenţă specială pentru

explorarea, exploatarea zăcămintelor, producerea,

transportarea gazelor naturale, cerinţă pe care concesionarul o

consideră incompatibilă cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Referitor la veridicitatea volumului de gaze naturale extrase,

cu toate că nu a fost instalat contor la intrarea gazelor în

conductă, evidenţa lui s-a ţinut conform datelor contoarelor

instalate la consumatori, iar 20% din volumul produselor

realizate au fost transferate la bugetul de stat.

1. Analizaţi obiectul şi părţile contractului de concesiune

pornind de la conţinutul speţei.

2. Descrieţi care sînt condiţiile de reziliere a contractului de

concesiune?

3. Este întemeiat argumentul concesionarului referitor la

imposibilitatea obţinerii în termen rezonabil a permisiunilor,

autorizaţiilor şi altor documente aferente realizării

concesiunii, prevăzute de actele legislative sau de contract.

36

Speţa 2. întreprinderii concesionale „Star Auto" i-a fost transmis dreptul de a

exploata parcarea auto şi terenul aferent acesteia cu suprafaţa de 0,9951 ha, amplasate în

preajma Terminalului Aerogării aflate în gestiunea economică a ÎS „Aeroportul

Internaţional Chişinău" pe o perioadă de 20 de ani, în scopul modernizării infrastructurii

parcării existente, prin construcţia parcării auto multietajate şi exploatarea acesteia de

către concesionar pe durata contractului de concesiune. Redevenţa concesionării parcării

auto şi terenului aferent acesteia a fost stabilită în mărime de 2% din venitul realizat din

activitatea întreprinderii concesionale.

După finisarea construcţiei parcării, concesionarul a înregistrat în registrul bunurilor

imobile ţinut de OCT Chişinău imobilul parcării ca proprietate a statului, cu grevarea

dreptului său asupra construcţiei şi terenului pe perioada contractului de concesiune.

La expirarea duratei contractului, concesionarul a solicitat de la concedent costul

îmbunătăţirilor inseparabile aduse obiectului concesiunii.

Concedentul a obiectat împotriva cerinţei întreprinderii concesionale, argumentîndu-

şi poziţia prin faptul că venitul obţinut de concesionar, ca rezultat al exploatării obiectului

concesiunii pe durata contractului, permite acoperirea investiţiilor legate de îmbunătăţirile

inseparabile ale obiectului concesiunii.

1. Analizaţi părţile, obiectul şi preţul contractului de concesiune ce rezultă din

conţinutul speţei.

2. Este oare concedentul în drept, la expirarea contractului de concesiune, să ceară

transmiterea gratuită a îmbunătăţirilor inseparabile aduse de către concesionar

obiectului concesiunii?

3. Cine este proprietarul valorilor îmbunătăţirilor aduse obiectului concesiunii,

dacă acestea pot fi separate de obiectul în cauză fără a-l prejudicia?

Teste- grilă

1. După natura sa, contractul de concesiune este un contract:a) cu titlu oneros şi translativ de proprietate;b) real, aleatoriu şi solemn;c) cu executare succesivă, intuitu personae, solemn şi comutativ.

2. Pot face obiectul concesiunii:a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea, explorarea şi valorificarea acestora,

precum şi alte bunuri imobile ale domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

b) exclusiv bunuri mobile ale domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

c) lucrările şi serviciile de interes public naţional sau local, precum şi terenurile agricole.

3. Dreptul de proprietate în baza contractului de concesiune:a) produsele şi beneficiul (venitul) obţinut de concesionar ca rezultat al exploatării

obiectului concesiunii constituie proprietatea exclusivă a concedentului, indiferent de prevederile contractului de concesiune;

b) concedentul cesionează concesionarului drepturile sale de posesiune şi de folosinţă asupra obiectului concesiunii, rezervîndu-şi dreptul exclusiv de dispoziţie asupra acestuia;

c) îmbunătăţirile inseparabile aduse obiectului concesiunii de către concesionar constituie proprietatea concesionarului.

4. Redevenţa concesiunii se stabileşte:a) doar în plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei

(royalţy);b) doar în bani sub formă de plăţi de o singură dată (bonus), care sînt sume fixe, egale

cu valoarea estimată a obiectului concesiunii;c) în natură, în bani sau în ambele modalităţi, sub formă de plăţi de o singură dată

(bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor naturale sau pentru fabricarea producţiei (royalty).

5. Concedentul garantează concesionarului:a) neamestecul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice

(autorităţilor administraţiei publice locale) în activitatea de întreprinzător a concesionarului, inclusiv în cazul în care printr-o astfel de activitate se încalcă legislaţia, se creează pericol real pentru viaţa şi sănătatea populaţiei sau se pot declanşa alte urmări grave;

b) compensarea în folosul concesionarului, după lichidarea întreprinderii concesionale, a părţii neamortizate de cheltuieli efectuate în perioada concesiunii, dacă contractul nu prevede altfel;

c) apărarea drepturilor concesionarului doar de către judecata arbítrala.

6. Rezilierea înainte de termen a contractului la cererea concedentului sepermite în cazul:

a) lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului -persoană fizică ce a încheiat contractul;

b) în situaţia cînd obiectul concesiunii trece în domeniul privat al statului pînă la expirarea contractului;

c) transmiterii de către concesionar a obiectului concesiunii unor terţi pe un termen ce depăşeşte 50 ani.

Tema nr.ll. Contractul de leasing Schema 3. Formele leasingului

Schema 1. Forma juridică a operaţiunilor de leasing Leasingul poate avea următoarele forme:

COMPANIA DE ASIGURARE BANCA

TT

LOCATOR

□

leasingul financiar - operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii:

a) riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului să fie transferate locatarului

la momentul încheierii contractului de leasing;

b) suma ratelor de leasing să reprezinte cel puţin 90% din valoarea de intrare a bunului dat în leasing;

c) contractul de leasing să prevadă expres transferai dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului către

locatar la expirarea contractului;

d) perioada de leasing să depăşească 75% din durata de funcţionare utilă a bunului obiect al leasingului

leasingul operaţional

-

operaţiune

care nu îndeplineşte

nici una din

condiţiile contractului

de leasing

financiar

i

□3D

>2 o 5" cd

□

3798

http://nr.ll/

leasingul intern - operaţiune de leasing în cadrai căreia

toate subiectele sînt rezidenţi ai Republicii Moldova

leasingul internaţional - operaţiune de leasing în

cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este

rezident al Republicii Moldova

LOCATAR

transmite bunul

VINZĂTOR (FURNIZOR)

leasingul direct - operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furnizor al

bunului

Schema 2. Lease-back leasingul de consum - operaţiune de leasing în cadrai căreia locatarul are calitatea de consumator

leasingul barter - operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este

+ leasingul compensaţional - operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă cu utilajul obiect al leasingului

lease-back - operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a-1 lua ulterior în leasing

Schema 4. Elementele contractului de leasing Schema 5. Forma ratelor de leasing

Elementele contractului de leasing

Obiectul - orice bunuri mobile sau imobile, cu excepţia:

a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege;

b) terenurilor agricole;

c) bunurilor consumptibile;

d) obiectelor proprietăţii intelectuale care nu pot fi cesionate

Preţul (rată de leasing) - plată periodică, efectuată de locatar către locator:

în cazul leasingului financiar - cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda

de leasing;

în cazul leasingului operaţional - cota de amortizare calculată în conformitate cu actele normative în vigoare şi un

beneficiu stabilit de părţile contractante

3898

Rata de leasing se plăteşte periodic:

în bani

în natură - în altă formă decît banii (bunuri, servicii, lucrări): în cazul leasingului barter - în

bunuri;

în cazul leasingului compensaţional - marfa produsă cu utilajul obiect al leasingului.

informă mixtă - care include atît plăţi în expresie bănească, cît şi în natură

Schema 6. încetarea contractului de leasing

Părţile contractului:

Locatorul - persoană fizică sau juridică ce practică activitate de întreprinzător şi transmite, în condiţiile contractului de leasing,

locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi de folosinţă asupra unui bun al cărui

proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;

Locatarul - persoană fizică sau juridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şi folosinţă bunul

specificat în contract pentru o anumită perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing;

Vînzătorul (furnizorul) - persoană fizică sau juridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului de vînzare-cumpărare

încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunul solicitat de locatar

Termenul:

Termenul contractului se stabileşte de către părţi, însă nu poate fi mai mic de un an de la data intrării lui în vigoare

Forma:

Contractul se încheie în scris (art. 924 alin. (1) din CC RM) Clauzele esenţiale ale acestuia

sînt prevăzute expres în lege

Contractul de leasing încetează în caz de:

expirare

reziliere cu acordul părţilor (locatorului şi locatarului)

reziliere a contractului de către locator, dacă locatarul: - încalcă esenţial clauzele contractului; * - a decis să

se dizolve ori împotriva lui este intentat proces de insolvabilitate

reziliere a contractului de către locatar, dacă:

- bunul nu a fost furnizat în termenul stipulat în contract;

' - bunul nu corespunde calităţii, ansamblului de piese şi de accesorii, altor condiţii de furnizare

(transmitere) ori clauzelor contractuale;

- locatorul încalcă esenţial alte clauze ale contractului

alte circumstanţe prevăzute de lege

Speţe

Speţa 1. Compania de leasing „NOROC" SA a încheiat cu locatarul Serin un

contract de leasing financiar, potrivit căruia în posesia şi folosinţa lui Serin se transmitea

un atelier pentru a fi prestate servicii de cizmărie pe un termen de 7 ani, cu transferul

dreptului de proprietate către locatar la expirarea termenului contractului. Atelierul a fost

asigurat pentru riscul pieirii sau deteriorării.

Peste 3 ani de zile, ca urmare a cutremurului, atelierul a fost distrus. Compania de

asigurare a transferat pe contul „NOROC" SA despăgubire de asigurare în mărime de

475000 lei - valoarea atelierului minus franciză 5 %. Serin a solicitat Companiei de

leasing să-i achite o sumă de 200000 lei, motivînd că potrivit contractului de leasing suma

ratelor de leasing la data achitării despăgubirii de asigurare constituie 800000 lei, iar el a

achitat 525000 lei, deci Compania de leasing a primit un venit ilegal în sumă de 200000

lei, care i se cuvin lui. Compania de leasing a menţionat, că locatarul nu a fost proprietarul

atelierului, iar în cazul asigurării de bunuri despăgubirea de asigurare poate fi efectuată

numai în favoarea proprietarului bunului şi doar în scopul reparării prejudiciului cauzat.

Ca urmare, locatarul Serin nu poate să beneficieze de această sumă.

Determinaţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Stabiliţi cine poartă riscul

pieirii obiectului contractului de leasing şi momentul trecerii dreptului de proprietate.

Determinaţi dacă locatarul în cazul dat a suportat prejudiciul. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 2. Compania de leasing a cumpărat pentru SRL „Gogoşele" cinci copiatoare.

Aceste copiatoare au fost transmise SRL „Gogoşele" în baza unui contract de leasing,

potrivit căruia în decurs de 5 ani locatarul va plăti lunar cîte 1000 lei (rata de leasing), iar

la expirarea termenului aceste copiatoare devin proprietatea SRL „Gogoşele".

După 50 luni de achitare a plăţilor, a fost intentat procesul de insolvabilitate a SRL

„Gogoşele". Cu toate că locatorul îşi continua achitarea ratelor de leasing, Compania de

leasing a declarat rezilierea contractului de leasing şi a solicitat revendicarea obiectului

contractului de leasing. în temeiul ordonanţei instanţei de judecată, Compania de leasing a

luat în posesia sa aparatele de copiere şi a încheiat un alt contract de leasing cu SRL

„Bam".

Administratorul insolvabilităţii al SRL „Gogoşele" a contestat în instanţa de judecată

acţiunile companiei de leasing şi a menţionat că ratele de leasing au fost achitate în modul

corespunzător, iar contractul de leasing prevedea dreptul de opţiune al locatarului de a

cumpăra obiectul contractului. Deci, compania de leasing a fost obligată să-i propună

cumpărarea copiatoarelor şi doar după aceea să încheie un alt contract de leasing.

Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru

reziliere a contractului de leasing. Descrieţi opţiunea de cumpărare a obiectului

contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost

încheiat un contract de leasing de consum cu o persoană fizică?

Speţa 3. Firma „Peştişorul" SRL a vrut să dobîndească cu titlu de proprietate de la

cet. Calert o uzină. Din cauza insuficienţei de surse financiare, Firma „Peştişorul" SRL a

apelat la Compania de leasing „Minune" SA cu o cerere de încheiere a unui contract de

leasing financiar respectiv. Nedorind să procure uzina direct de la proprietar, Compania

de leasing a propus Firmei „Peştişorul" SRL să încheie contract de vînzare-cumpărare cu

proprietarului uzinei, iar după aceea să încheie un contract de leasing (lease-back) cu ea.

Părţile au apelat la notar pentru autentificarea contractului de leasing, însă notarul a

refuzat autentificarea acestui contract pe motiv că contractul este unul simulat, părţile

avînd alt scop decît cel necesar pentru un contract de leasing (lease-back), şi anume

creditare pentru procurarea obiectului contractului de leasing; precum şi din motiv că

contractul de vînzare-cumpărare între cet. Calert şi Firma „Peştişorul" SRL nu a fost

autentificat notarial.

Nefiind de acord cu refuzul notarului, Compania de leasing a depus o cerere în

instanţă de judecată, unde a relatat că motivele invocate nu se bazează pe lege.

Stabiliţi forma contractelor stipulate în speţă. Identificaţi normele de drept care

reglementează argumentele notarului şi Companiei de leasing. Determinaţi scopul lease-

backului. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 4. La 01.09.2010, cet. Burlacu a încheiat un contract de leasing operaţional,

prin care a luat în folosinţă şi posesie de la Compania de leasing „Patrioţii" SRL două

combine agicole, pe un termen de 10 ani. în luna august a anului 2014, Compania de

leasing a falimentat şi cele două combine transmise în leasing au fost înstrăinate pentru

datoriile locatorului, contractul de leasing fiind reziliat, iar locatarul deposedat.

Nefiind de acord cu acţiunile administratorului insolvabilităţii, cet. Burlacu a

înaintat o acţiune în instanţa de judecată, menţionînd că schimbarea proprietarului

combinelor nu poate afecta drepturile locatarului şi solicitînd repararea prejudiciului

cauzat prin aceste acţiuni, în sumă de 300000 lei, pentru imposibilitatea de a recolta

roadă la timp. La rîndul său, administratorul insolvabilităţii a menţionat că pretenţiile cet.

Burlacu nu au nici un suport legal, iar el s-a condus după planul aprobat de instanţa de

judecată.

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul

dat există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului.

Identificaţi normele de drept care soluţionează acest litigiu. Soluţionaţi litigiul. Se va

schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing financiar?

Speţa 5. Cet. Simonu a vrut să cumpere un autoturism uzat de la firma „Mereu".

