16.1 tematic instructaj

8/3/2019 16.1 TEMATIC INSTRUCTAJ

1/8

S.C. __ S.R.L.

In conformitate cu prevederile Normei Metodologic de de Aplicare a Legiinr. 319/2006, in cadrul instruirii introductiv generale, se vor prelucra urmatoarele:

I - Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, art. 3-5, art. 22- 25,art. 30-44;

II - Hotarari Guvernamentale emise in domeniul securitatii si sanatatii inmunca;III - Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei desecuritate si sanatate in munca;IV - Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;V - Masuri la nivelul unitatii, privind acordarea primului ajutor, stingereaincendiilor si evacuarea lucratorilor.

1. Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006 (selectie)

Securitate si sanatate in munca: ansamblul de activitati institutionalizateavand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesuluide munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si

a altor persoane participante la procesul de munca

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

ART. 1 (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea

imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.

(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor

profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor derisc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii,

instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru

implementarea acestor principii.

ART. 2 Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal

roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in

munca.

CAPITOLUL II: Domeniu de aplicare

ART. 3 (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice cat si

private.

(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor

lucratorilor.

ART. 4 (1) Fac exceptie de la prevederile art. 3 alin.( 1) cazurile in care

particularitatile inerente ale anumitor activitati specitice din serviciile publice, cumar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de dezastre, inundatii si pentru

realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.

TEMATICA DE INSTRUCTAJ INTRODUCTIV GENERAL


2/8

(2) In cazurile prevazute la alin. 1 trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea

lucratorilor, tinandu-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.

Art. 5 In sensu1 prezentei 1egi, termenii si expresii1e de mai jos au urmatoru1

inteles:

a. lucrator: persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv

studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii

si a1ti participanti 1a procesul de munca, cu exceptia persoanelor care

presteaza activitati casnice;

b. angajator: persoana fizica sau juridica ce se afta in raporturi de munca oride serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea

intreprinderii

si/sau unitatii;

c. alti participanti la procesul de munca:persoane aflate in intreprindere si/sauunitate, cu permisiunea angajatorului, in perioada de verificare prealabila a

aptitudini1or profesionale in vederea angajarii, persoane care presteaza

servicii in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si

someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane

care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care

se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin

orice alt mijloc de proba;

d. reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice indomeniul securitatii si

sanatatii inmunca: persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, inconformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce

priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor

in munca;

e. prevenire: ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toateetapele procesului de munca in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor

profesionale;f. eveniment: accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului,

produs in timpul procesului de munea ori in indeplinirea indatorirlor de

serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de

circulatie, in conditiile in care au fost implicate personae angajate, incidentul

periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de

profesiune; .

g. accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia

acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in

indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporarade munca de cel putin trei zile calendaristice, invaliditate ori deces;

h. boala profesionala: afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei

meserii sau profesii cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici

caractcristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe

sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;

i. echipament de munca: orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in

munca;

j. echipament individual de protectie: orice echipament destinat a fi purtat saumanuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia sau mai multor


3/8

.4

CAPITOLUL IV:

ART. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu

pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului,

astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat

propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile

sale in timpul procesului de munca.ART. 23 (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22,

lucratorii au urmatoarele obligatii:

a. sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,

echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b. sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa

utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

riscuri care ar putea sa ii puna in perico1 securitatea si sanatatea la locu1 demunca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acestobiectiv;

k. loc de munca :locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in c1adirileintreprinderii si/sau unitii, inc1usiv orice a1t loc din aria intreprinderii si/sauunitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii,

l. pericol grav si iminent de accidentare: situatia concreta, reala si actuala careiaii lipseste doar prilejul dec1ansator pentru a produce un accident in oricemoment;

m. stagiu de practica: instruirea cu character aplicativ, specifica meseriei sauspecialitatii in care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii inperioada de reconversie profesionala;

n.securitate si sanatate inmunca: ansamblul de activitati institutionalizate avand cascop asigurarea celor mai bune conditii in desfaurarea procesului de munca,apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane

participante la procesul de munca;

o. incident periculos: evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea uneiactivitati sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat a1factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa produca pagubemateriale;

p. servicii externe: persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii,abilitate sa presteze servieii de protecie si prevenire in domeniul securitatii sisanatatii in munca, conform legii;

q. accident usor: eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale carenecesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitatede munca cu o durata mai mica de 3 zile;

r. boala legata de profesiune: boala cu determinare multifactoriala, la care uniifactori determinati sunt de natura profesionala;

c. sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sauinlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special alemasinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizezecorect aceste dispozitive;

d. sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie

de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentrusecuritatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de

protectie;e. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului

accidentele suferite de propria persoana;f. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este

necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispusede catre inspectorii de munca si inspectorii de munca si inspectorii sanitari,

pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g. sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratoriidesemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca siconditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, indomeniul sau de activitate;

h. sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatiisi sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i. sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari;(2) Obligatiile prevazute la alin (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la

procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.


