16 sfaturi pentru tine

7/28/2019 16 Sfaturi Pentru Tine

1/26

16 SFATURI PENTRU TINE

Observa care este obiectivul interlocutorului!

Defineste-ti obiectivul tau!

Daca intre cele doua obiective exista diferente, urmareste-tipropriul obiectiv!

Descopera motivatia interlocutorului tau!

Urmareste cu calm si atentie discursul si ai in vedere valoriletale!

Fii responsabila pentru alegerile tale!

In cazul in care nu esti sigura de ceea ce doresti sa alegi,amana!

Atunci cand esti foarte stresata, evita sa iei decizii! In conditii stres, ai putea face alegeri pe care sa le regreti.

Daca ai impresia ca esti in confuzie, cere explicatii!

Foloseste tehnica discului tocit in cazul in care interlocutorulinsista pe obiectivul lui.

Tu vei continua sa-ti sustii ideile, repetand-le cu fermitate siconsecventa pana ce te vei face auzita. Pentru aceasta vei repecu calm pozitia o data si inca o data, astfel incat interlocutorultau va descoperi n tine ceea ce initial nu a banuit: o persoanaputernica, rezistenta.

Perdeaua de fum este o alta tehnica prin care expliciinterlocutorului ca ii intelegi punctul de vedere, dar ca si tu ai ualt punct de vedere asupra obiectivului discutat si ti-o mentii.Aceasta tehnica va contribui la descurajarea persoanei care temanipuleaza, deoarece isi va da seama ca nu reuseste sa tedescumpaneasca.

Ai incredere in tine, mentine-ti respectul pentru propria

persoana, afirma-te!


2/26

Antreneaza-te, daca este cazul, participand la workshop-uri sisedinte de consiliere!

Informeaza-te asupra tehnicilor de evitare a manipularii!

Fii asertiv, invata sa spui NU atunci cand este cazul!

Fii sincera cu TINE INSATI!Parerile si gusturile tale fac nota discordanta uneori cu ale celorlati din grup, facandu-tsa te simti exclusa...Tine insa minte, cat timp esti sincera cu tine insati vei gasi o cale s

treci peste asta si sa fii impacata cu tine si cu ceilalti:Iata motivele pe care le-am gasit eu :

1. TU contezi!

E frumos sa te armonizezi cu ceilalti, dar daca nu iti place ce fac colegele tale, poti sa-ti gases

lucruri de facut si singura. Pentru ca tii la parerile tale, si colegii tai te vor respecta.

2. Descopera-ti propriul stil

Sa fii la moda inseamna sa scoti la suprafata ce este grozav in tine! Inseamna sa-ti gasesti

propriile tendinte sa combini lucrurile asa cum numai tu stii sau pur si simplu sa porti ceva

pentru ca ti se potriveste cu adevarat!


3/26

3. Prieteni, prieteni si iar prieteni

E misto sa iesi cu gasca, dar poate ai o colega de clasa pe care o simpatizezi da-i o sansa.

Poate ca n-o sa fie niciodata in gasca ta, dar asta nu inseamna ca nu puteti iesi impreuna une

Asa ai sa-ti imbunatatesti viata sociala si iti va fi mai usor sa te intelegi cu tot felul de oameni

mai tarziu in viata.

4. Pasiuni interesante


4/26

SUGESTII PENTRU A SPUNE: "Nu"

Deseori, sntem pui n situaia de a alege: rspundem solicitrilor (zecilor!) prietenilor,colegilor, membrilor familiei etc. sau ne respectm planurile i dorinele i refuzm politicos pen

a ne menine echilibrul psihic.Prerile specialitilor snt mprite privind soluia cea mai eficient. Or, aceasta depinde att

circumstane, de problema concret, ct i de specificul relaiei cu persoana respectiv idisponibilitatea noastr. Uneori, un "NU" spus cu fermitate, darAtenie! i cu mult amabilitate

"salveaz" de multe alte complicaii. Prezentm n cele ce urmeaz, cteva sugestii, utilizareapertinent a crora v va ajuta n situaii de acest gen:

Fii sigur pe ce poziii v aflai - DA sau NU; Dac nu sntei siguri, spunei c mai avei nevoie de timp pentru a cugeta i comunicaii

persoanei cnd i vei da un rspuns; Cerei clarificri n caz dac nu ai neles bine ce anume se cere de la Dvs.; Fii concis pe ct posibil, motivai-v legitim refuzul, dar evitai s dai explicaii i

justificri; Utilizai mai frecvent "Nu" - are mai mult putere i mai puin ambiguitate dect "Bine, d

nu prea cred c..."; Fii siguri c gesturile v reflect ntocmai mesajul verbal; Folosii cuvintele: "Eu nu doresc...", "Am decis s nu...", n loc de: "Eu nu pot...", "N-a

putea...", care evideniaz c ai fcut deja alegerea; Refuzai de cteva ori, pn cnd persoana "v aude". Nu este necesar s aducei noi explic

de fiecare dat, repetai doar "NU" i doar motivul original al refuzului; Dac persoana insist i dup ce ai repetat de cteva ori "NU", zmbii uor sau modificasubiectul conversaiei. Avei tot dreptul s finalizai o discuie;

Ar fi bine s aflai ce simte cealalt persoan fa de refuzul tu; "tiu c ar putea fi o dezamgire pentru Dvs., dar n-a fi apt s...". Nu este necesar s

spunei: "mi cer scuze" - compromite dreptul de baz, cel de a spune "NU". Evitaisentimentul de vinovie;

Nu facei o regul a Dvs. de a rezolva problemele altora sau de a-i face fericii; Dac nu vrei s fii de acord cu rugmintea persoanei, dar dorii doar s-l ajutai, oferii-i

compromis: "Nu am posibilitatea de a te nlocui la ore trei zile, dar o zi o pot face cu

plcere";

Nu este bine s v modificai poziia i s spunei "Nu", dup ce iniial ai spus "Da".

11 METODE DE ELIMINARE A EPUIZRII NERVOASE

1. Exprimai-v sentimentele. Dac v exprimai stresul n cuvinte, comunicnd cu colegii, putei

prentmpina izolarea de care v izbii. Schimbul de idei are rolul unui amortizor, deoarece intercomunicandeprteaz stresul i schimb perspectiva asupra lucrurilor.


5/26

2. Programai-v timpul n aa fel, nct s v putei relaxa. Cu toii avem nevoie i de odihn, nu doar de munn loc s continuai munca n pauzele de prnz sau de cafea, petrecei aceste minute fcnd ceva ce nu are nici

legtur cu serviciul dvs.

3. Stabilii momente din zi n care sntei mai energic i programai activiti n concordan cu ele. n cursul uzile obinuite de munc avem momente de energie debordant i momente n care ne simim mai vlguii. Dac

stabilim cnd avem acele creteri i ne programm rezolvarea obligaiunilor stresante n acele perioade, vom pupreveni epuizarea.

4. Nu v programai niciodat mai mult de o activitate stresant n aceeai perioad de timp. S-ar putea ca ace

s v solicite ceva timp i resurse, n schimb vei preveni aglomerarea muncii, vei avea senzaia unor mpliniri mari i va ndeprta stresul rezultat din gndul c vi se cere s muncii prea mult.

5. Participai la ct mai multe activiti fizice desfurate n aer liber. Practicarea unui sport v ajut s v

destindei dup o zi de munc, v relaxeaz plcut i v asigur o bun funcionalitate mental.

6. mprii-v activitatea n secvene mai mici. Este mai bine pentru noi s mprim activitatea pe secvene le ducem la bun sfrit pe cte una din ele. Acest lucru ne va da sigurana faptului c vom realiza ceea ce ne-am

propus, fr a ne frustra din motive de nendeplinire la timp a activitii.

7. Cedai altora din responsabilitile dvs. Dect s ne ocupm noi de orice problem nou, este bine s permii altora s rezolve probleme i s ia decizii, dac doresc s o fac. Nu v asumai prea multe responsabiliti

8. nvai s spunei "NU". Nu sntei obligat s lucrai n plus sau s facei ceva care nu intr n obligaiuni

dvs. de serviciu. Capacitatea de a refuza ne d sentimentul c sntem stpni pe situaie, i deci ne face s fimmulmii de noi nine. Avei dreptul de a alege n care activiti v implicai i n care nu.

9. Perfecionai-v. Trebuie s fii la curent cu ultimele nouti din domeniul dvs. i s cunoatei tehnologiil

ideile noi. Participarea la cursuri i stagii de perfecionare v va ine la curent cu acestea i nu v va permite ssimii c nu facei fa lucrurilor.

10. Luptai-v pentru succes. Nu v mulumii niciodat s facei numai ceea ce pregtirea dvs. v permite sfacei. Dac sntei animat de dorina de a v lrgi orizonturile i de a cuta succesul, nu vei suferi niciodat d

epuizare nervoas.

11. nvai s v relaxai. Rezervai-v n fiecare zi timp pentru a reveni la o stare de echilibru i relaxare dpunct de vedere fizic. Dac vei nva arta relaxrii, vei constata c aceasta v permite s acceptai i s nfrun

mai uor situaiile stresante.


6/26

SPUNE-MI CE CULOARE IUBETI CA S-I SPUN CINE ETI

A m cunoate pe mine i a-l cunoate pe cellalt snt aciuni zilnice pe care le facem cu scopul nedeclarat de ada coeren aciunilor noastre. De-a lungul timpului, omul a creat diverse metode de autocunoatere i cunoatere.Poate c una dintre cele mai interesante este aceea bazat pe preferina pentru anumite culori. Mintea uman este"colorat" de lumea n care trim. Printr-o analiz atent i o interpretare corelat cu alte teste psihologice a

preferinei pentru culori, se pot obine rezultate valide despre structura i dinamica personalitii.Aadar, preferinele i antipatiile noastre n ceea ce privete culorile ne spun mult despre noi nine. Iat ce putei

afla despre trsturile dvs. psihice n acest fel.