Din cauza insuficienţei de bani, primul a apelat la o companie de leasing. Compania de

leasing a încheiat un contract de vînzare-cumpărare cu firma „Mereu", precum şi un

contract de leasing financiar, prin care i-a transmis lui Simonu acest mijloc de transport.

în contractul de leasing părţile au stipulat că ratele de leasing vor fi plătite lunar în timp

de 36 de luni, în mărime de 2000 lei, din care 500 lei valoare reziduală.

Peste 20 de luni de utilizare, din cauza unui viciu al autoturismului, s-a produs un

accident rutier, în urma căruia au fost cauzate prejudicii: sănătăţii cet. Simonu,

autoturismul acestuia a devenit ireparabil, totodată a fost deteriorat şi autoturismul cet.

Lamur.

Din motiv că obiectul contractului a pierit, cet. Simonu a refuzat să plătească în

continuare ratele de leasing, menţionînd că nu poate folosi autoturismul în continuare, iar

compania de leasing nu va putea să-1 transmită în proprietate la expirarea termenului

contractului. Ba chiar mai mult, cet. Simonu a solicitat de la compania de leasing

repararea prejudiciului cauzat sănătăţii sale şi a celui cauzat cet. Lamur. Compania de

leasing nu a căzut de acord, solicitînd achitarea ratelor de leasing în total, relatînd că

riscul pierii bunului îl poartă cet. Simonu, iar în privinţa viciilor bunului răspunde firma

„Mereu".

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante. Determinaţi dacă în cazul dat

există temei pentru rezilierea contractului de leasing şi repararea prejudiciului.

Identificaţi normele de drept care soluţionează acest litigiu. Decideţi dacă faţă de

această situaţie poate fi aplicat art. 623 din Codul civil şi dacă cet. Simonu poate solicita

compensarea pagubei morale. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi

fost încheiat un contract de leasing operaţional?

Speţa 6. în anul 2005, Administratorul rutei maxi-taxi a procurat 20 de microbuze

pentru a le pune în circulaţie pe rutele din mun. Chişinău. Din motivul lipsei de surse

financiare, 80% din preţul microbuzelor au fost plătite de compania de leasing

„PrimAjutor". Potrivit clauzelor contractului, în decurs de 10 ani Administratorul rutei

3998

trebuia să achite cîte 200000 lei lunar, iar la expirarea lermenului contractului să plătească

o sumă de 400000 lei pentru a deveni proprietar ;il acestor microbuze.

în anul 2012, concursul pentru administrarea rutei, organizat de Primăria mun.

(:hişinău, a fost cîştigat de o altă persoană juridică. Din motivul lipsei surselor de

finanţare, Administratorul rutei a sistat achitarea ratelor de leasing şi a solicitat rezilierea

contractului de leasing cu restituirea acestuia a unei sume de 9000000 lei clin suma totală

a ratelor de leasing achitate, considerînd că restul sumei, 7800000 lei, reprezintă plata

pentru posesia şi folosinţa microbuzelor. Compania de leasing a respins pretenţiile

locatarului de a restitui suma cerută şi a susţinut rezilierea contractului, solicitînd

suplimentar repararea prejudiciului cauzat. Compania de leasing a relatat că valoarea

reziduală a microbuzelor constituie doar cele 400000 lei, care urmau a fi achitate la

expirarea termenului contractului de leasing, iar celelalte plăţi au fost destinate doar

pentru posesie şi folosinţă.

Dat fiind faptul că ambele părţi au susţinut rezilierea contractului, Compania de

leasing a încheiat un alt contract de leasing cu SRL „Veerul", potrivit căruia aceste

microbuze se transmit ultimului în folosinţă. însă Administratorul rutei a refuzat să

transmită microbuzele în folosinţa SRL „Veerul". SRL „Veerul" a înaintat în instanţa tic

judecată acţiunea de revendicare a microbuzelor.

Stabiliţi drepturile şi obligaţiile tuturor participanţilor la aceste raporturi juridice.

Care acţiune trebuie să fie înaintată de către SRL „ Veerul" şi Compania de leasing

pentru a soluţiona acest litigiu? Soluţionaţi litigiul, expunînd opiniile argumentate în

privinţa fiecărei pretenţii.

Speţa 7. La solicitarea SRL „Frigul", Compania de leasing a achiziţionat de la firma

„Rubin" un frigider la un preţ de 40000 lei şi 1-a transmis în leasing SRL „Frigul", cu

obligaţia acestuia de a plăti lunar, în termen de 10 ani, cîte 800 lei. Potrivit contractului, la

expirarea acestui termen, frigiderul devine proprietatea SRL „Frigul". Firma „Rubin" a

stabilit termenul de garanţie a bunului 3 ani.

Potrivit standardelor, uzura calculată a frigiderului peste 5 ani de zile a devenit

100%. La expirarea a 5 ani de la încheierea contractului, SRL „Frigul" a refuzat să

continue achitarea ratelor de leasing, dat fiind faptul că frigiderul, din cauza amortizării,

nu mai are valoarea economică, cu alte cuvinte, a considerat că a expirat durata de

funcţionare utilă a frigiderului. Ca urmare, ţinerea acestuia la evidenţa contabilă a SRL

„Frigul" este imposibilă şi plata pentru folosinţa unui bun, care nu are valoare economică,

la fel devine imposibilă. Ba chiar mai mult, a relatat că în decursul a 5 ani de zile s-a

achitat suma de 48000 lei, deci valoarea bunului a fost achitată integral.

Compania de leasing nu a căzut de acord, menţionînd că contractul este legea

părţilor şi nu încetează odată cu expirarea termenului de uzură a frigiderului.

Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.

Decideţi dacă există temei pentru încetare sau reziliere a contractului de leasing.

Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de

leasing de consum cu o persoană fizică?

Speţa 8. Gospodăria ţărănească (de fermier) Ion Forescu a apelat la Compania de

leasing cu solicitarea de a procura un echipament pentru recoltarea griului. Ca rezultat al

negocierilor, Compania de leasing a procurat de la SRL „Moment" echipamentul convenit

şi 1-a transmis GŢ Ion Forescu în leasing financiar. Potrivit contractului de leasing,

locatarul trebuia să achite rata de leasing în mărime de 15 tone de grîu anual, pe parcursul

a 20 de ani.

în al cincilea an, din cauza căderii grindinii, 70% din roadă de grîu a fost

compromisă. Ca urmare, GŢ Ion Forescu a transmis doar 2 tone de grîu în contul ratelor

de leasing.

Compania de leasing a calificat aceste acţiuni ale locatarului drept neexecutarea

esenţială a contractului şi a cerut rezilierea contractului şi repararea prejudiciului cauzat

prin achitarea parţială a ratelor de leasing. GŢ Ion Forescu a refuzat această pretenţie şi a

menţionat că în cazul în care plata este exprimată în roadă, atunci riscul neobţinerii acestei

roade aparţine atît locatorului, cît şi locatarului. Ba chiar mai mult, acesta a căzut de acord

să achite suma restantă în anii următori, însă fără plata prejudiciului.

Stabiliţi forma contractului de leasing. Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor.

Decideţi dacă există temei pentru rezilierea contractului de leasing. Soluţionaţi litigiul.

Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un contract de leasing de consum cu o

persoană fizică?

Speţa 9. Firma de producţie „Pîineluţul" a încheiat un contract de leasing cu

Compania de leasing „Foaie verde". La solicitarea Firmei de producţie, Compania de

leasing a achiziţionat o moară, care a constituit obiectul contractului de leasing.

Contractul de leasing operaţional prevedea că locatarul va plăti lunar, în decurs de 10 ani,

ratele de leasing în sumă de 50000 lei.

La expirarea termenului contractului de leasing, Firma de producţie a expediat o

ofertă de a cumpăra moara. Compania de leasing a respins oferta propusă şi a încheiat cu

SRL „For" un contract de leasing financiar pe un termen de 5 ani cu ratele de leasing

lunare de 120000 lei. Firma de producţie s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de a

obliga Compania de leasing să-i vîndă moara. Compania de leasing a menţionat că nu

poate satisface pretenţiile Firmei de producţie şi din motiv că deja a încheiat un alt

contract de leasing, iar Firma „Pîineluţul" a menţionat că a avut dreptul prioritar la

prelungirea contractului faţă de terţi.

Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Explicaţi esenţa dreptului de a prelungi

contractul şi comparaţi-l cu dreptul de a încheia un nou contract cu aceeaşi persoană.

Cine stabileşte condiţiile prelungirii contractului de leasing? Soluţionaţi, expunînd

opinia argumentată în privinţa fiecărei pretenţii. Se va fi schimbat oare soluţia, dacă

Compania de leasing ar fi intenţionat să vîndă moara?

Speţa 10. La 01.09.1999, cet. Lafescu a încheiat cu Compania de leasing „Veşnicie"

un contract de leasing, prin care Compania de leasing i-a transmis un apartament cu 4

camere locative din mun. Chişinău, cumpărat la alegerea cet. Lafescu, contract încheiat

pe un termen de 20 ani, cu transferul dreptului de proprietate la expirarea termenului

contractului de leasing.

în urma unui accident rutier, la 04.10.2011 cet. Lafescu a decedat. în timpul vieţii, el

a întocmit un testament, potrivit căruia acest apartament i-a fost testat soţiei. După

deschiderea procedurii succesorale, doi feciori ai cet. Lafescu de la prima căsătorie au

solicitat declararea nulităţii testamentului pe motiv că apartamentul nu-i aparţine cet.

Lafescu, ci Companiei de leasing, astfel pot fi moştenite doar drepturile şi obligaţiile cet.

Lafescu născute în temeiul contractului de leasing.

La 04.01.2012 Compania de leasing a solicitat rezilierea contractului de leasing pe

motiv că nu sînt achitate ratele de leasing. Moştenitorii cet. Lafescu au solicitat

respingerea acţiunii Companiei de leasing pe motiv că încă nu se ştie cine va fi

moştenitorul, iar după constatarea acestui fapt, moştenitorul va achita şi restanţele la

ratele de leasing. Compania de leasing a respins aceste argumente, invocînd că contractul

încheiat nu prevede transmiterea drepturilor şi obligaţilor locatarului către moştenitori.

Identificaţi drepturile şi obligaţiile părţilor. Decideţi dacă există temei pentru

reziliere a contractului de leasing. Stabiliţi dacă drepturile şi obligaţiile locatarului pot

fi moştenite. Soluţionaţi litigiul. Se va schimba oare soluţia, dacă ar fi fost încheiat un

contract de leasing cu locatarul - persoana juridică?

■

Teste-grilă

1. Valoare reziduală este:a) valoarea obiectului contractului de leasing la data încheierii contractului;b) valoarea obiectului contractului de leasing la data încetării contractului;c) valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul

către locatar al dreptului de proprietate asupra bunului.

2. Capitalizarea ratelor de leasing:a) se interzice de lege;b) se permite de lege;c) se permite doar în cazul leasingului financiar.

3. Leasingul direct este:a) operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea

de furnizor al bunului;b) operaţiune de leasing în cadrul căreia toţi subiecţii sînt rezidenţi ai Republicii

Moldova;c) operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri

al căror proprietar este.

4. Nu poate constitui obiect al contractului de leasing:a) o bicicletă;b) o armă;c) un maxi-taxi.

5. Locatarul este obligat să asigure obiectul contractului de leasing:a) doar în cazul leasingului de consum;b) la încheierea oricărui contract de leasing;c) doar dacă contractul de leasing prevede această clauză.

6. în lipsa unei prevederi speciale, faţă de contractul de leasing se aplică:a) dispoziţiile privind contractul de vînzare-cumpărare;b) dispoziţiile privind contractul de locaţiune;c) dispoziţiile privind contractul de credit şi ipotecă.

7. Dreptul de proprietate asupra obiectului contractului de leasing nu setransmite locatarului în cazul:a) leasingului operaţional;b) leasingului financiar;c) lease-backului.

8. Locatorul poate fi:

4098

a) orice persoană juridică cu scop lucrativ;b) orice persoană fizică sau juridică ce practică activitatea de întreprinzător;c) doar persoana juridică care deţine licenţa respectivă.

9. Contractul de leasing îmbracă forma:a) scrisă;b) scrisă, iar în cazul leasingului mobiliar, la dorinţa părţilor, verbal;c) scrisă, iar în cazul leasingului imobiliar - autentificată notarial.

10. în caz de deces al locatarului:a) moştenitorii locatarului îl subrogă în contractul de leasing;b) contractul de leasing încetează;c) locatorul obţine dreptul de a rezilia contractul de leasing.

4198

Tema nr. 12. Contractul de antrepriză Schema 3. Elementele contractului de antrepriză■ ' ' " :' ■ ■ ' ■ :

Schema 1. Noţiunea şi natura juridică a contractului de antrepriză

Contractul de antrepriză - contractul prin care o parte

(antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o

anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar acesta se

obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul

convenit

Consensual

De obicei intuitu personae

Schema 2. Varietăţile contractului de antrepriză

Contractul de antrepriză

contractul de antrepriză pentru construcţii

capitale - presupune construirea, reconstruirea,

modificarea, extinderea de clădiri şi alte imobile,

construcţii de orice fel, cum ar fi căi de

comunicaţie, dotări subterane, împrejurimi etc,

precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la

construcţii, inclusiv activităţi de proiecatre a

lucrărilor de construcţii

Elementele contractului de antrepriză

Subiecţi - părţi la contractul de antrepriză pot fi atît persoanele fizice cît şi persoanele juridice

Obiectul contractului - poate fi atît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor

rezultate prin efectuarea de lucrări

Forma contractului - nu este o condiţie de valabilitate, aplicîndu-se regulile generale cu privire

la forma actului juridic (art. 208-215)

Termenul - este considerat o condiţie esenţială, deoarece interesul clientului constă în

recepţionarea la timp a obiectului contractului, iar pentru antreprenor importanţa prezintă

remuneraţia pentru executarea lucrării şi predării la timp

Clauza cu privire la preţ - constituie una esenţială ce constă din: cheltuielile suportate de către

antreprenor la executarea lucrării şi remuneraţia ce i se cuvine

112

Oneros

contractul de deservire a cetăţenilor - se încheie

în urma ofertei publice prin afişarea de către

prestator a principalelor tipuri de lucrări şi prestări

servicii, precum şi a tarifelor

42

Comutativ Bilateral Cu executare

succesivă

Schema 4. Drepturile şi obligaţiile antreprenorului Schema 5. Drepturile şi obligaţiile clientului