4/8

CAPITOLUL V: Supravegherea sanatatii

ART. 24 Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatiilucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca sestabilesc potrivit reglementarilor legale.ART. 25 (1) Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucratorsa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate.(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina amuncii.

CAPITOLUL VI:

SECTIUNEA a 2-a: Accidente de munca

Accidentul de munca este vatamarea violenta a organismului, precum siintoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau inindeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara demunca de cel putin trei zile calendaristice, invaliditate ori deces (art. 5 lit. g)


5/8

.'

ART. 30 (1) In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este de asemenea, accident de munca:

a. accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu

permisiunea angajatorului;

b. accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat dau de interes

public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara

granitelor in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;c. accidentul suferit in cadrul activitatilor cultural sportive organizate, in timpul

si din cauza indeplinirii acestor activitati;

d. accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din

proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

e. accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din

proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care amenintaavutul public si privat;

f. accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se

produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitatede angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul

programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;

g. accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal

de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si

imvers;

h. accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de

la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la

altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

i. accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la

adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc demunca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru

indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;

j. accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau

preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba

imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice altechipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie sau spalator sau

daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si

invers;

k. accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc inlocuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si

de la aceste locuri;

1. accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice

romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara

granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare;

m. accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe

teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii

prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu partenerii straini,

in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

n. accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuariiactivitatilor aferente stagiului de practica;

o. accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna,viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare ), dacavictima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlorde serviciu;

p. disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejuraricare indreptatesc presupunerea decesulul acesteia;

q. accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu,

ca urmare a unei agresiuni.

(2) In situatiile mentionate la alin. 1 lit. g), h), i) si l) deplasarea trebuie sa se faca

fara abateri nejustificate de la traseu1 normal si, de asemenea, transportul sa se

faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau

de circulatie in vigoare.ART. 31 Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cunumarul persoanelor accidentate, in:

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel put in 3 zilecalendaristice;

b) accidente care produc invaliditate;c) accidente mortale;d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi

timp si din aceeasi cauza.ART. 32 (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbalde cercetare.(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta lainspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.


6/8

SECTIUNEA a 3-a: Bolile profesionale

ART. 33 In sensul prevederilor art.5 lit.h), afectiunile suferite de elevi si studenti in

timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale:

ART. 34 (l) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre

medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului

Bucuresti.(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau

infirmarii lor, precum si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se

fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in colaborare cu

inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.

(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de

sanatate -publica teritoriala si a municipiulul Bucuresti la Centrul national de

coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul

Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica

Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilitconform legii.(5) intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaz si se inregistreaza atat ca

boala profesionala, cat si ca accident de munca.


7/8

CAPITOLUL VII: Grupuri sensibile la riscuri

ART. 35 Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzelesau femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie

protejate impotriva pericolelor care le afecteaza in mod specific,ART. 36 Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de

prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.

III. Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de

securitate si sanatate in munca

Principalele consecinte ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei in domeniulsecuritatii si sanatatii in munca sunt accidentele de munca si imbolnavirile

profesionale.

Accidentul de munca este definit ca fiind vatamarea violenta a organismului,precum si intoxicatia acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca

sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara

de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.