Dac avei o preferin deosebit pentru rou: sntei ntr-o permanent efervescen interioare,debordai de energie i vitalitate, sntei venic n micare, cutnd prilejul de a v manifesta fora

care v caracterizeaz.Dac nu putei suporta roul: obosii repede, v este team de aciune, de tot ce v poate schimbastilul lent de via.Contemplarea culorii roii este un stimulator general, activeaz mintea i faciliteaz asociaiile deidei.

Dac avei o preferin deosebit pentru portocaliu: sntei o persoan sensibil, v placeromantismul n relaiile sociale cu persoanele de sex opus, v intereseaz tot ce este legat desporirea plcerii, totodat, avei mare nevoie de linite i cutai obinerea confortului.Dac nu putei suporta portocaliul: sntei inhibat, exagerat de pudic, v disimulai toatemanifestrile mai romantice, sntei plin de prejudeci; n plus, v frustrai i de satisfacereamultor dorine fireti, respingndu-le i adoptnd un stil de via spartan.

Contemplarea culorii portocalii sporete gradul de optimism, veselia, sensibilitatea, estestimulator, emotiv, dezinhibant, mrete gradul de sociabilitate.

Dac avei o preferin deosebit pentru galben: avei o puternic aspiraie de a dobndi fericirea idesvrirea interioar; mai mult dect ali oameni, v gndii deseori la acestea i cutai cile de a leobine.Dac nu putei suporta galbenul: sntei o persoan nelat n mai toate ateptrile, deziluzionat,ceea ce v face s v retragei n dvs. niv i s v izolai dureros de cei din jur.Contemplarea culorii galbene provoac veselie, calmeaz strile de nervozitate, sporete capacitateade concentrare i mobilizeaz atenia, predispune la comunicativitate.

Dac avei o preferin deosebit pentru verde: structura dvs. psihic este una mobil,

flexibil, adaptabil la cele mai diverse situai; facei fa cu mare uurinproblemelor noi ce vi se pun sau apar.Dac nu putei suporta verdele: sntei rigid i inflexibil, v este team de schimbare,chiar i atunci cnd aceasta este necesar.Contemplarea culorii verzi confer linite, bun dispoziie, relaxeaz, sporetecapacitatea de a face asociaii de idei.

Dac avei o preferin deosebit pentru albastru: v caracterizeaz armonia interioar, ceea cese vede i n relaiile pe care le avei cu cei din mediul dvs. nconjurtor: abordai problemele

panic, cu dorina de a le rezolva n aa fel nct s fie convenabil pentru toat lumea; avei ceeace se cheam "inteligen emoional".Dac nu putei suporta albastrul: sntei o persoan dezechilibrat din punct de vedere emoional,

lipsit de afeciune pentru cei din jur; v este team de ataamentul afectiv fa de cineva i nuavei ncredere n nimeni.Contemplarea culorii albastre predispune la concentrare, trezete nostalgii, amplific[ proceselede inhibiie i de ncetinire a ritmului de activitate, calmeaz i odihnete.

Dac avei o preferin deosebit pentru indigo: sntei detaat de ntmplrile mrunte dinvia, "plutii" ntr-o lume a idealurilor i a perfeciunii, singura care v satisface.Dac nu putei suporta indigoul: sntei o persoan pragmatic, ancorat n concret, vsatisfac n primul rnd aciunile ale cror efecte snt palpabile, dorii s avei mereu controlulasupra evenimentelor din jurul dvs.Contemplarea culorii indigo induce o stare de reinere i interiorizare, nduioeaz,accelereaz gndirea, sporete creativitatea i faciliteaz meditaia.

Dac avei o preferin deosebit pentru violet: avei o puternic dorin de a realiza o relaie


7/26

DREPTURILE NOASTRE UMANEde care o persoan asertiv ine cont

(dup psihologul american S. Kelly)DREPTUL DE A VORBI I A FI ASCULTATDREPUL DE A GREIDREPTUL DE A REFUZA FR A DA EXPLICAII I FR SENTIMENTE DE CULPABILITATEDREPTUL DE A FI RESPONSABIL DE PROPRIILE ACIUNIDREPTUL DE A AVEA I DE A EXPRIMA PRERI I OPINIIDREPTUL DE A MODIFICA OPINIILE I PRERILEDREPTUL DE A FI TRATAT CU RESPECTDREPTUL DE A INIIA I DE A FINALIZA O DISCUIEDREPTUL DE A CERE AJUTOR I SFAT

(dup psihologul american K. Zasloff)DREPTUL DE A SOLICITA AJUTOR I SUPORT EMOIONALDREPTUL DE A PROTESTA MPOTRIVA CRITICILOR INCORECTEDREPTUL LA EXPRIMAREA OPINIILOR I A CONVINGERILOR


8/26

DREPTUL DE A GREI PN SE GSETE MODALITATEA CORECTDREPTUL DE A OFERI OAMENILOR POSIBILITATEA DE AS REZOLVA PROPRIILE PROBLEMEDREPTUL DE A SPUNE "NU, MULUMESC", "MI CER SCUZE, NU"DREPTUL DE A NU NE CONT DE SFATURILE CELOR DIN JURDREPTUL DE A INE CONT DE PROPRIILE CONVINGERIDREPTUL DE A FI SINGUR CHIAR DAC CEILALI V SOLICIT COMPANIADREPTUL DE A AVEA PROPRIILE SENTIMENTE INDIFERENT DAC CEI DIN JUR LE NELEGDREPTUL DE AS MODIFICA DECIZIILEDREPTUL DE A ALEGE ALT MODALITATE DE A ACIONADREPTUL DE A MODIFICA NELEGERILE CARE NU V MAI CONVIN

NU SUNTEI OBLIGAI:S FII CORECI SUT LA SUTS URMAI GLOATAS IUBII OAMENII CARE V CAUZEAZ PREJUDICIIS FACEI LUCRURI PLCUTE OAMENILOR CARE V SUNT NEPLCUIS V CEREI SCUZE PENTRU FAPTUL C AI FOST VOI NIVS V EPUIZAI PENTRU CEILALIS V SIMII VINOVAT PENTRU DORINELE DVS.S CEDAI N FAA UNEI SITUAII NEPLCUTES V SACRIFICAI LUMEA INTERIOAR PENTRU CEILALIS CONTINUAI RELAIILE CARE AU DEVENIT NEPLCUTES FACEI MAI MULTE DECT V PERMITE TIMPULS FACEI CEEA CE N REALITATEA NU PUTEI FACES EXECUTAI CERINELE IRAIONALE ALE CUIVAS DAI CEVA CE NU DORII CU ADEVRAT S DAIS V ASUMAI RSPUNDEREA PENTRU UN COMPORTAMENT NEADECVAT A CUIVAS RENUNAI LA PROPRIUL EU PENTRU CINEVA SAU PENTRU CEVA

NVAI S V RESPECTAI DREPTURILE I OBLIGAIUNILE NVAI S RESPECTAI DREPTURILE CELUILALT AA CUM AI DORI S FIE RESPECTATE PROPRI

DVS. DREPTURI

INEI MINTE: AVEI OBLIGAIUNI FA DE PROPRIA PERSOAN

AVEI OBLIGAIUNI FA DE CEILALI OAMENI

CICATRICELE AFECTIVE


9/26

Muli oameni au cicatrice interioare afective chiar fr s fi suferit rni fizice. Unele persoane au fost rnite sau vtmatcineva n trecut, dar rnile le mai provoac suferin i n prezent. Persoana cu cicatrice afectiv nu numai c are o imaginepersonal care o definete drept o persoan nedorit, neiubit i incapabil, dar are i o imagine asupra lumii n care trietfiind un loc ostil. Relaia de baz cu lumea nconjurtoarea este una ostil, iar relaiile cu ceilali nu se bazeaz pe druire acceptare, cooperare, bucurie, ci pe concepte de depire a situaiei, de combatere i de protejare mpotriva tuturor.

Trei reguli de imunizare mpotriva rnilor afective

1. Fii suficient de mare ca s domini ameninrile

Muli oameni se "jignesc" ngrozito pentru o nimica toat, pentru mici nepturi sociale. Fiecare are n familie, la birougrupul de referin sau printre prieteni cte o cunotin foarte "sensibil" i susceptibil, aa nct ceilali trebuie s aib grn permanen s n-o jigneasc cu vreo vorb orict de nevinovat.

Se tie prea bine c, psihologic vorbind, cei care se jignesc cel mai uor, de obicei, se subapreciaz, adic nu se respectsuficient. Sntem rnii de lucruri care ni se par o ameninare fa de orgoliul i respectul nostru de sine. Asemenea neptuimaginare afective pentru unii trec neobservate, mai ales n cazul cnd exist suficient respect de sine. Chiar i "rnile"profunde care vtmeaz grav orgoliul persoanelor care nu se respect suficient nu au nici un efect major n cazul celor carau o prere bun despre sine.

Cu toii avem nevoie de o oarecare tbcire afectiv i un Eu solid pentru a ne apra de pericolele reale sau imaginare.Totodat, ns, n-ar folosi la nimic s avem corpul plin de btturi sau s fim acoperii de o carapace ca cea a broatei estoAm fi lipsii de plcerea sensibilitii.

2. O abordare ncreztoare i responsabil v face mai puin vulnerabilPersoanele care au puin sau deloc ncredere n ele se simt dependente afectiv de ceilali, devenind foarte vulnerabile n

faa rnilor afective. Orice fiin uman vrea i are nevoie de dragoste i afeciune. Persoanele creatoare, ncreztoare n sinsimt, de asemenea, nevoia de a oferi iubire. n acest caz, accentul se pune mult mai mult pe ceea ce ofer i nu pe ceea ceprimesc. Ele nu se ateapt ca iubire s le vin pe tav. i nici nu au nevoie absolut ca toat lumea s-i iubeasc i s-iaprobe. Snt destul de sigure pe ele nct s accepte faptul c ar putea displcea unor oameni sau c ar putea s nu fie de accu ei. Ele i asum rspunderea pentru viaa lor i se socotesc drept persoane care acioneaz, hotrsc i duc la bun sfritceea ce urmresc, i nu ca persoane pasive n raport cu toate lucrurile bune din via.