Antreprenorul

114 43

ClientulDrepturi Obligaţii

Drepturi

Obligaţii

dreptul la remuneraţie deplină, dacă lucrarea nu

poate fi finalizată din cauza materialului

necalitativ prezentat de client, cu condiţia că

antreprenorul şi-a executat obligaţiile

informaţionale obligaţia de a efectua lucrarea pe

propriul risc

obligaţia de a efectua personal lucrarea cînd

aceasta reiese expres din contract, din

împrejurări sau din natura obligaţiei dreptul

de a cere executarea şi recepţionarea lucrării

dreptul de a verifica cursul şi calitatea

lucrărilor obligaţia privind achitarea

retribuţiei prevăzute de contract

obligaţia de participare activă la executarea

contractului

dreptul la economia dobîndită prin reducerea

costului lucrării, cu condiţia de a nu fi redusă

calitatea şi cantitatea acesteia

obligaţia preventivă de

informaredreptul de a cere înlăturarea viciilor din

contul antreprenorului obligaţia de

recepţionare a lucrării în termenul, locul şi

modul stabilit de contract

dreptul de retenţie şi de gaj asupra bunului produs sau îmbunătăţit

de el, dacă clientul refuză achitarea remuneraţiei obligaţia de

confidenţialitate

să participle la întocmirea actului de recepţionare dreptul de a

refuza achitarea retribuţiei integrale, pînă la înlăturarea viciilor

depistate

dreptul de a cere instituirea unei ipoteci, cînd obiectul contractului

prezintă o construcţie sau o parte din aceasta obligaţia de a furniza

materialele necesare executării contractului, dacă această obligaţie

nu este în sarcina clientului

obligaţia de a executa lucrarea conform indicaţiilor clientului fără

careva abateri dreptul de a cere recepţionarea lucrării parţiale cu

repararea prejudiciului cauzat prin executare

necorespunzătoare

dreptul de a cere rezilierea contractului

dreptul de a cere rezilierea contractului

să transmită lucrarea clientului fără careva vicii materiale sau

juridice

Schema 6. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

dreptul de opţiune: remedierea viciului sau

efectuarea unei noi lucrări să înlăture viciile şi

abaterile depistate pe parcursul recepţionării

lucrării

Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului

contractului

să suporte cheltuielile suplimentare ce ţin de remedierea

viciilor depistate în cazul materialelor necesare

executării - le suportă partea care le-a furnizat, dacă în

contract nu este prevăzut altfel

I_______________în cazul obiectului propriu-zis riscul îl suportă antreprenorul

pînă în momentul recepţionării bunului către client. Imediat

recepţionării acest risc trece de partea clientului

Speţe

-

Speţa 1. La data de 20.08.2002, V.B. s-a obligat, conform contractului de antrepriză încheiat, să efectueze lucrări de reparaţie a acoperişului gimnaziului

nr. 50, (nun. Chişinău. Costul lucrărilor de reparaţie fiind estimat la 2758 lei 62 bani.

La rîndul său, A.I. se obligă să achite suma sus-menţionată la finisarea reparaţiei acoperişului, la data de 25.08.2002. Finisînd lucrările de reparaţie, V .B.

solicită achitarea costului lucrărilor în sumă de 2758 lei 62 bani.

A.I. a refuzat achitarea costurilor, motivînd că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform contractului din 20.08.2002.V.B. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei şi repararea

prejudiciului moral.Soluţionaţi speţa.

Speţa 2. în temeiul unui contract de antrepriză, antreprenorul s-a obligat să ridice o construcţie. Antreprenorul şi-a executat obligaţia de predare în termen

a construcţiei finalizate care a fost recepţionată de client fără careva obiecţii.

Peste un termen de 4 ani de la recepţionarea construcţiei, s- a dovedit că aceasta se deformează şi că, de fapt, nu prezintă garanţii de securitate.

Clientul a înaintat pretenţii faţă de antreprenor. Antreprenorul a obiectat şi a declarat că construcţia a fost recepţionată în termen şi fără careva obiecţii din

partea acestuia, lucru ce-1 eliberează pe antreprenor de răspundere în cazul dat, mai mult ca atît, termenul de prescripţie întru înaintarea pretenţiilor a expirat.

Clientul s-a adresat în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat prin vicierea construcţiei.


Speţa 3. încheind un contract de antrepriză, B s-a obligat faţă de C să construiască o casă. Materialele de construcţie pentru casă au fost puse în sarcina

clientului conform contractului. Ajungînd la etapa de finalizare a casei şi de dare în exploatare a acesteia, clientul refuză recepţionarea motivînd că aceasta

prezintă vicii legate de calitate.

C s-a adresat faţă de B în privinţa rezilierii contractului pe motiv că această casă prezintă vicii şi a cerut repararea prejudiciului cauzat prin executarea

necorespunzătoare a contractului. B însă a obiectat şi s-a adresat în instanţa de judecată şi a solicitat încasarea sumei stabilite conform contractului de antrepriză,

cît şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutare de către C.

in instanţă a fost menţionat faptul că în conformitate cu

contractul de antrepriză, C s-a obligat să pună la dispoziţie lui B

materialele de construcţie necesare pentru construcţia casei.

Soluţionaţi speţa şi daţi apreciere acţiunilor instanţei de

judecată în vederea soluţionării litigiului.

Speţa 4. A a încheiat un contract cu B care prevedea că acesta

din urmă să-i repare casetofonul. Potrivit contractului, sarcina

cumpărării pieselor de schimb necesare îi revenea lui B. Preţul

serviciului constituia 1000 lei. în timpul executării lucrului, B a

constatat deficienţe în schema casetofonului, drept urmare adresîndu-

se inginerului C în a-1 ajuta să elaborareze o nouă schemă. Drept

urmare, B s-a obligat să-i achite o arvună în sumă de 200 lei lui C. în

timpul executării lucrului unele piese nici nu puteau fi găsite în

vînzare şi B le-a confecţionat singur. Astfel, B 1-a anunţat pe A că

trebuie să mai achite 1000 lei. A, însă, a refuzat să achite această

sumă, deoarece, conform contractului, B s-a obligat să efectueze

reparaţia pe riscul său la preţul stabilit, de aceea cheltuielile

suplimentare pe care le-a suportat cad pe seama luiB.

B, însă, a menţionat că suma de 1000 lei nu este una finală, ci una

aproximativă în executarea lucrării, de aceea, dacă nu doreşte să o

achite, el reziliază contractul şi cere repararea prejudiciului cauzat prin

reziliere.


Speţa 5. S.C. a încheiat cu A.C. un contract de reparaţie curentă a

apartamentului său cu trei odăi. Costul lucrărilor şi procurarea

materialului a fost estimat de către părţi la 10 000 lei. Potrivit

contractului, efectuarea reparaţiilor trebuia să înceapă la data de 15

septembrie 2009 şi să fie finisată la data de 20 septembrie 2009. La

momentul încheierii contractului, S.C. a achitat suma de 5000 lei. La

data de 14 septembrie 2009, A.C. i-a telefonat lui S.C. şi 1-a rugat să-i

114

Deosebiri dintre contractul de antrepriză şi alte contracte

Obiectul contractului de regulă există în realitate şi este transmis

Obiectul îl constituie bunul, chiar dacă urmează a fi comercializat,

intenţia vînzătorului a fost de a produce bunul pentru sine

Vînzătorul de fiecare dată este proprietarul bunului vîndut

Materialul din care este format bunul, chiar dacă iniţial se

intenţionează ca bunul format să fie vîndut, constituie întodeauna

Obiectul este activitatea angajatului în profesia respectivă, angajatul

fiind remunerat pentru cantitatea şi calitatea muncii sale, independent

Salariatul se subordonează ordinului angajatorului fiind în

Angajatorul răspunde pentru prejudiciile cauzate faţă de terţi din vina

Săvîrşirea actelor juridice în numele şi pe contul mandantului

Obiectul îl constituie activitatea de orice natură a prestatorului

44

acorde un termen de amînare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie

pe motiv că nu reuşeşte să dea în exploatare alte obiecte, la care era

obligat, din lipsa materialelor în vînzare. S.C. a refuzat motivînd că el

şi-a luat concediu din cont propriu pentru a fi prezent la efectuarea

lucrărilor de reparaţie şi aşteaptă ca de pe 15 septembrie să fie

începută reparaţia.

Efectuarea lucrărilor a fost începută abia la data de 20

septembrie 2009 şi finisate la data de 28 septembrie 2009. La finele

lucrărilor S.C. a achitat suma de 1250 lei, refuzînd să achite restul

motivînd că acesta constituie repararea prejudiciului cauzat prin

nexecutarea corespunzătoare a contractului.A. C. a depus cerere de chemare în judecată cu încasarea sumei de 3750 lei de

Iu S.C.Soluţionaţi speţa

Speţa 6. încheind contract de antrepriză, Drosu s-a obligat faţă de

Ceban, în schimbul unei remuneraţii de 5000 lei, să execute cu

materialele sale lucrări de reparaţie a casei, în termen de 2 luni.

Efectuând o parte din lucrări, Drosu a fost internat în spital în

rezultatul unui accident. Ceban, dorind să finiseze reparaţia în iermen,

a contractat un alt antreprenor. Ultimul a finalizat lucrările, utilizând

materialele lui Drosu. După expirarea a 3 luni, Drosu i-a solicitat lui

Ceban plata a 75% din lucrările efectuate şi restituirea a 800 lei -

costul materialelor utilizate de al 2-lea antreprenor. B a refuzat să

plătească sumele sus-numite. Soluţionaţi litigiul. Argumentaţi

răspunsul.

Teste-grilă

1. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:

a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) la cererea antreprenorului.

2. Modalitatea prestării serviciilor este determinată de:a) prestator;b) beneficiar;c) de lege.

3. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de

client pentru

executarea lucrării revine:a) antreprenorului general;b) subantreprenorilor;c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.

4. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;

b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a

solicitat mai puţin lucru sau cheltuieli;

c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că

lucrarea a solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.5. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

pînă larecepţionarea Iui îl suportă:a) antreprenorul;b) clientul;c) partea care a furnizat materialele.

6. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosirii Iadestinaţie sau au vicii, antreprenorul:a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;b) este obligat să refuze executarea lucrării;c) este obligat să rezilieze contractul.

7. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:a) contractul încetează de drept;b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine

imposibilă sau inutilă;c) contractul încetează la cererea succesorilor.

8. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:a) doar să remedieze viciul;b) doar să execute o nouă lucrare;c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu

cheltuieli disproporţionate.

9. Beneficiarul este obligat să furnizeze materialele necesare antreprenorului:

a) în cazul în care contractul nu prevede altfel;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) la cererea antreprenorului.

10. în cazul sistemului antreprizei generale răspunderea faţă de client pentruexecutarea lucrării revine:

a) antreprenorului general;b) subantreprenorilor;c) antreprenorului general şi subantreprenorilor în mod solidar.

11. Preţul forfetar în contractul de antrepriză:a) nu poate fi modificat la cererea uneia din părţi;b) poate fi redus la cererea clientului pe motiv că lucrarea a solicitat

mai puţin lucru sau cheltuieli;c) poate fi majorat la cererea antreprenorului pe motiv că lucrarea a

solicitat mai mult lucru sau cheltuieli.12. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului

pînă larecepţionarea lui îl suportă:

a) antreprenorul;b) clientul;c) partea care a furnizat materialele.

13. Dacă se constată că materialele prezentate de client sînt improprii folosiriila destinaţie sau au vicii, antreprenorul:

a) este obligat imediat să-1 informeze pe client;b) este obligat să refuze executarea lucrării;c) este obligat să rezilieze contractul.

14. In cazul decesului beneficiarului antreprizei:a) contractul încetează de drept;b) contractul încetează în cazul în care executarea lui devine

imposibilă sau inutilă;c) contractul încetează la cererea succesorilor.

15. Dacă clientul pretinde remedierea viciului, antreprenorul poate:

a) doar să remedieze viciul;b) doar să execute o nouă lucrare;c) refuza remedierea, plătind despăgubire, dacă este posibilă cu

cheltuieli disproporţionate.

16. Beneficiarul este obligat să plătească serviciile:a) atunci cînd cere prestatorul;b) la momentul încheierii contractului;c) după prestarea serviciilor.

Tema nr. 13. Contractul de transport Schema 1.

Caracterele juridice ale contractului de transport

Schema 2. Varietăţile contractului de transport

Transport

114 45

Comutativ Sinalagmatic Consensual

Auto

Legislaţie: Codul

transporturilor autonr. 116-XIV din 29.07.1998

Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din

09.12.1999 Regulamentul transporturilor auto de

călători şi bagaje din 28.06.2006 Metodologia de

calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare

a călătorilor şi bagajelor cu transportul auto

Regulamentul Instituţiei publice "Agenţia Naţională

Transport Auto" Anexa nr.l la Hotărîrea Guvernului

nr.539 din V 23.04.2008

Naval

Legislaţie:

Codul

navigaţiei

maritime

comerciale

nr. 599-XIV din

30.09.1999

Regulamentul

Instituţiei

publice"Căpitănia

portului

Giurgiuleşti"

nr.l 128 din

29.09. 2006

Codul

transportului naval intern (Proiect) Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova cu privire la

construcţia Portului de pasageri Giurgiuleşti

nr.l54 din 14 februarie 2008Feroviar

Legislaţie:

Regulamentul cu privire la disciplina salariaţilor

din transportul feroviar din 25.02.2005

Regulamentul privind prestările de servicii în

traficul feroviar de călători, bagaje, mărfuri şi

mesagerii în interes propriu, anexa la Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova nr.238 din

25.02.2005 Proiectul regulamentului

transportului de mărfuri pe calea ferată din

Moldova

Legislaţie:

Legea aviaţiei civile nr.l237-XIH din

09.07.1997________________

Programul Naţional de facilitare a transporturilor aeriene nr.

1034 din

16.10.2000________________

Legea privind securitatea aeronautică nr. 92-XVI din

05.04.2007 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova

privind aprobarea Programului naţional de securitate

aeronautică nr.l49 din

09.02.1998________________

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind măsurile

ce ţin de asigurarea activităţii

Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile nr.l057din

19.10.1998

Speţe

Speţa 1. La data de 23 iulie 2010, SRL „Viitorul" a încheiat cu

SRL „Râul" un contract prin care ultima s-a obligat să-i pună la

dispoziţia primei o navă de croazieră fluvială pentru organizarea unei

petreceri de vară pentru angajaţii săi. Prevederile contractului stipulau

că nava pusă la dispoziţia SRL „Viitorul" va fi acordată pentru

organizarea petrecerii o perioadă de 24 de ore (pe toată durata zilei de 1

august 2010), fiind ancorată în portul fluvial Ungheni, fără drept de

deplasare din locul ancorării.

Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile

contractuale dintre SRL „ Viitorul" şi SRL „Râul", inclusiv şi în cazul

în care respectivul contract ar fi prevăzut că nava pusă la dispoziţie

urma să se deplaseze, pe perioada acordată, spre portul Giurgiuleşti.

Speţa 2. La data de 15 august 2010, SRL „Venit", companie

specializată în transportul auto internaţional de persoane, a încheiat cu

Asociaţia Obştească „Ciprian Porumbescu" un contract prin care prima

îşi asuma, pe perioada 1 septembrie-1 octombrie 2010, obligaţia de a-i

acorda în mod gratuit ultimei servicii de transport necesare realizării

unui turneu concertistic al trupei orchestrale a Asociaţiei prin mai multe

oraşe ale României. La data de 2 septembrie 2010, în drum spre oraşul

Galaţi, autocarul pus la dispoziţia trupei s-a defectat, fiind înlocuit cu

un alt mijloc de transport. Din această cauză concertul din Galaţi a fost

amînat cu o zi, iar spectatorilor prejudiciaţi le-a fost returnat 50% din

preţ cu titlu de compensaţie pentru prejudiciul cauzat.

