Implementarea reglementarii contractelor de delegare

a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice

Cuprins:

1.Notiunea de “serviciu public”

2.Serviciile publice comunitare

-2.1.Caracterizarea serviciilor comunitare de utilitati publice

-2.2.Cadrul institutional

-2.3.Delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice

-2.4.Reglementarile H.G 717/2008

-2.5.Exclusivitatea delegarii gestiunii serviciilor de utilitati publice-speta

3.Concluzii

1.Notiunea de “serviciu public”

În literatura juridica posterioara anului 1989 s-a exprimat ideea ca la noi notiunea de serviciu public si-a recapatat importanta interbelica, reocupându-si locul important avut în structura dreptului administrativ.

Pentru prima data s-a recurs la notiunea de serviciu public, în Franta în intentia largirii sferei de competenta a tribunalelor administrative.

Doctrina franceza, marcata de evolutia practicii judiciare dupa hotarârea Blanco, si-a construit o teorie în care a asigurat serviciului public un loc exclusiv în stiinta dreptului administrativ, cu consecinta aparitiei unor adevarate “scoli a serviciului public”, având ca reprezentanti de seama pe Duguit, Jéze, Bonnard.

În Franta, conceptul de serviciu public a evoluat o data cu evolutia administratiei publice, caracteristice fiind doua fenomene: proliferarea de servicii publice având un obiect economic, respectiv servicii publice industriale si comerciale; dezvoltarea participarii particularilor la sarcinile de interes general (gestiunea serviciilor publice de persoane private este ilustrata cel mai bine de concesiunea serviciilor publice).

Literatura franceza a definit serviciul public ca fiind totalitatea activitatilor unei colectivitati publice vizând satisfacerea unor nevoi de interes general (aparare nationala, transporturi pe caile ferate, etc.) Diversele colectivitati publice (stat, colectivitati locale) asigura serviciile publice: relatiile externe ale Frantei sunt de exemplu un serviciul public al statului si national; un serviciu de transport într-un oras este un serviciu public municipal.

În România interbelica definirea notiunii de serviciu public s-a facut cel putin prin prisma a doua criterii: functional sau organic.

Dupa criteriul functional serviciul public a fost definit ca fiind orice activitate a autoritatilor administratiei publice îndeplinita pentru satisfacerea unor nevoi de interes general, cu caracter regulat si continuu (de exemplu, politia, învatamântul, asistenta sociala, etc.).

Profesorul Erast Diti Tarangul în sustinerea acestui punct de vedere arata ca prin notiunea de serviciu public se întelege numai activitatea pentru satisfacerea unei nevoi de interes general nu si organul care o exercita. Ca atare se desprinde ideea ca notiunea de serviciu public trebuie separata de notiunea de autoritate publica sau de organ public însarcinat cu girarea unui serviciu public. Astfel, se exemplifica ca Universitatea este o institutie care cu organele ei gireaza activitatea sau serviciul public de învatamânt superior. În aceeasi ordine de idei, nu toate activitatile particularilor realizate de societati sau fundatii, pot fi apreciate drept servicii publice, chiar daca urmaresc satisfacerea unor interese generale.

Dupa criteriul organic serviciul public este definit ca o structura organizatorica menita sa îndeplineasca activitati specifice. În acest sens Paul Negulescu definea serviciul public drept o “creatiune a statului, judetului, sau a comunei, pusa la dispozitia particularului în scopul de a satisface, în mod regulat si continuu, nevoi cu caracter general, carora initiativa privata nu ar putea sa le dea decât o satisfactie incompleta si intermitenta”.

Aceasta structura dihotomica o întâlnim si în prezent în doctrina dreptului administrativ român în încercarea de stabilire a continutului notiunii de serviciu public.Astfel, dintr-un punct de vedere, serviciul public este definit ca fiind activitatea organizata sau autorizata de o autoritate a administratiei publice pentru a satisface nevoi sociale de interes public.Alti autori vad în

serviciul public fie o structura organizatorica, fie organisme administrative înfiintate prin lege sau alt act administrativ normativ emis în baza legii de stat, judet si comuna ori de catre particular.

Prin prisma contenciosului formal retinem unele trasaturi caracteristice:

În primul rând serviciul public se caracterizeaza ca fiind activitatea autoritatilor publice sau a unor persoane juridice.

