16 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009

ppaaggiinniillee 88--99

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 208 mmiieerrccuurrii 30.09.2009

Ola Was< “Unghiile spun multedespre o persoan[“

P]n[ acum 2 ani, Ola Was,instructor manichiur[ EuroFashion (Polonia) nu s-ag]ndit nicio secund[ c[ vaface carier[ `n domeniulmanichiurii, c[ via\a ei se vaschimba radical ;i c[ aceast[meserie avea s[ devin[ unmijloc de expresie al talen-tului ei artistic.

A trebuit s[ munceasc[ 4 ani`n Anglia s[ `;i viziteze familiadoar `n scurtele vacan\e de var[pentru ca la un moment dat soraei mai mare s[-i spun[< “De cetrebuie s[ dai at]\ia bani pe coafor;i manichiur[ c]nd po\i s[ faci ;itu acest lucru ;i pe deasupra s[c];tigi ;i bani?” :i uite-a;a a`ndemnat-o s[ urmeze un cursde manichiur[ din pudr[ acrilic[;i s[-;i descopere adev[rata savoca\ie.

Pe Ola Was am `nt]lnit-os[pt[m]na trecut[ la Satu Mare,cu ocazia prezent[rii mai multorlinii de produse profesionale demanichiur[. Am urm[rit-o atentcum d[ form[ ;i culoare unghiilor,cum reu;e;te s[ produc[mul\umire `n r]ndul doamnelorcare s-au l[sat prad[ aventurii dea-;i modela unghiile dup[ celemai noi tendin\e.

- Ce anume te-adeterminat s[ lucrezi `n domeniul manichiurii?

- Pur ;i simplu `mi place ceeace fac, tr[iesc pentru acest lucru.De c]nd m[ ;tiu mi-a pl[cut s[-mi aranjez unghiile. ~mi iubescmeseria chiar dac[ sunt alergic[ la

unul din produsele pe care `lfolosesc. Sunt mul\umit[ derezultatele pe care le ob\in cu el ;iprefer mai degrab[ s[ port omasc[ de protec\ie dec]t s[ renun\la un produs de calitate.

- C]t de mult difer[femeia zilelor noastre

de cea de acum 30-40 de ani.

- Vorbind de prezent pot s[spun c[ femeile sunt mult maicurajoase, mult mai interesate s[`ncerce lucruri noi, sunt mult maiindependente ;i dornice s[-;iexprime din personalitate at]tprin \inuta vestimentar[ c]t ;iprin modul de a-;i purta unghiile.Unghiile spun multe despre opersoan[.

- Care sunt cele mainoi tendin\e `n materie de unghii?

- Toate tendin\ele vin dinRusia, de;i produsele pe care lefolosim sunt de provenien\[ SUA.Dintre modelele mai noi, `nclins[ cred c[ cele mai solicitate sunt“edge” ;i “pipe” (acoperi; ;i pip[)`ns[ nu au reu;it deocamdat[ s[ seimpun[ la fel de mult cum suntmodelele clasice. Din p[catedoamnele prefer[ `n continuareformele simple, cu preponderen\[modelul french.

- Ce `\i propui pe viitor?- Cel mai mult mi-a; dori s[

inventez o nou[ form[ de unghii.M[ str[duiesc s[ ̀ ncerc ceva nou,deosebit, care s[ m[ reprezinte.

Mihaela Gh.

Se poart[ p[rul `n nuan\e calde de maro

Vara a trecut ;i, `n cele maimulte cazuri, a l[sat urme. Toamna,efectele razelor solare se v[d ̀ n p[rult[u. Dac[ nu arat[ bine, e ars, nu arevolum ;i nici str[lucire, ai putea s[te g]nde;ti la o schimbare de look.

Ceara de p[r va 5 la mod[ ;i `nacest sezon rece, pentru c[ ofer[textur[, str[lucire ;i `\i de5ne;te;uvi\ele. Toamna aceasta se poart[buclele lejere, realizate cu ajutorulspumei de p[r ;i cu ajutorulusc[torului.

Po\i `ncerca s[ `\i tapezi pu\inp[rul, s[ `l str]ngi c]t mai sus `ntr-un coc, masc]nd elasticul pe care `lfolose;ti la prinderea p[rului cu oe;arf[ sau cu o clam[. Ca s[ reziste,pulverizeaz[ 5xativ.

Se poart[ nuan\ele calde de

maro, culorile calde ;i naturaleprecum caramelul, maroul ruginiusau tonurile de ro;cat.

Ioana Pop

Maioneza e bun[ ;i ca masc[pentru ten

Tenul str[lucitor este expresiafeminit[\ii. Zilnic, avem grij[ detenul nostru c]t de bine putem. Darcel pu\in o dat[ pe s[pt[m]n[ enormal s[ aplic[m o masc[hr[nitoare. Dac[ nu ai timp s[mergi la salonul de cosmetic[, po\is[ `\i prepari chiar acas[ o astfel demasc[.

O idee `n acest sens estefolosirea maionezei pe post demasc[. Desigur, maioneza preparat[acas[. Aplic[ pe fa\[ un strat gros demaionez[ ;i las[ s[ ac\ioneze 20 deminute. Dup[ aceea spal[-te cu ap[curat[ ;i rece ;i apoi aplic[ o crem[hidratant[. Albumina din ouhr[ne;te epiderma ;i o catifeleaz[.

~n cazul `n care ai tenul gras,po\i folosi o masc[ de tomate. E

foarte simplu< paseaz[ o ro;ie ;i`ntinde amestecul pe fa\[. Dup[ 15– 20 de minute cl[te;te fa\a cu ap[cald[. :i laptele este un aliment carenu trebuie uitat c]nd vine vorba dehr[nirea tenului. Se ;tie c[ laptele eo surs[ de calciu ;i magneziu, iar cuajutorul unei dischete de bumbacse tamponeaz[ pe fa\[ pentru ahidrata tenul ;i a-i oferi prospe\ime.Dup[ 20 de minute cl[te;te fa\a cuap[ c[ldu\[.

Dac[ ai tenul uscat po\i aplicaun strat de miere pe fa\[ ;i pe g]t,iar c]nd mierea se usuc[ se`ndep[rteaz[ cu ap[ c[ldu\[. Dac[vrei mai mult[ fermitate po\icombina mierea cu pulpa de la obanan[ foarte coapt[.

Marius Pop

““NNuu `̀nncceerrccaa ss[[ ppaarriiaallttffeell ddeecc]]tt ee;;ttii””

MMiicchheellllee

PPffeeiiffffeerr

2 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Castanele crude`nt[resc inima

Castanele comestibile ;icele s[lbatice fac parte dingrupa fructelor de toamn[, seculeg `ncep]nd cu sf]r;itullunii septembrie ;i p]n[ la`nceputul lunii noiembrie.Pu\ini dintre noi ;tiu cebene+cii au acestea asupraorganismului nostru, cevitamine con\in ;i ce afec\iunitrateaz[, de aceea `n cele ceurmeaz[ le voi face o scurt[prezentare.

Castanele sunt bogate `nvitamine ;i minerale (mai ales>er) ;i n-ar trebui s[ lipseasc[ dinalimenta\ia noastr[ zilnic[. Acestefructe de toamn[ sunt o surs[important[ de vitamine mai alesvitamina C (care ajut[ organismuls[ reziste `n fa\a infec\iilor),hidra\i de carbon, fosfor, lecitin[,dar ;i protide, lipide, calciu, >er,magneziu, mangan, zinc, potasiu.

Recomandate ;i `n astenieCastanele sunt bogate `n

amidon ;i s[race `n zah[r, av]ndo putere caloric[ mare, de 200calorii/100 g. Pentru a `nt[riinima, este recomandat[ consu-marea castanelor crude, cur[\atede coaj[. Sunt recomandatepersoanelor cu astenie >zic[ ;iintelectual[, convalescen\ilor,b[tr]nilor ;i copiilor, datorit[

propriet[\ilor sale< stomahice,bacteriostatice, antianemice ;iremineralizante.

Cura de 4 s[pt[m]niPrintre bolile pe care le tra-

teaz[ acest fruct se num[r[< he-

moroizii, varicele, trombo?ebita.Cura de 4 s[pt[m]ni const[ `nconsumarea a c]te o farfurie depiure de castane `ndulcit cu miere,`naintea meselor de diminea\a ;iseara. Speciali;tii recomand[adul\ilor s[ consume 5 castane pezi (42 g). Din scoar\a de castan seprepar[ ceaiuri care reduc febrabolnavilor de grip[ sau a celor cese confrunt[ cu viroze de sezon.Frunzele castanului comestibil auac\iune sedativ[ asupra c[ilorrespiratorii ;i sunt folosite laprepararea infuziilor, >indadministrate `n tratarea bron-;itelor.

Castanele sunt o surs[ bun[de vitamine din complexul B-urilor, >ind indicate pentrucombaterea oboselii, nervozit[\ii,insomniei sau palpita\iilor.

Cea mai bun[ alegerepentru siluet[

Pentru cei care vor s[-;ip[streze silueta ;i pentru cei careau probleme cu inima, castanelesunt cea mai bun[ alegere,deoarece au un con\inut mic decolesterol, castanul este foartepu\in bogat `n sodiu ;i este unadin cele mai bune surse de >bredietetice. ~n plus, `n castane seg[se;te ;i tiamin[, care ne d[energie ;i ne regleaz[ apetitul, dar;i ribo?avin[ - vitamin[ ce `mbu-n[t[\e;te activitatea metabolic[.

D.T.

Cum putem depista cancerul de s]n?Cancerul de s]n este boala care

f[r[ mil[ poate ataca orice femeie.

Examinarea `ncepe `n fa\aoglinzii

St]nd `n fa\a oglinzii, cu m]inile`n ;olduri sau `mpreunate deasupracapului, din fa\[ ;i din pro>l caut[orice schimbare. Examinarea sepoate face ;i sub du;.

Palparea se realizeaz[ prindiverse tehnici, `ns[ cea maiutilizat[ este cea circular[. Se punem]na st]ng[ la ceaf[ ;i se `ncepeexaminarea s]nului st]ng cu m]nadreapt[. Cu cele trei degete `ntinsepornim circular, din partea cea maisus a s]nului, sub clavicul[, `n sensul

acelor de ceasornic, p]n[`nconjur[m complet s]nul, iar apoicobor]m pu\in ;i facem acelea;imi;c[ri p]n[ ajungem `n centruls]nului. Odat[ ajun;i aici sepalpeaz[ u;or ;i bl]nd mamelonul`n sens orizontal ;i vertical. Dup[acest pas se trece la urm[torul ;ianume palparea axilei ;i a zonei dinjurul s]nilor.