Boala profesionala este definita ca fiind afeciunea care se produce ca urmare aexercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici,chimici, biologici

caracteristici locului de munca, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau

sisteme ale organismului, in procesul de munca.Cauzele accidentelor de munca pot fi:. cauze dependente de executant (omisiuni, efectuarea necorespunzatoare sau in

afara sarcinii a operatiilor de munca, expunerea lafactori periculosi sau nocivi,

prezenta la lucu in conditii psiho-fiziologice necorespunzatoare)

. cauze dependente de mijloacele de productie ( deplasari sub fectul gravitatiei,

miscari functionale si disfunctionale ale masinilor, obiecte sau suprafete periculoase,

curent electric)

- cauze de natura chimica (subtante toxice, caustice, inflamabile, explozibile)

- cauze de natura biologica (micro sau macro organisme). cauze dependente de sarcina de munca (omisiuni, erori, repartizare

necorespunzatoare executanti pe locuri de munca, deficiente de indrumare si control-

supraveghere, abateri de la normele tehnologice, respectiv norme SSM, lipsuri

conditii igiena a muncii)

. cauze dependente de mediul de munca (temperatura, umiditate, presiune,

iluminare, radiatii, calamitati naturale, cauze chimice cu

pericol de inhalare, biologice, lucru in subteran, aerian, acvatic, mlastinos, climatulpsihosocial)

Bolile profesionale apar in momentul in care lucratorul isi desfasara activitateain medii nocive fara a se lua masuri de reducere a noxelor sub limitele admise saufara a se purta echipamentul de protectie corespunzator.

Alte consecinte ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si

sanatate in munca, si cele mai grave, pot fi invaliditatea sau decesul. Ele pot firezultatul accidentelor de munca grave sau al imbolnavirilor profesionale ajunse instadii avansate.

De asemenea, alte consecinte ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei desecuritate si sanatate in munca pot fi infractiunea, care se pedepseste cu inchisoaresau cu amenda si contraventia, care se pedepseste cu amenda.

IV. Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice

In functie de specificul activitatilor din unitate pot fi mentionate urmatoarele

riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala:

1.Riscul de electrocutare:Pentru protectia impotriva pericolului electrocutarii prin atingere directa

trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le

completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii

prin atingere directa sunt unnatoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active ale

echipamentelor electrice;

b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelitori exterioare;

c) ingradiri;

d) protectia prin amp1asare in locuri inaccesibi1e prin asigurarea unordistante minime de securitate;

e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipainentului electric 1a care

urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;.

f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;

g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;

h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;

i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platfonnei de lucru.

Masurile organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin

atingere directa sunt urmatoarele:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice trebuie sa se faca numai de

personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentrulucrul respectiv;

b) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);

c) esalonarea operatiilor de interventie la insta1atiile electrice;

d) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile

electrice;

e) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masuratorilortehnice

de protectie impotriva atingerilor directe.Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se

realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice. Esteinterzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de

protectie organizatorice.

Pentru evitarea e1ectrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se ap1ice douamasuri de protectie: o masura de protectie principala, care sa asigure protectia inorice conditii si o masura suplimentara, care sa asigure protectia in cazuldeteriorarii protectiei principale.

Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfe1 alese incat sa nu seanuleze una pe cealalta in locurile putin periculoase din punct de vedere al

pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri,considerata principala.

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingerea indirecta,masurile de proteqie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate;b) legarea la pamant;c) legarea la nul de protectie;d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata uti1ajului in procesul de

fabricatie;e) izolarea amplasamentului;f) separarea de protectie;g) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de

defect periculoase;

h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.2.Riscul de alunecare si impiedicare:Cele mai frecvente cauze ale accidentelor de munca sunt, din statistici,

alunecarea, caderea si impiedicarea. Acestea se produc ca urmare asupraaglomerarii si dezordinii de 1a locurile de munca, scurgerilor pe pardoseala,cablurilor pozitionate necorespunzator sau a pardoselilor deteriorate.

3.Riscul de cadere de obiecte de la inaltime:

Aceste riscuri sunt determinate de nerespectarea cerintelor minime desecuritate la locurile de munca, in special conform H.G. 1091/2006 care sunt

prezentate pe larg in respectiva prescriptie minima.4.Zgomot:

Nivelurile ridicate de zgomot pot cauza deficienta auditive. Acestea se producin timp si este posibil sa nu se remedieze niciodata.

5. Substante chimice:In aceasta categorie se includ fluidele obisnuite ,pentru curatare, vopsele,

pulberile. Substantele care se gasesc la locurile de munca pot cauza mancarimi de piele alergice, astm permanent, cancere sau ma1formatii la nastere. Acesteaafecteaza ficatul, sistemul nervos si sangele.

Fiecare substanta chimica trebuie sa fie insotita de o fisa de securitate, iar aceasta

trebuie sa fie accesibila, prin afisare la locul de munca si instruire, tuturor lucratori lor

6. Masini si echipamente de munca: Numeroase accidente sunt cauzate de intretinerea deficitara, de lipsa

dispozitivelor de protectie, lipsa de instruire, deficiente e1ectrice care pot provocaarsuri, incendii sau deces, incercarea de reparare a masinii fara oprirea sideconectarea acesteia de la alimentarea cu tensiune. Masinile periculoase seregasesc nu numai in intreprinderi, dar si in bucatariile restaurantelor, de exemplu.