Ne aflam în prezenta unui serviciu public si în situatia în care o persoana juridica privata este autorizata de un organ al administratiei publice sa presteze unele activitati de interes general sau public.În literatura juridica s-a spus ca, plecând de la autorul lor, respectiv cel care le înfiinteaza si având în vedere obiectul lor de activitate, persoanele juridice se pot împarti în persoane juridice de drept public si persoane juridice de drept privat.Astfel, persoanele juridice publice sunt calificate: institutiile de stat, regiile autonome, societatile comerciale cu capital integral de stat.În întelesul art. 5 al. 3 din Legea nr. 48/1992 persoanele juridice private erau societatile comerciale române cu capital integral sau partial privat, român sau strain.

În al doilea rând, activitatea autoritatilor publice, persoanelor juridice publice si persoanelor juridice private autorizate trebuie sa urmareasca satisfacerea unui interes general sau public.De subliniat ca desi persoanele juridice de drept privat cu scop nelucrativ urmaresc satisfacerea unui interes general, ele nu fac parte din cadrul administratiei publice. “Ele sunt institutii private, organizate din initiativa privata si numai colaboreaza cu statul la satisfacerea unor nevoi de interes general”.

În al treilea rând, activitatea autoritatilor publice trebuie sa aiba un caracter regulat si continuu.

În sfârsit, serviciile publice sunt supuse unui regim juridic administrativ.

Daca, în cazul serviciilor publice desfasurate de autoritati ale administratiei publice sau persoane juridice de drept public, se aplica regimul de drept administrativ, în cazul persoanelor juridice de drept privat autorizate de administratia publica sa presteze unele activitati de interes general (stabilimente de utilitate publica) se va aplica un regim juridic special, intermediar, care se afla între regimul juridic ce se aplica persoanelor juridice de drept public si cel ce se aplica persoanelor juridice de drept privat.Acest regim special se caracterizeaza printre altele, prin urmatoarele: functionarii persoanele publice de drept privat nu au calitatea de functionari publici, emit acte administrative de autoritate prin delegatie, (vezi A.J.V.P.S) – ele sunt susceptibile de a fi atacate în contencios administrativ; aceste persoane juridice private nu sunt supuse tutelei administrative; persoanele juridice private au capacitate juridica si sunt titulare de drepturi subiective si pot sa se oblige, s.a.m.d..

Statul poate sa organizeze servicii publice si cu titlu de monopol, adica nu va admite particularilor sa se ocupe cu acea activitate si îi obliga sa se foloseasca numai de serviciul public organizat de stat, (de exemplu, serviciul public al politiei, transporturilor pe calea ferata, etc.), si fara titlu de monopol, situatie în care va admite si initiativa particularilor (de exemplu, universitatile particulare).

În unitatile administrativ-teritoriale pot functiona servicii publice dupa cum urmeaza: servicii de specialitate aflate în subordinea ministerelor sau a altor organe centrale (centrele militare judetene, inspectoratele de politie, inspectoratele scolare judetene, directiile de sanatate publica, directiile generale ale finantelor publice, institutii publice de cultura, universitati, companii nationale sau societati nationale ( art. 2 al. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997), servicii publice de interes judetean, care se înfiinteaza pentru realizarea interesului tuturor consiliilor locale din judet (drumuri, transport), activitate coordonata de consiliul judetean (art. 104 lit. b, h, k, m din Legea nr. 215/2001), servicii publice ale consiliului judetean organizate în compartimente subordonate acestuia - serviciul juridic, secretariat-administrativ, financiar contabilitate, etc., serviciile publice organizate de catre consiliile locale în principalele domenii de activitate potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispun (art. 87 din Legea nr. 215/2001), - urbanism, amenajarea teritoriului, gospodarire comunala, stare civila, secretariat-administrativ, etc. Categoriile si natura serviciilor publice nu sunt definite sau determinate în legea organica, lasând impresia ca totul ar ramâne la latitudinea autoritatii care poate dispune.

Satisfacerea intereselor generale ale societatii se poate face si de particulari - persoane fizice cât si persoane juridice private, inclusiv prin crearea unor institutii ce ofera servicii publice, denumite în literatura interbelica “stabilimente de utilitate publica”, urmând regimul juridic stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2006.