Examenele de specialitateTermogra>a este un procedeu

bazat pe ac\iunea unor senzoriinfraro;ii care detecteaz[ c[ldura ;icre;terea vasculariza\iei la nivelul\esuturilor. Ea este considerat[ ceamai precoce metod[ de depistare a

unui cancer de s]n ;i are o e>cien\[de 90%. Are `ns[ ;i dezavantajedeoarece nu localizeaz[ exactexisten\a tumorii.

Mamogra>a este `n prezentprincipala metod[ ce se bazeaz[ peeviden\ierea unor imagini binelocalizate realizate cu radia\ii X. Serecomand[ anual dup[ v]rsta de 40de ani.

Ecogra>a este indicat[ `nsupravegherea evolu\iei unorforma\iuni descoperite prin altemetode.

Rezonan\a magnetic[ nuclear[sau pe scurt RMN este recomandat[femeilor cu risc crescut, adic[ celorcare au avut `n familie cazuri decancer de s]n sau ovarian.

Informa\ia zilei 3Miercuri 30 septembrie 2009 Familie

5 sfaturi antistrespentru gravide

Recent s-a efectuat unnoustudiu privind s[n[tateafemeilor `ns[rcinate. Num[-rul examina\ilor a fost 1820,iar rezultatul< femeile preastresate au n[scut prematur.

Stresul e un defect ce poateavea urm[ri grave dac[ cel sau ceacare se streseaz[ are probleme des[n[tate, cum ar > boli ale inimii,sau, `n cazul femeilor, sarcina.

Prea multe griji, riscde na;tere prematur[

Cercet[torii care au efectuatstudiul, au constatat c[ femeilecare aveau temeri `n timpulsarcinii, >e le era fric[ de na;tere,>e c[ bebelu;ul s-ar putea na;te cuprobleme, >e temeri de altelucruri din via\a de toate zilele,erau de 3 ori mai predispuse la osarcin[ prematur[ sau chiar lana;tere cu di>cult[\i.

Studiul a fost realizat prinintermediul unor chestionare,completate de c[tre femei`ns[rcinate, iar `ntreb[rile f[ceau

referire la temerilelor legate de sarcin[,de ce sunt `ngri-jorate `n privin\asarcinii, care mo-ment din cele 9 lunile `ngrijoreaz[ celmai mult, dup[ careli s-a m[surat gradulde anxietate pe oscar[ de la 0 la 6.

Dup[ consta-tarea acestor rezul-tate, conform că-rora s-a dedus cămajoritatea feme-ilor sunt foartestresate `n perioadasarcinii, iat[ 5 sfa-turi antistres<

- c]nd `ncepe\is[ v[ sim\i\i stresat[,g]ndi\i-v[ numai lalucruri pozitive.Dac[ nu prea reu;i\is[ v[ lua\i g]ndul dela posibilele prob-leme, suna\i o per-soan[ drag[ ;idiscuta\i temerile

dvs, aceast[ persoan[ va ;ti c[trebuie s[ v[ calma\i ;i cusiguran\[ va reu;i s[ v[ lini;teasc[

- dac[ crede\i c[ temerile dvsnu sunt doar halucina\ii, cel maibine e s[ v[ suna\i medicul pentrua v[ calma, iar dac[ e nevoiemerge\i la un consult, sausolicita\i-l pe acesta la domiciliu

- dac[ prea multe g]nduri ;igriji vi se adun[ `n minte, `ncerca\ic]teva metode de auto-relaxarecum ar > b[i\[ aromat[ (nuputernic, s-ar putea ca mirosulputernic s[ v[ provoace grea\[),un masaj special pentru t]mple(nimic nu relaxeaz[ mai bine)

- nu fuma, nu sta `n preajmafum[torilor ;i nu consuma b[u-turi alcoolice ;i nici carbogazoase(mai ales cele dou[ laolalt[)deoarece `\i pot d[una sarcinii

- odihne;te-te m[car 8 ore penoapte, f[ plimb[ri mari ;i dac[ aiposibilitatea `nscrie-te lagimnastic[ pentru gravide, toateacestea alung[ stresul

Gabriela Pu;ca;iuB[uturile alcoolice ;i cele carbogazoased[uneaz[ sarcinii

Cum ne protej[m copiii de violen\a ;i cruzimea cotidian[?Tr[im `ntr-o lume `n care

violen\a ;i cruzimea par a +comune ;i sunt aproapeacceptate. ~n aceste condi\ii,orice p[rinte se g]nde;te cumpoate s[ `i dezvolte copiluluis[u sentimentul de grij[, decompasiune fa\[ de cei dinjur, cum `l poate face s[devin[ calm ;i bl]nd.

Psihologul C[lin Secan vine `nsprijinul p[rin\ilor ;i ne poveste;te`n cele ce urmeaz[ care ar trebui s[>e pozi\ia p[rin\ilor fa\[ de violen\ala care suntem martori la tot pasul,`n contextul `n care copilul vede ;iaude tot ceea ce se petrece `n jur<

~nv[\a\i-i s[ +e grijulii ;icorec\i

“Este foarte normal faptul c[p[rin\ii nu au cum s[ controleze tottimpul copiilor lor. Un p[rinte esteefectiv speriat ;i `;i face griji la ce

este expus copilul s[u c]nd se uit[la televizor, c]nd se plimb[ `n parcsau se joac[ `n fa\a blocului. Chiardac[ micu\ul nu are acces la internetsau la calculator, la jocuri pline deviolen\[ ;i duritate, el poate vedeatoat[ cruzimea `n lumea real[, l]ng[locul de joac[ sau `n timp ce mergela ;coal[, pe strad[. Sunt unelelucruri pe care un p[rinte le poateface pentru ca >ul sau >ica sa s[

devin[ un om care s[dea dovad[ de corec-titudine, s[ >e res-ponsabil ;i grijuliuat]t cu el, c]t ;i cu ceidin jurul s[u. Mul\ip[rin\i cred c[ odras-lele lor nu percep cuadev[rat ce se petrece`n lumea real[, `ns[cercet[torii de spe-cialitate sunt dep[rere c[, `nc[ de lav]rste fragede, copiiipot ar[ta semne deempatie ;i de pre-ocupare, reac\ion]nd

cu `ngrijorare c]nd v[d c[ opersoan[ e trist[ ;i dorind s[ ajute.

Limita\i vizionareaprogramelor cu violen\[

Ca ;i p[rin\i, e bine s[ le spune\icopiilor c[ e important pentrudumneavoastr[ ca ei s[ se comporteamabili ;i cu responsabilitate, iar

c]nd observa\i c[ ei fac ceva necu-getat s[ le ar[ta\i nemul\umirea. Cucopilul trebuie s[ vorbi\i cufermitate ;i cinste, s[ `i critica\icomportamentul ;i nu pe el, s[ >\icinstit ;i hot[r]t atunci c]nd `ivorbi\i de comportamentul care nuv[ face pl[cere. Nu uita\i c[ oricecopil `nva\[ prin imita\ie, a;a c[ efoarte important cum v[ com-porta\i dumneavoastr[.

Copiii caut[ la p[rin\ii lorindicii de felul cum s[ se comporte,ce s[ fac[, cum s[ fac[. Desigur,efortul p[rin\ilor poate s[ >esubminat de in?uen\e externe, cumar > prietenii copiilor, violen\a de zicu zi. Astfel, ar > foarte bine dac[ a\i`ncuraja copilul s[ aduc[ prieteniiacas[, s[ `i cunoa;te\i. Oferi\icopilului c[r\i care s[ promovezecomportamentele de compasiune.Limita\i vizionarea programelor cuviolen\[ ;i a?a\i mai multe despre>lmele pe care copiii vor s[ leurm[reasc[“.

A consemnat Ioana PopVladimirescu

4 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009Mod[

Pentru sezonul toamn[/iarn[2009-2010, designerii au `nminteun singur lucru - animal print-ul,;i mai exact, imprimeul leopard.Oscar de la Renta

Creatorul propune ogarderob[ pentru doamnele din`nalta societate, `n care imprimeulleopard se reg[se;te la fel de bine`n veste, c]t ;i `n gecile f[r[m]neci, `n po;etele ;i `n rochiilelungi, asimetrice.Blumarine

Aici leopardul se poart[ de lacap p]n[ `n v]rful picioarelor -rochii, paltoane, po;ete, cizme.Fustele mini ;i colan\ii sunt, `nplus, imprimate cu petemulticolore de leopard.D&G

Toat[ opulen\amodei italienese exprim[ prin degetele luiDomenico Dolce ;i a lui StefanoGabbana.Auriul, negrul ;i cuprul`nso\esc imprimeul leopard pefusti\ele scurte ;i bufante sau

pelerinele cu guler deblan[.Dolce & Gabbana

Din aceea;i colec\ietoamn[/ iarn[ 2009-2010 face parte ;ijacheta cu m]necibufante de blan[, carepare inspirat[ dinvestimenta\ia anilor’40. Aici, leopardul estedisponibil `n versiuneretro, negru ;i alb, ;i facecuno;tin\[ cu blana ;itopul cu m]neci bufante.Femeia D&G arat[ ca ojungl[, dar una so:sticat[la extrem.Valentino

Maria Grazia Chiuri ;iPier Paolo Piccioli ofer[ oversiune pre\ioas[ aleopardului, care se etaleaz[`n starea sa primar[, pepaltonul lung ornat cublan[.

Colec\ia designeruluiitalian a surprins poatecelmai bine tendin\elenoului sezon - celededicate luxului ;istr[lucirii, dar ;i anilor’80, cu toate c[Armanieste ultimul creatorcare se ia dup[tendin\e. El este celcare le impune, `nniciun caz nu leurmeaz[ pas cu pas.:i pentru aceast[toamn[ a ;tiut cum s[

le impun[, `n acela;i stilultra-ra:nat ;i elegantcare `l caracterizeaz[dintotdeauna.