Persoanele dependente pasive i sprijin ntregul destin pe al celorlali, pe ntmplri i pe noroc. Viaa le este datoare cexisten, iar ceilali cu respect, recunoatere, iubire i fericire. Ei au ntotdeauna pretenii nerealiste, se simt permanentnelai, nedreptii i rnii, atunci cnd, de fapt, ei nu realizeaz nimic. Cum viaa nu este ns fcut aa, ei caut npermanen imposibilul lsnd "fr aprare" sinele n faa rnilor i vtmrilor emoionale.

ncercai s abordai o atitudine mai ncreztoare. Asumai-v rspunderea fa de propria existen i de necesitileafective. ncercai s oferii afeciune, iubire, acceptare i nelegere celorlali i vei constata c la rndul lor vor reacionasimilar, ca un act reflex.

3. nlturai rnile afectiveAi observat vreodat ct de uor este "s v jignii" sau s "v simii ofensat" mai ales n momentele nsoite de frustrar

fric, mnie i deprimare? Cnd ne simim rnii sau jignii, sentimentul depinde n ntregime de reacia noastr. De fapt, cece simim este reacia noastr. Ar trebui, deci, s ne preocupe propriile noastre reacii, i nu ale celorlali. Cci ne putem sincordai i astfel devenim furioi, nelinitii sau plini de resentimente, i, n consecin, ne "jignim" mai repede. Sau putemnu avem nici o reacie, s rmnem complet relaxai i, deci, s nu "simim" nici o jignire. Experienele tiinifice audemonstrat c este imposibil s simi mnie, fric, nelinite i alte emoii negative atta timp ct muchii trupului snt perfecrelaxai. Trebuie "s facem ceva" ca s simim frica, mnia i nelinitea. Diogene spunea: "Oamenii nu sunt rnii dect de nii".

Prin urmare, sntei direct rspunztor de reaciile dvs., nu sntei obligat s reacionai n vreun fel. Putei rmne relaxavei evita posibilele rni.


10/26

FERICIREA - EMOIE I DESTIN

Dac fericirea s-ar putea cumpcei mai muli dintre noi ar fi neferici

din pricina preuri


11/26

Eti fericit? Ct de fericit? Dac nu eti crezi c vei fi vreodat? Sau c vei fi mai fericit dect acum?

De cnd este omul pe pmnt, cutarea fericirii l-a nsoit pn n zilele noastre. Dar oare ce acutat omul cu atta ardoare? A gsit ce a cutat? Unde anume a cutat? Cum a cutat? ntrebriacestea snt multe altele. i majoritatea snt mai simplu de pus dect de rspuns.

Ce este fericirea?

Nu voi putea da o definiie perfect, dar voi oferi una din punct de vedere psihologic. Ceea cepoate spune este c fericirea apare ca fiind o evaluare global n sens favorabil pe care individulface referitor la ntreaga sa via, la calitatea experienelor sale de via. Fericirea are de-a face ccele mai profunde dorine, cu cele mai adnci planuri i idealuri ale fiinei proprii. De aceea este dificil s vorbeti n mod serios despre acest subiect. Pentru c asta nseamn s renuni la toate

preteniile personale i s recunoti nu doar succesele proprii, ci i lipsurile, slbiciunile i eecupersonale.

Fericirea i nefericirea snt doi poli ai unui continuum: fericirea deplin i nefericirea total. Nsntem siguri c pe pmntul acesta cineva a ajuns la polul superior. La cellalt pol este ceva mauor de ajuns, dei nu l caut nimeni nadins. Fiecare individ uman se afl undeva ntre cei doi

poli, mai aproape de unul dect de cellalt. Ce anume l va ndeprta de polul negativ i ce l vaapropia de cel pozitiv?

Cteva iluzii legate de fericire- "Nu se poate face nimic ca s fiu fericit"- "Toi ceilali snt mai fericii dect mine"- "Dac va fi ... sau voi fi ... atunci voi fi fericit"- "Mine voi fi mai fericit"- "Cauza nefericirii mele snt ceilali"

- "Dac slbesc 6 kg. voi fi fericit"- "Cnd o s-mi druiasc prinii un Mercedes, o s fiu fericit"

La nceputul cutrii fericiriiToate studiile care au urmrit nivelul de fericire pe care i raporteaz persoanele chestionate

indic faptul c vrsta, sexul, rasa, educaia, venitul, religia, profesia, statutul profesional(angajat sau nu), atractivitatea fizic, sntatea joac un rol foarte mic n determinarea ferici

personale. Se pare c situaiile obiective de via i resursele personale nu i pot garanta fericireDar atunci ce st la baza fericirii?

DOU FELURI (OPUSE) DE A HRNI STIMA DE SINE

Sfaturi pentru o susinere eficient a copiilor

nainte de a v ocupa de stima de sine a copiilor dvs. , ocupai-v de... a Dvs! Pentru c, dac avei probleme dacest fel i daca v punei n gnd s mbuntii stima de sine a progeniturii dvs., riscai s facei s se exerciteasupra lor o presiune mai puternic i mai puin convingtoare. Cea mai buna dintre pedagogii, s nu uitai, esteexemplul propriu; copiii interiorizeaz maniera n care dvs. v descurcai i v confruntai cu propriile dificulti

Exprimai-le clarsusinerea voastr, fiind ateni s nu folosii exclusiv mesajele indirecte (cum sunt cadourile

Exprimai-le afeciunea n mod regulat - ceea ce nu nseamn n permanen.


12/26

Nu confundai lucrurile. De exemplu, recurgnd la antajul afectiv, ce consta n a-l amenina pe copil curetragerea dragostei din cauza unui comportament care vi se pare neadecvat. Dect s-i spunei: "Mi-ai fcut muru" sau "M dezamgeti", de cele mai multe ori este de preferat s-i spunei: "Nu sunt mulumit() de ceea cefaci." Sau chiar negnd problemele copilului, n numele iubirii pe care o primete: "Nu este grav c ai problemelastea, noi tot te iubim."

Sfaturi pentru prini

CE S FACEI CE S NU FACEIS discutai n particular cu copilul S v adresai mereu copiilor n grup sau n numele

cuplului

S-l ascultai n mod regulat pe copilul dvs. Vorbinddespre universul su

S nu v ocupai de el dect atunci cnd i merge ru

Sa acordai interes activitilor care l preocup S v mulumii cu vagi urme de interes: "A, faci omachet? Foarte bine, continu..."

S mprtii anumite activiti cu copilul S-l lsai n universul lui

S-i dai sentimentul ca este unic S-l comparai n mod regulat cu ceilali copii (frai i

surori, veriori, colegi... )S fii un model pentru copil (s accepte criticile, fr ase prbui n faa eecurilor... )

S avei, ca persoana, comportamente opuse mesajeloreducative ca printe

S-l nvai s se ia i n rs (dndu-i exemple) S rdei de el n public

Stima de sine are o istorie pe care uneori este util s o cunoti. Cum noi avem tendina de a ne cufundasuferinele n uitare, aceast istorie nu este ntotdeauna uor de citit.

PLICTISIT? FRUSTRAT? STUL DE TOATE?CE-I DE FCUT?!

Nu este bine s fii plictisit, ori frustrat, ori stul de toate! Cunosctorii v vor spune c viaa poate fi palpitant. i-atunci, de nu v bucurai de ea, s v distrai, s trii? Zi dup zi, tot timpul, viaa dvs. poate fi plin de sens!

Vei avea, cu siguran, momente dure, dificile, poria de durere, suprarea nu v va ocoli. i necazurile se vor aduna, aducnele dezamgiri, frustrri, probleme. Mai snt i attea lucruri de rutin, care trebuie pur i simplu fcute, iar i iar. Dar aa e

ntocmit viaa!La fel de adevrat este c ai parte de extaz i fericire atunci cnd ajungi s-i stpneti problemele, s te redresezi dup eecurdai neles rutinei. Aici e partea minunat - n nelegerea faptului c ai toate cele necesare pentru a ntmpina i a te descurca

orice situaie. Oamenii cu adevrat organizai, care gndesc pozitiv i corect, care snt stpnii propriilor atitudini i care aumotivaii incitante, nu se plictisesc niciodat. De fapt, cnd oamenii snt plictisii, snt plictisii de propria persoan. Tocmai d

aceea ar fi bine s ne re-stimulm, s ne re-vitalizm, s re-natem.Ai ntlnit, probabil, oameni care spuneau c snt plictisii, c viaa este monoton i lipsit de sens. Doctorul D. Curtis, n una


13/26

inspiratele sale cri (Problemele umane. Cum s le rezolvm), enumera cteva dintre afirmaiile deprimante pe care le tot aAruncai-v privirea asupra listei i vedei dac aa vorbii i dvs. sau unele persoane din anturaj:

Pentru mine viaa nu mai are nici un sensM-am sturat de toateSituaia asta m apas

Totul este un haosSnt terminat

Snt groaznic de plictisitTotul m calc pe nervi

Nu mai am chef de nimicViaa este aceeai veche poveste

Ei bine, am putea lsa minile n jos sau ridica ctre cer i s ne resemnm dac lsm asemenea expresii mohorte i negative strecoare n centrul controlului contiinei. i asta chiar se poate ntmpla dac imitai limbajul plictisiilor. Dar, din fericire, m

oameni au un alt discurs. Poi auzi i expresii optimiste, ca:

Viaa este grozav!Totul este nemaipomenit!

Doamne, simt c triesc cu adevrat!M simt bine, realmente bine

Eu, plictisit? Glumeti? Niciodat!