Dupa întinderea teritoriului în raza caruia serviciul public îsi exercita activitatea, acesta poate avea un caracter national sau local (comunal, orasenesc, judetean).

Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala stabileste cadrul juridic unitar privind înfiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor de gospodarie comunala în judete, orase si commune.

Doctrina franceză prevede că un serviciu devine serviciu public, independent de cine îl gestionează, în momentul în care există un interes general în furnizarea sa şi există uninteres general ca acest serviciu să fie furnizat respectând patru principii fundamentale: egalitate, neutralitate, continuitate şi adaptabilitate.

2.Serviciile publice comunitare

2.1.Caracterizarea serviciilor comunitare de utilitati publice

Serviciile publice comunitare sunt definite ca totalitatea activitatilor de utilitate si interes public general desfasurate la nivelul comunelor,oraselor,municipiilor sau judetelor sub conducerea,coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale,inscopul satisfacerii cerintelor comunitatilor locale,prin care se asigura urmatoarele utilitati:

-alimentarea cu apa;

-canalizarea si epurarea apelor uzate

-colectarea,canalizarea si evacuarea apelor pluviale;

-productia,transportul,distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;

-salubrizarea localitatilor;

-iluminatul public;

-administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrative-teritoriale,precum si altele asemenea;

-transportul public local;

Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au urmatoarele particularitati;

-au caracter economico-social;

-raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica;

-au caracter techino-edilitar

-au caracter permanent si regim de functionare continuu;

-regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol;

-presupun existenta unor infrastructure tehnico-edilitare adecvate;

-aria de acoperire are dimensiuni locale:comunale,orasenesti,municipal sau judetene;

-sunt infiintate,organizate si coordinate de autoritatile administratiei publice locale;

-sunt organizate pe principia economice si de eficienta;

-pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si functioneaza fie in baza reglementarilor de drept public,fie in baza reglementarilor de drept privat;

-sunt furnizate/prestate pe baza principiului”beneficiarul plateste”;

-recuperarea costurilor de exploatare ori de investitii se face prin preturi,tarife sau taxa special.

2.2.Cadrul institutional

1.La nivelul administratiei publice centrale:

a) Ministerul Administratiei si Internelor

b) Comitetul Interministerial pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

c)Unitatea Centrală pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

d)Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.)

2. La nivelul administratiei publice locale:

a)Regii autonome / departamente în cadrul administraţiilor locale

b)Societăţi / operatori specializaţi

c)Societăţi cu capital mix ,Asociaţii patronale şi profesionale

La nivel national:

a)Asociaţia Română a Apei

b)Asociaţia Română de Salubritate

c)Uniunea Română de Transport Public

2.3.Delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice

Delegarea gestiunii serviciilor publice comunitare de utilitati publice este reglementata prin mai multe acte normative dintre care mentionez:

-Legea nr.51/2006 din 08/03/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice;

-Legea nr.241/2006,privind realizarea serviciului de alimentare cu apa si canalizare;

-H.G nr.717 din 2008 privind aprobarea procedurii-cadru privind organizarea,derularea si atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

-Anexa nr.1 la H.G nr.717 din 2008 reglementand procedura cadru privind organizarea,derularea si atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

Principiile care stau la baza procedurii delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice prin licitatie deschisa si negociere directa sunt:

-transparenta-punerea la dispozitia tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

-tratamentul egal-aplicarea intr-o maniera nediscriminatorie,de catre delegatar a criteriilor de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

-proportionaliatea-presupune ca orice masura stabilita de catre delegator trebuie sa fie necesara si corespunzatoare naturii contractului;

-nediscriminarea-aplicarea de catre delegator a acelorasi reguli,indifferent de forma de organizare,natura capitalului ori nationalitatea participantilor la procedura de atribuire a contractului,cu respectarea conditiilor prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este pare;

-libera concurenta-asigurarea de catre delegator a coditiilor pentru ca orice operator sa aiba dreptul de a participa la procedura de delegare,in conditiile legii,ale conventiilor si acordurile la care Romania este parte.