Armani aimpus `n toamnaaceasta bereta purtat[la taioare cu fust[ saucu pantaloni, d]ndsiluetei un farmec aparte,

un ;ic natural, dar extremde binestudiat. A scurtat sacoul p]n[ `ntalie sau amarcat talia la rochii cucenturi, d]nd \inutei ;i celei careo poart[ un aer de fragilitatefeminin[.

Articolele vestimentare au fostprezentate teatral, dou[ c]te dou[,cu atitudine ;i ritm, pentru a :xamai bine imaginea perfect[.Mantourile din piele de crocodilsau din blan[ tricotat[ au datexotism dar ;i lux maxim.

Pantalonii urmeaz[ linia slimde:nind perfect silueta.M[nu;ileadaug[ nota de ra:nament, iarnegrul `ntrege;te aerul de misterfeminin.

Rochiile lungi, ;uide ;istr[lucitoare `ncheie seria unor\inute de lux care marcheaz[ cusiguran\[, `nc[ o dat[, formulac];tig[toare indiferent de sezonpe care designerul italian oizbute;te de :ecare dat[.

Trend alert<Imprimeul leopard

Giorgio Armanitoamn[/iarn[2009-2010

Informa\ia zilei 5Miercuri 30 septembrie 2009 Frumuse\e

Trucuri pentruonduleuri seduc[toareCoafurile ;i trendurile se

schimb[ `n permanen\[, darbuclele au parte de o revenire.Buclele lejere, naturale, sunt foartefeminine, dar din p[cate, nu toateavemp[rulondulatnatural. Parteabun[ este c[ oricine `;i poatetransforma p[rul drept `ntr-unulondulat ;i chiar cre\. Tot ce `\itrebuie suntni;tebigudiurimarisau un ondulator. Stili;tii nerecomand[mai degrab[ bigu-diurile deoarece sunt maibl]nde cu p[rul t[u, iarondulatorul \i-l poate arde.Cu bigudiurile

Spal[-\i p[rul cu un;ampon bl]nd ;i aplic[ pu\inbalsam numai la v]rfuri.Preferabil, folose;te unulanti-:re rebele ;i pentruaccentuarea buclelor.Acest ;ampon `\i vaoferi rezultatemaibune;i `\i va face p[rul s[arate mai str[lucitor ;imai u;or de stilizat.

Aplic[ un spraypentru protec\ie `m-potriva c[ldurii ;i usuc[-l cu foehnul. Aplic[spum[ pentru volum pep[r ;i descurc[-l pu\in cudegetele.Aigrij[ s[nufolose;tipreamult[ pentru c[ `\i va `nc[rcap[rul ;i va face buclele s[ se lase.

Folose;te bigudiuri dedimensiuni mari pe care vei rulac]te o ;uvi\[. ~n func\ie de c]t decre\ `l vrei, po\i rula ;uvi\a com-

plet sau po\i s[ `\i pui bigudiuridoar la v]rfuri. Las[ bigudiurile `np[r aproximativ 60 de minutepentru a ob\ine rezultate optime.

Dup[ ce desfaci bigudiurile cugrij[,

folose;te-\idegetelepentruar[s:rap[rul>dac[`l vei piept[na toat[ coafura va :compromis[.Cu ondulatorul

Spal[-te pe cap cu acela;i ;am-pon pentru p[r ondulat ;i apoiusuc[-l cu foehnul p]n[ r[m]nedoar pu\in umed. Dac[ dup[ baiep[rul t[ust[pu\inondulat folose;teoperie rotund[pentrua-l `ndrepta;i descurc[-l bine cu un pieptene.

Folose;te spum[de p[r pentruvolum `n acela;i mod ca pentrubigudiuri.Dup[aceasta, pune `npriz[ ondulatorul – m[rimeaacestuia va determina ;im[rimea onduleurilor tale.Las[-l s[ se `ncing[ p]n[ajunge la temperaturapotrivit[ (majoritatea auunbecule\ care teanun\[c]nd e `ncins).

Folose;te unpieptenepentrua separa;uvi\ele de p[r, din

cre;tetul capului `n jos, `nstraturi. Apoi, cu m]na,ruleaz[ c]te o ;uvi\[ peondulator.

|ineondulatorul vertical;i la distan\[ de fa\a ta pentruaproximativ 10–15 secunde,apoi deschide-l u;or pentru aelibera ;uvi\aondulat[.Repet[aceast[ tehnic[ cu restul;uvi\elor.Las[-\i p[rul s[ se r[ceasc[

pentru ca onduleurile s[ se a;ezeapoi, cu degetele, r[s:r[-le. Nutrage de ele pentru c[ :rele de p[rs-ar putea electriza. Dac[ vrei s[durezemaimult `l po\i da cupu\in:xativ – dar nu prea mult pentruc[ va p[rea nenatural.

Ajutoare din natur[ - p[trunjelul,cimbrul ;i aloe

P[trunjelul este un remediunatural excelent pentru pete ;ipunctele negre, datorit[ propri-et[\ilor sale de intensi:care a cir-cula\iei. Zdrobe;te frunzele verzip]n[ ob\ii un amestec de past[ pecare s[-l folose;ti ca pe omasc[ defa\[. Las[-l s[ ac\ioneze timp de10-15 minute `nainte de a cl[ti.

Cimbrul con\ine elemente cupropriet[\i de puri:caredeosebite, `nl[tur]nd impurit[\ile

pielii ;i reziduurile metabolice.Distruge ;i bacteriile care pot

cauza acnee, astfel `nc]t infuziade cimbru este o solu\ie perfect[pentru tratarea problemelor pielii.

Pentru cele care sufer[ de odeshidratare intens[ a pielii saude eczem[, cremele cu uncon\inut bogat de aloe ;i lavand[pot pune cap[t m]nc[rimii,ingredientele respective av]ndpropriet[\i de calmare rapid[.

Uleiul de ricin -o comoar[ ascuns[

`ntr-o sticlu\[

Avantajele lui sale suntmultiple, iar pre\ul s[u total in:mpe l]ng[ bene:ciile sale.Tratamentele pe baz[ de ulei dericin nu \in una, dou[ zile, trebuies[ :i perseverent[ ;i indiferentpentru ce `l vei folosi, tot timpultrebuie s[ ai `nminte un tratamentde cel pu\in 12 zile.Bene:cii<- te scap[ de negii nedori\i ;iinestetici, ce `\i dau b[t[i de cap ;ide care nu mai ;tii cum s[ scapi- `\i `nt[re;te unghiile> dac[acestea se rup u;or, cresc greu, seexfoliaz[ `ncontinuu, f[ untratament cu ulei de ricin timp deo s[pt[m]n[ ;i unghiile tale vordeveni s[n[toase.- dac[ ai avut ghinionul ;i te-aipensat maimult dec]t ar trebui ;iacum e;ti `ngrozit[ c]nd teprive;ti `n oglind[, ungespr]ncenele cu acest ulei caregr[be;te procesul de cre;tere a:rului de p[r.- `\i catifeleaz[ ;i neteze;te pieleaoferindu-i str[lucire.- totodat[, `n 60% din cazuri,tratamentul cu ulei de ricin poate`mbun[t[\i calitatea genelor taledetermin]ndu-le s[ :emai lungi.- este, de asemenea, un tratamentideal pentru `mpiedicarea c[deriip[rului, `nt[rind r[d[cina ;ihidrat]nd :rele.- este ideal atunci c]nd este folositdrept balsam pentru buzeleuscate, le catifeleaz[ ;i le ofer[ unstrat de protec\ie `ntr-un timpfoarte scurt.

6 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009Bog[\iile toamnei

Morcovii proaspe\inu trebuie cur[\a\i!

Morcovul este o plant[bienal[ care poate atinge 80centimetri `n[l\ime ;i arer[d[cin[ vegetal[. Este olegum[ remarcabil[ tocmaiprin con\inutul bogat `ncaroten al r[d[cinii, dar ;iprin con\inutul de substan\ecu efecte terapeutice impor-tante al frunzelor ;i se-min\elor sale.

Morcovii proaspe\i nu secur[\[ deoarece vitaminele seg[sesc `n coaj[. Ace;tia ar trebuidoar sp[la\i, dar datorit[chimicalelor folosite, este totu;irecomandat[ raderea lor u;oar[cu cu\itul.Dac[ rade\i prea repedemorcovii `nainte de a 4 utiliza\i,ace;tia `;i pierd de asemenea ;ivitaminele.

Sunt de multe ori consuma\icruzi, `n asociere cu alte legume,`n salate sau g[ti\i `n supe ;im]nc[ruri. Pentru nou-n[scu\i,se pot prepara sub form[de piure.Al[turi de ceap[ ;i \elin[,morcovii reprezint[ ingredienteleprincipale, utilizate `n preparaream]nc[rurilor.

Propriet[\i nutritiveAportul energetic al mor-

covului crud este de 31 kilocaloriila 100 g. Ace;tia con\in 90% ap[,1% proteine, 0,2% lipide ;i p]n[la 4,5% zah[r. Planta con\inevitamina A, C, B1, B2, B6,vitamina PP, dextroz[, levuloz[,s[ruri minerale (4er, potasiu,calciu, fosfor, magneziu, arsenic,mangan, sulf, cupru, brom), 4bre

dietetice, betacarotin[, aspragin[,proteine, lipide, glucide etc.

Morcovul are urm[toarelepropriet[\i< antianemic, hepa-toprotector, hipotensiv, antio-xidant, antispastic, cicatrizant,antidiareic, laxativ, depurativ,diuretic.

Pentru uz intern morcovulpoate 4 folosit sub form[ de suc,infuzie `n tratarea< diareei,tulbur[rilor gastrointestinale,gastritelor hipoacide, entero-colitelor, anemiei, constipa\iei,tuberculozei, bron;itei, astmuluibron;ic, asteniei, dismenoreei,sterilit[\ii, diabetului zaharat,insu4cien\ei hepatobiliare,precum ;i `n tratarea bolilorreumatice, gutei, dermatitei,oxiurozei.

Pentru uz extern poate 4utilizat `n tratarea r[nilorcutanate, arsurilor, ulcerelor,furunculilor, deger[turilor,cr[p[turilor, sub form[de decoct,suc sau cataplasm[. Morcoviifavorizeaz[ re`nnoirea s]ngelui,m[rind num[rul globulelor ro;ii;i hemoglobina. Datorit[ con-\inutului de caroten, protejeaz[organismul `mpotriva anumitortipuri de cancer ;i `mpotrivabolilor cardiovasculare.

