viitorul serviciilor juridice - the law society of england and wales (limba romana)

8/18/2019 VIITORUL SERVICIILOR JURIDICE - The Law Society of England and Wales (Limba Romana)

1/72

[Traducere din limba engleză]

Viitorul Serviciilor Juridice

www.lawsociety.org.uk

[Logo al Societăţii de Drept]

VIITORUL SERVICIILOR JURIDICE

IANUARIE 2016

SOCIETATEA DE DREPT DIN ANGLIA ŞI ŢARA GALILOR

1

http://www.lawsociety.org.uk/http://www.lawsociety.org.uk/http://www.lawsociety.org.uk/


2/72



CUPRINS

REZUMAT ........................................................................................................................................................41. INTRODUCERE ........................................................................................................................................10

1.1 O imagine de ansamblu a serviciilor juridice în anul 2020 .................................................................... 101.2 Principalele tendinţe şi incertitudini ...................................................................................................... 13

2. AVOCAŢI CONSULTANŢI .....................................................................................................................212.1 Firmele ................................................................................................................................................... 212.2 Persoane fizice în cabinete individuale .................................................................................................. 262.3 In-house ................................................................................................................................................. 272.4 Rezumat pe scurt .................................................................................................................................... 29

3. CARE SUNT FACTORII DETERMINANŢI PENTRU SCHIMBARE? ............................................334. CE SE PETRECE LA NIVELUL PRINCIPALILOR FACTORI DETERMINANŢI?......................39

4.1 Globalizare ............................................................................................................................................. 394.2 Tehnologia ............................................................................................................................................. 41

4.2.1 Tehnologie şi inovaţia sistemelor AI ................................................................................................414.2.2 Drept penal, dezvăluire electronică şi instanţe virtuale ....................................................................444.2.3 Soluţionarea online a disputelor .......................................................................................................454.2.4 Tehnologie/comportamentul cumpărătorilor ....................................................................................45

4.3 Comportamentul cumpărătorilor ............................................................................................................ 464.3.1 Comportamentul cumpărătorilor pe pieţele de retail (B2C) .............................................................464.3.2 Comportamentul cumpărătorilor în pieţele de business (B2B) ........................................................50

4.4 Investiţii externe şi firme de avocatură cu acţionari .............................................................................. 514.5 Concurenţa pentru firmele de avocaţi consultanţi .................................................................................. 53

4.5.1 Din partea Baroului ..........................................................................................................................53

4.5.2 Din partea clienţilor: DYI (administrarea personală)/descentralizarea ............................................544.5.3 Din partea SBA/firmelor de contabilitate din Big 4 .........................................................................564.5.4 Pentru avocaţi consultanţi din pieţele de consum/retail ...................................................................574.5.5 Din partea furnizorilor de nişă/USP .................................................................................................584.5.6 Din partea furnizorilor nereglementaţi .............................................................................................59

5. OPORTUNITĂŢI PENTRU AVOCAŢII CONSULTANŢI ..................................................................605.1 Inovaţie .................................................................................................................................................. 61

6. OPORTUNITĂŢI PENTRU SOCIETATEA DE DREPT .....................................................................647. CONCLUZIE ..............................................................................................................................................668. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................67

ANEXA 1: CONSULTAREA GRUPURILOR DE EXPERŢI CU PRIVIRE LA VIITOR ....................71

2


3/72



LISTA TABELELOR

Tabelul 1: Tendinţe esenţiale ...................................................................................................................14 Tabelul 2: Principalele incertitudini ........................................................................................................15 Tabelul 3: Schimbarea numărului de entităţi şi echipe in-house, dar şi creşterea previzionată...............21 Tabelul 4: Firme care preiau mandate B2B în april 2015 (cifre comparabile la nivelul 2012 între

paranteze) ...............................................................................................................................23 Tabelul 5: Firme ce preiau mandate de retail B2C în aprilie 2015 (cifre comparabile la nivelul 2012

între paranteze) .......................................................................................................................24 Tabelul 6: Firme ce preiau mandate de DVC şi/sau de dreptul muncii în luna aprilie 2015 (cifre

comparabile la nivelul 2012 între paranteze) .........................................................................25 Tabelul 7: Desfăşurător al avocaţilor consultanţi şi birourilor in-house în funcţie de tipul de organizare

(Tabel reprodus din Oxera 2014: 6) .......................................................................................29 Tabelul 8: Principalii factori determinanţi care influenţează firmele/sectorul in-house ..........................35