Aceste principii sunt specific adjudecarii contractelor administrative,conventia reglementata de H.G 717 din 2008 intrunind trasaturile contractului de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati publice din dreptul francez.

2.4.Reglementarile H.G 717 din 2008

Procedura-cadru care reglementeaza cadrul juridic unitar privind organizarea si derularea delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice a fost aprobata, prin hotarare, in sedinta de marti, 2 iulie/2008, de Guvern.

De asemenea, au fost aprobate criteriile de selectie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilitati publice, precum si contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciile comunitare de

utilitati publice. Procedura-cadru stabileste etapele si modul de organizare si derulare a procesului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apas i de canalizare si a serviciului public de alimentare cu energie termica. Procedura-cadru aprobata se aplica obligatoriu in toate cazurile in care autoritatile administratiei publice locale de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitate publica, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre, atribuie, unuia sau mai multor operatori, toate sau numai o parte din competentelesi responsabilitatile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor, precum si concesiunea sistemelor de utilitati publice aferente, respectiv dreptulsi obligatia de administraresi de exploatare a acestora, pe baza unui contract de delegare a gestiunii.

Scopul procedurii-cadru il constituie reglementarea modalitatilor de delegare a gestiunii acestor serviciilor, precum si exploatarea sistemelor publice aferente acestora. Astfel, procedura delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice prin licitatie deschisa si negociere directa trebuie sa respecte urmatoarele principii: transparenta, tratamentul egal, proportionalitatea, nediscriminarea, libera concurenta.

Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilitati publice, prin gestiunea delegata, se stabileste prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ – teritoriale.In termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor sau de la primirea unei propuneri formulate de un investitor, delegatarul asigura elaborarea si aproba un studiu de oportunitate pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum si documentatia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

Potrivit procedurii-cadru, delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice este permisa numai catre operatorii licentiati de A.N.R.S.C., respectiv de catre A.N.R.E. in cazul producerii energiei termice in cogenerare.

Delegatarul are obligatia de a atribui contractul de delegare a gestiunii prin:

- licitatie publica deschisa;

- negociere directa, in cazul in care doua licitatii publice deschise consecutiv nu conduc la desemnarea unui castigator sau in situatia in care dupa repetarea procedurii nu s-au depus 3 oferte;

- prin atribuire directa, in cazul operatorilor regionali, precum si in cazul operatorilor cu statut de societati comerciale infiintati dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, prin reorganizarea pe cale administrativa a fostelor regii autonome de interes local sau judetean sau a serviciilor publice de interes local sau judetean existente la data intrarii in vigoare a acestei legi si care au avut in administrare si exploatare bunuri, activitati sau servicii de utilitati publice.

Delegatarul are obligatia de a numi o comisie de evaluare formata din membri si membri de rezerva, in scopul evaluarii ofertelor prezentate in cazul procedurii de licitatie publica deschisa si de negociere directa. Membrii comisiei vor fi specialisti in domeniul furnizarii/prestarii serviciilor comunitare de utilitati publice, economic si juridic.

Inainte de inceperea sedintei de evaluare, membrii comisiei de evaluare sunt obligati sa dea o declaratie pe propria raspundere privind compatibilitatea, impartialitatea si confidentialitatea privind dosarul delegarii, care se va pastra la dosarul delegarii.De asemenea, pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire a contractului de delegare, delegatarul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea concurentei neloiale.

In cazul licitatiei publice deschise, delegatarul are obligatia sa publice anuntul licitatiei in Monitorul Oficial, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala, precum si optional in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene.

Termenul de primire a ofertelor este de minimum 60 si maximum 90 de zile de la data publicarii anuntului.

Delegatarul are obligatia de a pune la dispozitia persoanei interesate documentatia de atribuire a contractului de delegare incepand cu ziua imediat urmatoare aparitiei anuntului licitatiei, sau cel mai tarziu in termen de doua zile lucratoare de la primirea unei solicitari. Daca nu a fost desemnat nici un castigator in urma celei de-a doua licitatii publice deschise, se procedeaza la negociere directa.

In cazul negocierii directe, ofertantul/ofertantii trebuie sa prezinte oferta/ofertele in aceleasi conditii ca cele prevazute pentru licitatia publica deschisa.