~n schimb, morcovul estecontraindicat `n caz de cataract[;i glaucom, iar supradozareapoate determina fotodermatoze(fotosensibilitate, urticarie solar[etc). Speciali;tii ne recomand[ s[consum[m `n 4ecare zi morcovi`n cantit[\i rezonabile pentru a nemen\ine s[n[tatea.

D. Todea

Semin\ele de dovleacsunt foartehr[nitoare

Semin\ele de dovleac sunto surs[ excelent[ demagneziu ;i sunt cea maihr[nitoare parte dindovleac.Originile dovleacului seg[sesc `n America Central[,iar semin\ele acestuia au fostdescoperite `n Mexic ;idateaz[ din anul 7.000 `.e.n.

F[c]nd o compara\ie `ntresemin\ele de 5oarea-soarelui ;icele de dovleac, cele dinurm[ suntmai bune ;i ac\ioneaz[ `mpotrivaparazi\ilor digestivi. ~n schimb,acestea sunt foarte sa\ioase, av]nd`n compozi\iemulte uleiuri, iar `ncantit[\i mari `ngra;[. Culoareagalben-portocalie a dovleaculuieste cea care ne indic[ faptul c[este plin de antioxidan\i ;i beta-caroten. Pulpa de dovleac este ceacare con\ine vitamine, ;i anume<provitamina A, vitaminele C ;i E,s[ruriminerale, hidra\i de carbon,protide. Semin\ele con\in ulei,protide, lecitin[, enzime cupropriet[\i antihelmintice.

Recomand[riSemin\ele de dovleac sunt

bene4ce `n tratarea cancerului,leucemiei, sclerozei, dar ;i altorboli greu vindecabile. Suculproasp[t de dovleac este indicatpentru ulcer ;i pentru aciditateam[rit[. Uleiul ob\inut din acestfruct este recomandat pentru

reducerea colesterolului.Dovleacul ofer[ protec\ie

organismului `mpotriva bolilor deinim[, `ncetine;te procesul de`mb[tr]nire ;i ajut[ organismul`n procesul de regenerare. Areac\iune laxativ[ ;i este util ;i `ncazul constipa\iilor, iar datorit[propriet[\ilor sedative, estefolositor ;i `n cazul insomniilor.Dovleacul ne ajut[ s[ elimin[mparazi\ii intestinali, desfund[vasele de s]nge, regleaz[colesterolul ;i stimuleaz[activitatea rinichilor.

~n cazul adolescen\ilor,dovleacul este indicat `n tulbur[rihormonale saude comportament.Pentru uz extern este indicat `ncazul arsurilor, in5ama\iilor ;iabsceselor.

Curade semin\ededovleacConst[ `n primul r]nd `n

renun\area la unele alimenteprecum< carne, pr[jeli, unt,margarin[, dar ;i produse decofet[rie ;i de patiserie. Seconsum[ zilnic aproximativ 100 gsemin\e de dovleac, iar pentru a-;i dovedi e4cien\a din punct devedere terapeutic, esterecomandat[ consumarea lornepr[jit[. Speciali;tii dinmedicina naturist[ ne sf[tuiesc s[consum[m semin\e de dovleac,datorit[ con\inutului bogat devitamine.

Dana T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 30 septembrie 2009 Re\ete

Varz[ murat[ cu morcovi

Ingrediente<- 1,5 kg varz[- 2 morcovi- 5 gogo;ari- 2 cepe- 1 plic Pikant 4x dulce-acri;orMod de preparare<

Se spal[ bine legumele, se taiefelii (morcovii pot 4 da\i ;i per[z[toare), se amestec[ ;i se a;az[`n borcane. Se prepar[ compozi\iade Pikant 4x conform instruc-

\iunilor de pe plic ;i se toarn[4erbinte peste legumele dinborcane.

Borcanele se sigileaz[, se las[la r[cit ;i se depoziteaz[ la locr[coros ;i ferit de lumin[. Pentruun gust deosebit pute\i ad[uga `n4ecare borcan c]te o crengu\[ decimbru ;i una de m[rar. Dac[ v[place o variant[mai picant[ pute\iad[uga `n 4ecare borcan 5 boabede piper.

Compot de pere cu scor\i;oar[

Ingrediente<- 1,3 kg pere- 1 litru ap[- 300 g zah[r- 60 g miez de nuc[- cui;oare- 3 linguri\e suc de l[m]ieMod de preparare<

Perele se spal[, se cur[\[ decoaj[, se taie jum[t[\i ;i se scot

s]mburii. Fiecare bucat[ se`nmoaie `n suc de l[m]ie.

Separat, se pun la 4ert zah[rul;i apa ;i se las[ pe foc p]n[ cezah[rul se dizolv[ complet. Seadaug[ perele, scor\i;oara ;icui;oarele ;i se las[ pe foc p]n[ se`nmoaie perele.

Se toarn[ `n borcane curate ;ise adaug[ miezul de nuc[. Se`nchid bine ;i se las[ la r[cit.

Compot de fructe asortateIngrediente<- 1 kg de mere- 6 kiwi- 400 g c[p;uni sau fructe dep[dure- 200 g zah[r- scor\i;oar[Mod de preparare<

Merele se spal[, se cur[\[ decoaj[, se taie `n sferturi ;i se scots]mburii. Se pun `ntr-o oal[ cu

ap[, se adaug[ scor\i;oara, zah[rul;i se las[ la 4ert, p]n[ d[ `n clocot.

Fructele de kiwi se cur[\[ decoaj[ ;i se taie felii, iar c[p;unilese spal[ bine. Se pun la 4ert`mpreun[ cumerele ;i se amestec[u;or din c]nd `n c]nd.

Dup[ ce au 4ert, fructele sepun `n borcane curate, iardeasupra se toarn[ sucul cald.Borcanele se `nchid ermetic ;i selas[ la r[cit.

Legume asortateIngrediente<(pt. 8 borcane a 500 ml)- 500 g morcovi- 500 g conopid[- 400 g fasole verde- 1 ardei gras- 200 g ceap[- 200 g ciuperci mici- 750 ml o\et- 200 g zah[r- 3 linguri sare- 5 r[d[cini de \elin[- 1 lingur[ boabe de mu;tar- 1 lingur[ boabe de piper- 3 frunze de da4nMod de preparare<

Se spal[ bine toate legumele.Se cur[\[ morcovii ;i r[d[cinilede \elin[ ;i se taie rondele, se rupeconopida `n buchete, se rupp[st[ile de fasole pe jum[tate. Setaie ardeiul pe jum[tate, se scots]mburii ;i se taie cubule\e. Se taieceapa m[runt.

~n 500ml de ap[ se pun la 4ertzah[rul, sarea, rondelele de \elin[,boabele demu;tar ;i cele de piper;i frunzele de da4n. Se las[ s[ deaun clocot.

~ntr-o alt[ oal[ se pun la 4ert`n ap[ cu un praf de sare celelaltelegume< morcovii, conopida,fasolea, ardeiul ;i arpagicul. Se las[aproximativ 5 minute, apoi se

adaug[ ciupercile ;i se las[ s[4arb[ la foc mic.

Se trage oala de pe foc, se iaulegumele cuopalet[ ;i se pun `ntr-o strecur[toare, unde se las[ pu\ins[ se scurg[. Se pun apoi `nborcane.

Peste legume se toarn[ supade \elin[. Se `nchid imediatborcanele ;i se las[ la r[cit. Dup[3 zile se strecoar[ lichidul, se pune`nc[ o dat[ la 4ert ;i semai adaug[ap[ sau o\et dac[ este nevoie. Setoarn[ apoi din nou `n borcane,peste legume. Borcanele se `nchidbine ;i se p[streaz[ astfel 5-6 lunila rece.

8 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 30 septembrie 2009 Vedete

Michelle Pfeiffer< “Nu `ncerca s[ pari altfel dec]t e;ti”La cei 51 de ani ai s[i,

Michelle Pfei-er este mai`ndr[znea\[ ;i mai sexy caniciodat[. ~ntr-un interviuacordat revistei “Instyle”USA,actri\a vorbe;te desprealegerile vestimentare,necesitatea de a , egoist ;idespre cel mai prost sfatpentru cupluri pe care l-aauzit. “C]nd `mpline;ti 50 deani, treci de la replica ‘Nu-\iar[\i v]rsta’ la ‘Ar[\i foartebinela v]rsta asta’, ;i [sta e un lucrupozitiv. Ai sc[pat de aceapresiune de a-\i , interzis s[ aiun rid sau pu\in[ burtic[.”

Vedeta nominalizat[ de trei orila premiile Oscar este obi;nuit[ s[creeze senza\ie c]nd apare `ntr-unloc public. Dar un lucru r[m]neneschimbat – nu a obosit s[ i sespun[ c[ este frumoas[. “Cine arobosi s[ aud[ acest lucru?, `ntreab[ea f[r[menajamente. “La `nceputulcarierei eram sensibil[ la aceast[replic[ pentru c[ `nc[ nu m[realizasempeplanprofesional.M[machiam foarte pu\in ;i mergeamla interviuri `nhaineb[rb[te;ti.Mi-a luat cam opt ani s[ simt c[ e OKs[ ar[t bine. :i acum, pem[sur[ cetrec anii, `mi face pl[cere s[ audacest lucru.”

Michelle a avut ocazia s[ seg]ndeasc[ la `nf[\i;area ei destul dedes `n ultimul timp. ~n cele mairecente trei produc\ii `n care apare,personajele interpretate de ea se`ndr[gostesc de b[rba\i mai tineri- Paul Rudd `n “Iubitul mameimele”,AshtonKutcher `n “PersonalECects” ;i acum Rupert Friend `n“Cheri/Curtezana”, produc\ie care`i aduce din nou `mpreun[ peMichelle ;i regizorul StephenFrears(“Leg[turi periculoase”).

Se simtemai sexy acumdec]t `ntrecut. “Nu spun c[ sunt sexypentru al\ii. Dar parte din aceast[senza\ie este c[ te sim\i maiconfortabil `npropria tapiele ;imaipu\in inhibat[ ;i asta vine odat[ cu`naintarea `n v]rst[. Te sim\i mai`ncrez[toare ;i renun\i la toateprostiile.”