7.Accidentare determinata de mijloacele de transport intern sau extern:In aceasta categorie se includ si accidentele de traseu, respectiv cele de la

domiciliu ditre locul de munca si invers, sau cele intre punctele de lucru, cit si celedeterminate de vehiculele din interiorul incintelor sau alte mijloace de transportintern (pod rulant, stivuitoare, transpaleti, elevatoare, incarcatoare frontale, etc.)

8. Munca repetitiva, cu ritm de lucru inalt,inspecial inpozitii incommode sicu perioade insuficiente de odihna:

Aceasta poate determina dureri, suferinte si vatainari ale muschilor siarticulatiilor (tulburari musculo-scheletale). Exemplele includ activitati de asamblaredin fabrici, activitati de marcare si plati din supermarket sau utilizarea tastaturii sau

mouse-ului computerelor.

V. Masuri la nivelul unitatii, privind acordarea primului

ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor

Acordarea primului ajutor se face imediat dupa producerea accidentului, infunctie de tipul de accident, astfel:

Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-aprodus accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta.

In scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca, serviciile medicale si de

securitate si sanatate in munca trebuie:

- sa cunoasca competentele umane si toate mijloacele tehnice disponibilepentru a actiona eficace in cazul producerii unui accident de munca si

pentru a limita consecintele sale;

- sa informeze si sa sensibilizeze lucratorii in ceea ce priveste notiunile de

risc si de pericol;

- sa formeze salvatori care sa intervina rapid si eficace in actiunile de

urgenta la locul de munca, pana la sosirea echipelor de specialitate.

In conformitate cu Legea 319/2006, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare

pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. In

acest scop acesta trebuie sa stabileasca legilturile necesare cu serviciile specializate,

indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare sipompieri.

De asemenea, angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile

de prim-ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.

a)pentru fracture si luxatii:- se aseaza accidentatul astfel ca partea vatamata sa nu se miste in timpul

transportului, pentru a nu se risca transformarea fracturii intr-o rana deschisa,

precum si pentru a atenua durerile in timpul transportului spre spital.

La fracturile craniene provocate de lovituri la cap sau de caderea in cap, se vor

aplica imediat comprese de apa rece. La fracturarea sau luxatia claviculei, se vapune sub brat un sul sau ghemotoc din vata sau carpe, se va bandaja bratul dupa ce

va fi indoit din cot sub forma de unghi drept, cu bandajul aplicat dinspre partea

vatamata spre spate, apoi se va lega mana de gat cu o legatura prins a de antebrat sau

de cot si se va aplica o compresa rece pe fractura sau luxatie.La fractura sau luxatia oaselor bratelor se vor aplica atele pe ambele parti ale

bratului fracturat, apoi se va lega bratul de gat, fara a mai baga ghemotoace sub brat

si in acest caz se vor aplica comprese reci pe partea vatamata.

La fracturarea oaselor palmei se va pune in palma putina vata, apoi se va

bandaja pe o scandura lata cat palma mainii, dupa care se vor aplica comprese reci.

La fracturi ale picioarelor se va imobiliza partea vatamata prin sprijinirea cu oscandura, un bat astfel ca un capat sa fie la subtioara, iar celalalt pana 1a talpa.

La fracturari ale coastelor, se va bandaja strans pieptul sau se va strange cu un

prosop in timpul expiratiei.

La contuziile produse in regiunea abdominala, insotite de lesin sau la contuziile

pe alte parti ale corpului, produse prin cadere, va fi chemata imediat salvarea

pentru transportarea accidentatului 1a spital, intrucat exista pericolul unei ruperi

de organ si al hemoragiei interne.

b) raniri:In cazul ranirilor, este posibil infectarea cu microbi aflati pe pielea ranii, in aerul

din mediul inconjurator, in pamant, pe mainile salvatorului sau pe un pansament

nesterilizat. Sunt in mod deosebit de periculoase ranile acoperite cu pamant, in aceste

cazuri fiind obligatoriu ca unitatea sanitara la care se prezinta ranitul sa faca injectiiantitetanos. Pentru a se evita formarea puroiului la aplicarea pansamentului, se vor

respecta urmatoarele reguli:

- persoana care executa pansamentul trebuie sa se spele bine pe maini cu sapun

sau, daca sunt conditii, sa-si unga mainile cu tinctura de iod, in aceste conditii

evitand sa atinga rana cu degetele.