LISTA FIGURILOR

Figura 1: O imagine a viitorului firmelor de avocaţi consultanţi ...........................................................12 Figura 2: Rata de adoptare a tehnologiei de către clienţi x nivelul investiţiilor din afară......................17 Figura 3: Foaia de parcurs pentru viitorul firmelor de avocaţi consultanţi ............................................17 Figura 4: Aplicabilitatea rolului avocatului consultant B2C x percepţia publică a avocaţilor consultanţi

– patru lumi posibile în 2020 ..................................................................................................19 Figura 5: Avocaţi consultanţi in-house în funcţie de tipul angajatorului (ASR 2014: 3) ......................28 Figura 6: Furnizorii reglementaţi şi nereglementaţi concurează pe o piaţă din Regatul Unit în valoare

de 26,8 mld GBP în 2011 .......................................................................................................32 Figura 7: Suprapunerea şi interacţiunea factorilor determinanţi ............................................................34

Figura 8: Modul în care se schimbă clienţii ...........................................................................................49 Figura 9: Abordarea pornind de la nevoile cumpărătorului faţă de abordarea pornind de la experienţa

firmei ......................................................................................................................................50

3


4/72



REZUMAT

Modificările prin care au trecut serviciile juridice vor avea un impact inevitabil asupra profesiei deavocat consultant. Am identificat principalii factori determinanţi ai schimbării produse în peisajul

actual al serviciilor juridice, şi am încercat să estimăm modul în care interesele avocaţilorconsultanţi şi ale avocaţilor s-ar putea schimba în viitor, dacă se vor confrunta cu o concurenţăaccentuată şi ce posibilităţi ar putea apărea într -o piaţă aflată în schimbare.

Raportul de faţă prezintă constatările rezultate dintr -o serie de surse: analiza literaturii despecialitate, discuţii de tipul mese rotunde şi întrevederi cu numeroşi practicieni din diverse tipuride practică, rapoarte elaborate în urma vizitelor în diverse firme şi rezultate dintr-o serie de trei

panouri privind Viitorul.

Principalii factori ce stau la baza schimbării pieţei serviciilor juridice pot fi grupaţi în următoarele

cinci grupe:

• medii de activitate economică la nivel naţional şi internaţional

• modul în care clienţii achiziţionează servicii juridice (inclusiv cumpărătorii avocaţi in-house, darşi întreprinderi mici şi mijlocii şi publicul larg)

• inovaţie tehnologică şi de proces

• noii intraţi pe piaţă şi tipurile de concurenţă

• agende politice mai extinse pe subiectul finanţării, reglementării şi principiilor accesului la justiţie.

Pare inevitabil faptul că avocaţii consultanţi şi avocaţii se vor confrunta cu schimbări în viitor înmod diferit, în funcţie de domeniul de activitate şi de tipurile de clienţi. Activitatea comercialătradiţională nu este o opţiune pentru mulţi, sau mai curând pentru vreunul, dintre furnizoriitradiţionali de servicii juridice. Inovaţia la nivelul serviciilor şi al furnizării serviciilor va deveni unfactor esenţial de diferenţiere.

Evoluţiile la nivelul structurilor de business alternative (SBA), „inclusiv consolidarea, specializarea, brandurile aflate în curs de dezvoltare, investiţiile în domeniul marketingului, tehnologia şi noilemetode de furnizare deţin cheile pentru viitor” (LSCP 2014: 7-8). Aceste chei vor avea, probabil,influenţă asupra pieţelor între întreprinderi (B2B) şi s-ar putea dovedi semnificative în modelareaimaginii de ansamblu a serviciilor juridice la nivelul anului 2020.

Majoritatea comentariilor de specialitate cu privire la schimbările produse pe piaţa serviciilor juridice sunt în sensul unei schimbări în modul de achiziţionare al serviciilor. Clienţii vorachiziţiona serviciile de care au nevoie pe măsură şi în momentul în care au nevoie de acestea. În

prezent, serviciile cu onorariu fix sunt obişnuite, iar modelul tradiţional al avocatului consultant ce

facturează în funcţie de un onorariu orar dispare treptat. Se manifestă un interes în creştere pentruonorarii fixe, la nivelul tuturor sectoarelor principale ale serviciilor avocaţiale de consum(Rapoartele YouGov 2015: 53).