FilozoAa ei despre opera\iilechirurgicale era “Niciodat[ s[ nuspui niciodat[.” Acum `ns[ are oalt[ p[rere. “Cred c[ fa\a ar trebuis[ \i semi;te. :i ar trebui caprieteniit[i s[ te poat[ recunoa;te. O actri\[simpatic[ pe care o ;tiu de maimul\i ani ;i-a f[cut opera\ii estetice

;i acum de c]te ori m[ `nt]lnesc cuea `mi este greu s[ o recunosc. DeAecare dat[!”

PfeiCer prefer[ un mod mainatural pentru a `mb[tr]ni frumos–mult somn, o alimenta\ie corect[;i exerci\ii Azice regulate, altern]ndexerci\iile cardio cu cele de for\[ ;igreut[\i u;oare. Trebuie s[ aib[grij[ deoarece i-au revenit durerile

de la ni;te probleme cu um[rul ;ispatele din trecut. “De obicei, dac[doreams[muto canapea, omutamsingur[. ~ntotdeauna mi-am dussingur[ bagajele. Ur[sc s[ n-o potface acum.” N-a fost niciodat[pasionat[ de yoga. “Nu am aceast[Bexibilitate” - ;i cu siguran\[ nu-iplace s[ mediteze. “:tiu c[ e unlucru bun, dar ideea de a medita

m[ enerveaz[.”Michelle locuie;te cu so\ul ei,

produc[torul David E. Kelley, laferma lor dinCalifornia, `mpreun[cu Aul ei JohnHenry, Aica ClaudiaRose (16 ani) – pe care a adoptat-o singur[ `n 1993, trei c]ini ;i cai.De;i sunt c[s[tori\i de 15 ani, unuldintre lucrurile care-i plac laDavideste abilitatea lui de a o surprinde

tot timpul. “Am fost cu mul\ib[rba\i care ajungeau tot timpul s[m[ dezam[geasc[. Dar Davidreu;e;te `ntotdeauna s[ fac[ fa\[ cubrio oric[rei situa\ii.

C]nd a auzit un expert `n rela\iivorbind despre men\inereamisteriului `ntr-o rela\ie, s-a distratcopios. “~\i po\i imagina s[ Aimisterios timp de 20 de ani `n

rela\ia ta? Este cel mai prost sfat pecare l-amauzit vreodat[.Dintre to\ioamenii din via\a ta, partenerul devia\[ ar A primul de care nu artrebui s[ te ascunzi. Succesulmariajului nostru este datoratfaptului c[ ne sim\im foarte bine`mpreun[ ;i nu sim\im nevoia s[ascundem lucruri unul fa\[ decel[lalt. :i am]ndoi suntemcreativi,

Ae c[ el scrie un scenariu sau eu facunAlm.Nust[mniciodat[ lini;ti\i.”

C]nd nu sunt `mpreun[ `;iscriu mesaje pe telefon ;i ies`mpreun[ la restaurant `n modregulat. “Recent mi-am dat seamac[ petrec destul de pu\in timp`mpreun[ cu copiii acas[.”Deaceea`ncearc[ s[ lucreze c]t mai pu\in,pentru a putea A cu ei.

Evolu\ia stilului eiMichelle consider[ c[ cea mai

mare gre;eal[ `n mod[ este s[`ncerci s[ pari altfel dec]t e;ti.“Toat[ lumea `mi ;tie v]rsta, a;a c[pe cine `ncerc s[ p[c[lesc?”Ce func\ioneaz[

“Mica rochie neagr[. PortArmani de mul\i ani ;i nu m-adezam[git niciodat[. Liniile lui sunt`ntotdeauna drepte ;i materialulpic[ exact cum trebuie.”Michelle eprieten[ cu creatorul italian depeste 20 de ani ;i a fost chiarimaginea brandului `n 2005pentrucampania prim[var[/var[.

“Jean;ii sunt uniforma mea.Am vreo 15 perechi. ~i port cu ojachet[ iarna sau un tricou cum]nec[ scurt[ vara.”

“Iubesc cizmele. N-a; puteaniciodat[ s[ port balerini, nu amsuAcient[ `ncredere. Amnevoie deceva substan\ial `n picioare.Prefera\ii mei sunt o perecheneagr[AnnDemeulemeester. Portcizme tot timpul anului.”Ce nu func\ioneaz[

A renun\at la lucrurile `ntendin\e ;i nu mai poart[ fustescurte. “Nu e vorba c[ picioarelemele arat[ r[u, dar nu d[ bine. Amo pereche de jean;i skinny pe caretot `ncerc s[-i port, dar apuc[ s[steadoar ;apteminutepemine.M[simt ca un c]rn[cior.”P[rerile partenerilor ei deplatou

George Clooney - “Ce ziminunat[!”< E at]t de frumoas[`nc]t ui\i c]t e de talentat[. Dar teui\i la “Cu maAa pe urme”,“Formidabilii Baker Boys” sau alteAlme ;i-\i aminte;ti c[ e o actri\[ derenume care din gre;eal[ este ;ifrumoas[.”

Ashton Kutcher – “PersonalECects”< Michelle e o for\[. Aducefrumuse\e ;i gravitateAec[rui rol pecare-l joac[. Este un partener descen[ generos.”

Rupert Everett – “Pulbere destele” ;i “Visul unei nop\i de var[“<“Michelle este caun star din anii ’20– distant[ ;i diafan[. ~ntr-un fel, eprea perfect[ pentru prezent. Ea`ncepe munca cu 10 ore maidevreme dec]t ceilal\i pentru c[ epe biciclet[ sau pe stepper la 3diminea\a. Are o disciplin[incredibil[.”

JeCBridges – “Formidabilii Ba-ker Boys”< “E o combina\ie minu-nat[de frumuse\e,mister ;imoder-nitate. Aceste elemente sunt ames-tecate cu curajul ei de a face lucruride care `i este fric[ ;i cu talentul eide a ne face s[ credem `n ea.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 30 septembrie 2009 Remedii naturiste

~nainte de a a=a afec-\iunile pe care muzicoterapiale trateaz[ ;i cum ne aduce eabunadispozi\ie, s[ de<nimtermenul g[sit `n dic\ionarulexplicativ al limbii rom]ne.Potrivit acestuia, muzi-coterapia se refer[ la trata-mentul anumitor bolinervoase cu ajutorul audi-\iilor muzicale <ind cunos-cut[ ;i sub denumirea deterapia cu ajutorul muzicii.Muzicoterapia utilizeaz[sunetul ;i muzica sub diferiteforme at]t ca mod de ex-primare dar ;i de comu-nicare. Scopul ei este acela de

a men\ine s[n[tatea <zic[ ;ipsihic[.

Muzicoterapia se refer[ lautlizarea muzicii `n scopuriterapeutice. Aceast[ terapie nueste nou[, ea a fost descoperit[ `nantichitate, popoarele antice`ntrevedeau puterea efectelorsonore ;i muzicale asupracomportamentului ;i emo\iilor<in\elor umane. ~n zilele noastre,muzicoterapia se supune lucr[-rilor ;tiin\i<ce, permi\]ndu-i s[aib[ loc `n numeroase clinici ;ispitale ca ;i terapie com-plementar[.

Ce afec\iuni trateaz[?

Muzicoterapia trateaz[ o seriede afec\iuni precum< stresul,nervozitatea, anxietatea, durerilede cap, migrenele, astenia,depresia, hipertensiunea arterial[,palpita\iile, insu<cien\a cardiac[etc. Astfel, se ob\ine lini;te ;iarmonie interioar[, pulsul revinela normalitate, inima se relaxeaz[,iar g]ndurile ;i agita\ia interioar[se irosesc prin armonia muzicii.

Aceast[ tehnic[ const[ `n aasculta unul sau mai multe tipuride muzic[, iar datorit[ di-mensiunii sale <zice, afective ;ipsihice, se adreseaz[ tuturoroamenilor.

Sunt lua\i `n considerare to\iparametrii muzicii (ritm,frecven\[ ;i melodie), iar genurile

folosite< jazz, classic, modern[>pentru a controla emo\iile dar ;ipentru o stare de bine.

Metode de tratament

Cel mai indicat ar < s[ audiemaceast[ muzic[ st]nd pe scaun, cucoloana vertebral[ dreapt[ ;i cupalmele a;ezate `n jos ;i cu ochii`nchi;i (pentru o mai bun[interiorizare).

Iar pentru cei care sunt obosi\isau bolnavi, ar trebui s[ se a;ezepe podea, pe spate, s[ stea c]t mairelaxa\i, cu picioarele u;ordep[rtate ;i m]inile pe l]ng[ corp,cu palmele orientate `n sus ;i ochii`nchi;i.

Dana T.

Muzicoterapia alung[ stresul ;i durerile de cap

~n sezonul estival, legu-mele ;i fructele `;i fac loc,`mbietoare, pe mesele ;i `nfrigiderele noastre. Pu\in[lume ;tie `ns[ c[ dac[ suntconsumate nesp[late potdeveni principala cauz[ aunor afec\iuni frecvente `naceast[ perioad[, parazi-tozele intestinale. De;i suntmici- viermi;orii ;i parazi\iiintestinali creeaz[ con=ictemari. Durerea de cap, sl[-biciunea, respira\ia ;uie-r[toare, gre\urile, icterul,lipsa po?ei de m]ncare,cearc[nele – sunt doar c]tevadintre manifest[rile prin carese face sim\it[ prezen\a“atacatorilor”.

Parazitozele intestinalereprezint[ un motiv de real[`ngrijorare pentru oricine. De;i `iafecteaz[ ;i pe adul\i, sunt multmai r[sp]ndite `n r]ndul copiilor.O mare parte a parazitozelor nuau semne evidente de manifestare;i de aceea sunt mult[ vremeignorate. Totu;i, prezen\a lorin=uen\eaz[ sistemul imunitar alpersoanei bolnave ;i determin[sc[derea `n greutate, din cauzalipsei po@ei de m]ncare, c]t ;i un

tranzit intestinalaccelerat, cu diareefrecvent[.

Cele mai des `n-t]lnite parazitozeintestinale sunt<oxiuroza generat[ deoxiuri (Enterobiusvermicularis), asca-ridioza dat[ de as-carizi ;i giardiozadat[ de giardia(Giardia lamblia).Limbricii, `mpreun[cu oxiurii apar maifrecvent `n mediulrural, `n timp cegiardia afecteaz[ maimult copiii din ora;e.