Oamenii care nu-s de pe lumea asta.V-ai putea ntreba: cum fac aceti oameni care gndesc pozitiv s fie astfel? Cum poate cineva s nu fie plictisit, chiar dezgus

de tot ce se petrece n lume? Sigur, rspunsul este c asemenea oameni triesc astfel pe aceast lume deoarece nu snt de pe luasta. Ei triesc ntr-o alt lume, n lumea fabuloas a minii. n acea stare mental de nivel superior, unde praful i confuzi

mprtiate de realitate i poluate de civilizaia modern nu intr niciodat. n mod corespunztor, aceti oameni norocoi deasupra lucrurilor. Sigur c i ei se confrunt cu probleme, dar le percep altfel. Vd n dificulti provocri incitante. i astfe

totul n mod diferit, pentru c raiunea atitudinii lor fa de orice este diferit - fantastic de diferit. Alturai-v acestor oamentuziati, cu mintea vie. ntoarcei spatele comentatorilor plictisii, nu citii scriitori plictisii. Stai n preajma oamenilor incit

preluai-le atitudinile. Plictiseala nseamn moarte mental. Freamtul inteligent este via mental. Fii vii, aadar.Savanii implicai n cercetarea comportamentului uman atrag atenie c plictiseala cronic este epidemic n societatea noast

Ei consider c trim n lumea celor liberi i-n casa celor plictisii. Cei mai muli psihologi snt de acord c plictiseala este simnoastr reacie emoional la monotonie.

S-a ntmplat s citesc un interviu cu Arthur Rubinstein, ilustrul muzician. Un reporter l ntreba care este secretul succesului Talentul, norocul sau poate publicitatea bun? La aceste ntrebri neinpirate Rubinstein a dat un rspuns superinspirat: A

descoperit c dac iubeti viaa, viaa te va iubi. Nu sun a rspunsul unui om plictisit sau frustrat , nu-i aa?Ei bine, personal cred cu adevrat c dac iubii viaa, viaa v va ntoarce iubirea. Vei primi o minunat nlare sufleteascnct vei simi freamtul perpetuu al vieii i un adnc sentiment de fericire. Cu o sensibilitate acut, v vei putea pstra cons

plcerea pentru lume i pentru oameni.

CE S FACEM CA S NU UITM DE FERICIRE?

S ne facem, pur i simplu, timp s reflectm.S ne gndim la prioriti. Hiperactivitatea i suprasolicitarea au drept inconvenient (i avantaj

principal, adesea incontient, c ne determin s evitm s ne gndim i s reflectm la ceea cevrem s facem cu viaa noastr.IonAm fcut o depresie din cauza surmenajului. Cu acest prilej, mi-am dat seama c trim o via

absurd: ca un mnunchi de fibre musculare, dotate cu un singur neuron. Stimul-rspuns, stimulrspuns...Cptm obiceiul de a reaciona ca nite roboi la solicitrile mediului. Apoi, uitm de

trim aa i dup ce alergm. Muncim ca nebunii, dar pn la urm...n ce scop?


14/26

S ne programm experiene deconectante.

n psihoterapie, deseori, clienii snt sftuii s nvee s nu fac nimic sau, mai degrab, s nufac tot timpul ceva: s nu porneasc radioul de ndat ce urc n main sau muzica (ori, mai rtelevizorul) de ndat ce ntr pe ua casei, s nu citeasc ntotdeauna atunci cnd se odihnesc, ci

priveasc n tavan, ori s se uite la cer, sau la nori pe fereastr. S nu-i umple week-end-urile savacanele cu o groaz de activiti. Li se recomand, de asemenea, s-i delege sau s-i lase pe al

s fac anumite treburi, la serviciu sau acas, chiar dac acetia nu le fac la fel de bine ca ei, celpuin n opinia lor. ncercai i voi s facei acela lucru!S nu-i ignorm pe cei dragi.

Persoanele din jurul nostru, rude sau prieteni, nu doar ne susin n clipele dificile, ci snt iveritabile surse de fericire, dac avem suficient nelepciune i dorin pentru a vedea i apreciaacest lucru. Dar ce facem, de fapt, cu cei care ne snt cei mai dragi, de altfel? Tocmai ei, snt

paratrsnetul, de cele mai dese ori. Sau, tocmai de ei uitm... Acordai-v aceast plcere: fiimpreun!

S discutm cu cei din jur despre... fericire.Uneori, prini de griji i responsabiliti, uitm s mai discutm, n general, dar mite, despre

fericire, vei exclama cu nedumerire. Numeroase studii relev faptul c simpla discutare a unuifenomen, sentiment, persoan etc. l readuce n vizorul contiinei noastre. Apoi, mai poate fi uun alt exerciiu: discutai sau reflectai despre persoane fericite, analizai-le filosofia de via,itinerarul i valorile. De asemenea, pstrai n memorie i versurile unui frumos cntec: S nu-iuitm pe cei mai triti ca noi. O mare nefericire, trit de altcineva, cunoscut sau necunoscut, n

poate ajuta s ne percepem altfel propria stare. Paradoxal, dup marile necazuri ale altora,sntem, n general, recunosctori pentru ceea ce trim sau sntem tentai s construim mari planu

privind accederea la fericire.

CUM PUTEM LUPTA MPOTRIVA PESIMISMULUI?

Nu v ncredei doar n dvs., i cultivai puin umilin.Cei mai muli dintre pesimiti se cred pur i simplu lucizi, au impresia c au tot timpul

dreptate (acesta este subnelesul expresiei englezeti sader but wiser, mai trist, dar mainelept). n plus, consider c optimismul este o form maladiv de naivitate.

Nu repetai lucrurile negative (n-o s mearg) dect o dat.Este inutil s le tot amintii. De altfel, ntrebai-v dac are vreun sens s le spunei defiecare dat: probabil c anturajul dvs.s-a obinuit att de mult cu ele, nct a pierdut irul.Reflectai nainte de a bombni... Dificil program!

Verificai-v sistematic prediciile i inei cont de rezultat.Dac din zece predicii, nou snt eronate, la ce bun s mai continuai? Pentru c o dat lazece ocazii vi se ntmpl s avei dreptate?

ncercai s v concentrai mai degrab asupra cutrii unor soluii dect asupraproblemelor i a consecinelor lor.

n general, pesimitii nu snt lipsii de inteligen, ns sub efectul dispoziiei triste care


15/26

este, de regul, dispoziia lor de baz, ei pot comite numeroase erori de raionament, aa cau demonstrat-o foarte multe cercetri.

ntrebai-v ce este mai interesant: s fii fericit sau s avei dreptate?Pe termen lung, pesimitii nu au dect un motiv (i nc extrem de rar) n plus de satisfacie fa

de optimiti (despre care i dau foarte bine seama c snt mai fericii dect ei): faptul de a aveadreptate. Faptul de a putea spune, din cnd n cnd: i-am zis eu c aa o s fie..., rmne n cel

din urm singurul lor avantaj. Estet suficient pentru a continua? Oare costurile pesimismului nusnt prea ridicate n raport cu micile-i beneficii (de a avea uneori dreptate)?

O NOU IMAGINE PERSONAL

EXERCIIU PRACTIC

Vizualizai o imagine personal suficient de mult vreme nct s fii acoperit de ea", spuneadr. Harry Emerson Fosdick. Imaginai-v nfrnt, apoi, imaginai-v c numai dumneavoastrniv ai putea face posibil victoria. Vizualizai-v ct mai viu reuita i faptul c numai deunul singur vei putea contribui la incomensurabilul succes. Marile destine ncep printr-o ima-gine pstrat n gnd i care reprezint ce ai vrea s facei sau s fii."

Imaginea personal actual a fost construit pornind de la alte imagini concepute n gnd ncdin trecut, i care au presupus interpretri n funcie de experien. Acum vei folosi aceeaimetod pentru a construi o imagine personal adecvat, n acelai fel cum ai fcut-o pe ceainadecvat.

Rezervai-v zilnic 30 de minute n care s fii singuri i s nu v deranjeze nimeni. Relaxai-

v i simii-v ct mai confortabil. nchidei ochii i punei-v imaginaia la munc.Muli oameni au observat c obin rezultate mai bune dac-i imagineaz c stau n faa unui

enorm ecran de cinema i se gndesc c vd un film cu ei ca protagoniti. Important este caaceste imagini s fie ct mai vii i amnunite. De obicei, v dorii ca imaginile mentale s fie ctde ct n concordan cu experiena real. Pentru a obine asta, trebuie s avei mare grij cumicile amnunte, imagini, sunete, obiecte care v nconjoar. Una dintre cunoscutele melefolosea acest exerciiu ca s-i nfrng frica de dentist. Nu a reuit pn ce nu a nceput sobserve detaliile din imaginea nchipuit - mirosul antisepticului din cabinet, cptueala de pescaunul din cabinet i calitatea ei, minile foarte ngrijite ale doctorului i felul cum se apropieele de gura ei etc.Amnuntele mediului imaginat snt extrem de importante n acest exerciiupentru c, din motive pragmatice, trebuie s creai o experien practic. Dac imaginaia este

suficient de puternic i snt destule detalii, acest exerciiu de imaginaie echivaleaz cu o


16/26

experien real, mai ales n ceea ce privete sistemul dumneavoastr nervos.Urmtorul lucru important de reinut este c n timpul lor 30 de minute trebuie s v vedei

cum acionai i reacionai ct mai potrivit posibil i n mod ideal pentru a reui. Nu conteazcum ai acionat ieri. Nu trebuie s sperai c mine vei aciona n mod ideal. Sistemuldumneavoastr va avea grij de asta la momentul potrivit, dac vei persevera cu acest exerciiu.Vizualizai-v acionnd, simii fiind" aa cum ai vrea s fii, nu v spunei Aa voi acionamine", spunei-v doar: Am s-mi imaginez c aa voi aciona - timp de 30 de minute - astzi."Imaginai-v cum v-ai simi dac ai fi deja personalitatea dorit; dac ai fost timid i sfios,acum v vei vedea cum reacionai firesc i sigur pe dumneavoastr n compania celorlali,drept care v simii bine. Dac ai fost speriat i nelinitit n anumite situaii, imaginai-vacionnd calm i n mod deliberat, cu ncredere i curaj, simindu-v comunicativ i ncreztorn ceea ce sntei.Acest exerciiu construiete noi amintiri" sau nmagazineaz date n creierul dumneavoastr in sistemul dumneavoastr nervos central. El construiete o nou imagine de sine. Dup ce-1vei aplica o vreme, vei fi foarte surprins s descoperii c acionai diferit", mai mult sau maipuin automat i spontan, fr s v strduii". Aa trebuie s fie. Nu e nevoie s v gndiitemeinic" sau s ncercai" sau s facei vreun efort ca s v simii ineficient i s acionaiinadecvat. Actualul sentiment de inadecvare i aciunea care rezult snt automate i spontanedin pricina amintirilor, reale i imaginare, pe care vi le-ai introdus n mecanismuldumneavoastr automat. Vei descoperi c el va funciona tot automat i n cazul gndurilor iexperienelor pozitive, aa cum aciona i n cazul celor negative.