Comisia de evaluare poate stabili ca verificarea indeplinirii cerintelor de eligibilitate sa se faca insedinta comuna cu/pentru toti ofertantii. In aceasta situatie se intocmeste un singur proces-verbal privind eligibilitatea candidatilor, urmand ca numai candidatii desemnati eligibili sa fie invitati la negociere.

In situatia in care s-a prezentat un singur candidat sau un singur candidat a fost desemnat eligibil, delegatarul negociaza conditiile delegarii cu acesta, in conditiile prezentei proceduri.

Pentru negocierea directa va fi pastrata documentatia de atribuire aprobata pentru licitatia publica deschisa, iar comisia de evaluare va negocia conditiile delegarii cu fiecare ofertant in parte, la data stabilita conform programarii, in conditiile prevazute in documentatia de atribuire. Comisia va analiza si evalua ofertele, va intocmi si inainta autoritatii publice/asociatiei de dezvoltare comunitara raportul de evaluare in termen de maximum 10 zile de la data deschiderii plicurilor exterioare.

Procedura-cadru stabileste, totodata, cerinte de eligibilitate in cadrul procedurii de atribuire a contractului prin licitatie publica deschisa si negociere directa.

Ofertantul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu cerintele autoritatii publice. Delegatarul poate solicita participantilor la licitatie/negociere directa sa depuna o garantie de participare la licitatie, al carei cuantum, data pana la care poate fi depusa, precumsi perioada de valabilitate a acesteia va fi precizata in anuntul licitatiei.

Ofertantul va pierde garantia de participare la licitatie daca isi retrage oferta inainte de desemnarea castigatorului sau daca, fiind declarat castigator, refuza sa semneze contractul de delegare a gestiunii.

Delegatarul este obligata sa restituie celorlalti ofertanti garantia de participare la licitatie, in termen de 7 zile de la desemnarea ofertantului castigator.

In ceea ce priveste atribuirea contractului de delegare a gestiunii, procedura-cadru prevede ca, in cazul in care exista punctaje egale intre ofertantii clasati pe primul loc, departajarea acestora se face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul cu ponderea cea mai mare.Delegatarul are obligatia de a aproba prin hotarare atribuirea contractului de delegare a gestiunii ofertantului desemnat castigator, pe baza raportului de evaluare, in termen de cel mult 30 de zile de la data inaintarii acestuia de catre comisie.In etapa de evaluare si analiza a ofertelor propriu-zise comisia poate solicita in scris ofertantilor clarificari pentru demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate.

Delegatarul are obligatia de a informa toti ofertantii despre hotararea referitoare la atribuirea contractului de delegare, in scris, cu confirmare de primire, in cel mult 10 zile lucratoare de la adoptarea acesteia. Contractul va fi semnat numai dupa implinirea unui termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii privind atribuirea contractului.

Refuzul ofertantului declarat castigator sau al delegatarului de a incheia contractul atrage plata daunelor-interese de catre partea in culpa, la cererea partii interesate, stabilite de catre instanta de judecata competenta.

In cazul neincheierii contractului, licitatia publica va fi anulata, iar delegatarul va relua procedura de licitatie publica de la etapa publicarii anuntului, in conditiile legii, studiul de oportunitate si caietul de sarcini pastrandu-si valabilitatea.

La data initierii procedurii de delegare, delegatarul este obligat sa instiinteze A.N.R.S.C. asupra procedurii de delegare care urmeaza a fi derulata.A.N.R.S.C. analizeaza documentatia intocmita de delegtar in scopul delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publicesi transmite observatii scrise ori de cate ori se constata neconformitati in aplicarea legislatiei in vigoare in domeniul serviciilor comunitare de utilitati publicesi ale prezentei proceduri. Accesul reprezentantilor A.N.R.S.C. la documentelesi informatiile privind procedurile de atribuire a

contractelor de delegare, se realizeaza cu respectarea normelor privind confidentialitatea informatiilor.

Delegatarul, pe baza observatiilor transmise de A.N.R.S.C., poate dispune, dupa caz:

- suspendarea procesului de atribuire a contractului de delegare;

- modificarea, incetarea, revocarea sau anularea, dupa caz, a actelor in legatura cu care s-au constatat neconformitati;

- alte masuri corective pentru remedierea neconformitatilor semnalate de reprezentantii A.N.R.S.C.;

- continuarea procesului de atribuire a contractului de delegare.