La întoarcerea trupei din România, AO „Ciprian Porumbescu" a

acţionat-o în instanţa de judecată pe SRL „Venit" pentru prejudiciul

cauzat prin întîrziere, solicitînd despăgubiri materiale în mărimea

prejudiciului real şi a venitului ratat, care urma a fi utilizat în activitatea

Asociaţiei.

Decideţi asupra instituţiei juridice ce guvernează raporturile

contractuale dintre SRL „Venit" şi AO „Ciprian Porumbescu", inclusiv

în cazul în care respectivul contract ar fi prevăzut retribuţia pecuniară

a transportatorului.

Speţa 3. La încheierea contractului de charter între părţile

semnatare au apărut anumite conflicte vizînd următoarele clauze

contractuale:

a) obligaţia indicării mărimii navlului pornind de la volumul şi greutatea mărfii;

b) dreptul de retenţie a mărfii la predarea ei către destinatar în cazul neachitării mărimii navlului;

c) dreptul de reziliere a contractului de charter în cazul

necorespunderii vasului maritim condiţiilor din contract şi

documentelor maritime;

d) includerea în charter de către navlositor a unor prevederi vizînd

dreptul lui de a plasa pe navă „orice încărcătură legală", precum

şi dreptul de a alege locul încărcării mărfii în port.

Determinaţi natura juridică a contractului de charter şi decideţi

asupra conţinutului clauzelor sus-indicate.

Speţa 4. în conformitate cu prevederile contractuale, SRL „Piese

de aluminiu" a expediat marfa sa către destinatar, fiind încheiat în acest

sens un contract complex de transport combinat (feroviar şi

automobilistic). Pînă la gara feroviară Drochia încărcătura a fost

deplasată utilizînd transportul feroviar. La predarea mărfii către

cărăuşul automobilistic, acesta a solicitat încheierea unui contract

separat cu el, dat fiind faptul că a fost depistată o cantitate mai mică a

încărcăturii decît cea indicată în actele de transport. Reprezentanţii ÎS

„Calea Ferată a Moldovei" au declarat că nu sînt împuterniciţi să

încheie un asemenea act dat fiind faptul că ei la fel deţin doar calitatea

de cărăuş. Fiind solicitat de a se prezenta pentru încheierea contractului

de transport auto, expeditorul a refuzat menţionând că deja are încheiat

un contract cu IS „Calea Ferată a Moldovei".Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de

transport.

Speţa 5. SRL „Piese de aluminiu" s-a adresat în instanţa de

judecată cu o acţiune către ÎS „Calea Ferată din Moldova", vizînd

conflictul apărut la încheierea contractului de transport în partea

114

Aerian

46

modalităţii de achitare pentru transportul prestat şi acordarea unor

servicii suplimentare de către cărăuş.

Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei" insista asupra includerii în

pct. 2.2 a contractului alin. (3) în corespundere cu care aceasta ar avea

dreptul de a reţine expedierea şi predarea mărfii pînă la acceptarea de

către SRL „Piese de aluminiu" a preţului pentru operaţiunea de

încărcare a bunurilor.

Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la

contractul de transport.

Speţa 6. în conformitate cu prevederile contractuale, ÎS „Calea

Ferată a Moldovei" efectua transportarea mărfurilor textile din mun.

Chişinău în oraşul Drochia. în luna mai a anului 2010 în gara feroviară

de destinaţie au parvenit 25 de vagoane de bumbac. întocmai celor

indicate în contract, cărăuşul a notificat destinatarul despre încărcătura

ajunsă la destinaţie în ziua imediat următoare celei în care a sosit marfa.

Notificarea a fost realizată telefonic. Destinatarul, însă, la scurgerea a 5

zile calendaristice nu a efectuat acţiuni de descărcare şi recepţionare a

mărfii, aceasta fiind preluată abia în a 10-ea zi de la sosirea ei la

destinaţie. în efect, aceasta a condiţionat anumite probleme legate de

descărcarea încărcăturii de piese agricole destinată pentru un alt subiect

- Uzina de tractoare din Drochia. Astfel, ÎS „Calea Ferată a Moldovei"

a solicitat de la destinatarul mărfii de bumbac compensarea

prejudiciului cauzat prin recepţionarea tardivă a încărcăturii.

Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport.

Speţa 7. ÎS „Calea Ferată a Moldovei" a încheiat un contract cu

SRL „Intermediar", prin care ultima se obliga la efectuarea unor

operaţiuni legate de transportarea încărcăturilor către destinatari:

perfectarea documentelor de transport, intermedierea plăţilor dintre terţi

şi ÎS „Calea Ferată a Moldovei", precum şi întocmirea actelor de

recepţionare a mărfii de respectivii terţi. în luna martie a anului 2010 în

gara feroviară au parvenit vagoanele cu marfa a căror recepţionare de

destinatar era intermediată de SRL „Intermediar". ÎS „Calea Ferată a

Moldovei" i-a solicitat acesteia efectuarea descărcării imediate a mărfii

pentru a elibera calea ferată. SRL „Intermediar" a refuzat realizarea

respectivelor acţiuni pe motiv că aceste acţiuni nu intră în obligaţiile

sale contractuale, ci, în baza contractului, acestea sînt puse în sarcina

destinatarului. Ultimul a efectuat descărcarea mărfii, însă cu încălcarea

termenelor prevăzute în contract.

Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de transport şi expediţie.

Speţa 8. La data de 10 martie 2009 între SRL „Navlositorul" şi

SRL „Armatorul" a fost încheiat contractul de time charter, în temeiul

căruia prima a obţinut în folosinţă nava maritimă „Sfînta Elena",

înregistrată în Republica Moldova, pe o perioadă globală de închiriere

de 3 luni de zile, destinată transportului de mărfuri din mai multe

porturi mediteraneene spre portul maritim Odesa. Pe parcursul

executării contractului, SRL „Navlositorul" în repetate rînduri i-a

ordonat comandantului navei să mărească cu 15% viteza de navigare a

vasului închiriat, dat fiind faptul că înregistrează pierderi derivate din

ajungerea tardivă la porturile de destinaţie, fiind deseori obligat să

achite amenzi portuare pentru staţionarea supranormativă a navei în

port la efectuarea acţiunilor de descărcare / încărcare a bunurilor.

Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului respectiv pe motiv

că o atare cerinţă contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît

mai mult în partea dispoziţiilor referitoare la conducerea navei acesta

este subordonat doar armatorului.

La încetarea termenului contractului, SRL „Navlositorul" a

acţionat-o în instanţă pe SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat

prin inacţiunea comandatului, pe motiv că prepusul său a refuzat

îndeplinirea unei însărcinări ce ţine de exploatarea comercială a navei,

or, dat fiind că raporturile contractuale dintre acestea erau limitate în

timp, pentru interesele comerciale ale navlositorului era conceptual de

importantă utilizarea raţională a timpului în care închiria nava.


contractul de navlosire.

Speţa 9. La data de 15 aprilie 2010, între SRL „Navlositorul" şi

SRL „Armatorul" a fost încheiat contractul de bareboat charter, în

temeiul căruia prima a obţinut în folosinţă nava maritimă „Andora",

înregistrată în Republica Moldova, destinată transportului de mărfuri

din portul Bordeaux spre portul maritim Odessa. Pe parcursul executării

contractului SRL „Navlositorul" i-a ordonat comandantului navei să

mărească cu 15% viteza de navigare a vasului închiriat, dat fiind faptul

că riscă ajungerea tardivă la portul din Bordeaux.

Comandantul a refuzat îndeplinirea ordinului dat pe motiv că o

atare cerinţă contravine regulilor de exploatare a vasului şi cu atît mai

mult în partea dispoziţiilor referitoare la conducerea navei acesta este

subordonat doar armatorului.

în final, la efectuarea acţiunilor de încărcare a bunurilor, SRL

„Navlositorul" a fost obligată la plata amenzilor portuare pentru

staţionarea supranormativă a navei în portul Bordeaux.

La încetarea contractului SRL, „Navlositorul" a acţionat-o în

instanţă pe SRL „Armatorul" pentru prejudiciul cauzat prin inacţiunea

comandatului, pe motiv că ultimul a refuzat îndeplinirea unei însărcinări

ce ţine de exploatarea comercială a navei, or, pentru interesele

comerciale ale navlositorului era conceptual de importantă utilizarea

raţională a timpului în care închiria nava.


contractul de navlosire.

Speţa 10. La data de 15 aprilie 2010 între SRL „Personalitate" şi

SRL „Expeditorul" a fost încheiat contractul de expediţie, în virtutea

căruia ultima s-a obligat în faţa primei la contractarea unui cărăuş şi

perfectarea tuturor documentelor necesare transportării auto a 50 de

garnituri de mobilier din oraşul Verona în mun.

114 47

Chişinău. Astfel, la 1 mai 2010, SRL „Expeditorul" a încheiat un contract de transport

auto de mărfuri cu SRL „Cărăuşul", însă, la data plecării din oraşul Verona, acesta din

urmă a fost în stare să suplimenteze doar 72 din efectivul de vehicule necesare

transportului de bunuri. în final, SRL „Expeditorul" şi-a asumat de sine stătător obligaţia

de transport a mărfii în partea neacoperită de SRL „Cărăuşul". La 10 mai 2010 unul din

vehiculele SRL „Expeditorul" a suferit un accident rutier şi ca efect bunurile transportate

de camionul accidentat au fost ireparabil distruse, cauzîndu-i lui SRL „Personalitate" un

prejudiciu de 35 000 euro. SRL „Expeditorul" i-a compensat dauna cauzată clientului,

însă s-a adresat cu o acţiune către SRL „Cărăuşul" prin care a cerut repararea prejudiciului

cauzat prin neonorarea obligaţiilor de transport, precum şi plata celor 35 000 euro pentru

mobilierul distrus.

Soluţionaţi speţa prin prisma reglementărilor legale cu privire la contractul de

transport şi expediţie.

Speţa 11. A a expediat în adresa lui B piese de schimb. încărcătura a sosit la

destinaţie cu întîrziere de 5 zile. Din acest motiv B nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de C,

plătindu-i ultimului o amendă pentru încălcarea obligaţiei de predare a bunului potrivit

contractului de vînzare-cumpărare.

B a prezentat ÎS „Calea ferată" pretenţie, solicitînd plata amenzii pentru întîrzierea

transportării şi recuperarea daunelor (amenda plătită lui C şi beneficiul neobţinut prin

sistarea temporară a activităţii).

Este obligatorie prezentarea pretenţiei în contractul de transport înainte de

intentarea acţiunii în judecată? Care este termenul de înaintare a pretenţiei? Soluţionaţi

speţa. Ce categorii de daune urmează să repare cărăuşul? Argumentaţi răspunsul.

> ' ■ » • ' a 1 v .3

Teste-grila

1. Este obligat cărăuşul să încheie contract de transport?a) nu este obligat;. ( . . . . . . . . .b) este obligat daca nu are un motiv serios de a refuza;c) este obligat dacă face ofertă publică de transport.

Tema nr. 14. Contractul de expediţie Schema 1. Reglementarea juridică a

raporturilor juridice de expediţie

Prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte

părţi (client) sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare

în vederea efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision)

Raporturile juridice sînt reglementate de:

dispoziţiile referitoare la mandat, dacă capitolul privind expediţia nu prevede altfel (art.

1075 alin. (3) din CCRM)

normele

juridice care

reglementează

contractul de expediţie

Schema 2. Forma contractului de expediţie

Contractul de expediţie se încheie în scris

(art. 1075 alin. (2) din CC RM). în executarea acestuia

clientul întocmeşte:

procură în scris, dacă este necesară pentru executarea

obligaţiilor contractuale (art. 1075 alin. (2) CC RM)

dispoziţie de expediere în scris - document pentru organizarea * transportului şi deservirea de

expediţie a clientului

dispoziţie de expediere verbală sau prin telefon. Această dispoziţie necesită a fi

confirmată ulterior în scris

48

normele cu privire la contractul de

transport în situaţia descrisă în art. 1081 şi

în art. 1082 alin. (2) din CC RM

129

Schema 3. Drepturile şi obligaţiile părţilor SpeţeExpeditorul ClientulDrepturile Drepturile

să descarce, distrugă ori să facă inofensive oricînd, oriunde şi

fără plata vreunei despăgubiri bunurile despre al căror pericol

expeditorul nu a fost informat (art. 1077 alin. (3) CC RM)

să ceară verificarea conţinutului coletelor (unităţilor de

încărcătură) în momentul preluării de către expeditor, în

schimbul unei taxe speciale (art. 1078 CC RM).

să execute el însuşi transportarea, dacă clientul nu a dispus altfel


să retragă dispoziţiile de expediere şi să revoce procurile

eliberate expeditorului

să ceară compensarea tuturor cheltuielilor suportate la

executarea indicaţiilor clientului, dacă acestea nu sînt incluse în

comisionObligaţiile Obligaţiile

să acţioneze pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în

nume propriu (art. 1075 alin. (1) CC RM)

să achite remuneraţia convenită (comision), care este exigibilă în

momentul în care expeditorul a predat transportatorului bunul

(art. 1075 alin. (1), art. 1085 din CC RM)

să încheie un contract de transport (art. 1075 alin. (l)CCRM) să elibereze expeditorului actele necesare pentru executarea

obligaţiilor contractuale

să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării


la cererea expeditorului, să-i furnizeze la timp informaţii asupra

bunului, informaţii pentru întocmirea documentelor de transport,

precum şi îndeplinirea procedurilor vamale şi a altor formalităţi;

să transmită expeditorului documentele care atestă exactitatea

unor astfel de informaţii (art. 1077 alin. (1) CC RM)

să îndeplinească expedierea, în special sub aspectul alegerii

transportatorului, cu grija unui expeditor diligent. în acest sens,

el trebuie să ţină seama de interesele clientului şi să urmeze

indicaţiile acestuia (art. 1076 CC RM)

să atragă atenţia expeditorului asupra naturii pericolului şi asupra

măsurilor de precauţie, în cazul unor bunuri periculoase (art.

1077 alin. (2) CC RM)

la cererea clientului, să-i transmită pretenţiile sale faţă de terţa

persoană participantă la executarea contractului care a cauzat

prejudiciul, cu excepţia cazului cînd, în baza unui acord special,

expeditorul îşi asumă valorificarea pretenţiei pe contul şi pe

riscul clientului (art. 1084 CC RM)

să ambaleze bunurile în aşa fel încît să corespundă cerinţelor

transportării, dacă natura bunurilor reclamă aceasta (art. 1077

alin. (4) CC RM)

dacă bunul trebuie individualizat prin semne, să le aplice în aşa

fel încît să rămînă lizibile pînă la livrare (art. 1077 alin. (5) CC

RM)

Speţa 1. SRL „Mogorici" a încheiat cu

întreprinzătorul individual „Ion Feret" un contract, prin

care ultimul şi-a asumat obligaţia de a încheia un contract

de transport, conform căruia 15 tone de divin vor fi

transportate din or. Călăraşi în or. Briceni, precum şi să

efectueze alte acţiuni, necesare în vederea transportării

acestei încărcături. Părţile s-au înţeles că pentru serviciile

de transport vor fi achitaţi 5000 lei, iar pentru serviciile de

expediţie - 1500 lei, inclusiv 500 lei pentru încărcarea în

mijlocul de transport.