ZIUA I SCENARIUL EI

Un scenariu are meritul de a pune ordine n viaa ta pentru c prevezi n el activitile importantntlnirile, cheltuielile, diverse evenimente sau orice vrei s faci n ziua respectiv. El este oglindvieii tale n lume. Dar oare nu exist i un scenariu al vieii tale spirituale, n care s prevezi nudoar unde trebuie s te duci la o anumit or, ci i ce trebuie s faci spre a-i mbogi aceast vi- adic, nu doar o list cu ce ai de fcut, ci una despre ceea ce i propui s devii.

Vrei s tii cum le reuete altora s-i fac un scenariu? F cunotin cu Radu, elev de liceu."mi ncep fiecare zi fcnd o list ca s tiu exact cum anume vreau s abordez viaa n acea z

Este o modalitate de a gsi legtur ntre elementele care au o valoare semnificativ n viaa mea

Cu ct le contientizeze mai bine, cu att ele m vor mbogi viaa. De aceea le notez n fiecare zPrimul lucrul de pe lista sa este : mi monitorizeze i mi urmresc cu atenie gndurile, direcionndu-le ori de cte ori este

posibil."Asta m ajut s triesc n prezent. Viaa se triete n prezent. Cnd m fur gndurile, m ru

de via, de aici i acum.Cea de-a doua prescripie a lui Radu subliniaz aceast nelepciune:

M concentrez s fiu aici i acum printr-o contientizare a percepiilor i inteniilor."Lucrurile pe care le trec pe list snt nite instrumente, nite principii i nite practici, care m

amintesc ce anume vreau s fac n viaa mea de zi cu zi. Principiile amintite devin imperative,

astfel, nu prea le ncalc pe parcursul zilei. Acest scenariu, scris sau doar gndit, m ajut mult la


17/26

optimizarea activitilor mele curente de la liceu, mi faciliteaz aciunile din cadrul familiei i m"parfumeaz" viaa social".

ncearc i tu s alctuieti un asemenea scenariu, pe o zi sau pe o sptmn. l poi facemai detaliat sau poi descrie n linii generale ce urmeaz s faci sau s "devii". Important estca acesta s te ajute. Fii atent s observ cum s-au schimbat lucrurile n aceast perioad.

Sntem i noi curioi s vedem dac i-a reuit experiena. Baft! Ateptm s ne scrii.

CE PUTEI FACE CND SUNTEI STRESAT SAU V CONFRUNTAI CU OPROBLEM GRAV?

n funcie de situaia cu care v confruntai, avei posibilitatea de a apela la una sau mai multedin urmtoarele sugestii:

1. ncercai s v formulai o strategie de lucru.

2. Pentru un timp scurt, angajai-v n activiti suplimentare pentru a v elibera degndurile "negre" (dac problema nu cere o soluionare urgent). Putei gsi soluia salvatoareatunci cnd nu v ateptai. Atenie, ns! Faptul c nu acordai atenie problemei ivite nunseamn c ea nu mai exist! Pe de alt parte, ruminarea continu la ce s facei i cum sfacei, v poate duce la un blocaj cognitiv, astfel nct s nu putei vedea vreo rezolvareacceptabil. De aceea este recomandat o "concediere" pe termen scurt a problemei.

3. ntrebai-i pe alii ce i cum s facei. Dac nu avei nici o idee despre ce putei face nsituaia cu care v confruntai putei apela la oameni care au trecut prin experiene similare saula persoane la a cror prere inei n mod deosebit.

4. Stabilii avantajele i dezavantajele fiecrui mod de aciune posibil i, n funcie deponderea i importana lor pentru dvs., luai decizia adecvat.

5. Eliberai-v de sentimentele negative, spunndu-le cuiva. mprtii-le i pe celepozitive.

6. Dac obiectiv problema nu poate fi rezolvat, ncercai s v obinuii treptat cu ea.

7. Acceptai ideea c alii se confrunt cu probleme mult mai dificile (unii nu i-au luatsalariul de cteva luni, pe cnd dvs. l primii cu regularitate, chiar dac este mic; alii seconfrunt cu rzboaie, inundaii, procese juridice etc.).

8. ncercai s avei o atitudine optimist. Privii lucrurile ntr-o lumin favorabil (i


18/26

pentru c nelepciunea popular zice "Nu exist ru fr bine" sau "Nu mai este necuratul chiaraa de negru", ncercai s gsii i aspectele pozitive a unei situaii dificile).

9. nvai din tot ceea ce vi se ntmpl. Considerai aceste nvminte ca unul dinaspectele pozitive ale necazului aprut. Acesta poate fi vzut ca o modalitate de dezvoltarepersonal, de acumulare a nelepciunii. Altfel, am rmne extrem de naivi.

10. Apelai la familie, rude, prieteni pentru a v ajuta material (cu bani, lucruri etc.) saupentru a v susine moral.

11. ncercai s-i ajutai pe alii care au aceleai probleme sau unele chiar mai serioase.Snt destul de multe cazuri n care o persoan bolnav de cancer ajunge s pledeze pentru cauzabolnavilor de cancer (pentru dreptul la informare, la analize gratuite pentru depistarea precoce abolii, dreptul la medicamente compensate etc.) sau va lucra ca voluntar ntr-un spital deoncologie.

12. Acceptai ideea c lucrurile puteau decurge mai ru dect n prezent (dac ai luatexamenul cu 5, gndii-v c l-ai fi putut pica; dac un ho v-a furat poeta, consolai-v cufaptul c nu aveai i actele n ea etc.).

13. Fixai-v scopuri realiste.Nu v grbii s luai atitudine sau s acionai. Ateptaimomentul potrivit pentru acest lucru. Facei treptat ceea ce trebuie fcut.


19/26

5 calitati pe care sa i le cultivi copilului tauINCREDEREA

Simpla incredere in altii este fundatia felului in care copilul ii va trata pe cei din jur. Fara aceascaracteristica bebelusul va intimpina culmi dificil de depasit in procesul dezvoltarii. "In lipsacapacitatii de a avea incredee in ceilalti,copilului ii va fi greu sa interactioneze cu ceilalti, sa sesimta stapin pe sine si sa progreseze", spune Debbie Phillps (specialist in dezvoltarea copilului"Work-Family Diections"din Boston). Impartasirea increderii cu bebelusul incepe imediat dupa ccopilul a fost nascut. Hraneste-l cind ii este foame, leagana-l cind vrea sa te simta aproape,schimba-l cind este ud.Insa important este sa interactionezi cu copilul tau zilnic, vorbind cu el sprivindu-l in ochi.

Pentru a-i creea un sentiment de siguranta, incearca sa va faceti ritualuri zilnice cum ar fi citituunei povesti inainte de culcare. La virsta prescolara nevoile copilului devin mai complexe.Binenteles ca inca va fi nevoie sa-l hranesti, sa-l speli si sa ai grija de el, dar va trebuideasemenea sa-i admiri turnurile din cuburi sau desenele. Atentia pe care o acorzi acestui aspenu pare sa fie la fel de importanta ca gatitul cinei pt.el de exemplu,dar in realitate este." Copiluiti va spune, in felul sau, ", spune Dr.Susan Landry(psiholog la Facultatea de Medicina a Universitatii Huston din Texas). "Este foarte important sadai atentie semnalelor copilului si sa-i satisfaci nevoile emotionale".

RABDAREA

Este adevarat: lucrurile bune se intimpla celor care stiu sa astepte. "Copiii care invata sa aibarabdare sunt capabili sa persevereze si au mai multe sanse de succes", spune Claire Lerner(specialist in dezvoltarea copilului la "Zero to Three"o gup re destinata intrajutorarii copiluluiprescolar).

Vrei sa-ti ajuti copilul in cursul dezvoltari lui?In primul rind aminteste-ti asta: bebelusul teurmareste si cu orice greseala a ta ii vei da un exemplu rau. "Ei sunt asemeneaburetilor,absorbind tot ceea ce vad",spune J.J.Pawel (autorul cartii "The Parent's Toolshop:TheUniversal Blueprint for Building a Healthy Family"). Expertii numesc acest aspect "modeling"- fcorect ceea ce tebuie sa faci, dindu-i copilului tau mai multe sanse de a face a fel. Prescolarii nau notiunea timpului asa cum noi o avem, ceea ce face mai greu pentru ei faptul de a avearabdare.Il poti ajuta inventind o metoda de-a imparti timpul pentru el in alta masura decit ore sminute. De exemplu, cind fiica lui J.Pawel avea un an si jumatate si ceru suc in timp ce aceastacosea, Pawel nu a spus,"O sa iti dau in 5 minute". In schimb "I-am spus ca isi va primi suculimediat ce voi termina de cusut pantalonii", explica Pawel. "Aceasta metoda a functionat mai bpentru ca ea a putut sa ma urmareasca progresind la cusut si sa aprecieze cit de repede isi va

primi bautura."