Parazitozeleintestinale, mai alesGiardia lamblia, re-prezint[ - `n special lacopii, dar ;i la adul\i – o afec\iunegreu de st[p]nit ;i foartefrecvent[, care poate altera stareageneral[ a organismului. Toxinaei poate favoriza reac\ii alergicecutanate, digestive, edem Quinke;i uneori chiar reac\ii respiratorii.Medica\ia chimic[ antiparazitar[,folosit[ repetat, duce la reac\iihepatotoxice ;i implicit alergic[,nerezolv]nd nici giardioza.

Toate tratamentele desco-perite de-a lungul timpului au

r[mas pu\in `n ur-m[, deoarece, <indintens folosite, vier-mi;orii au dob]nditrezisten\[. Av]nd `nvedere c[ trata-mentele cu medi-camente sintetice auun grad `nalt detoxicitate sau daureac\ii adverse, spe-ciali;tii se orienteaz[tot mai mult spreutilizarea produselornaturale.

PARAZITOL,produs de PRO Na-tura, are `n com-pozi\ie cimbru cuefecte antispastice,expectorante, anti-

microbiene> tincturade propolis - antifungic[,

stimulatoare a sistemului imu-nitar> usturoiul – cu ac\iuneantimicrobian[> aloe vera ceac\ioneaz[ la nivelul intestinuluigros, determin]nd cre;tereaperistaltismului segmentuluiterminal.

PELINUL – de;i la gust este oplant[ foarte amar[, este renumit[pentru efectele sale asupraviermilor intestinali.

~n urma experien\elor clinice;i de laborator s-a dovedit c[

TINCTURA DE PROPOLISeste folositoare `n vindecareaparazitozelor intestinale.

IARBA MARE , pe l]ng[utilizarea `n cazul diskineziilorbiliare, bolilor reumatice, anemiei,este folosit[ cu succes `n tratareaparazitozelor intestinale.

GIARDINOFUG -antihelmintic, antiprotozoaric,antibiotic, antiseptic, antiin-=amator, stimuleaz[ peristal-tismul intestinal. G[lbenelele dincompozi\ie au ac\iune coleretic[,antiin=amatoare, antibacterian[,antifungic[. Curele antiparazitareau caracter familiar, trebuierepetate ;i asociate cu regulile deigien[!

Dr. Ionuţ Moraru văPROpune asocierea produselorantiparazitare cu alte produsenaturale<

1. antiin=amator< Cat’s claw>2. antiseptic< Enteroseptin®>3. atunci c]nd exist[

suspiciunea de infec\ie cu Tenie<Embelia

Pentru mai multe detaliisunaţi la numerele021.351.47.77 sau

0724.330.875, accesaţi site-ulnostru< www.pronaturashop.ro

sau scrieţi-ne pe adresamedica@so?net.ro.

Plantele te pot sc[pade parazi\ii intestinali

10 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009Diet[

E;ti balonat[?|ine post

Ai m]ncat destul de mult `nultimele zile ;i te sim\i prost,balonat[ ;i cu c]teva kilogrameparc[ `n plus? Dac[ e a;a, `nseamn[c[ ar trebui s[ `\i reglezi c]t de rapiddigestia.

Speciali;tii sunt de p[rere c[ estecel mai u;or s[ reglezi digestia princ]teva zile de post. Renun\[ astfel laconsumul de carne ;i consum[ c]tmai multe iaurturi. Po\i m]nca ;icarne de pe;te, oceanic dac[ sepoate. Evit[ s[ m[n]nci dulciuri detot felul, pr[jituri, produse depatiserie. C]teva zile la r]nd artrebui s[ bei c]t mai mult[ ap[ sauceaiuri naturale, de mu;e\el saument[.

Liviu V.

Aten\ie la alimenteledietetice

Dac[ ai decis s[ urmezi odiet[ trebuie s[ \ii cont dec]teva reguli de aur, `n specialatunci c]nd regimul pe care l-ai ales este unul hipocaloric.Tenta\iile alimentare exist[la orice pas, iar noi c[dem `nplasa lor doar pentru simplulfapt c[ pe eticheta lor estetrecut cuv]ntul “dietetic”.

A=[ `ns[ c[ nu tot pe ce scrie“dietetic” sau “zero zah[r” este unaliat al siluetei. Nutri\ioni;tii atragchiar aten\ia c[ multe dintreaceste alimente sunt adev[ratebombe calorice. Intr[ `n aceast[categorie pr[jiturelele dietetice,sucurile dietetice, chiar ;iiaurturile cu fructe. Dac[ peeticheta acestora scrie zero calorii,g]nde;te-te c[ acest lucru`nseamn[ zero proteine sau zero<bre, ceea ce este inacceptabilpentru o diet[ s[n[toas[ ;i desucces.

Sucul de fructe ;i iaurturile:tii deja c[ cea mai bun[

b[utur[ atunci c]nd e;ti la cur[ desl[bire este apa. Cu toate acestea,de multe ori suntem tentate s[

bem un pahar de suc de fructe,mai ales dac[ pe cutie scrie c[ este100% natural. La o privire maiatent[ vei descoperi `ns[ c[ suculrespectiv con\ine foarte multzah[r sau fructoz[, chiar ceea cenu `\i lipse;te \ie la diet[. Erecomandat, `n favoarea acestorsucuri din comer\ s[ `\i cumperio portocal[, o banan[ sau un kiwi;i s[ `\i prepari tu acas[ un pahar

de suc care, chiar dac[ va < maipu\in, va < s[n[tos ;i cu siguran\[100% natural.

Ai grij[ ;i la iaurturile cufructe, tot datorit[ con\inutuluide zah[r ;i fructoz[. Iar dac[optezi pentru un iaurt cu fulgi deciocolat[ sau gem, po\i s[ teg]nde;ti din start c[ ai m]ncat unbaton de ciocolat[.

Laura Micovschi

Nucile, pe;tele ;i avocado - du;manii celuliteiMulte femei se confrunt[ cu

problema celulitei. Din p[cate,aspectul de coaj[ de portocal[ alpielii nu este tocmai u;or decomb[tut. Ai `ncercat o mul\imede creme “minune” ;i niciuna nua dat rezultate? Problema poate <atunci mai profund[, ;i anumealimenta\ia.

Cea mai bun[ metod[ `n luptacu celulita este adoptarea unui stilde via\[ s[n[tos, dar `n special aunei alimenta\ii corecte. Printrecei mai mari du;mani ai siluetei senum[r[ alimentele cu un con\inutmare de colesterol.

Nutri\ioni;tii recomand[evitarea c[rnii ro;ii, `n special acelei de porc, dar ;i a produselorlactate integrale. Prin urmare,consum[ carne alb[, de pui, darmai ales de pe;te, iar `n ceea ceprive;te produsele lactate, suntrecomandate cele degresate sau

par\ial degresate. Pentru oalimenta\ie s[n[toas[ ;i care te vaajuta `n lupta cu celulita, include`n alimenta\ia ta acizi gra;i

bene<ci, care se g[sesc `n nuci, `npe;tele gras ;i `n fructele deavocado.

Laura M.

Cura de sl[birenu se face prin

`nfometareAi luat decizia <nal[ ;i e;ti

hot[r]t[ ca de m]ine `ncolo s[ facicur[ de sl[bire. Dac[ ai ajuns `naceast[ faz[ ai reu;it s[ faci primulpas, e;ti con;tient[ c[ trebuie s[scapi de kilogramele `n plus.

Nu uita `ns[ c[, pentru a sl[bi cuajutorul unei diete, trebuie s[m[n]nci mai pu\in ;i s[ arzi c]t maimulte calorii. O diet[ s[n[toas[ esteuna s[rac[ `n gr[simi ;i cu minim1.200 de calorii pe zi. Urm]nd unastfel de regim s[n[tos ;i calculat,sl[be;ti cel pu\in 3 kilograme ;ijum[tate `ntr-o lun[ de zile.

O diet[ cu efectul scontat esteaceea care se asociaz[ cu exerci\ii<zice, gimnastic[ aerobic[ sau merspe jos. ~n timpul curei de sl[bire enevoie s[ te c]nt[re;ti o dat[ pes[pt[m]n[, `n aceea;i zi ;i la aceea;ior[, s[ `\i observi sl[biciunile, s[ `\ioferi m[car o recompens[ mic[ `nmaterie de preferin\e culinare ;i s[<i con;tient[ de faptul c[ o diet[s[n[toas[ ar trebui s[ <e de fapt cevace nu lipse;te din programul dehr[nire al niciunei persoane.Consum[ zilnic p]n[ la 275 ml delapte degresat cu cereale sau cafea,m[n]nc[ mult[ salat[ verde,legume verzi, iar c]nd sim\i un gol`n stomac ia o gustare, `nfometareanu este o solu\ie `n cura de sl[bire.

@eodora V.

Informa\ia zilei 13Miercuri 30 septembrie 2009 Cosmetic[

Cum s[ ai un p[r mai desf[r[ costuri mari

Ai vrea s[ ai un p[r maides ;i mai rezistent `ns[tratamentele sunt destul decostisitoare? De la a;a-ziselepastile miraculoase laimplantul capilar, toate `\ipromit o adev[rat[ podoab[capilar[, `ns[ nu \i le permi\i.

S[n[tatea p[rului t[u nu artrebui s[ depind[ numai detratamente costisitoare ;i vizite lasalonul de coafur[. Tocmai deaceea, `\i punem la dispozi\ie celemai ieCine metode de`nfrumuse\are, trucuri simple pecare le po\i pune `n aplicare chiaracas[ la tine.

Alimenteaz[-te corect< inutils[ mai vorbim despre oalimenta\ie bogat[ `n vitamine ;iminerale, care `\i redaufrumuse\ea din interior, nu-i a;a?Cu siguran\[ ;tii deja acestelucruri. Totu;i, `\i dezv[luim untruc< bea amestecuri din bananecu miere sau iaurt cu laptedegresat. Sunt foarte bogate `nbiotin[, vitamina capabil[ s[ `\ifac[ p[rul mai des ;i c]t se poatede s[n[tos.

Maseaz[-\i scalpul< lipsadensit[\ii p[rului poate traduce oproast[ circula\ie a s]ngelui `nzona scalpului. A;a c[ trebuie s[ac\ionezi, mas]ndu-\i scalpul cu

uleiuri esen\iale - cumar B cele dejojoba sau rozmarin. 15 minutepe zi ;i c]teva pic[turi de ulei, iarrezultatele sunt uimitoare.