Expeditorul a găsit un cărăuş, care a fost de acord să

transporte 15 tone de divin cu taxa de transport egală cu

4000 lei. Totodată, cărăuşul şi-a asumat obligaţia de a

încărca această marfă din contul taxei de transport.

Banii pentru serviciile în cauză, în sumă totală de

6500 lei, au fost transmise expeditorului la momentul

încheierii contractului de expediţie.

Aflînd despre faptul că întreprinzătorul individual

„Ion Feret" a economisit 1500 lei, SRL „Mogorici" a cerut

să-i fie restituită această sumă, însă expeditorul a refuzat,

considerînd că suma respectivă se datorează experienţei

sale şi, ca urmare, nu trebuie să fie restituită.

Stabiliţi momentul achitării comisionului. Cui

urmează să-i revină cîştigurile în cazul dat? Soluţionaţi

litigiul, expunînd propria opinie referitor la fiecare

argument adus.

Speţa 2. S.A. „Voievod" a încheiat un contract, prin

care a vîndut SRL „Kammilen" 50 tone de orz. Potrivit

acestui contract, marfa urma a fi predată cumpărătorului

din depozitul S.A. „Voievod", aflat în s. Corjeuţi, r-nul

Briceni. Pentru a transporta 50 tone de orz la depozitul său,

aflat în r-nul Cahul, s. Iujnoe, SRL „Kammilen" a încheiat

cu SRL „Viteza" un contract de expediţie, prin care ultima

şi-a asumat obligaţia de a asigura transportarea mărfii.

Costul serviciilor de expediere, de comun acord, a

fost stabilit în mărime de 5000 lei, deşi costul mediu al

acestora pe piaţă este egal cu 4000 lei.

Expeditorul a încheiat un contract de transport cu

SRL „Auto-transport", care şi-a asumat obligaţia de a

transporta marfa. Marfa a fost încărcată în cinci camioane

şi transportată în vrac. Pe parcursul transportării, şoferul

unui camion a observat că, pe o parte a bordului, orzul

încărcat în camionul lui este alterat. în vederea excluderii

amestecării orzului alterat cu orzul bun, pentru a evita

alterarea acestuia, şoferul a aruncat aproximativ 1 tonă de

orz alterat.

SRL „Kammilen" a înaintat pretenţii faţă de

expeditorul SRL „Viteza" şi a cerut achitarea costului

orzului ce a fost aruncat - 7000 lei, plus prejudiciul cauzat -

4000 lei. La rîndul său, expeditorul a menţionat că acesta

nu şi-a asumat obligaţiunea de a verifica marfa încărcată,

deci, toate pretenţiile urmează a fi înaintate faţă de cărăuş,

SRL „Auto-transport", sau către vînzătorul, SA. „Voievod".

SRL „Kammilen" a relatat că a achitat cu 1000 lei mai mult

pentru serviciile de expediere, considerînd că această suma

este o taxă specială pentru verificarea mărfii.

Stabiliţi cine poartă răspundere în această situaţie.

Soluţionaţi litigiul, oferind propria viziune argumentată

privind fiecare pretenţie adusă.

Speţa 3. SRL „Gunive" a procurat de la SA „Treculi"

20 aparate de cultivat. Dat fiind faptul că aparatele trebuiau

să fie transportate din r-nul Ungheni în r-nul Ocniţa, SRL

„Gunive" a apelat la compania de expediţie „Moroca".

Ultima a găsit un cărăuş, cu care a încheiat contract de

expediţie în nume propriu, unde a fost stipulat că toate

serviciile de transport să fie prestate contra sumei de 4000

lei. Expeditorul a încărcat aparatele.

Pe parcursul transportării, din cauza reparării

drumului, şoferul a fost nevoit să transporte aparatele pe

altă cale, din care motiv cheltuielile efectiv suportate pentru

transport au crescut de 2 ori, constituind 6000 lei.

Cărăuşul a cerut de la „Moroca" modificarea taxei de

transport, care a crescut din contul forţei majore, şi

achitarea suplimentară a încă 2000 lei. Compania „Moroca"

a menţionat că, deşi contractul de transport a fost încheiat

în nume propriu, totuşi toate pretenţiile urmează a fi

înaintate faţă de SRL „Gunive", clientul său, care a şi plătit

taxa de transport.

Determinaţi părţile contractelor. Stabiliţi cazurile,

care permit modificarea taxei de transport. Soluţionaţi

litigiul.

Speţa 4. Firma de croitorie „Principesa" din r-nul

Floreşti a procurat de la Gospodăria ţărănească „Nelu

Viitorul" din r-nul Cimişlia 6 tone de lînă de oi.

Expeditorul, SRL „Repejor", căruia Firma de croitorie i-a

eliberat dispoziţia de expediere, a fost de acord să presteze

servicii de expediere: să încheie contractul de transport,

ambalarea mărfii, încărcarea şi descărcarea mărfii, precum

şi verificarea mărfii, la un comision de 4000 lei.

SRL „Repejor" a găsit o companie de transport „Fuga-

fuga", care a activat pe această piaţă timp de 5 ani. După ce

marfa a fost încărcată, camionul cu încărcătură a început

transportarea. însă încărcătura nu a ajuns la locul destinaţiei

la timpul convenit în contractul de transport.

Firma de croitorie a pretins de la SRL „Repejor"

achitarea costului mărfii,

60000 I c i , restituirea costului serviciilor de expediţie şi

transport, precum şi repararea

prejudiciului cauzat în mărime de 15000 lei, dat fiind faptul

că marfa nu a fost livrată

, I....şi după expirarea termenului de 3 luni.

SRL „Repejor" a menţionat în referinţă că în alegerea

cărăuşului s-a condus de Informaţia obţinută din ziarul

Makler şi din alte reviste publice, ca şi cum ar fi făcut-o

pentru sine însuşi, ca urmare, şi-a îndeplinit obligaţiile în

modul corespunzător. Totodată, acesta a respins pretenţiile

clientului său şi din motiv că ultimul nu i-a dat hani pentru

a încheia un contract de asigurare a încărcăturii. Dacă ar fi

fost încheiat un astfel de contract, ar fi fost micşorat

prejudiciul cauzat.

Conform datelor inspectorului fiscal, compania

„Fuga-fuga" s-a dovedit a fi o liimă-fantomă.Stabiliţi natura juridică a obligaţiilor expeditorului. Soluţionaţi litigiul.

Speţa 5. Firma de conserve „Gustoşică" a procurat de

la GŢ „Aureliu Popuşoi" 50 tone de mere şi 30 tone pere.

în vederea asigurării transportării acestora din r-nul

Şoldăneşti în or. Cupcini, r-nul Edineţ, firma de conserve a

încheiat cu expeditorul, SRL „Fluture", un contract prin

care ultima s-a obligat să încheie un contract de transport şi

să presteze servicii de: încărcare-descărcare, cîntărire,

organizarea transportării, însoţirea şi paza acestor fructe.

Totodată, firma „Gustoşică" a înaintat următoarele cerinţe

faţă de transportator: să deţină licenţa necesară, să fie

rezident al Republicii Moldova, să aibă o experienţă de cel

puţin 5 ani în domeniul transportului.

Dat fiind faptul că contractul nu stipula expres

interdicţia expeditorului de a transporta cu forţe proprii,

SRL „Fluture" a încheiat cu sine un contract de transport

din numele Firmei de conserve, prin care s-a angajat să

transporte legumele stipulate. Marfa a fost cîntărită şi

încărcată în 5 camioane închiriate de SRL „Fluture" de la o

companie de transport terţă. Pe parcursul transportării, 2

camioane s-au defectat, iar SRL „Fluture" a fost nevoită să

încheie un contract de transport cu o companie de transport

moldo-ucraineană „Ajutorul" care a obţinut licenţa pe

teritoriul Moldovei cu doi ani mai înainte.

Fructele au ajuns la Firma de conserve la timp, însă

din cauza mai multor descărcări-încărcări, 10 % din marfa

transportată de compania „Ajutorul" a fost deteriorată.

Compania „Gustoşică" a înaintat pretenţii faţă de

expeditor: pentru transportarea cu forţe propriii a fructelor,

deşi contractul nu prevedea expres acest drept; pentru

încheierea contractului de transport cu o companie de

transport care nu corespundea cerinţelor prescrise în

indicaţiile clientului, precum şi pentru prejudiciul cauzat

bunurilor transportate. SRL „Fluture" a contrazis prin

argumentele sale că: avea dreptul să transporte cu forţe

proprii, dat fiind faptul că în legislaţia civilă se permite

ceea ce nu este interzis expres; că a fost nevoit să încheie

contractul cu o companie de transport aleasă în interesele

clientului, urmînd scopul să reducă la minimum posibilele

prejudicii ce puteau fi cauzate prin pierirea fructelor. Ba

chiar mai mult, compania atrasă şi-a executat întocmai

clauzele contractului de transport încheiat; iar prejudiciul

este cauzat datorită viciilor transportului închiriat, astfel

ultima pretenţie urmează a fi înaintată faţă de proprietarul

camioanelor arendate.

Identificaţi vinovăţia părţilor contractante. Stabiliţi

răspunderea participanţilor

în aceste raporturi juridice. Soluţionaţi litigiul,

v ' • , . . ■ ,, ,

Teste- grilă1. Obligaţiile expeditorului sînt:

a) de prudenţă şi diligentă;b) de rezultat;c) de intermediere.

2. împuternicirile expeditorului pentru încheierea contractului de transport seatestă prin:a) contract de expediţie;b) contract de mandat;c) procură specială, eliberată în mod obligatoriu.

3. Obligaţia de asigurare a încărcăturii este:a) o obligaţie a expeditorului în orice situaţie;b) o obligaţie a expeditorului doar în situaţia cînd a fost cerută de client;c) o obligaţie a clientului.

b) aceasta urmează a fi confirmată ulterior în termen de 15 zile;c) aceasta nu are putere juridică.

7. Destinatarul trebuie să formuleze obiecţii referitor la starea încărcăturii:

a) la momentul livrării încărcăturii, sub sancţiunea pierderii acestui drept;b) pînă la a treia zi din data livrării, cu condiţia că viciul

nu poate fi observat din exterior;c) pînă la a cincia zi din momentul livrării.

8. Expeditorul are obligaţia de verificare a încărcăturii:a) indiferent de conţinutul contractului;b) doar contra unei taxe speciale;c) doar la solicitarea clientului, plata fiind inclusă în comision.

9. Expeditorul poate reprezenta şi interesele cărăuşului:

a) doar în cazul în care cărăuşul este rezidentul Republicii Moldova;b) în orice situaţie;c) în cazul în care îi este oferită expres această împuternicire.

10.în cazul decesului clientului:a) contractul de expediţie încetează la data decesului;b) contractul de expediţie nu încetează, dacă altfel nu

este prevăzut în contract sau nu rezultă din conţinutul obligaţiei;

c) contractul de expediţie încetează, dacă altfel nu este prevăzut în contract.

4. Dispoziţia de expediere se emite:a) în mod obligatoriu în orice situaţie;b) la solicitarea expeditorului;c) din iniţiativa clientului.

5. Expeditorul poate efectua transportarea cu forţe proprii:a) dacă îi este oferit acest drept prin contract;b) dacă altfel nu este stipulat în contract;c) dacă suplimentar a fost încheiat contract de transport.

6. In cazul în care dispoziţia de expediere a fost dată oral:a) clientul suportă toate

riscurile legate de transmiterea deplină sau incompletă a însărcinărilor;

■

Tema nr. 15. Contractul de mandat

Schema 1. Caracterele juridice ale

contractului de mandat

Schema 2. încheierea, executarea şi încetarea contractului de mandat

C

o

n

t

r

a

c

t

u

l

d

e

m

a

n

d

a

t

Contract de mandat

Gratuit Unilateral ComutativConsensual

Personal

încheierea

Subiecţi: 1

.Mandant

2.Mandatar

Obiect:

încheierea

de către

mandatar

în numele

şi pe contul

mandantul

ui de acte

juridice

Executarea

Natura

obligaţiilor

mandatarul

ui: - De

prudenţă şi

diligentăîncetarea

Denunţare

a

mandatului

:

1.Operabil

ă la

iniţiativa

oricărei

părţi

2.Inopozab

ilă terţilor

în cazul

nenotificării

lor despre

revocare

Decesul,

incapacitatea

mandantului:

1 .în lipsa

prevederilor

exprese nu

duce la

încetarea

mandatului

2.Raporturile

de mandat

continuă pînă

la preluarea

obligaţiilor

mandatarului de

către succesor

sau reprezentant

Decesul

mandatarului: -

în lipsa

prevederilor

exprese duce la

încetarea

contractului de

mandat

-

Speţa 1. Ionesu Anatol a decis să încheie un contract

de mandat cu Sadoveanu Grigore, în temeiul căruia ultimul

urmează a fi împuternicit să reprezinte interesele părinteşti

ale primului în faţa tuturor organelor de stat şi

administrative ale Republicii Moldova, pe perioada plecării

sale în străinătate, cu privire la drepturile fiului minor,

Ionescu Andrei.

In acest scop, mandatarul urmează a fi împuternicit să

semneze în numele lui Ionescu Anatol oriunde va fi necesar,

orice cereri şi declaraţii, inclusiv la plecarea temporară sau

stabilire cu trai definitiv în străinătate a fiului minor, să

decidă la intervenţii chirurgicale, cât şi să îndeplinească

orice alte acţiuni din numele acestuia.

Apreciaţi posibilitatea încheierii unui asemenea act

prin prisma reglementărilor referitoare la mandat.

Speţa 2. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi

Miron Simion, în calitate de mandatar, au încheiat

contractul de mandat, avînd ca obiect reprezentarea

intereselor primei în instanţele de judecată în pricina civilă

cu privire la desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi

partajul averii dobândite de soţi în perioada căsătoriei.

Condiţiile contractului au stipulat că, pentru executarea

mandatului, mandatarul va primi de la mandant retribuţia în

mărime de 9000 lei, din care 4500 lei vor fi achitaţi la

momentul încheierii contractului, iar restul - la executarea

integrală a mandatului, definită în contract drept câştigarea

procesului în condiţiile solicitate de Grigoraş Măria.

Totodată, părţile contractului au convenit să excludă dreptul

fiecărei din ele de a denunţa mandatul.

Apreciaţi legalitatea unui asemenea act prin prisma

reglementărilor referitoare la mandat.