20/26

RESPONSABILITATEA

"Pentru a reusi in viata, spune Doreen Virtue (psihoterapeut in Los Angeles si autor al carti"YouEmotions,Yourself") "trebuie sa stim cum sa ne luam un angajament pe care sa-l respectam". Ainseamna ca trebuie sa ne gindim la mici "misiuni" pe care sa le dam copilului, cum ar fi de a-i do lingura pe care sa i-o duca tatalui. Odata cu cresterea in virsta a copilului si "misiunile"saletrebuie sa devina mai dificile. Ajutorul la curatenie este, bine-nteles,un aspect important. Insa va asteptati la prea mult. "Pentru prescolar, adunatul de pe jos a mai mult de 3 jucarii poatedeveni suprasolicitant", spune Garcia-Prats. Transformati-le intr-o indeletnicire placuta, jucind

jocuri sau cintind un cintecel special pt.culesul jucariilor (de exemplu). Sau incercati o metoda cea a acestei mame cu 3 copii:ea a pus un cos in camera copilului sau in virsta de 1 an si 2 luni;copilul culege tot ce e insirat pe jos si le pune in cos, iar mai tirziu mama le ia si le aseaza pefiecare la locul sau.

EMPATIA

"Empatia este cheia catre dezvoltarea competentei sociale a unei persoane,"spune Phillips."Pentru a avea succes in relatiile interumane trebuie sa inveti sa-ti dai sema de sentimentele upersoane si sa-i raspunzi corespunzator. "Copiii nu sunt intr-adevar capabili de-a se pune in localtcuiva pina in jurul virstei de 3-6 ani. Pina la aceasta virsta ei sunt incapabil sa vada lucruriledin perspectiva altcuiva diferita de cea personala. Insa sunt multe lucruri care-l pot ajuta pe cosa-si dezvolte empatia.Intrebindu-l pe copil "Cum te-ai simti daca ti s-ar fi intimplat tie?" nu fac

parte dintre aceste lucruri, atita timp cit copilul la aceasta virsta este profund egocentric.Inschimb ii puteti explica cum actiunile sale ii afecteaza pe ceilalti. Daca isi loveste fratele (deexemplu) explicati-i ca acest lucru doare si-i face fratiorului "bubuta". Daca vedeti un alt copil cgenunchiul julit, explicati-i copilului dv. ca il doare.

INCREDEREA IN SINE

Se presupune a fi cel mai important atribut pe care i-l puteti insufla copilului- in primul rind ilajuta sa fie rabdator, responsabil-este abilitatea in rezolvarea problemelor. "Daca copilul dv.de1an si 2 luni devine nerabdator pentru ca nu se poate juca cu jucaria altui copil, luati-i in seamanefericirea, dar incurajati-l sa caute alta solutie (alta modalitate de joaca)", spune Phillips.Ajutati-va copilul sa treaca prin diferite incercari putin cite putin si-apoi lasati-l sa cucereascafiecare pas de unul singur. Daca el reuseste sa-si dea sema cum sa-si ia propriul prosop, cum sdeschida capacul de la cutia cu biscuiti sau cum sa-si unga singur felia de piine, el se va simtimult mai increzator si mai independent in a depasi mai multe si mai dificile incercari. Astainseamna deasemenea sa-l lasati sa faca citeva greseli si sa capete citeva mici lovituri. Daca vagreu sa va urmariti copilul chinuindu-se, gasiti o cale de a va controla aceste reactii. Dr.MargarHoddinott (psiholog pediatru la Lahey Medical Center in Burlington, Massachusetts) aminteste un moment in care fiul sau invata sa urce scari cind ea si-a invins tendinta de a ajuta si a stat ispatele copilului, pentru ca acesta din urma sa nu-i pota citi teama pe chip. Problema este calasind copilul sa invete singur, fara ajutor si prin propria experienta poate lua mult mai mult timtimp de care o mare parte din parinti nu dispun. Insa in realitate va ajutati mai mult copilul dacrezistati tentatie de a sari si-a face lucrurile in locul lui. Spre norocul nostru,noi parintii ne-aminvatat deja lectia despre rabdare si empatie. Vedeti cum aveti acum aceste lectii la indemina

Daca va preocupa nivelul de dezvoltare al copilului dvs. in vederea luarii unei decizii core

privind inscrierea sa la scoala, puteti utiliza informatile de mai jos. Ele descriu abilitatile pe ctrebuie sa le posede un copil pentru a face fata cu succes vietii scolare.

Copilul pregatit pentru scoala

isi cunoaste bine casa si familia (componenta ei, locul de munca si activitatile desfasurate de membrii ei)cercul strans de cunoscuti (colegii de gradinita, prietenii si vecinii de la bloc, educatorii si atributiile lor)

cunoaste denumirea orasului, a cartierului in care locuieste


21/26

cunoaste datele proprii de identificare (nume si prenume, adresa, numar de telefon) percepe corect etapele importante ale zilei (dimineata, perioadele amiezii si pranzului, cele de dupa-masa

seara si noaptea) cunoaste succesiunea trecerii timpului prin raportarea zilei curente (azi) la cea anterioara (ieri) si viitoare

(maine) stie sa denumeasca in ordine zilele saptamanii, lunile anului si anotimpurile, cu fenomenele si

caracteristicile acestora cunoaste partile componente ale corpului omenesc, obiectele de vestimentatie, mijloacele de transport si

locomotie, animalele si foloasele lor pentru om, principalele alimente, fructe, zarzavaturi, legume siprodusele acestora (grau-faina-paine; floarea soarelui-ulei, gaina-oua), vesela, tacamurile (materialele dicare sunt confectionate, unele insusiri ale acestora)

poate diferentia culorile poate diferentia prin comparatie dimensiunile relative (mic-mare), greutatea (usor-greu), temperatura (ca

rece), pozitia in spatiu (sus-jos, aproape-departe, pe sub, aici, acolo, peste, in, la), consistenta relativa(moale-dur)

poate sa se orienteze spatial, sa numeasca lucrurile care in raport cu el sa afla in: stanga, dreapta, sus, josfata, spate

poate ordona obiectele in sir crescator si descrescator, sa numere pana la 10, este familiarizat cu simbolucifrelor 1-9 (fara a le scrie)

stapaneste miscarile fundamentale : mers, alergat, catarat, tarat, aruncat, tine corect creionul si aredeprinderile necesare pentru desen, modelaj si cantat poate manui , imbina , indoi , rupe , taia , imbobina , insira se bucura de o stare de sanatate perfecta,de integritate senzoriala si dezvoltare fizica armonioasa,

corespunzatoare (sub aspectul greutatii, inaltimii si a perimetrului toracic in expiratie) detine capacitatea de analiza (descompunere in elemente componente) a obiectelor familiare, de sinteza

(reunire a elementelor) , de compare, abstractizare, clasificare, generalizare are spirit de observatie poate sa-si concentreze atentia, sa si-o mentina si sa si-o distribuie vorbeste expresiv, corect lexical si chiar gramatical isi poate exprima adecvat dorintele, gandurile, trairile emotionale

stie si poate sa actioneze corect, pe baza cerintelor adultului raspunde la intrebari, le formuleaza corect, rezuma si completeaza raspunsurile colegilor are un anumit grad de maturitate sociala (isi insuseste si respecta deprinderile de conduita civilizata in

colectiv; stabileste relatii interpersonale preferentiale, se adapteaza facil la prezenta persoanelor straine, imanifesta spiritul de intrajutorare a colegilor, proiecteaza si participa la lucrarile colective )

isi poate transpune in plan secundar dorintele personale, isi poate impune vointa, poate accepta dorintelejustificate ale altora

Copilul insuficient pregatit pentru scoala

nu poate sta linistit in banca (mecanismele sale inhibitorii nu sunt inca stabilizate)

prezinta adesea o emotivitate ridicata are o structura dizarmonica a personalitatii (Exista diferente marcante intre nivelurile dezvoltarii diferite

procese psihice : atentie, memorie, gandire, vorbire.)


22/26

PARTICULARITATI ALE DEZVOLTARII

PERSONALITATII ELEVULUI DEFICIENT MINTAL

Prof Tata

Integrarea copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza n unitati de nvatamnt special, n grupe si clase speciasau n unitati scolare obisnuite.

Orientarea lor spre aceste forme de nvatamnt se face n functie de tipul si gravitatea deficientei, dupa capacitatilecompensatorii individuale, optiunea parintilor si tinnd cont de obiectivul principal - integrarea lor n contexte socialeobisnuite: familiale, scolare, de munca, de odihna, etc.Copilul cu deficiente psihice este un inadaptat , n sensul ca deficienta mintala e ireversibila; totusi, personalitatea sa esteducabila. Deficienta psihica are cauze precise si nu e reversibila ca fenomen, nsa are o evolutie cu valentecompensatorii si este recuperabila, n sensul structurarii personalitatii si integrarii sociale.

SPECIFICITATEA DEFICIENTEI MINTALE SI A STARII CONSECUTIVE DE HANDICAP

Structura personalitatii copilului deficient mintal prezinta deosebiri fundamentale fata de cea a copilului normal. Printrecaracteristicile esentiale si evidente ale deficientilor mintal, se numara diferite ntrzieri n dezvoltare: ntrziereadebuturilor specifice micii copilarii (aparitia gnguritului, a primelor cuvinte, primilor pasi), ntrzierea n dezvoltarealimbajului si dezvoltarea intelectuala etc. Pe lnga diferentele cantitative, apar si diferentieri calitative ntre copiii cudeficienta mintala si copiii normali, cu impact negativ asupra procesului de adaptare si integrare n comunitate a celor deficienta mintala.

Spre deosebire de copilul normal, copilul deficient mintal nu prezinta acele treceri succesive si gradate, acea plasticitamobilitate Kurt Lewis arata ca "insuficienta dezvoltare a sistemelor psihice la copilul deficient mintal duce, concomitencu concretismul si primitivismul gndirii sale, la insuficienta diferentiere a lumii percepute si traite, ca urmarepersonalitatea nsasi este insuficient diferentiata."