- este interzisa spalarea rani lor cu apa sau cu orice medicament, de asemenea

acoperirea ei cu prafuri sau unsori.- nu este permisa curatarea ranii cu nisip sau pamant.

- nu,este permisa inlaturarea de pe rana a cheagurilor.

- pe rana se vor aplica numai pansamente sterilizate din trusa de prim-ajutor.

Materialul pentru pansament va fi despachetat astfel incat sa nu se atinga cu

mainile partea care urmeaza a fi aplicata pe rana.

In cazul lipsei unor pansamente sterile, se va intrebunta o batista curate, sau o

fasie de panza cuarat.

C.pentru hernoragii:

La acordarea primului ajutor se va urmari oprirea imediata a hemoragiei,

procedandu-se astfel:

- partea ranita va fi ridicata in sus;

- rana care sangereaza va fi acoperita cu pansamente sterile luate din pachet, facute

ghemotoc si presate usor pe rana, fara atingerea ranii cu degetele; deasupra se aplica

un strat de pansamente sau vata si se bandajeaza strans;Daca hemoragia nu se opreste cu pansamentul compresiv, se apasa vasele

sanguine care alimenteaza regiunea ranita, prin indoirea extremitatilor la incheietura

de deasupra hemoragiei, legand extremitatile, apoi se trimite urgent accidentatul la

medic sau se aduce medicul;

Oprirea hemoragiei arteriale prin apasarea cu degetul a vasului sangvin pe osu1

apropiat,se face cu eficacitate in urmatoarele cazuri:

- hemoragii1e de la gat si cap, apasand artera carotida la nivelul gatu1ui spre vertebre;

- hemoragiile din palme si degete, apasand artera humerala la incheietura bratului;

- hemoragiile de la subtioara si de la umar, apasand deasupra arterei de sub brat;

- hemoragiile de pe obraz, buze, barbie, apasand artera faciala pe maxilarul inferior;- hemoragiile de 1a extremitatile inferioare, apasand arterele femurale pe oasele

bazinului.

Oprirea hemoragiilor prin indoirea extremitatilor inferioare se face apasand la

incheieturi cu ajutorul unui ghemotoc sau sul, din orice material, care se aseaza in

cavitatea formata din indoirea incheieturii situate mai sus de rana, apoi indoind

incheietura pana la refuz peste ghemotoc sau sul. In aceasta pozitie picioru1 sau mana

se leaga de corp.

Cand indoirea incheieturii nu este posibila din cauza unor fracturi concomitente,

pentru oprirea hemoragiilor putemice se va proceda la legarea ranii cu un cordon dejur-imprejurul membru1ui respectiv, deasupra hemoragiei.

Legatura facuta pentru a opri hemoragia nu poate fi mentinuta mai mult de 90 de

minute, pentru a nu se produce moartea tesuturilor din cauza lipsei sangelui.

Accidentatul va fi transportat imediat la spital, avand fixat pe haina un bilet in care se

indica ora cand a fost facuta legtura.

d) electrocutariSe scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric, deconectand

instalatia care este in contact cu accidentatul. In cazul in care accidentatul este in

contact cu instalatia electrica la inaltime si este posibil ca la intreruperea curentului

electric acesta sa cada, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii. Daca intrerupereacurentului nu este posibila imediat, la curentul de joasa tensiune se va actiona pentru

scoaterea accidentatului, asigurand salvatorul cu echipament electroizolant la maini si

picioare. La curentul de inalta tensiune accidentatul nu va

fi atins decat dupa intreruperea curentului electric.

Dupa intrerupcrea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea primului

ajutor, care consta in descheierea hainelor, incalzirea picioarelor si a corpului si

inceperea imediata a respiratiei artificiale. Sansele de revenire ale

accidentatului depind in totalitate de executareaiIn termenul cel mai scurt posibil a

respiratiei artificiale, orice secunda de intarziere in astfel de cazuri putand fi fatala.

Primul ajutor se acorda chiar la locul accidentului; transportarea accidentatului se

va face numai cand pe locul respectiv pericolul de electrocutare continua sa ameninte

pe accidentat si pe salvator, sau cand exista alte pericole. Respiratia artificiala se face

tot timpul transportului fara intrerupere, pana la spital.

e) arsuri:Arsurile sunt raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici,

chimici, electrici sau de radiatii.