Transmiterea executării

către un terţ:

1 .Este permisă

atragerea de ajutoare de

către mandatar

2.Transmiterea

executării integrale a

mandatului e permisă

doar în cazul:

2.1 .Prevederilor

exprese în contract

2.2.Cînd o cer

interesele mandantului

3. De efectele actelor

realizate de terţ este

ţinut responsabil

mandatarul__________________

Încheierea unui act cu sine însuşi:

1 .în cazul expres prevăzut în

contract 2.Mandatul constă exclusiv

în executarea unei obligaţii (art. 251

CC.)

Acceptarea mandatului:

1. Expresă

2. Tacită _______________

Definirea împuternicirilor:

1 .Mandat general -acte

administrare şi conservare

2.Mandat special -acte de

dispoziţie, administrare şi

conservare

Speţa 3. Cet. Grigoraş Măria, în calitate de mandant, şi

Miron Simion, în calitate de mandatar, s-au adresat la

notarul din Edineţ pentru autentificarea contractului de

mandat, avînd ca obiect reprezentarea intereselor în

instanţele de judecată în pricina civilă cu privire la

desfacerea căsătoriei cu Grigoraş Fiodor şi partajul averii

dobîndite de soţi în perioada căsătoriei.Condiţiile

contractului solicitat:

- mandatarul va deţine drepturile menţionate expres în

art. 81 al Codului de Procedură Civilă;

- termenul mandatului - 5 ani;pentru executarea mandatului mandatarul va primi de la mandant retribuţia înmărime de 20000 lei, din care 10000 lei vor fi achitaţi la momentul încheieriicontractului, iar restul - la executarea integrală a mandatului;părţile contractului solicită să excludă dreptul fiecărei din ele de a denunţa

mandatul.

Speţa 4. Poate mandatarul în temeiul contractului de

mandat să elibereze procuri iu ordine de substituire pentru

unele sau toate împuternicirile acordate de mandant? Poate

mandatarul să revoce împuternicirile transmise în ordine de

substituire?

Poate mandatarul încheia acte juridice în numele

mandantului cu sine însuşi?

Care este procedura de denunţare a mandatului?

Teste- grila

1. Mandatarul poate transmite executarea mandatului unui terţ:

a) numai în cazul în care este prevăzut acest drept în contract;b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;c) dacă nu este interzis de contract.

2. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi mandatari, mandatul produce efecte:

doar dacă este acceptat de toţi; dacă este acceptat măcar de unul dintre mandatari; dacă este acceptat de majoritatea mandatarilor.

3. în cazul desemnării mai multor mandatari aceştia încheie actele:

a) împreună, dacă altfel nu este stipulat sau nu rezultă cu certitidine din mandat;b) dacă participă majoritatea;c) fiecare în limitele mandatului.

4. Dubla reprezentare de către mandatari:a) este interzisă;b) este permisă;c) este permisă numai cu acordul mandanţilor.

5. Mandatarul se poate abate de la indicaţiile mandantului:

a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;b) dacă aceasta o cer interesele mandantului;c) dacă o cer interesele mandatarului

6. Mandatarul poate încheia acte juridice în numele mandantului cu sine însuşi:

a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;b) dacă aceasta nu este interzis de contract;c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.

7. Mandatarul poate cere compensarea cheltuielilor:a) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) dacă contractul este cu titlu oneros;c) dacă acestea nu au fost compensate prin remuneraţie

8. Mandatarul este obligat să remită mandantului tot ceea ce a dobîndit înexecutarea obligaţiilor sale contractuale:a) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) doar dacă contractul este cu titlu gratuit;c) dacă contractul nu prevede altfel.

9. Mandatarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe care oobţine în exercitarea mandatului:a) dacă nu este interzis de contract;b) dacă există acordul mandantului;c) dacă nu prejudiciază mandantul.

10. Mandatarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor;

a) necesare;b) utile;c) prevăzute de contract.

11. în cazul decesului mandatarului:a) contractul nu încetează;b) contractul încetează;c) încetează dacă este prevăzut de contract.

12. In cazul decesului mandantului:a) contractul încetează;b) contractul nu încetează;c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.

13. Dreptul de denunţare a mandantului:a) poate fi exclus;b) nu poate fi exclus;c) este posibil doar dacă contractul nu prevede altfel.

14. în cazul mandatului gratuit mandatarul răspunde:a) doar în cazul intenţiei sau culpei grave;li) indiferent de culpă;<■) doar în limita prejudiciului real.

15. Dacă mandatarul este profesionist, mandatul:a) este gratuit;b) este oneros dacă este prevăzut de contract;c) este prezumat oneros.

16. Contractul de mandat are ca obiect:a) încheierea de acte juridice;b) dobîndirea dreptului de proprietate;c) săvîrşirea anumitor acţiuni.

17. Dacă actul juridic a fost încheiat de mandatar în condiţii mai avantajoasedecît cele stabilite de mandant, diferenţa:

aj revine mandantului;b) revine mandatarului;c) se împarte în mod egal între părţi.

18. Dacă pentru încheierea unui act juridic sînt desemnaţi mai mulţimandatari:

a) ei urmează să încheie împreună actul, dacă altfel nu este stipulat sau rezultă din mandat;

b) fiecare are dreptul să încheie singur actul juridic;c) ei răspund solidar pentru executarea obligaţiilor.

■

■

■

Tema nr. 16. Contractul de comision

Speţa 1. Magazinul de consignaţie a primit de la A,

în consignaţie, un casetofon, fiind evaluat la preţul de 1500

lei. La momentul încheierii contractului, comisionarul 1-a

preîntîmpinat pe A de posibilitatea reducerii preţului

stabilit, dacă în termen de douăzeci de zile bunul nu va fi

vîndut. în termenul stabilit de contract casetofonul nu s-a

vîndut. Directorul magazinului de consignaţie a trimis o

notificare către A cu solicitarea de a se prezenta, în termen

de douăzeci de zile, la comisionar pentru reevaluarea

bunului, însă în termenul indicat de la A nu a parvenit nici

un răspuns. Astfel comisionarul a redus preţul casetofonului

la suma de 1000 lei, în urma cărui fapt bunul a fost vîndut.

în scurt timp din ziua vînzării, A s-a prezentat la

magazinul de consignaţie şi a declarat că nu este de acord cu

reducerea preţului, solicitînd să-i fie achitată integral suma

stabilită iniţial în contract, motivînd că în perioada cînd a

fost notificată se afla în deplasare, fiind în imposibilitate de

a da un răspuns.

Comisionarul a refuzat să transmită suma solicitată,

motivînd prin faptul că A era obligat de a înştiinţa despre

lipsa sa.


Speţa 2. A a cumpărat de la magazinul de

consignaţie o blană. Peste o perioadă de timp de la

procurare a depistat că în anumite locuri blana este

deteriorată de molii, în legătură cu acest fapt, A s-a adresat

către vînzător cu cerinţa de a returna blana şi de a-şi

recupera suma de bani achitată sau de a fi redus preţul de

cumpărare. Vînzătorul a refuzat satisfacerea cerinţelor,

fâcînd trimitere la faptul că bunurile achiziţionate în

magazinul de consignaţie nu pot fi returnate, iar ce ţine de

viciu, acesta putea apărea după procurare.

A a atacat în judecată magazinul de consignaţie. Prin

raportul de expertiză efectuat a fost stabilit că blana a fost

deteriorată de molii cu mult înainte de a fi transmis

magazinului de consignaţie spre vînzare.

Reprezentantul vînzătorului a declarat că, ţinînd cont

de faptul că deteriorarea blănii nu s-a produs din vina

magazinului, acesta nu poate fi atras la răspundere. în

calitate de martor în instanţă s-a prezentat fosta proprietară a

bunului în litigiu, care a declarat că în momentul predării

spre consignaţie blana nu avea nici un defect, iar

comisionarul în momentul recepţionării nu a prezentat

careva obiecţii.


Speţa 3. A a încheiat cu B un contract de comision

privind vînzarea pepenilor verzi. întru executarea

contractului, B a transmis pentru realizare cinci tone de

marfă, preţul de vînzare al căreia era de 10 lei pentru un

kilogram. Din volumul total al mărfii, jumătate a fost

comercializată la preţul iniţial stabilit, iar cealaltă jumătate a

l'ost comercializată la preţul de 5 lei pentru un kilogarm. A

nu a fost de acord cu reducerea preţului, drept urmare s-a

adresat instanţei de judecată, indicînd că anticipat realizării

mărfii, în privinţa schimbării preţului, trebuia cerat acordul

comisionarului, în instanţă, reprezentantul comisionarului a

declarat că obţinerea acordului comitentului ar fi durat în

timp, fapt care putea duce la alterarea mărfii, deoarece

comisionarul nu avea un loc special utilat pentru

depozitarea acesteia.

în legătură cu acest fapt, comisionarul a fost nevoit să

realizeze marfa la preţ redus, drept confirmare despre preţul

acestui tip de marfă în ziua comercializării B a prezentat un

certificat de la administraţia pieţei care confirma că în zilele

de comercializare marfa era vîndută la preţul de cinci lei

pentru un kilogram.


Speţa 4. A 1-a acţionat pe B în instanţă solicitînd

încasarea a 5000 lei, în cerere indicînd că la data de

10.10.2010 i-a predat pîrîtului pentru comercializare, prin

consignaţie, o combină muzicală, însoţită de paşaportul

tehnic, inclusiv traducerea acestuia în limba română.

Conform contractului de comision, comisionarului îi

revenea un comision pentru comercializarea bunului în

termenul stabilit de contract, în instanţă s-a discutat

problema achitării depozitării bunului. La examinarea

cauzei s-a stabilit că reducerea preţului iniţial s-a desfăşurat

cu încălcări contractuale, iar reevaluarea a fost făcută la

cerinţa comitentului, alte reevaluări nefiind operate. La data

de 10.10.2011, A a solicitat returnarea bunului în legătură

cu executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale

de către comisionar. Totodată, s-a stabilit că comisionarul

pierduse actele însoţitoare, fapt care făcea imposibilă

comercializarea bunului, care era de producţie străină. în

afară de aceasta, A i-a achitat lui B pentru depozitare suma

de 1000 lei.

Instanţa a satisfăcut parţial cerinţele reclamantului,

cu încasarea în folosul lui A a 1500 lei, motivînd în hotărîre

că bunul risca să nu poată fi vîndut din cauza lipsei cererii

de cumpărare.


Speţa 5. Societatea comercială A a încheiat contract

de comision cu societatea comercială B, prin care ultima se

obliga să cumpere pentru prima mere la preţul de 5 lei

pentru 1 kg. Avînd în vedere conjunctura de piaţă,

comisionarul a cumpărat

merele la preţul de 6 lei pentru 1 kg. Comitentul a acceptat

cumpărătura, dar i-a restituit comisionarului cheltuielile suportate în

legătură cu cumpărarea merelor la preţul de 5 lei pentru 1 kg., aşa cum

era prevăzut în contract. Comisionarul s-a adresat în judecată, cerînd

de la comitent restituirea diferenţei de preţ. Soluţionaţi speţa.

Argumentaţi soluţia.

Speţa 6. Societatea comercială A a încheiat contract de comision

cu societatea comercială B, prin care ultima se obliga să vîndă costume

la preţul de 400 lei bucata. Comisionarul a vîndut costumele la preţul

de 600 lei bucata, păstrând diferenţa de preţ de 200 lei în calitate de

remuneraţie.

Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la

comisionar restituirea întregului preţ, susţinând că, potrivit

contractului, comisionul a fost stabilit în mărime de 5% din preţul de

vânzare.

Soluţionaţi speţa. Argumentaţi soluţia.

Speţa 7. A a încheiat contract de consignaţie cu magazinul de

consignaţie B, prin care ultimul se obliga să vândă un televizor nou la

preţul de 2000 lei. Peste 10 zile comisionarul a vândut televizorul lui

C.

După expirarea a 5 zile, C a constatat că televizorul are vicii

ascunse. Drept urmare, C a solicitat comisionarului restituirea preţului

sau reducerea acestuia. Comisionarul a refuzat satisfacerea cerinţei lui

C, motivând refuzul său prin faptul că bunurile cumpărate în reţeaua de

comerţ de consignaţie nu se supun restituirii, iar viciile puteau apărea

din vina lui C.

C a acţionat în judecată comisionarul, solicitând restituirea

preţului în mărime de 2000 lei. La examinarea cauzei, s-a solicitat

efectuarea expertizei, care a constatat că viciile televizorului existau la

data vânzării lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A în calitate de

pârât şi eliberarea sa de răspundere.

Soluţionaţi speţa. Cine va avea calitatea de pârât? Argumentaţi

răspunsul.

Teste-grilă

1. Comisionul este:

a) un contract comutativ;b) un contract cu titlu gratuit;c) liberalitate.

2. Comisionul este un contract:a) cu executare imediată;b) aleatoriu;c) cu executare succesivă.

3. Contractul de comision este un contract:a) real;b) consensual;c) solemn.

4. Contractul de comision se încheie în formă:a) verbală;b) scrisă;c) autentificată notarial.

5. Contractul de comision poate fi încheiat:a) doar între persoane juridice;b) doar între persoane fizice;c) între orice persoane.

< . i............................

6. Contractul de comision are ca obiect:a) încheierea de acte juridice;b) dobîndirea dreptului de

proprietate;c) săvîrşirea anumitor prestaţiuni

de intermediere.

7. Comisionarul se poate abate de la indicaţiile comitentului:

a) doar dacă aceasta este prevăzut de contract;

b) dacă aceasta o cer interesele comitentului;

c) dacă o cer interesele comisionarului.

8. Dubla reprezentare de către comisionari:a) este interzisă;b) csle permisă;c) este permisă numai cu acordul

comitenţilor.9. Comisionarul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate de comisionar:

a) în toate cazurile;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) dacă aceasta este în interesul comitentului.

10. Comisionarul poate încheia acte juridice în numele comitentului cu sine însuşi:

a) doar dacă aceasta este prevăzut expres de contract;b) dacă aceasta nu este interzis de contract;c) dacă mandantul dispune de capacitate de exerciţiu.

11. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şiobligaţii:

a) pentru comisionar;b) pentru comitent;c) solidar pentru comisionar şi comitent.

12. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:

a) în toate cazurile;b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;c) dacă contractul nu prevede altfel.

13. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru comitent aparţine:

a) comisionarului;b) comitentului;c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.

14. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:

a) de comisionar;b) de comitent dacă contactul nu prevede altfel;c) de comisionar dacă aceasta este prevăzut de contract.

15. In contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii maifavorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:

a) revine comitentului;b) revine comisionarului;c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.

16. Dacă executarea indicaţiilor comitentului duce, în mod vizibil, la dezavantajarea acestuia, comisionarul trebuie să execute indicaţiile:

a) dacă comitentul insistă asupra indicaţiilor;b) dacă comisionarul 1-a notificat pe comitent;c) dacă nu a primit răspuns de la comitent.

i < oiiiisionarul este obligat să remită comitentului tot ceea ce a dobîndit în , »rr I I la rea obligaţiilor sale contractuale:

l) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) doar dacă contractul este cu titlul gratuit;c) dacă contractul nu prevede altfel.