Folose;te praf de copt< adaug[

5 linguri\e de praf de copt `n sticlata cu ;ampon ;i amestec[ bine.Apoi, ;amponeaz[-\i p[rul ca deobicei. Praful de copt `\i cur[\[scalpul `n profunzime ;i permiteregenerarea celular[ ;i capilar[.

Nu e nevoie s[ te tunzi scurt<nu ar B omi;care prea inteligent[nici pentru aspectul t[u exterior,nici pentru s[n[tatea p[rului t[u.Speciali;tii sus\in c[ aceast[m[sur[ radical[ nu are niciosus\inere ;tiin\iBc[ care s[ o`ndrept[\easc[ pentru o a;a-zis[`ndesire a p[rului.

Nu te sp[la `n Becare zi pe cap<;ampoanele sunt produselechimice care, folosite `n exces, pots[ sub\ieze Brele de p[r.Vei aveaparte a;adar de un efect exactinvers dec]t cel scontat. O dat[ la2-3 zile este de ajuns, ;i atunci`ncearc[ s[ nu folose;ti ;ampon`n exces ;i mai ales, s[ nu te;amponezi de dou[ ori.

Nu `\i peria prea mult p[rul<un studiu ap[rut recent scoate `neviden\[ c[derea p[rului `nfunc\ie de c]t de des `l periezi.~ncearc[ s[ te rezumi la periajul dediminea\[ ;i la cel dinainte deculcare.

Portocalele ro;ii atenueaz[ vergeturileSpeciali;tii `n tratamente

corporale din Spania au ajuns laun rezultat uimitor - extractulnatural de portocale ro;ii duce lasl[bire rapid[.

Nu doar dac[ m[n]nci acestefructe, ci ;i dac[ le folose;ti `ntratamente corporale.

Combina\ia de n[mol ob\inutdin alge marine, vitamina C ;iextract natural de portocale ro;iide Sicilia, extract de castan deIndia ;i ieder[ duc la vindecarea`n propor\ie de 20-30% a verge-turilor. Principalele beneBcii<toniBere> elimin[ excesul de ap[din organism> fortiBc[ vaselecapilare> tratament ;oc pentrucelulita edematoas[.Cum se desf[;oar[tratamentul?- aplicarea m[;tii pe toate zonelede tratament

- `mbr[carea unor pantaloni-saun[- introducerea `n tunelul cuinfraro;ii/termocuvert[ timp de

30 minute (dac[ persoana nuprezint[ probleme vasculare)- despachetarea ;i efectuarea unuimasaj pentru aproximativ 5

minute, care ajut[ la intrareatotal[ a produsului `n piele.

Pentru ce este recomandattratamentul< celulita edematoas[grad II- III> reten\ie de ap[>vergeturi localizate pe fese, coapse;i abdomen.

Este indicat s[ se efectueze;edin\e intensive de 2-3 ori/s[pt[m]n[ ;i s[ nu faci du;minim3 ore dup[ tratament, deoareceprodusele continu[ s[ ac\ioneze lanivel celular.La ce rezultate s[ tea;tep\i?-sc[dere `n greutate 3-5 kg/tratament- sc[dere `n centimetri< 10-12 cm`n circumferin\[- reducerea celulitei cu 30-35%dup[ un tratament- atenuarea vergeturilor cu 20-23% dup[ un tratament.

12 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009Stil

Ro;u aprins, crem subtil saumetalic au fost alegerile c];tig[toareale vedetelor ce au p[;it anul acestape covorul ro;u la Premiile Emmy.Vedeta din „Gossip Girl”, BlakeLively, a st]rnit `nc]ntarea ;iimagina\ia tuturor, cu o rochieuluitoare ro;ie, semnat[ Versace.Dac[ anul trecut Blake a ap[rut pecovorul ro;u `n \inute nu de Becaredat[ foarte inspirate, `n 2009, t]n[raactri\[ a reu;it s[ uimeasc[ pe toat[lumeaprinstilul abordat.Tot ro;uaupurtat ;i Debra Messing, Hay-denPanettiere, ultima `ntr-ocrea\ie JMendel resort2010.

Drew Barrymore ;i-aascunsp[rul `ndou[nuan\e`ntr-un coc ;i a p[;it pe co-vorul ro;u `ntr-o \inut[elegant[,MoniqueLhui-llier. Heidi Klum nu al[sat sarcinaavansat[ s[o `mpiedice ;i a rezistatcu stoicism pe tocuri,`ntr-o crea\ie neagr[Marchesa, cu o tren[uluitoare.

Albastru intens afost o alt[ alegere ins-pirat[ pentru actri\eprecumVanessaWil-liams sauChristinaApplegate. Va-nessa a purtat orochie cu busti-er[ Rafael Cen-namo, iar Chris-tina o crea\ie cou-ture Basil Soda.

Mai pu\in ins-pirat[ a fost ChloeSevigny, care a alesun imprimeu des-tul de nepotrivitpentru un eveni-mentat]tde sti-lat.Rochia lun-g[ cu buline,Isaac Mizrahiresort 2010,nu a pl[cut nim[-nui.NiciGlennClosenu a primit bile albe de lastili;ti pentru rochia neagr[ aleas[, aplecat `ns[ acas[ cuostatuet[pentrurolulprincipaldin„Damages”.Multedezbateri a st]rnit ;i apari\ia tinereiLeightonMeester, `ntr-o rochie alb[de inspira\ie greceasc[, BottegaVeneta, per ansamblu o \inut[ pecare mul\i au considerat-o nepo-trivit[. :i pentru c[ unui astfel deeveniment nu trebuie s[-i lipseasc[str[lucirea, titlul pentruceamai sexy\inut[ pe covorul ro;u i-a revenit luiKristin Chenoweth, `ntr-o rochiemini, metalic[, Zuhair Murad.

Premiile Emmy pentruteleviziune

Informa\ia zilei 15Miercuri 30 septembrie 2009 Carier[

~nc[ ceva despreinterviul de angajare

Interviul pentru angajareesteuntestdi1cil.Atuncic]ndte prezin\i `n fa\a angaja-torului, ai la dispozi\ie doarc]tevaminute s[ `l convingi c[tu e;ti acea persoan[ de care1rma are nevoie.

U;or de spus, greu de f[cut. A@[`ns[c[nueste chiar at]tdegreucumai crede. Trebuie doar s[ ?i atent lac]teva mici detalii.

Prima regul[ pe care trebuie s[ ourmezi cu s?n\enie< nu `nt]rzia! Pec]t posibil, las[ totul de-o parte `nziua `n care ai programat interviulpentru anagajare ;i evit[ oriceneprev[zut care \i-ar putea ie;i `ncale. Punctualitatea nu sugereaz[doar respect, ci ;i `ncredere ;icredibilitate.

Dup[ceai ajuns `n fa\apersoaneicare se va ocupa de intervievarea ta,ai grij[ la modul `n care vorbe;ti,deoarece po\i ? tu un excelentprofesionist, va ? degeaba dac[nimeninu `n\elege ce spui.Deaceea,nu vorbi nici prea repede, dar nici

prea `ncet. Fii atent la corectitudineacuvintelor ;i nu folosi expresiineconven\ionale. Chiar dac[ vrei s[pari relaxat, nu te apuca de spusbancuri sau glume de prost gust. ~nceea ceprive;te informa\iile dinCV-ul t[u;i experien\eleprofesionaledintrecut, nu te apuca s[ exagerezi.Prezint[ realitatea, c]t mai acuratposibil.

Nu `ntreba din primadespre salariu

Dac[ ai emo\ii, `ncearc[ s[ le \ii`n fr]u, dar nu cumva s[ cazi `ncealalt[ extrem[ ;i s[ pari nep[s[tor.Fii pozitiv ;i `ncearc[ s[ dai dovad[de pu\in entuziasm. Chiar dac[ \i-egreu s[ `\i controlezimi;c[rile, nu teapuca s[ te joci cu lucrurile de pebiroul intervievatorului sau cup[rul;i hainele tale. :tim c[ te intereseaz[foartemult salariul, dar te sf[tuim s[nu men\ionezi nimic despre acestlucru. Toate la timpul lor, altfel `l veiface pe cel din fa\a ta s[ cread[ c[ nute intereseaz[ dec]t aspectul?nanciar.

Laura Micovschi

Ce `nseamn[ s[ ai succesprofesional cu adev[rat?

~n ce const[ ;i c]nd putema1rma c[ avem un real succesprofesional? Exist[ sute demeserii, care difer[ `ntre eledin mai multe puncte devedere, chiar dac[ se`ncadreaz[ `n acela;idomeniu.

Spre exemplu, `n domeniuls[n[t[\ii se `ncadreaz[ ;i medicii,asisten\ii, dar ;i farmaci;tii,deoarece to\i apar\in de sferas[n[t[\ii publice. Un alt exemplueste domeniul comunic[rii undeexist[ meserii precum cele dejurnalist, purt[tor de cuv]nt,reprezentant sauconsilierpersonalal unui director, politician sau alunei institu\ii publice sau privateetc.

P[rerile sunt `mp[r\iteDup[ p[rerea foarte multor

persoane, succesulprofesional estecatalogat ca o `mplinire a proprieipersoane din toate punctele de

vedere< locul de munc[, anturajulde la locul demunc[, activitatea ;icomunicarea,motivareadinparteasuperiorilor,motivarea?nanciar[,raportul timpului petrecut laserviciu ;i timpul liber ;i altedetaliim[runte.

Al\ii consider[ c[ succesulprofesional este atunci c]nd unangajat e fericit la locul demunc[,chiar dac[nueun job ideal ceea ceface.De exemplu, dac[ opersoan[care munce;te `ntr-o alimentar[40deorepe s[pt[m]n[ ;i prime;teun salariu de 800 lei ;i estemul\umit, poate ? numit succesprofesional.

Se poate `nt]mpla `ns[ ca opersoan[ s[ munceasc[ acela;inum[rdeore, `ntr-unaltmediu, cualte sarcini ;i cu un salar de 2500lei ;i totu;i s[nu?emul\umit.Aici,chiar dac[ nu timpul liber estefactorul nemul\umitor, ci poatemuncapecareo face, anturajul saurela\ia cu ;e?i, putemspunec[ acelom nu e unul `mplinit pofesional.