Potrivit procedurii-cadru aprobate in sedinta de astazi, responsabilitatea pentru deciziile adoptate pe parcursul procesului de atribuire a contractelor, revine delegatarului/comisiei de evaluare.Decizia luata de delegatar/comisia de evaluare, se transmite A.N.R.S.C.

Contractul de delegare a gestiunii poate fi prelungit doar o singura data, pentru o perioada care nu poate depasi jumatate din durata initiala, cu conditia ca durata totala sa nu depaseasca 49 de an

Exclusivitatea delegarii gestiunii serviciilor de utilitati publice

Autor:Curtea de Apel Ploiesti

Domenii: Utilitate Publică;

Tip: Decizie

Delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, asa cum în mod expres se mentioneaza la art. 30 (2) din legea nr. 51/2006 se poate face pentru una sau mai multe activitati componente ale serviciului public de salubritate, unui operator economic licentiat, legiuitorul neprevazând exclusivitatea executarii operatiunilor de salubrizare sau a unui alt serviciu public de catre un singur operator, deoarece ar însemna înlaturarea concurentei, situatie inadmisibila într-o economie de piata

- art. 30 alin. 2 si 6 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006

Decizia nr. 275 din data de 17 februarie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti- Sectia Comerciala si de contencios administrativ si fiscal

Prin sentinta nr. 484/20.01.2009 Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiata actiunea formulata de reclamanta SC V.S.M. SA, în contradictoriu cu pârâta SC H.P. SA privind organizarea selectiei de oferte pentru atribuirea contractelor de prestari servicii DDD- deratizare, dezinsectie si dezinfectie- respectiv achizitionare produse substante dezinfectante si clorigene în imobilul pârâtei H.C.P. din municipiul Ploiesti, pentru data de 26.03.2009

Pentru a hotarî astfel, tribunalul a constatat ca R A S P P, autoritate care a încheiat contractul de delegare de gestiune a serviciului public de salubrizare cu reclamanta SC VSM SA, a comunicat pârâtei SC HP SRL cu adresa 5668/8.05.2009, faptul ca în caietul de sarcini, ce constituie anexa 3 la acest contract de delegare cu nr. 4764/14.10.2002, la capitolul deratizare, dezinsectie si dezinfectie-DDD- nu au fost cuprinse societati comerciale, institutiile publice si domeniul privat ( asociatii de proprietari, persoane fizice ) si nu s-a solicitat calcularea de tarif.

S-a mai retinut ca din aceeasi adresa a reiesit ca tariful solicitat prin caietul de sarcini se refera expres la suprafetele zonelor verzi, cimitirelor, scolilor, gradinitelor, pentru care reclamanta a primit program anual în cadrul bugetului alocat .

Prima instanta a apreciat, în baza acestor probatorii, ca reclamanta are drept exclusiv asupra operatiunilor obtinute prin licitatie pentru domeniul public , operatiuni prevazute in mod expres in contractul 4764/2002 si a înlaturat sustinerile reclamantei, bazate pe interpretarea dispozitiilor OG nr. 87/2001, constatând ca aceasta invoca numai dispozitiile contractului de delegare 4764/2002 , nefacând nici o trimitere la caietul de sarcini ce constituie anexa contractului de delegare de gestiune , din care rezulta ca exclusivitatea asupra prestarii operatiunilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie (pe scurt DDD) privea numai zonele verzi, cimitirele,scolile si gradinitele.

Împotriva sentintei a declarat recurs reclamanta SC VSM SA Bucuresti, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratând ca este singurul operator din municipiul Ploiesti care detine licenta ANRSC pentru prestarea activitatilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie – DDD, activitati pentru care i s-a acordat exclusivitatea prestarii pe raza teritoriala a municipiului, asa cum rezulta din art. 2 pct. 2.2.8 si art.4 punct 4.3 din contractul de delegare de gestiune a serviciului public de salubrizare a municipiului Ploiesti nr. 4764/14.10.2002 si art. 19 alin. 2 lit. e din Legea nr. 101/2006, precum si art. 101 alin. 2 din Regulamentul Serviciului Public de Salubrizare în Municipiul Ploiesti.