4


5/72



Nevoia ca toate tipurile de avocaţi să îşi diversifice baza de competenţe dincolo de cunoştinţele detehnică juridică, să integreze abilităţi comerciale şi de management de proiect şi o mai bunăînţelegere a riscului complex, face ca avocaţii de business şi in-house să fie cu un pas înainte, avândîn vedere că aceştia lucrează deja cu clienţi şi în medii unde asemenea abilităţi reprezintă norma.

Avocaţi consultanţi

Combinaţia dintre un număr de factori, inclusiv recesiunea economică, liberalizarea pieţei şireforma regimului asistenţei judiciare face extrem de dificilă estimarea modificărilor, din

perspectiva dimensiunii profesiei pe termen lung. Măsura în care piaţa va continua să se bazeze pefor ţă de muncă intensivă, ca până în prezent, va depinde cel mai probabil de modul în care vorevolua o serie de factori. În ansamblu, estimăm următoarele evenimente:

• Mai mulţi avocaţi consultanţi îşi vor desfăşura activitatea in-house, şi mai mulţi avocaţi

consultanţi specializaţi de la firmele din City (cartierul financiar al Londrei) şi din marilefirme comerciale se vor transfera înspre sectorul in-house.

• Mai mulţi avocaţi consultanţi îşi vor desfăşura activitatea pe pieţele B2B. Există o creştereevidentă în volumul general de muncă în sectorul B2B, însă acest domeniu este pregătit săabsoar bă noile intrări, pe măsură ce tot mai mulţi clienţi încearcă să găsească soluţiile celemai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

• Mai puţini avocaţi consultanţi îşi desfăşoară activitatea în pieţele dintre întreprinderi şiconsumatori (B2C). Nevoia de servicii avocaţiale se menţine la aceleaşi niveluri, însă există

tot mai puţine situaţii în care aceasta se reflectă în cererea pentru serviciile prestate deavocaţi consultanţi. Tot mai puţin consumatori îşi permit să angajeze serviciile unui avocat,să dobândească acces la asistenţă judiciară, sau se simt siguri în alegerea unui avocatconsultant dintre mai multe opţiuni, una dintre opţiuni fiind pasivitatea.

• Mai mulţi avocaţi consultanţi exploatează evoluţiile pieţei B2C apărute ca urmare aconcurenţei între autorităţile de reglementare, cum ar fi renunţarea la utilizarea oficială atitulaturii de avocat consultant şi înfiinţarea unei forme de exercitare fără legătură cuavocatura şi/sau furnizori nereglementaţi.

Globalizare

Firme de avocatură din SUA şi Regatul Unit din top 200 au beneficiat de globalizare. Firme deavocaturi bine stabilite, ce au relaţii solide cu clienţii, în principal corporaţii internaţionale, au avut

posibilitatea de a-şi dezvolta rapid întinderea globală. Cu toate acestea, în anul 2015, încep să sevadă rezultatele eforturilor marilor firme de avocatură din pieţe aflate în curs de dezvoltare, cemarchează o prezenţă semnificativă în propriile ţări şi pe pieţele occidentale. Ne aşteptăm că vorevolua chiar mai mult pe această direcţie până în anul 2020, nefiind de neglijat o anumită reacţienegativă faţă de dominaţia firmelor din SUA/Regatul Unit.

Din moment ce corporaţiile vizează piaţa internaţională pentru dezvoltarea viitoare, există o nevoietot mai mare de consilieri in-house ce deţin capacitatea de înţelegere a cerinţelor globale asociate

5


6/72



activităţilor desfăşurate de acestea. Aceasta include nevoia de a asigura acoperirea globală de lafirme bine cotate cu activitate internaţională, şi necesitatea ca firmele să dispună de sucursale îndiferite jurisdicţii. Ţinând cont de numeroasele domenii de interes într-un număr atât de mare de

peisaje legislative, întinderea responsabilităţii ce revine consultanţilor in-house este în continuă

creştere.

Schimbarea la nivelul puterii economice globale a adus o nouă legiune de investitori străini, din ţări precum China, Rusia şi India, care au schimbat în mod esenţial peisajul mediului de afaceri global.Probabil vom asista, în viitor, la mai multe parteneriate şi/sau influenţe între ţări ca urmare a acestuifapt.

Căutarea neîncetată de pieţe cu creştere intensivă şi eficientizarea prin valorificarea optimă aeconomiei globalizate vor determina firmele să îşi capitalizeze opţiunile în pieţele internaţionale.Măsura în care întreprinderile îşi extind activitatea la nivel internaţional are efecte semnificative

asupra tipului de consultanţă de care au nevoie şi, într-un anumit grad, ambiţiile globale ale firmelorde avocatură vor fi determinate de nevoile clienţilor acestora. Deschiderea sau închiderea pieţelorinternaţionale şi a graniţelor jurisdicţionale vor determina, de asemenea, modificări în ceea ce

priveşte amplasarea, tipul de clienţi şi furnizarea serviciilor.