Gabriela Pu;ca;iu

~\i oferim 10% reducere la :coala de coafur[Beauty&Hair sau la Magnetic Nail Academy

Mul\i adolescen\i se confrunt[cu o mare problem[< ce meseriealeg? V[ propunem s[ v[ g]ndi\ifoarte serios la o meserie cum ar ?cea de coafor-stylist saumanichiurist. ~n aceste domenii v[pute\i preg[ti la :coala de coafur[Beauty&Hair ;i la :coala demanichiur[ ;i pedichiur[MagneticNail Academy. Aceste ;coli seadreseaz[ at]t elevilor de ;coal[profesional[ ;i de liceu, c]t ;iadul\ilor care doresc s[-;i `n?in\ezepropria afacere ori vor s[ serecali?ce. La ?nalul cursurilorabsolven\ii ob\in diplome eliberatede Ministerul Educa\iei, Cercet[rii;i Inov[rii ;i Ministerului Muncii,Solidarit[\ii Sociale ;i Familiei,recunoscute `n \ar[ ;i `n str[in[tate.:i cel mai important aspect esteacela c[ dup[ terminarea acestorcursuri, absolven\ii chiar ;tiu s[lucreze `n domeniile `n care s-aupreg[tit. :i foarte important, `;ig[sesc ;i loc de munc[.

“S[n[tate&Frumuse\e” vine `nsprijinul cititorilor no;tri care

doresc s[ urmeze aceste cursuri.Decup]nd unul din taloanele demai jos bene?cia\i de 10%reducere.

:coala de coafur[ Beauty&Hair

este structurat[ pe patru module<curs de ini\iere (durata 3 luni)> cursde cali?care (6 luni)> coafor stylist(9 luni) ;i cursuri de perfec\ionare.

Pre\ul cursului de ini\iere -coafor (3 luni) este de 1.200 lei cuposibilitatea de achitare `n 3 rate.Durata cursului de cali?care `ncoafor nivelul II este de 6 luni ;icost[ 3.000 lei cu posibilitatea deachitare `n 5 rate. 3.900 lei cuposibilitate de achitare `n 7 rate estepre\ul cursului cu durata de 9 lunipentru cali?carea `n coafor stylistnivelul III.

La Magnetic Nail Academycursan\ii au ocazia s[-;i `nsu;easc[tehnicile de manichiur[, pedi-chiur[, unghii false pe Nail -trainere (m]ini arti?ciale).

:coala de manichiur[ pedi-chiur[ este structurat[ pe ur-m[toarelemodule< curs de cali?care;i curs de perfec\ionare. Pe l]ng[teorie, la cele dou[ ;coli se `nva\[exers]nd.

Cursul de cali?care pentrumanichiur[-pedichiur[ cost[ 750euro - posibilitatea achit[rii `n dou[rate. Durata cursului este de 3 luni.

Stela C[dar

Talon reducere 10%:coala de coafur[

Beauty&Hair

Pentru :coala de coafur[Beauty&Hair informa\ii supli-mentare pute\i ob\ine de la SalonulExpressive “EvaCzikai” SatuMare,str.MihaiViteazul nr. 20B, corpC2(`n curtea interioar[) sau la unuldin telefoanele< 0261-713678,0742.266199.

Talon reducere 10%:coala de manichiur[

Magnetic Nail Academy

Pentru :coala de manichiur[ ;ipedichiur[ informa\ii pute\i ob\inede la Magnetic Nail Academy, SatuMare, str. Mihai Viteazul, nr. 20 B,corp C2 (curtea interioar[) sau launul din telefoanele< 0361-401050,0361-401060, 0724-094772.

Decupeaz[ unul din taloanele de mai jos ;i vino cu el pe Strada Mihai Viteazulnum[rul 20B, corp C2, `n curtea interioar[

14 Informa\ia zilei Miercuri 30 septembrie 2009Cuplu

Partenerul perfect estecomunicativ ;i grijuliu

Atunci c]nd iube;ti cuadev[rat ai face orice ca s[ `i1i peplacpartenerului. Poatenu chiar orice, `ns[ c]nd vinevorba despre partenerulperfect, caredintrenoinune-am dori s[ avem a;a ceva, bamai mult, s[ 1m considera\i“partenerul ideal”?

~n ceea ce `i prive;te pe b[rba\i,e clar c[ oricare dintre repre-zentan\ii sexului tare ar dori s[primeasc[ aceast[ titulatur[, `nspecial pentru a-;i g]dila orgoliulmasculin. Ce trebuie s[ fac[ `ns[ unb[rbat pentru a `ntre\ine cu succeso rela\ie de cuplu?

Ce-;i doresc femeile?Iat[ ce ne dorimnoi, femeile. ~n

primul r]nd, aten\ie. Se ;tie c[ acestlucru este extrem de importantpentru orice femeie, pentru a sesim\i cu adev[rat iubit[. Apoi, oriceb[rbat care aspir[ la titlul departenerperfect nu trebuie s[uite desentimentul de siguran\[ pe caretrebuie s[ `l confere femeii iubite.Da, trebuie s[ne sim\improtejatedecel pe care `l avem aproape pentrua? fericite `ntr-o rela\ie. Peurm[,nutrebuie uitat[ nici nevoia de

comunicare a reprezentantelorsexului frumos. Iubitul trebuie s[ ?ecomunicativ, deschis spre dialog ;i

spre ascultare, preg[tit s[ ne sar[ `najutor atunci c]nd avemnevoie, at]tpeplan emo\ional c]t ;i peplan?zic,

astfel `nc]t s[ sim\im c[ ne putembaza `n orice situa\ie ;i `n oricemoment pe el.

Prea mult[ aten\ie sufoc[S[ nu le l[s[m de-o-parte nici

pe femei, care ;i ele s-ar sim\ioric]ndm[gulite de a li se spune c[sunt partenerele ideale. La fel capentru noi, ;i pentru b[rba\i esteimportant s[ se simt[ `ngriji\i. Sespune c[unb[rbat aremereunevoiede mama pe care a avut-o at]\ia anil]ng[ el.De aceea, partenera trebuies[ substituiasc[ ;i acest rol, motivpentru care spiritul matern nutrebuie s[ lipseasc[ niciodat[ dincomportamentul unei femei.Extrem de vital pentru o rela\ie esteca partenera s[ continue s[ ?efeminin[, s[ acorde o mare aten\ieaspectului s[u ?zic. Sexualitateafemeii este cea mai puternic[ arm[`ntr-o rela\ie. ~n ceea ce prive;teaten\ia acordat[ partenerului, at]tfemeile c]t ;i b[rba\ii trebuie s[ ?efoarte aten\i la acest capitol destul desensibil. Cel mai bun sfat ar ? s[urma\i zicale “nici prea prea, nicifoarte foarte”. Fiecare are nevoie deaten\ie deosebit[, `ns[ nu `n exces,deoarece atunci partenerul se vasim\i sufocat.

Laura Micovschi

Ce-\i place la el< ochii, vocea sau z]mbetul?~n num[rul trecut al

suplimentului scriam desprepersonalitatea femeilor caresunt atrase `n primul r]nd dem]inile unui b[rbat. Spu-neam atunci c[ cercet[toriiau descoperit c[ felul `n carene `ndr[gostim spune multedespre personalitatea noas-tr[. Ei bine, `nnum[rul de azivom vorbi despre acele femeipe care le fascineaz[ ochiiunui b[rbat, dar ;i despre1rile senzuale care atuncic]nd fac cuno;tin\[ cu un tipatr[g[tor `i trec `n revist[`nt]i buzele.

Dac[ faci parte dintre acelefemei pe care primul lucru care leatrage la un b[rbat sunt ochii,

trebuie s[ ;tii deja c[ e;ti oromantic[ incurabil[. Verzi,alba;tri sau c[prui?Te fac s[ visezila ei c]t `i ziua de lung[? Dac[ tereg[se;ti `n cele descrise mai sus,`nseamn[ c[ pui foarte mult pre\pe sentimente, pe cuvintele pecare nu le-a spus explicit, doarprintre r]nduri...Tr[ie;ti `ntr-olume magic[, `n care doardragostea perfect[ conteaz[. Deaceea, trebuie s[ ai de multe origrij[, s[ revii din c]nd `n c]nd cupicioarele pe p[m]nt. Idealuriletale nu sunt mereu tocmai u;orde transpus `n via\a real[. Atuncic]nd iube;ti te d[ruie;ti cu totul,poate chiar ;i prea mult. Femeilecare sunt atrase de ochii unuib[rbat sunt ?ri calde, deschise,`ns[ nehot[r]te ;i `nc[p[\]nate,devotate lucrurilor care conteaz[cu adev[rat pentru ele.

Vocea, un puternicatribut al masculinit[\ii

Nu pu\ine sunt acele repre-zentante ale sexului frumos care,`nainte de toate, se `ndr[gostesc devocea unui b[rbat.

Psihologii spun c[ vocea esteun puternic atribut al mascu-linit[\ii, mult mai intens ;i maicaptivant dec]t am crede.Nenum[rate lucruri sunttransmise prin timbrul vocal.

Dac[unul dintre lucrurile carete captiveaz[ la un b[rbat estevocea sa, `nseamn[ c[ ai opersonalitate senzorial[, care semanifest[ `n interesul spre detalii,spre lucrurile profunde.

E;ti o persoan[ sincer[, careare `ncredere `n cei din jur ;i carevede mereu partea plin[ apaharului.

Cucerite de sinceritateS[ nu uit[m `ns[ de femeile

care sunt `nnebunite dup[z]mbetul unui tip. Acestea sunt`nzestrate cu o intui\ie ie;it[ dincomun ;i cu o putere extra-ordinar[ de a anticipa g]ndurile ;ireac\iile acelora cu care intr[ `ncontact. A;adar, aten\ie b[r-ba\ilor!

Dac[ observa\i c[ este atras[de z]mbetul vostru, ave\i grij[,deoarece nu se va l[sa cucerit[ cuuna, cu dou[. O astfel de femeiepoate ? cucerit[ doar de unb[rbatsincer, puternic ;i, f[r[ discu\ie,tandru.

De asemenea, o astfel defemeie este o ?re diplomat[, care`;i cunoa;te ;i lupt[ s[ `;i duc[ la`ndeplinire scopurile.

Nicole T.