S-a sustinut ca prima instanta a motivat superficial solutia, încalcând prevederile art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., retinând în mod gresit ca temei legal al actiunii reclamantei numai contractul de delegare gestiune, nu si celelalte prevederi invocate – art. 19 alin. 2 lit. e din Legea nr. 101/2006

– fost art. 4 lit. g din OG nr. 87/2009, care nu distingea între activitatea de DDD realizata pe domeniul public si cea realizata pe domeniul privat, asa încât autoritatile administratiei publice locale nu puteau încredinta unui operator doar prestarea pe domeniul pe public, sau prestarea pe domeniul privat de activitati DDD, din moment ce serviciul de salubrizare trebuie sa fie complet, unitar si competitiv pentru toti producatorii de deseuri pe raza municipiului Ploiesti, astfel ca pe durata contractului de delegare nu putea fi acceptat niciun alt prestator, în acest sens fiind si raspunsul ANRSC nr. 4904/11.05.2009 la adresa recurentei nr. 4904190/29.04.2009.

Prin decizia nr.275 din 17 februarie 2010 Curtea de apel Ploiesti a respins recursul reclamantei ca nefondat, retinând urmatoarele :

Recurenta reclamanta SC VSM SA Bucuresti, a încheiat cu Primaria Mun. Ploiesti, prin Regia Autonoma de Servicii Publice Ploiesti contractul de delegare gestiune a Serviciului Public de Salubrizare a Municipiului Ploiesti din data de 11.10.2002, a carui durata a fost prelungita ulterior, prin actele aditionale succesive nr.15/2006, nr.19/2007, nr.20/2008.

Prin acest contract partile au convenit ca prestatorul denumit în prezent SC VSM SA Bucuresti sa efectueze servicii de salubritate pentru producatorii de deseuri de pe raza municipiului Ploiesti, având ca obiect activitatile detaliate în art.2.2 din contract , respectiv colectare, transport si depozitare deseuri menajare si asimilate acestora, a deseurilor neasimilate si a celor industriale de la persoane fizice, asociatii de locatari, proprietari, agenti economici, etc., curatirea cailor publice, deszapezirea, colectarea selectiva a materialelor recuperabile, dezinsectia, deratizarea, dezinfectia, colectarea cadavrelor animalelor mici, precum si alte servicii, la solicitarea beneficiarului.

Contractul s-a încheiat în urma unei licitatii publice, pe baza caietului de sarcini, care constituie anexa 3 la contractul mentionat anterior, copia acestui caiet de sarcini fiind depusa integral în recurs.

Potrivit art. 969 Cod civil, aplicabil si în raporturile comerciale, conform art. 1 Cod comercial, contractul este legea partilor, iar modificarea acestuia nu se poate face decât prin acordul partilor contractante.

Recurenta a contestat dreptul intimatei de a organiza o selectie de oferte pentru atribuirea contractelor de prestari servicii de dezinsectie, deratizare, dezinfectie, respectiv achizitionare cu produse substante dezinfectante si clorigene în imobilul Halele Centrale si pietele municipiului Ploiesti la data de 26.03.2009, invocând exclusivitatea prestarii serviciului de salubrizare si a tuturor operatiunilor componente ale acestuia, pe întreg teritoriul municipiului, pe domeniul public si privat.

Or, asa cum s-a aratat deja, operatiunile de dezinsectie,deratizare, dezinfectie au fost atribuite recurentei reclamante prin contractul de delegare gestiune nr. 4767/2002 completat cu anexe si acte aditionale ulterioare numai pentru spatiile strict si limitativ enumerate la punctul 7.7. din

anexa 3 la contract, reprezentata de caietul de sarcini în baza caruia s-a adjudecat licitatia de la acea data.

Din dispozitiile art. 30 alin. 2 si 6 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006 rezulta ca delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, se poate face pentru una sau mai multe activitati componente ale serviciului public de salubritate, unui operator economic licentiat, asa cum reiese si din act 30(1) din acelasi act normativ, în care este definita notiunea de gestiune delegata, care consta în atribuirea unuia sau mai multor operatori a tuturor sau numai a unei parti din competentele si responsabilitatile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, concesionarea sistemelor de utilitati publice aferente serviciilor.