Tehnologia

Impactul tehnologiei se face simţit cu precădere în situaţiile în care firmele oferă servicii la nivelextins pentru nevoi de masă sau în funcţie de procese, şi mai puţin în cazuri specializate. Tendinţade automatizare a rutinei se va nivela până în anul 2020, după care ne putem aştepta ca tehnologia

să stimuleze modele inovatoare de furnizare a soluţiilor de servicii.

Inovaţia tehnologică a condus la mai multe soluţii standardizate de realizare a procesului juridic şila posibilitatea de comercializare pe scară largă a multor servicii juridice. Numeroase societăţii detehnică juridică, universităţi şi firme de avocatură explorează, în prezent, în ce măsură domeniulcognitiv al avocaturii poate fi de asemenea automatizat.

Societăţile de tehnologie juridică reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri noi de participanţi ceagită dinamica pieţei.

Soluţionarea online a disputelor (SOD) a fost propus drept un domeniu cu potenţial enorm desatisfacere a nevoilor sistemului juridic şi al utilizatorilor acestuia, în secolul al XXI-lea. Scopulacestuia este de a extinde accesul la justiţie şi de a soluţiona disputele mai uşor, mai repede şi maiieftin, fiind deja implementat cu succes de pagini de internet precum eBay, Cybersettle şi CanadianCivil Resolution Tribunal (Tribunalul Civil din Canada).

Tehnologia joacă un rol important în ceea ce priveşte influenţarea comportamentului de cumpărareal consumatorilor într-o serie de sectoare şi în legătură cu o serie de necesităţi de achiziţie. Profesia

juridică moşteneşte impactul modificărilor aduse de cele mai mari branduri de consum în ceea ce priveşte construirea cu succes a reputaţiei şi interacţiunii cu cumpărătorii în mediul online.

6


7/72



Cumpărătorii de servicii juridice

Există în continuare o mare nesiguranţă în rândul consumatorilor, în ceea ce priveşte diferitele tipuride avocaţi şi furnizori de servicii juridice. În prezent este foarte dificil, chiar pentru consumatorii

avizaţi, să stabilească care dintre furnizori este cel mai adecvat pentru o anumită chestiune. Peinternet, majoritatea firmelor par asemănătoare.

Există un mare grup de potenţiali clienţi care nu îşi pot permite să plătească servicii avocaţiale.Dacă, pentru o persoană, nu este posibil să obţină consultanţă din etapele incipiente ale unei

probleme, acest fapt ar putea însemna, în numeroase cazuri, că problema se agravează, iarrezolvarea este mai dificilă şi posibil mai costisitoare.

Cumpărătorii de servicii avocaţiale de business (în general departamentele juridice in-house)dobândesc o putere de negociere mai mare. Mai mulţi factori au înclinat balanţa puterii înspre

clienţii corporativi, în special: (i) un acces mai bun la informaţii, care permite clienţilor să comparecu mai mare eficienţă costurile serviciilor juridice; (ii) posibilitatea şi dorinţa tot mai mare de adiviza serviciile juridice şi a le externaliza înspre cei mai eficienţi furnizori, din perspectivacosturilor; şi (iii) disponibilitatea în creştere a variantelor alternative de a întrece firmele deavocatură, dinspre care să primească de lucru.

Concurenţa pentru avocaţii consultanţii

Puterea combinată a forţelor concurenţiale de pe piaţa serviciilor juridice este moderată, însă treifor ţe sunt de natură a avea impact asupra profitabilităţii firmelor, în următorii 3-5 ani: (i)

comportamentul în schimbare al cumpărătorilor ; (ii) ameninţarea furnizorilor/serviciilorînlocuitoare şi (iii) o rivalitate în creştere între firmele din Top 200 şi marile firme corporative.

Implicaţiile celor 4 mari firme de contabilitate (cunoscute ca „Big 4”), ce oferă servicii juridice, nuar trebui subestimate. Aceste patru firme câştigă teren pe pieţele internaţionale, şi probabil se

pregătesc pentru modificările la nivelul regulilor SBA în alte regimuri, astfel încât să poată oferiservicii juridice pe pieţe care sunt în prezent închise.