IH. < oiiiisionarul este obligat să dea lămuririle cerute de comitent:

B) dacă aceasta este prevăzut de contract; li) dacă contractul este cu titlu oneros; c) dacă contractul nu prevede altfel.

19, ( oiiiisionarul are dreptul să ceară compensarea cheltuielilor:

a) necesare;b) utile;e) prevăzute de contract.

20. Cheltuielile de păstrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primitede la terţi, le suportă comisionarul:

a) dacă aceasta este prevăzut de contract;b) dacă contractul este cu titlul oneros;e) dacă în lege sau în contract nu este prevăzut altfel.

21. Comisionarul are dreptul să folosească în avantajul său informaţia pe careo obţine în exercitarea comisionului:

a) dacă nu este interzis de contract;b) dacă există acordul comitentului;c) dacă nu prejudiciază comitentul.

22.în cazul decesului comisionarului:a) contractul nu încetează;b) contractul încetează;c) încetează dacă este prevăzut de contract.

23. în cazul decesului comitentului:a) contractul încetează;b) contractul nu încetează;c) contractul încetează dacă nu s-a prevăzut altfel.

24. în contractul de comision, dacă actul juridic a fost încheiat în condiţii maifavorabile decît cele stabilite de comitent, tot beneficiul:a) revine comitentului;b) revine comisionarului;c) se împarte egal între părţi, dacă contractul nu prevede altfel.

25. Actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naştere la drepturi şiobligaţii:a) pentru comisionar;b) pentru comitent;c) solidar pentru comisionar şi comitent.

26. Comisionarul răspunde pentru executarea obligaţiilor de către terţ:a) în toate cazurile;b) dacă a garantat executarea obligaţiilor de către terţ;c) dacă contractul nu prevede altfel.

27. Dreptul de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit deacesta pentru comitent aparţine:a) comisionarului;b) comitentului;c) comisionarului, dacă contractul nu prevede altfel.

28. Obligaţiile din contractul încheiat de comisionar se execută:a) de comisionar;b) de comitent, dacă contractul nu prevede altfel;c) de comisionar, dacă aceasta este prevăzut de contract.

Tema nr. 17. Contractul de administrare fiduciară

Schema 1. Caracterele juridice ale contractului de administrare fiduciară

Contract de administrare fiduciară

Sinalagmatic

56

RealComutativGratuit /

Oneros

Schema 2. Noţiunea şi subiecţii contractului de administrare fiduciară

Contractul de administrare jiduciara

Administratorul fiduciar: Drepturile:

- de a dispune de un imobil doar în cazurile prevăzute de

lege sau de contract

- să ceară remuneraţie pentru activitatea sa, doar în cazul

când aceasta este stipulat în conţinutul contractului

- să ceară de la fondator restituirea cheltuielilor suportate în

legătură cu administrarea

- să refuze administrare fiduciară, preavizînd în mod

obligatoriu Fondatorul cu cel puţin 3 luni până la aceasta

Obligaţiile:

- să administreze în nume propriu proprietatea încredinţată,

dar pe riscul şi pe contul fiduciantului

- să manifeste faţă de interesele fiduciantului diligenta de

care dă dovadă în afacerile proprii

- să facă public faptul separării bunurilor luate în

administrare fiduciară de bunurile sale

- să indice în actul juridic faptul că el acţionează în calitate

de manager fiduciar

- să administreze personal patrimoniul care i-a fost transmis

în administrare fiduciară

- să transmită fondatorului tot ce a obţinut în

legătură cu administrarea patrimoniului, dacă

această obligaţie este prevăzută de contract, iar în

cazul când această obligaţie nu este prevăzută de

contract, administratorul fiduciar este obligat să

includă toate drepturile şi bunurile obţinute ca

rezultat al activităţii de administrare fiduciară, în

componenţa patrimoniului primit în administrare

Schema 3. Deosebiri dintre administrarea fiduciară şi alte contracte

Administrarea fiduciară Gestiunea economică

administratorul fiduciar nu dobândeşte atributele de posesie,

folosinţă şi dispoziţie, ci dobândeşte doar împuternicirea de a

le exercita

Persoana respectivă(gestionarul) dobândeşte un drept real

limitat, care este constituit din atributele de posesie, folosinţă şi

dispoziţie

Administratorul fiduciar exercită atributele dreptului de

proprietate doar în interesele fondatorului administrării, sau în

interesele persoanei indicate de către acesta (art. 1053, alin.

(1,2) CCalRM)

Atributele de posesie, folosinţă şi dispoziţie sunt exercitate nu

doar în interesele proprietarului, ci şi în interes propriu

Dreptul de administrare fiduciară este un drept obligaţional

conţinutul căruia este stabilit nu doar de lege, ci şi de contractul

dintre fondatorul administrării şi administratorul fiduciar

Dreptul de gestiune economică este un drept real, conţinutul şi

limitele exercitării căruia sunt stabilite de lege

Administrarea fiduciară Agenţia

Administrarea fiduciară întotdeauna presupune folosirea

patrimoniului în vederea obţinerii venitului

Agentul săvârşeşte doar acele fapte materiale care le însoţesc pe

acele juridice şi nu sunt legate de folosirea patrimoniului

principalului în vederea obţinerii beneficiului

Administratorul fiduciar exercită toate atribuţiile (posesie,

folosinţă şi dispoziţie) asupra patrimoniului fondatorului

administrării

Agentul, de regulă, poate doar să dispună de patrimoniul

principalului

Administratorul fiduciar poate acţiona doar din nume propriu,

nu şi din numele fondatorului administrării

Agentul are împuterniciri permanente de intermediere, de

încheiere de contracte comerciale cu bunuri şi servicii în numele

şi pe contul unei alte întreprinderi (art. 1199 alin. (1), CC al

RM)

Speţe

Speţa 1. între SRL Andrieş şi SRL Visage a fost incheiat un contract de

administrare fiduciară a unui salon de frumuseţe, conform căruia administrator

fiduciar a fost numit SRL Andrieş. în timpul executării contractului, SRL

Andrieş a încheiat un contract de împrumut a unei sume de bani cu ÎI Floare,

garantînd cu salonul de frumuseţe ce aparţine SRL Visage. La expirarea

termenului contractului de administrare fiduciară salonul a fost transmis

proprietarului, însă suma de bani din contractul de împrumut nu a fost

rambursată.La scadenţă, ÎI Floare a înaintat acţiune în judecată privind

transmiterea salonului în proprietatea sa, deoarece nu i-au fost satisfăcute

creanţele băneşti. SRL Visage, la rîndul său, a protestat, invocînd faptul că ÎI

Floare trebuie să-şi satisfacă creanţele din bunurile şi patrimoniul SRL

Andrieş, şi nu din bunurile sale, deoarece contractul de împrumut a fost

încheiat într-un mod fraudulos, SRL Visage neştiind despre existenţa

contractului de împrumut.


Speţa 2. între SA Market-Prim şi SRL First a fost încheiat un contract

de administrare fiduciară a patrimoniului. Fiind numit administrator fiduciar,

SA Market-Prim efectua toate actele necesare, fructele obţinute, insă, le împărţea în

jumătate cu SRL First. La expirarea contractului, fiind informat că toate fructele

obţinute trebuiau să aparţină doar lui, SRL First a acţionat în judecată pe SA Market,

solicitînd rambursarea tuturor fructelor care nu i-au fost date. SA Market a invocat,

însă, că cererea înaintată de SRL First este tardivă, după expirarea contractului, şi nu

este în obligaţia lui de a rambursa venitul.


Speţa 3. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 ani,

obiectul căruia îl forma administrarea clădirii de producere ce aparţinea lui A. în cursul

executării obligaţiilor sale administratorul fiduciar - B - a obţinut de la bancă un credit

pe termen de 6 ani, ipotecînd construcţia ce forma obiectul contractului.

După expirarea termenului contractului de administrare fiduciară, construcţia a

fost restituită lui A. în legătură cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit,

banca a procedat la urmărirea bunului ipotecat. A a intentat acţiune reconvenţională,

solicitînd nulitatea contractului de ipotecă, pe motiv că termenul acestuia nu poate

depăşi termenul contractului de administrare fiduciară.

Soluţionaţi speţa. Argumentaţi răspunsul.

Speţa 4. A a încheiat cu B contract de administrare fiduciară pe termen de 5 m i

obiectul căruia îl forma administrarea acţiunilor ce aparţineau lui A. Potrivit

L 'oiiliactului, A se obliga trimestrial să plătească administratorului fiduciar

I.......ieraţie în mărime de 1% din valoarea acţiunilor şi să-i restituie cheltuielile

.i 11 H ii late.

Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea i

Examinînd un raport, A a constatat că, deşi preţul acţiunilor a diminuat, B şi-a ( llculat

remuneraţie şi a dedus din venitul pe care trebuia să-1 achite lui B cheltuielile

lUportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate şi a remuneraţiei reţinute,

BOnsiderînd că administratorul are dreptul la remuneraţie numai dacă în rezultatul

lOtivităţii sale de administrare a bunului obţine venit. Soluţionaţi speţa. Argumentaţi

răspunsul.

Teste-grilă

1. Contractul de administrare fiduciară va inceta în unul din următoarelecazuri:

a) refuzul beneficiarului de a primi beneficiul, dacă altfel nu este prevăzut în contract;

b) dispariţia administratorului fiduciar persoană fizică;c) la cererea fondatorului administrării fiduciare.

2. Contractul de administrare fiduciară poate fi modificat în unul dinurmătoarele cazuri:

a) atunci cînd fondatorul administrării cere, clauzele contractuale trebuie să fie modificate în mod obligatoriu;

b) prin acordul comun al părţilor şi doar în limitele stabilite de contract şi de legislaţia în vigoare;

c) după 3 luni din ziua incheierii contractului.

3. în calitate de administrator fiduciar poate apărea:a) orice persoană, fizică sau juridică;b) autorităţile publice datorită atribuţiilor stabilite prin lege;c) beneficiarul administrării fiduciare.

4. în ceea ce priveşte apartenenţa fructelor, legea menţionează imperativ că:a) ele nu revin fondatorului administrării şi se includ în patrimonial

administrării fiduciare;b) ele revin fondatorului şi nu se includ în patrimoniul administrării;c) ele nu revin nici uneia dintre părţi.

5. Răspunderea administratorului fiduciar în raport cu terţii esteurmătoarea:

a) nu va răspunde el, ci beneficiarul administrării, deoarece el este proprietarul bunurilor;

b) va răspunde personal şi se va limita la bunurile primite în administrare fiduciară;

c) va răspunde cu patrimoniul său pentru prejudiciile cauzate.

6. Riscul micşorării patrimoniului administrat, precum şi riscul pieiriifortuite a acestuia îl suportă:a) administratorul fiduciar;b) fondatorul administrării;c) beneficiarul, dacă acesta există.

150

Noţiune - prin

contractul de

administrare fiduciară,

o parte (fondator al

administrării,

fiduciant)

predă bunuri în

administrare

fiduciară

celeilalte părţi

(administrator

fiduciar,

fiduciar), iar

acesta se obligă

să administreze

patrimoniul în

interesul

fondatorului

administrării,

administratorul

fiduciar

Părţile:- Administratorul

fiduciar

- Fondatorul

administrării

- Beneficiarul

administrării Formă:- Scrisă

- Verbală (după caz)

Fondatorul administrării:

Drepturile:

- să aleagă terţa persoană în

favoarea căreia va fi executat

contractul de către administratorul

fiduciar

- dreptul să exercite controlul

asupra activităţii administratorului

fiduciar, în limitele prevăzute de

contract

- dreptul să ceară şi să primească

toate veniturile obţinute de fiduciar

în urma administrării patrimoniului

respectiv Obligaţiile:

- de a transmite administratorului

fiduciar patrimoniul care urmează

să fie administrat

- de remunerare a administratorului

fiduciar, în cazul când contractul va

prevedea posibilitatea remunerării

acestuia

- de a restitui fiduciarului toate

cheltuielile suportate de către acesta

în legătură cu administrarea

patrimoniului, dacă contractul sau

legea nu prevede altfel

57

7. în administrare fiduciară pot fi transmise:a) orice bunuri;b) doar bunurile determinate individual;c) doar bunurile determinate generic.

8. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,administratorul fiduciar:a) dobîndeşte atributele proprietăţii;b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele

fondatorului administrării.

9. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţionează în

calitate de fiduciar:a) în toate cazurile;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.

10. Riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară îl suportă:

a) administratorul fiduciar;b) fondatorul administrării;c) fondatorul administrării, dacă aceasta este prevăzut de contract.

11. în administrare fiduciară pot fi transmise:a) orice bunuri;b) doar bunurile determinate individual;c) doar bunurile determinate generic.

12. în rezultatul încheierii contractului de administrare fiduciară,administratorul fiduciar:a) dobîndeşte atributele proprietăţii;b) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din nume propriu;c) este împuternicit să exercite atributele proprietăţii din numele

fondatorului administrării.

13. Administratorul trebuie să indice în actul juridic faptul că el acţioneazăîn calitate de fiduciar:a) în toate cazurile;b) dacă aceasta este prevăzut de contract;c) dacă aceasta este în interesul fondatorului administrării.