Elementele de specificitate ale deficientei mintale sunt:" "Viscozitate genetica" (dupa B. Inhelder) Deficientul mintal nu poate recupera ntrzierea sa, ceea ce face saramna centrat, pe o perioada mai ndelungata de timp dect copilul normal, ntr-o anumita perioada evolutiva.Persistenta elementelor anterioare cu cele superioare defineste viscozitatea genetica." Heterocronia (dupa R.Zazzo) se manifesta prin existenta decalajelor ntre diferite sisteme si functii psihice ce sedezvolta neechilibrat, dezvoltarea unora facndu-se n detrimentul altora." Rigiditatea, dupa conceptia lui J.I. Kounin, una dintre trasaturile definitorii ale personalitatii copilului cu deficiente

intelectuale. Ea se manifesta la nivelul "regiunilor psihologice" care, fiind rigide, nu permit schimburi functionale ntre epotrivit vrstei cronologice.sau inertia oligofrenica (dupa A. R. Luria).Fragilitatea caracterizeaza personalitatea deficientului mintal si determina dereglari ale comportamentului sau: manifestaostilitatii fata de cei din jur si refuzul de a coopera cu acestia; stari de impulsivitate sau depresie datorate instabilitatiiafective; trairea unor stari tensionate datorita constientizarii relative a deficientei; repulsie fata de activitatea scolara;dereglari ale relatiilor familiale, etc.

PARTICULARITATI ALE PROCESELOR COGNITIVE SI ALE COMPORTAMENTULUI COGNITIV LA D.M.

Perceptia deficientului mintal se caracterizeaza printr-un volum limitat si o accentuata nediferentiere a celor percepute

aflate n strnsa legatura cu lipsa de activism si caracterul ncetinit al actului perceptiv. Imaginile perceptive sunt saradezorganizate, rigide si fragmentare.
http://bp0.blogger.com/_SKL2xrbF6HM/R22tpQVMtuI/AAAAAAAAAqQ/gjNI7BcKelk/s320/gutzaavatar2.jpghttp://bp0.blogger.com/_SKL2xrbF6HM/R22tpQVMtuI/AAAAAAAAAqQ/gjNI7BcKelk/s320/gutzaavatar2.jpghttp://bp0.blogger.com/_SKL2xrbF6HM/R22tpQVMtuI/AAAAAAAAAqQ/gjNI7BcKelk/s320/gutzaavatar2.jpghttp://bp0.blogger.com/_SKL2xrbF6HM/R22tpQVMtuI/AAAAAAAAAqQ/gjNI7BcKelk/s320/gutzaavatar2.jpg


23/26

Datorita dificultatilor de analiza ale deficientului mintal, perceptiile sunt vag diferentiate si insuficient de specifice, ceeadetermina confuzii n actul perceptiv.La copilul deficient mintal apar tulburari de perceptie a formei, a marimii, a spatiului si a timpului, ca urmare a activismexploratoriu redus si rigid, a insuficientelor perceptiei vizuale, ale mecanismelor perceptive n general si ale capacitatiistructurare perceptiv-motrica a spatiului si timpului.

De aceea, se impun urmatoarele masuri terapeutice:" prelungirea timpului afectat perceperii obiectelor;" asocierea transmiterii informatiilor prin mijloace verbale cu ilustrarea lor cu material intuitiv, n conditiile particip

active a copilului prin manipularea directa a materialului respectiv;" asigurarea calitatilor perceptive ale materialelor expuse copiilor (dimensiuni adecvate, colorit si luminozitate optimtimp si ritm de expunere corespunzator etc.)

La deficientii mintal reprezentarile se caracterizeaza prin :" caracter ngust si unilateral;" slaba diferentiere ntre reprezentarile din aceeasi categorie;" rigiditate, lipsa de dinamism si flexibilitate;" confuzie si insuficienta corelare cu experienta" incapacitatea combinarii reprezentarilor;" pierderea treptata si estomparea progresiva a diferentelor ntre reprezentarile apropiate si chiar deformarea lor timp.Cele mai afectate sunt reprezentarile de spatiu si timp.

Fara ndoiala ca particularitatile sensibilitatii si ale perceptiei influenteaza nemijlocit eficienta activitatilor de nvatare. Elau implicatii asupra dezvoltarii proceselor cognitive superioare.

Gndirea este principala prghie psihica prin care se realizeaza adaptarea constienta la conditiile de mediu. Deficientmintal face pasi marunti si lenti n evolutia sa intelectuala, caracterizata prin numeroase inegalitati si oscilatii si printr-oevolutie greoaie, ncetinita, inconsistenta si neterminata.

Copilul deficient mintal este incapabil sa se desprinda de concretul nemijlocit, de a face generalizari si de a verbalizapropria experienta. El recurge adesea n activitatea scolara la solutii puerile n rezolvarea sarcinilor cognitive si nu simnevoia de feed-back.

O alta trasatura a gndirii deficientului mintal este inertia proceselor gndirii. n activitatea scolara inertia intelectuala smanifesta prin urmatoarele coordonate:

" o lentoare a capacitatilor si a operatiilor mintale dar si practice;" numeroase stereotipii comportamentale si verbale;" repetarea fara discernamnt a unor sabloane nsusite mecanic;" saracia exemplificarii originale;" dificultati de aplicare si de transfer a informatiilor si a achizitiilor n situatii noi;" lipsa de initiativa si de spirit critic a gndirii;" o insuficienta curiozitate, slaba manifestare a interesului cognitiv;" inconsecventa gndirii, abaterea de la un demers corect, la prima greseala ntmplatoare, alunecarea pe o pistafalsa etc.

Datorita concretismului si a inertiei sale, gndirea si pierde rolul de coordonare asupra activitatilor desfasurate, ladeficientul mintal. (Pus n fata unei sarcini, acesta nu o analizeaza n prealabil, de cele mai multe ori, ci trece direct,impulsiv la rezolvarea ei, orientndu-se dupa situatii aleatorii si dupa asemanari de forma.)

Drept urmare, una dintre sarcinile prioritare ale nvatamntului special consta n prevenirea si combaterea manifestarde inertie si stimularea activismului gndirii. Lipsa de supraveghere, ndrumare si control poate duce la tulburari gravecomportament si la dificultati progresive n procesul de nvatare.

Imaginatia este puternic afectata la copilul deficient mintal, datorita ,,saraciei si caracterului lacunar al bagajului dereprezentari, datorita caracterului rudimentar al functiei semiotice si a fenomenelor de nedezvoltare a limbajului, datoritcapacitatilor mnezice limitate si, mai ales, datorita inertiei gndirii si rigiditatii reactiilor adaptative. Ca urmare a acestoperturbari de dezvoltare, imaginatia este saraca, reproductiva.

Procesul instructiv - educativ trebuie sa creeze conditii pentru dezvoltarea compensatorie a imaginatiei copiilor cu deficiemintale - ndeosebi a formelor sale reproductive - ceea ce presupune respectarea unor cerinte referitoare la organizarsi desfasurarea activitatilor instructiv -educative si formativ- terapeutice:" stimularea imaginatiei prin ludoterapie,


24/26

" renuntarea la folosirea excesiva a metodelor verbale de predare- nvatare-evaluare si utilizarea metodelor activ-participative si intuitiv-practice;" formarea unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice si simbolice, specifice anumitor discipline si activitscolare.

Memoria este predominant mecanica si de scurta durata, imediata. nregistrarea mecanica a datelor, lipsa memoriei logsi nesesizarea cauzalitatii lucrurilor si a fenomenelor determina dificultati de adaptare.

Volumul memoriei este redus, de aceea si capacitatea de transfer a cunostintelor este redusa. Hipomnezia estecaracteristica de baza a deficientului mintal.

Dintre operatiile memoriei, cea mai afectata este reproducerea, caracterizata printr-o fidelitate scazuta. De asemenea,ntiparirea se face lent, iar pastrarea este marcata de o instabilitate pronuntata, datorita capacitatilor reduse de structurasi restructurare a informatiilor stocate, de integrare a cunostintelor noi n sisteme si de reorganizare a volumului decunostinte vechi.

Diminuarea fidelitatilor memoriei este uneori favorizata de un ritm prea rapid/ lent n derularea secventelor de nvatareinsuficienta sau slaba organizare a activitatilor evaluative, monotonia si superficialitatea conditiilor de memorare. De acpentru cresterea temeiniciei memorarii sunt necesare urmatoarele conditii:" accesibilizarea materialului de memorat;" diversificarea conditiilor n care e perceput si memorat materialul;" asigurarea varietatii exercitiilor si a exemplelor n timpul repetarii;" asigurarea unui echilibru optim si a unei alternante corespunzatoare ntre activitatea de memorare si odihna;" varietatea exercitiilor reproductive.

Experienta cognitiva infantila la deficientul mintal este determinanta att pentru organizarea sistemului personalitatii, ctpentru organizarea propriului sistem de cunoastere.

Exista o serie de manifestari ale tulburarilor dislexico-disgrafice ale elevilor deficienti mintal, concretizate n:" nlocuiri sau substituiri de foneme si grafeme, dupa principiul asemanarii lor vizuale sau auditive;" omisiuni de grafeme si litere, mai ales din sistemul vocalic (diftongi, triftongi)" adaugiri, cu o frecventa mai mare pentru unele vocale (a, );" inversari de grafeme n interiorul unor cuvinte;" contopiri de cuvinte;" deformari de cuvinte, ndeosebi a celor mai putin cunoscute sau cu caracter abstract;" repetari de cuvinte sau grupuri de litere, ca urmare a inertiei si a perseverarilor n gndire, specifice structurilormintale deficitare.

Copiii cu tulburari de vorbire au o atitudine negativa fata de colectivitate si activitate, manifestnd emotii exagerate, teamde a vorbi, negativism, irascibilitate si susceptibilitatea, ncredere scazuta n fortele proprii. Ei se afla ntr-o stare desurescitare emotiva, ceea ce provoaca o inhibitie corticala, astfel ca devine imposibila receptionarea corecta a mesajelorct deficientul mintal nainteaza n vrsta, cu att tulburarile de limbaj i accentueaza complexul de inferioritate si idezorganizeaza personalitatea, si asa deficitara.