Durerea extrema, suferinta intensa produsa de arsuri precum si evolutia acestora

trebuie sa determine luarea tuturor masurilor de precautie pentru a impiedica producerea

accidentala a arsurilor.

In functie de agentul care le-a provocat, exista patru tipuri majore de riscuri :

- termice, produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur;

- corozive, cauzate de substante chimice foarte active precum acizi sau baze;

- electrice, produse de curentul electric;- prin radiatie, determinate de expunerea excesiva la soare, raze x sau materiale

radioactive;Dupa profunzimea lor, arsurile pot fi clasificate dupa cum urmeaza :

- arsurile de gradul I - limitate la stratul superficial al pielii; pielea este rosie si ustura.

Un exemplu tipic este arsura solara obisnuita provocata de expunerile prelungite la soare

a pielii neantrenate.

- arsurile de gradul II - cuprind toata grosimea pielii; pe piele apar basici cu continut

seros (galbui) sau hematic (ser amestecat cu sange). Pe langa durerea mare pe care oresimte victima, pericolul principal consta in infectarea continutului veziculelor.

- arsurile de gradul III - leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturilemai profunde: grasime, muschi, vase, nervi, pana la os. Durerea este mai mica, deoarece

extremitatile nervilor din piele au fost distruse.

- arsurile de gradul IV sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor

inclusiv a osului (carbonizare).

Pielea protejeaza corpul de invazia bacterilor, ajuta la controlul temperaturii

corpului si retine fluidele acestuia.

Ranirea pielii prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor funtii si,

daca leziunea este intinsa, se poate ajunge la complicatii serioase.

Efectele arsurilor si oparirilor sunt determinate de :- intinderea suprafetei arse a corpului. Viata accidentatului este amenintata dacaarsurile depasesc 10% din suprafata total a pielii.

- localizarea arsurii (de exemplu, arsurile din zona fetei pot afecta respiratia);

- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii.

- varsta, stare a fizica si fiziologica a victimei (chiar si arsurile mici pot fi critice

pentru persoanele mai varstnice).

Arsurile se complica adesea ca urmare a conditiilor care rezulta din distrugerea

tesuturilor.

Acesta complicatii sunt:

Prirnul ajutor in caz de incendiuScopul primului ajutor este de a preveni si a combate, pe cat posibil, aparitia

complicatiilor mentionate.Actionati astfel :

-Stingeti focul, folosind extinctorul, aruncand peste victima o patura saurostogolind-o la pamant.

-Calmati durerile administrand medicamente antialergice (algocalmin,antinevralgice, etc)

-Dati victimei (constiente) sa bea apa minerala, ceai, sirop pentru compensareapierderilor de lichide si saruri.

Primul ajutor in arsurile terrnicePrimul ajutor in arsurile superficiale consta in:

- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea, pen

a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor. D

imersiunea nu este posibila, aplicati pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in apa r

sau in alcool.

- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse (inele, bra

imbracaminte sau incaltaminte), inainte de aparitia inflamarii.

- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril.

ATENTIE

- Nu aplicati lotiuni, alifii sau pansamente murdare si in nici uncaz nu folositi ulei

pamant, balegar, cemeala, albastru de metilen, etc.

- Nu spargeti basicile.

- Nu respirati si nu tusiti peste arsuri, nu pipaiti zona arsa.

- Nu indepartati imbracamintea lipita de zona arsa.

La arsurile mai serioase, solicitati ajutorul medicului si acordati numai primul

ajutor, dupa cum urmeaza :- Controlati respiratia victimei si, daca este necesar, aplicati respiratia artificiala.

- Acoperiti usor zona arsa cu un pansament curat, preferabil steril si lipsit de scame

- Aplicati tratamentul pentru soc.

- Asigurati transportarea victimei la spital.

- socul, produs de durerea intensa si de pierderea masei sanguine sau a plasmei.- infectia, deoarece pielea arsa prezinta solutie de continuitate si astfel, tesuturilemai adamci sunt expuse infeciei, iar pe de alta parte zonele arse constituie unmediu prielnic de dezvoltare a microbilor.- probleme respiratorii, la victimele cu arsuri faciale severe sau care au inhalatfum sau vapori fierbinti, lezand caile respiratorii si plamanii.- inflamarea (producerea endemelor), mai ales daca zona arsurii este presata de

imbracaminte stransa sau bijuterii.


8/8

16.1 tematic instructaj

Documents