150 58

Tema nr. 18. Contractul de depozit şi magazinaj Schema 1. Definiţia

şi caracterele juridice ale contractului de depozit

Contractul de depozit este contractul în baza căruia o parte (depozitar) se obligă să păstreze bunul mobil, predat de

cealaltă parte (deponent), o perioadă determinată sau nedeterminată, şi să-1 restitutuie la cerere (art. 1086 CC)

Cu executare succesivăIntuitu personae

Schema 3. Obligaţiile depozitarului

156

Numit

Consensual

59

Obligaţiile depozitarului

Depozit cu titlu oneros Depozit cu titlu gratuit

1. Să se îngrijească de integritatea

bunului primit cu prudenţa şi diligenta

unui bun profesionist (art.1089 alin.l

CC)

2. Costurile restituirii bunului revin

depozitarului (art.1100 alin.2 CC)

1. Să se îngrijească de integritatea bunului

primit ca de propriul bun (art.1089 alin.2

CC)

2. Costurile restituirii bunului revin

deponentului (art. 1100 CC)

3. Să restituie bunul pe care I-a primit în starea în care se află în momentul restituirii(art. 1095 CC)

4. Să remită fructele bunului depozitat, percepute în perioada de depozitare. Să plătească dobînda pentru banii depozitaţi

numai din ziua din care a fost pus în întîrziere (art. 1099 CC)

Sinalagmatic Oneros sau

gratuit

ComutativNetranslativ de proprietate

Schema 4. Interdicţiile şi admisibilităţile depozitarului

-Deponent -Depozitar

Schema 2. Elementele contractului de depozit Elementele contractului de depozit

Obiectul:

Obiectul juridic-serviciile de păstrare a bunului; Obiectul material-bunurile

Termenul:

1) termen determinat;

2) termen nedeterminat

156

Interdicţiile şi inadmisibilităţile stabilite de lege pentru depozitar

1. Depozitarul nu poate cere deponentului sau persoanei căreia trebuie să-i restituie bunul dovada faptului că este

proprietarul lui (art. 1090 CC)

2. Depozitarul nu are dreptul fără încuviinţarea deponentului, să transmită unui terţ depozitarea bunului (art. 1091

CCI-----► 3. Dacă contractul nu prevede altfel, depozitarul nu are dreptul să folosească, fără permisiunea deponentului,

bunul predat în depozit, cu excepţia cazului cînd faptul acesta este necesar conservării bunului (art. 1092 CC)

-----►4. Depozitarul nu poate să ceară deponentului să predea bunul,însă deponentul de rea-credinţă va răspunde de

refuzul predării (art. 1087 CC)

Forma:

Respectarea regulilor

generale cu privire la

forma actului juridic

60

Conţinutul:

Totalitatea

drepturilor şi

obligaţiilor corelative

ale părţilor

Schema 5. Obligaţiile deponentului Schema 7. Instituţii speciale ale contractului de depozit

Obligaţiile deponentului Instituţii speciale ale contractului de depozit

1. Să compenseze depozitarului cheltuielile necesare depozitării bunului, precum şi cele necesare

pentru perceperea şi păstrarea bunului (art.1088 alin.3 CC) Sechestrul

Depozitul hotelier

2. Să repare prejudiciile cauzate depozitarului prin caracteristicile bunului depozitat dacă ştia

sau trebuia să ştie despre ele şi dacă nu a anunţat depozitarul sau dacă acesta nu ştia despre

caracteristicile bunului (art.1094 CC)

3. Să repare prejudiciul cauzat prin preluarea anticipată a bunului, dacă depozitul a fost făcut

în interesul depozitarului (art. 1096 alin.2)

4. In cazul depozitului cu titlu oneros, deponentul este obligat să plătească remuneraţia la

încetarea depozitului dacă în contract nu este prevăzut altfel (art. 1102 CC)

5. Să-şi ridice la cerere bunul depozitat, dacă în contract nu este prevăzut un termen de

depozitare (art. 1097 alin.l CC)

Schema 6. Drepturile părţilor

Sechestrul este depozitul în baza căruia

persoanele remit un bun în litigiu unui

terţ, care se obligă să-1 restituie după

terminarea procesului celui care are drept

asupra lui (art. 1106 CC)

Drepturile depozitarului însărcinat cu

sechestru (art.1108 CC)

Hotelurile, căminele, sanatoriile, casele

de odihnă şi altele asemenea răspund

pentru distrugerea, pierderea sau

deteriorarea bunurilor persoanelor fizice pe care

acestea le au cu ele în încăperile rezervate lor,

chiar dacă bunurile, cu excepţia bijuteriilor, nu

au fost predate în depozit în mod special.

Convenţia contrară este nulă

Particularităţile depozitului hotelier

(art.1105)

1. Depozitul hotelier poate fi dovedit prin orice

mijloc de probă

Drepturile părţilor

Depozitarul

1. Să refuze primirea bunului în cazul

în care nu i-a fost predat la timp, dacă

în contract nu este prevăzut altfel

(art. 1087

2. Poate, cu autorizaţia instanţei de

judecată, să vîndă bunurile a căror

depozitare implică cheltuieli

disproporţionate în raport cu valoarea

lor

2. Hotelul şi alte instituţii asemănătoare sunt

obligate să repare integral prejudiciul cauzat

2. Să modifice după caz

condiţiile de depozitare în

limitele prevăzute de lege

(art. 1093 CC)

4. Răspunderea hotelului sau a

altor instituţii asemănătoare este

exclusă în caz de forţă majoră,

cînd prejudiciul este cauzat de un

oaspete al clientului sau de

proprietăţile bunului

3. Să

ceară

oricînd

depone

ntului

să-şi

ridice

bunul

depozi

tat,

dacă în

contra

ct nu

este

stabilit

un

termen

de

depozi

tare

4. Să

reţină

bunul

depozi

tat

peste

termen

ul

prevăz

ut în

contra

ct pînă

la

mome

ntul

retribu

irii

sale şi

compe

nsarea

cheltui

elilor

de

păstrar

e (art.

1103C

C)

61

1. Nu are dreptul să facă în privinţa bunului nici o

cheltuială sau alte acte, cu excepţia celor de conservare, în

lipsa unei stipulaţii contrare sau autorizaţii a instanţei de

judecată

Deponentul3. Hotelul sau alte instituţii nu-şi asumă păstrarea banilor,

bijuteriilor şi a titlurilor de valoare, care reprezintă o listă

exhaustivă, dacă acestea nu au fost predate în locuri special

amenajate

1. Să-şi ridice oricînd bunul depozitat chiar şi atunci

cînd contractul prevede un termen de depozitare (art.

1096 CC)

159

Schema 8. Drepturile şi obligaţiile magazinerului Schema 9. Definiţia şi conţinutul recipisei de magazinaj

Drepturile şi obligaţiile magazineruluiRecipisă de magazinaj

— Drepturile magazinerului

1. Dreptul de a amesteca bunurile de

acelaşi gen (art.l 118 alin. 1 CC)

Obligaţiile

magazinerului

Recipisă de magazinaj este documentul,care se întocmeşte şi se eliberează de către magaziner

deponentului, cu scopul constatării faptului încheierii contractului şi predării mărfii la

depozitul magazinerului

I

In cazul înmagazinării unor bunuri determinate generic,

magazinerul este îndreptăţit să le amestece cu bunuri de

acelaşi gen doar dacă i s-a permis în mod expres

2. Dreptul de a vinde bunul la licitaţie (art. 1119 alin. 1

CC)

tDacă bunul înmagazinat este expus degradării sau dacă se

produc modificări ale lui care implică un pericol de

depreciere şi nu mai este timp pentru prevenirea sau

înlăturarea degradării ori cel îndreptăţit, fiind informat, nu a

decis în timp util, magazinerul poate organiza vînzarea

bunului la licitaţie

3. Dreptul de gaj (art.l 128 CC)

în privinţa costurilor de magazinaj, magazinerul are un drept

de gaj asupra bunului cît timp acesta se află în posesiunea sa

Magazinerul trebuie să asigure înmagazinarea şi păstrarea

bunurilor preluate cu diligenta unui bun profesionist

2. Obligaţia de a permite inspectarea bunurilor (art. 1115 CC)

Magazinerul este obligat să permită, pe parcursul orelor de lucru,

deponentului sau unei alte persoane împuternicite să ia mostre, să

inspecteze bunurile înmagazinate şi să adopte măsurile necesare

conservării lor

3. Obligaţia de informare (art.l 116 CC)

Dacă se schimbă locul de înmagazinare, dacă

au apărut schimbări ale caracteristicilor bunurilor sau dacă

asemenea schimbări sînt pe cale de a se produce, magazinerul este

obligat să anunţe de îndată faptul acesta

4. Obligaţia de a preda fiecărui deponent, din stocul total, partea

ce i se cuvine,fără încuviinţarea celorlalţi deponenţi

(art.1118alin.3CC)

< onţinutul recipisei de magazinaj (art.l 121 CC)

4. Dreptul de a cere ridicarea bunului înmagazinat (art. 1129 CC)

Magazinerul nu poate cere ridicarea bunului înmagazinat înainte de expirarea termenului convenit pentru magazinaj,

iar dacă nu s-a convenit asupra unui astfel de termen, înainte de a expira 3 luni de la înmagazinare

în cazul întocmirii unei recipise de magazinaj la ordin, magazinerul este obligat să livreze

bunurile înmagazinate numai posesorului legitim al recipisei şi numai în schimbul recipisei

La primirea bunurilor, magazinerul are obligaţia să elibereze o recipisă de magazinaj

6. Obligaţia de a elibera o recipisă de magazinaj (art. 1120 CC)

62

1. Obligaţia de diligentă (art.l 113 CC)

Recipisă de magazinaj trebuie să conţină:

a) data întocmirii şi numărul înscrierii în registrul de magazinaj;

b) numele sau denumirea şi adresa persoanei ale cărei bunuri se

înmagazinează;

c) locul de înmagazinare;

d) regulile magazinajului;

e) cantitatea (numărul, măsura ori greutatea) bunurilor înmagazinate şi

calitatea, iar în cazul bunurilor ambalate, şi descrierea ambalajului;

f) costul de magazinaj, alte costuri care pot să apară;

g) faptul că bunul înmagazinat trebuie sau nu asigurat şi, după caz, costul

de asigurare;

h) termenul magazinajului şi data expirării lui ori

inexistenţa termenului;

i) alte date, la alegerea părţilor;

j) semnătura magazinerului şi ştampila

5. Obligaţia de a livra bunurile înmagazinate numai

posesorului legitim al recipisei şi numai în schimbul

recipisei (art.l 125 alin.l CC)

161

http://art.1118alin.3CC/

Schema 10. Varietăţile recipisei de magazinajSchema 11. Delimitarea dintre depozit şi magazinaj

Recipisa de magazinaj

Delimitarea dintre Depozit şi Magazinaj, ca formă de depozit specializat

Recipisa de magazinaj simplă (chitanţă de înmagazinare) Recipisa dublă de magazinaj (certificat de depozit) Recipisa de magazinaj la ordin

Depozit Magazinaj

- constituie dovada încheierii

contractului şi respectării

formei scrise a acestuia;

- adevereşte predarea mărfii

Ia depozitul magazinerului;

- conferă deponentului

dreptul de a ridica marfa

respectivă;

- nu oferă posibilitatea de a

dispune de marfă, adică nu

este transmisibilă

(vom analiza certificatul

de depozit pentru

cereale)

- este compus din 2 părţi:

recipisa de înmagazinare şi

recipisa de gaj al

înmagazinării;

- este transmisibil fără limite

sau restricţii;

- se eliberează deponentului

sub semnătura acestuia în

registrul certificatelor de

depozit;

- valabilitatea certificatului

încetează la expirarea

termenului pentru care acesta

a fost eliberat;

- se stinge la restituirea

cerealelor deţinătorului

certificatului;

- magazinerul este obligat să

stingă certificatul în cauză

prin aplicarea ştampilei cu

inscripţia "Stins" şi înscrierea

datei stingerii, făcînd

menţiunea respectivă în

registrul certificatelor de

depozit

- este un titlu de valoare

transmisibil;

- oferă posesorului şi dreptul de

dispoziţie asupra mărfii prin

intermediul operaţiunii de andosare;

- marfa se eliberează deţinătorului

legitim al recipisei;

- este obiect al drepturilor şi

obligaţiilor civile

1. Părţile la

contract:

Deponent -

Magaziner

2. Are un caracter general în raport cu

Magazinajul

3. Există prezumţia gratuităţii, cu excepţia depozitului

executat în cadrul unei activităţi profesionale

4. Depozitarul poate fi orice persoană

5

.

M

a

g

a

zinerul va fi tot timpul obligat la păstrarea bunurilor cu diligenta unui bun

profesionist

16263

1. Părţile la contract: Deponent -

Depozitar

5. Depozitarul este obligat să îngrijească de

bunuri cu prudenţa şi diligenta unui bun

profesionist, în cadrul depozitului cu titlu

oneros

6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea oricăror

bunuri mobile

6. Obiectul contractului îl reprezintă păstrarea mărfurilor,

precum şi bunul sau totalitatea-de bunuri obţinute în procesul

de producţie şi destinate schimbului comercial

162

8. în cazul bunurilor determinate individual, riscul

pieirii sau deteriorării fortuite rămîne pe seama

proprietarului, în cazul bunurilor generice acest risc

îl preia depozitarul

7. Este suficient contractul de depozit 7. Magazinerul, chiar dacă a fost încheiat un contract de

depozit, este obligat să elibereze o recipisa de magazinaj şi,

după caz, warantul

8. Riscul pieirii sau deteriorării fortuite se transmite

echitabil ambelor părţi ( vezi comentariul art. 1118 CC)

64

a)

b) c)

d)

h) i) j)

k)

Tema

nr. 19.

Contra

ctul de

servicii

turistic

e

Schema

1.

Conţinu

tul

contract

ului

Conţinutul

itinerarul, locul (locurile) de destinaţie şi termenele de aflare, cu indicaţia datelor;vehiculele, caracteristicile şi clasele lor, data şi locul plecării şi sosirii; informaţii despre cazare, categoria sau nivelul de confort, caracteristicile lui de bază, serviciile de alimentare; în cazul stabilirii unui număr minim de persoane necesar pentru realizarea călătoriei, termenul

-limită de notificare a clientului în caz de contramandare a acesteia;vizitele, excursiile şi alte servicii incluse în preţul unic al călătoriei; denumirea şi adresa organizatorului (agenţiei turistice) şi a angajatului, după caz;preţul călătoriei, posibilitatea de modificare a preţului, costul anumitor servicii suplimentare (taxa de îmbarcare şi debarcare în porturi şi aeroporturi, taxele turistice) neinclus în preţul unic al călătoriei şi posibilitatea de modificare a acestuia;termenele şi modalităţile de plată a preţului şi a celorlalte costuri; condiţiile specifice, convenite de părţi la cererea clientului; termenele de formulare a pretenţiilor privind neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului; alte condiţii

65

Schema 2. Obligaţiile informaţionale precontractuale Schema 4. Executarea contractului

Informaţia obligatorie precontractuală a organizatorului călătoriei

(art. 1133 CC RM)

Executarea contractului de servicii turistice

1) Pînă la momentul încheierii contractului, organizatorul este obligat să pună la

dispoziţia clientului, în scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie despre

regimul de vize şi paşapoarte, precum şi despre cerinţele de asigurare a sănătăţii pe

durata călătoriei.

2) într-un termen rezonabil de pînă la începerea călătoriei, organizatorul este

obligat să prezinte clientului, în scris sau în orice altă formă adecvată, o informaţie

despre:

a) timpul şi locul staţionărilor intermediare şi al joncţiunilor de transport,

precum şi detaliile amplasării clientului în interiorul vehiculului (cabină pe navă,

compartiment în tren etc);

b) numele, adresa şi numărul de telefon al reprezentanţilor locali ai

organizatorului sau, în absenţa acestora, datele de identificare ale agenţiei locale

căreia i se va adresa clientul la necesitate. în cazul absenţei unor astfel de

reprezentanţi sau agenţii, clientul urmează să fie informat despre datele de contact

cu organizatorul;

c) în cazul călătoriei unor minori - datele de contact direct cu minorul sau

cu persoana responsabilă de el la locul de destinaţie;

d) posibilitatea procurării poliţei de asigurare care să acopere, în caz de

accident sau boală, responsabilitatea clientului pentru faptul că a renunţat la

călătorie, precum şi alte cheltuieli

Schema 3. Structura raporturilor contractuale

Turoperatorul

Consumatorul (turistul)

Restaurant

Organizaţii de

tratament balnear

66173

Agenţia de turism

Motel Alte

organizaţii

Organizaţii de

agrement

Organizaţii de

transport

166429112 carte civil contractele (2)

Documents