Prin urmare, legiuitorul nu a prevazut exclusivitatea executarii operatiunilor de salubrizare de catre un singur operator, ceea ce nu s-ar putea realiza, deoarece ar însemna înlaturarea concurentei, situatie inadmisibila într-o economie de piata.

Recurenta a aratat ca prima instanta s-a raportat numai clauzelor contractului încheiat de parti la pronuntarea solutiei, fara a analiza si textele din actele normative invocate de ea la instanta de fond, dar si în motivele de recurs, în baza carora sustine ca detine exclusivitatea prestarii tuturor activitatilor componente ale serviciului public de salubrizare pe teritoriul municipiului Ploiesti.

Curtea a constatat ca textele de lege invocate de recurenta si mentionate anterior nu justifica sustinerile acesteia.

Constatând ca sentinta atacata nu este afectata de niciunul din motivele de casare sau de modificare prev. de art. 304 C.pr.civ. în baza disp.art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea a respins recursul reclamantei ca nefondat.

3.Concluzii

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 546 din 18 iulie 2008, a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 717/2008 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea, derularea si atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice, a criteriilor de selectie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilitati publice si a Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice.

.

Gestiunea serviciilor de utilitati publice reprezinta modalitatea de organizare, functionare si administrare a serviciilor de utilitati publice in scopul furnizarii/prestarii acestora in conditiile stabilite de autoritatile administratiei publice locale.

Gestiunea serviciilor de utilitati publice se organizeaza si se realizeaza in urmatoarele modalitati:

a) gestiune directa;

b) gestiune delegata.

Gestiunea directa este modalitatea de gestiune in care autoritatile administratiei publice locale sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, isi asuma, in calitate de operator, toate sarcinile si responsabilitatile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice si la administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente.

Gestiunea delegata este modalitatea de gestiune in care autoritatile administratiei publice locale sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, transfera unuia sau mai multor operatori toate sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, precum si administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora, pe baza unui contract, denumit in continuare contract de delegare a gestiunii.

Contractul de delegare a gestiunii poate fi:

a) contract de concesiune;

b) contract de parteneriat public-privat.

(6) Contractul de delegare a gestiunii va fi insotit obligatoriu de urmatoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

b) regulamentul serviciului;

c) inventarul bunurilor mobile si imobile, proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevazute la lit. c).

-Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin hotarare a consiliilor locale, a consiliilor judetene, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a asociatiei de dezvoltare comunitara, dupa caz, in functie de natura si starea serviciului, de necesitatea asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

-Principiile care stau la baza procedurii delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice prin licitatie deschisa si negociere directa sunt: transparenta, tratamentul egal, proportionalitatea, nediscriminarea, libera concurenta.

-Gestiunea economica si financiara a serviciilor publice este in responsabilitatea administratiilor publice,conducatorii acestor administratii fiiind alesi de colectivitate,in conformitate cu legile tarii respective.Forma de organizare si finantare a gestiunii serviciilor publice este de mai multe tipuri,in functie de specificul serviciului,partenerii de actiune,abilitatile manageriale proprii precum si de cadrul legislative general

-Procedura-cadru stabileste etapele si modul de organizare si derulare a procesului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si a serviciului public de alimentare cu energie termica.

- Delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, asa cum în mod expres se mentioneaza la art. 30 (2) din legea nr. 51/2006 se poate face pentru una sau mai multe activitati componente ale serviciului public de salubritate, unui operator economic licentiat, legiuitorul neprevazând exclusivitatea executarii operatiunilor de salubrizare sau a unui alt serviciu public de catre un singur operator, deoarece ar însemna înlaturarea concurentei, situatie inadmisibila într-o economie de piata

Bibliografie:

Tudor Draganu,” Introducere în teoria si practica statului de drept”;

Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice – tratat elementar, vol.II,

http://www.euroavocatura.ro/legislatie/55/Legea_nr__51_2006_privind_serviciilor_comunitare_de_utilitati_publice/page/8

http://www.jura.ro/s/248/delegarea-serviciilor-comunitare-de-utilitati-publice

http://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/cauta/?q=serviciile+publice+

Cristian Giuseppe Zaharie,Liviu Giurgiu,”Drept Administrativ editia 10’’