Prin urmare, este necesar sa se urmareasca n activitatile instructiv-educative urmatoarele obiective prioritare, formativ-terapeutice:" mbogatirea treptata a vocabularului si activizarea lui permanenta;" echilibrarea raportului dintre activitatea practica si activitatea verbala;" mbinarea variata a modalitatilor si procedeelor de verificare a cunostintelor;" abordarea timpurie a copiilor cu deficiente de vorbire si orientarea lor catre cabinetele de corectare a defectelor de

vorbire.

Atentia deficientului mintal se caracterizeaza, fie printr-o insuficienta concentrare si stabilitate, fie printr-o fixare rigida peanumite aspecte. Predomina atentia spontana involuntara, care poate fi captata si mentinuta cu o oarecare usurinta.

Atentia scolarului handicapat mintal nu este flexibila si mobila, nu este distributiva si stabila. Ea este usor distrasa deactiunea factorilor perturbatori.Toate aceste neajunsuri sunt determinate de lipsa de rezistenta n fata solicitarilor externe de fatigabilitatea lor crescuta, d,,fuga" instinctiva de efort si lipsa trebuintelor de "feed-back".

n activitatea scolara, trebuie acordata prioritate conditiilor care nlesnesc atentia spontana, involuntara, pentru ca, pemasura ce se dezvolta capacitatea de reglaj verbal, sa se dezvolte atentia voluntara, prin autodirijare si verbalizare

PARTICULARITATI ALE PROCESELOR AFECTIV MOTIVATIONALE SI ALE COMPORTAMENTULUI SOCIO-AFEC


25/26

Tabloul simptomatologic al comportamentului afectiv al copiilor deficienti mintal cu tulburari socio-afective vizeaza ctetrasaturi esentiale:

a) Imaturitatea afectiva caracterizata prin "fixarea exagerata de imaginile parentale", o nevoie permanenta de proteclipsa de autonomie personala, limitarea interesului la propria persoana (narcisism sau egoism) sau la un domeniu restrde activitate, sugestibilitate, mecanisme de aparare nevrotica (tendinte agresive, inhibitie, ncapatnare, dezinteres) saumecanisme de compensare (minciuna, hotie, delicventa etc.)b) ntrzierea n organizarea si dezvoltarea formelor de comportament afectiv, strns legata de procesul de

dezvoltare a personalitatii;c) Intensitatea exagerata a cauzelor afective primare, care se manifesta sub diverse forme; agitatie motorie, tipetemnie, furie, teama, tendinta de automutilare sau refuz, negativism, dezinteres, lentoare accentuata. Fragilitatea construcpersonalitatii este data de un insuficient autocontrol, de lipsa stapnirii de sine. Copilul este irascibil, impulsiv, hiperemotivincapabil sa-si organizeze impulsurile emotionale. Astfel, el abandoneaza " activitatile care l depasesc, lasndu-se "prinhibitiei de protectie, sau "evadeaza" n cmpul ndeletnicirilor facile.d) Infantilism afectiv, manifestat prin timiditate, stngacie, anorexie, fuga de responsabilitate si initiativa.e) Insuficient control emotional, care determina dezordine n reactii, impulsuri agresive, etc.f) Carenta relational afectiva, care cuprinde dificultati afective precum: sugestibilitate, sentimentul de valorizaredeterminat de suita de esecuri scolare, sentimentul de inferioritate, absenta sentimentului de identitate care duce ladificultati de adaptare sociala si de integrare n grupurile sociale.

Cele mai frecvente tulburari ale dinamicii dispozitionale sunt:a) Rigiditatea afectiva, caracterizata printr-o motivatie foarte redusa n raport cu solicitarile scolare.b) Labilitate afectiva, manifestata prin schimbari bruste ale starilor afective, trecerea brusca de la o stare de bunadispozitie la o stare de proasta dispozitie, chiar explozii afective, n cazul deficientei mintale accentuate.c) Tulburari ale sentimentelor; sentimentul de inferioritate care devine "complex de inferioritate", ca urmare a unoratitudini educative extreme: hiperprotectionism si neglijare, indiferenta. Ca o manifestare negativa a sentimentelor,

ntlnim la copiii cu deficiente intelectuale, frustrarea afectiva, caracterizata prin tensiune, insatisfactie, nesiguranta, cndcopilul nu si poate satisface anumite trebuinte sau dorinte puternice, din cauza unor piedici exterioare si a deficientDe aici decurg anumite acte de indisciplina prin care copilul cauta satisfactie, ncercnd sa se faca remarcat.d) Tulburari ale dispozitiei, caracterizate fie printr-o diminuare a tonusului afectiv, reactii comportamentale sarace,expresivitate mimica redusa (indiferenta, apatie), fie printr-o crestere si intensificare a tonusului afectiv, dispozitii exagerinstabilitate motorie, hiperactivitate vegetativa, etc.

Ca urmare a unei motivatii superficiale, capacitatea de autocontrol voluntar este redusa. Copiii cu deficienta mintala nureusesc sa se detaseze de factorii perturbatori si sa-si propuna scopuri, nu stiu sa ia hotarri si nu-si finalizeaza

activitatea, nu-si propun un plan de actiune si nu stiu sa revina asupra lui, daca s-a dovedit a fi ineficient. Motivatia loreste extrinseca si imediata, iar capacitatea de efort voluntar, constient, este foarte scazuta.

PARTICULARITATI ALE COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTORPsihomotricitatea este definita ca o functie complexa care integreaza si conjuga aspecte motrice si psihice si caredetermina reglarea comportamentului individului. Ea include participarea diferitelor procese si functii psihice careasigura att receptia informatiilor, ct si executia adecvata a actului de raspuns.

Continutul psihomotricitatii este bogat si variat. n sfera lui intra:" Cunoasterea schemei corporale;" Coordonarea dinamica (att a corpului ntreg, ct si a segmentelor sale);" Lateralitate;" Coordonarea statica - echilibrarea;

" Coordonarea perceptiv - motrica (perceptia spatiului, ritmului si a miscarilor proprii);" Rapiditatea si ideomotricitatea (ca sinteza dinamica a schemei corporale si a coordonarii perceptiv- motrice cusarcina motrica.

Dezvoltarea psihomotricitatii la copil prezinta o serie de caracteristici care stau la baza evaluarii nivelului si calitatiidezvoltarii la un moment dat. Acestea sunt urmatoarele:" Dezvoltarea psihomotricitatii nregistreaza salturi calitative, pe baza unor acumulari cantitative;" Noile calitati nu le desfiinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari succesive;" Dezvoltarea psihomotricitatii se produce stadial, n etape distinctive, cu caracteristici proprii fiecarei vrste;" Transformarile din domeniul psihomotricitatii sunt continue si imperceptibile la intervale mici de timp;" De multe ori dezvoltarea psihomotrica este asincrona la nivelul diferitelor procese si nsusiri, unele avnd ritmuriproprii de dezvoltare la diferite etape de vrsta.


26/26

Activitatea motorie a deficientilor mintali constituie un comportament care decurge din starea de maturatie a sistemulunervos si din gradul de dezvoltare fizica . Deficientii mintali prezinta o ntrziere n dezvoltarea somato-psihica globala aceea ei sunt ntr-o oarecare masura si deficienti motor.

Dupa P. Pick si P. Vayer deficientii mintal mediu si profund se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi ale conduiteimotorii de baza si celor neuro-perceptive motrice:" Tulburari n organizarea, orientarea si structurarea spatio-temporala;" Slaba coordonare a miscarilor n spatiu;" Imposibilitatea structurarii unui comportament adaptativ pe baza actiunii motorii;" Tulburari legate de precizia miscarilor si imposibilitatea absoluta sau relativa a relaxarii voluntare, segmentare sau

globale;" Tulburari n inspiratie si expiratie;" Slabiciunea fiziologica a membrelor superioare;" Mers deformat cu picioarele departate.

Gravitatea deficientelor motrice depinde ntr-o anumita masura de etiologia ntrzierii mintale. Copilul deficient mintalprezinta ntre 8-14 ani o ntrziere de 2-4 ani fata de copilul normal n dezvoltarea motricitatii implicate n activitati mcomplexe.

ntrzierea dezvoltarii motricitatii la deficientul mintal se nregistreaza sub urmatoarele aspecte:" Viteze miscarilor, att n desfasurare ct si n timp de reactie, este n general mai scazuta att la nivelul ntreguorganism, ct mai ales la nivelul miscarilor mai fine ale minilor;" Prezenta unor dificultati n imitarea miscarilor, fapt care influenteaza negativ formarea multor deprinderi; imitarearealizeaza mai greu atunci cnd solicita orientarea n spatiu, deficientii mintal au tendinta de a imita miscarile n oglind" Indicatiile verbale i ajuta n mai mica masura n organizarea si corectarea comportamentului motor, comparativ crolul acelorasi indicatii la copilul normal;" Reglarea fortei musculare este deficitara, datorita insuficientei senzatiilor kinestezice, n special;" Contractia anumitor grupe de muschi nu se realizeaza dintr-o data;" Persistenta unor dificultati n relaxarea voluntara a anumitor grupe de muschi, precum si la trecerea de la omiscare la alta;" Prezenta unor deficiente majore sub aspectul dexteritatii manuale, ceea ce i face inapti pentru munca de prec" Frecventa mai mare, dect la copiii normali, a lateralitatii manuale stngi sau ambidextre." Prezenta unor tulburari n realizarea motrica; aproxia, disproxia si disgrafia motrica;Educatia psihomotrica ocupa un rol important n terapia generala, daca deficienta mintala este asociata cu debilitateamotorie, stiind ca acesti copii formeaza grupa necoordonatilor, lentilor, nedibacilor, impulsivilor, instabililor, inhibatilor,emotivilor, ceea ce determina o insertie sociala dificila.

Bibliografie :" Paunescu, C., Psihoterapia educationala a persoanelor cu disfunctii intelective, Editura All Educational, Bucuresti,1999." Paunescu, C., Musu I., Psihopedagogia speciala integrata, Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 1997" Radu, Ghe., Psihopedagogia scolarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 2000.

16 sfaturi pentru tine

Documents