Cea mai importantă concurenţă pentr u firmele de avocaţi consultanţi ce deservesc pieţe deconsum/de desfacere va veni din partea firmelor de servicii juridice generaliste cu un domeniu

extins de activitate. Aceste firme oferă o gamă diversificată de servicii şi obţin cea mai mareeficienţă din oferte de lucru automatizat cu volum mare şi cost scăzut.

Este important să facem diferenţa dintre concurenţa pentru firmele de avocaţi consultanţi existenteşi concurenţa pentru posturile de avocaţi consultanţi. Până în anul 2020, s-ar putea produce oreducere însemnată a formelor tradiţionale viabile, însă în situaţia în care noii intraţi pe piaţă şi alţifurnizori de servicii juridice au mai mult succes în deblocarea cererii şi a accesului la consultanţă,aceasta ar putea conduce la mai multe locuri de muncă pentru avocaţii calificaţi în diverse structuricorporative.

7


8/72



Oportunităţi pentru avocaţii consultanţi

Modificările produse pe piaţa serviciilor juridice rezultă atât în provocări, cât şi în oportunităţi pentru cei ce vând servicii juridice. Cu toate acestea, oportunităţile pentru avocaţii consultanţi nu

pot fi deosebite de oportunităţile ce se oferă altor tipuri de avocaţi, sau pentru firme ce nu suntdeţinute de avocaţi. Avocaţii consultanţi vor trebui să acţioneze rapid şi cu încredere pentru a ţine

pasul cu concurenţii, profesionişti similari sau nu.

Numărul firmelor de nişă a crescut pe măsură ce avocaţii consultanţi au identificat o oportunitate dea furniza servicii către o anumită piaţă, în mod mai competitiv decât firmele mari, mai extinse.Practicile de nişă au adeseori tendinţa, prin prisma specializării, să fie lideri de piaţă în domeniile pecare activează, înţelegând cu claritate ceea ce face firma şi transmiţând un mesaj de brand lucid.

Avocaţii consultanţi care pot ajuta consumatorii înţeleg în mod sigur problemele şi opţiunile

acestora, şi se promovează ca atare, ar trebui să se descurce, pe măsură ce tot mai mult furnizori pătrund pe piaţă, iar confuzia cu privire la selecţie creşte. Firmele de avocaţi consultanţi care nutransmit ofertele corecte consumatorilor ar putea fi ignoraţi de către cumpărătorii obişnuiţi, îndefavoarea unor branduri mai familiare.

Oportunităţile ar putea apărea şi ca urmare a tipurilor de clienţi noi şi în dezvoltare şi a serviciilor pe care aceştia le necesită, inclusiv noi modalităţi de destructurare şi reformulare a ofertelorexistente.

Riscul, un factor aflat în creştere în operaţiunile comerciale, nu este luat suficient în calcul de către

furnizorii actuali de pe piaţă. În acest sens, există oportunităţi aflate la dispoziţia consultanţilor in-house şi a firmelor de avocatură pentru elaborarea de oferte şi consultanţă în legătură cu modul încare companiile ar trebui să îşi administreze riscurile şi să îşi gestioneze apetitul pentru risc.

Aceste oportunităţi permit avocaţilor in-house să îşi pună amprenta la nivelul contribuţieicomerciale, prin realizarea de tranzacţii strategice majore sau gestionarea impacturilorreglementărilor . Capacitatea echipelor de avocaţi de a genera venituri pentru propriile companii prinabordări inovative ale sistemelor şi administrării proceselor este evidentă la nivelul întreguluiclasament realizat de Financial Times pentru anul 2014.

Noile modele de afaceri reprezintă o oportunitate pentru avocaţii in-house de a pune bazele unorechipe juridice ca SBA pentru a oferi servicii clienţilor din afara întreprinderii. O analizăeconometrică realizată de Roper şi alţii au constatat că adoptarea unui status SBA produce un efect

pozitiv asupra inovaţiei: „Menţinând toţi ceilalţi factor i egali, există o probabilitate cu 13-15% caSBA să aducă noi servicii juridice. De asemenea, există o mai mare probabilitate ca acestea sărealizeze o inovaţie strategică şi organizaţională” (Roper şi alţii 2015:8).

Tharmaraj (2015) identifică cinci domenii ce ar trebui explorate de orice departament in-house, încazul în care se află la începutul curbei inovaţiei (şi aceste cinci domenii sunt valabile la nivelul

întregii profesii, nu doar pentru departamentele in-house): analiza datelor; utilizarea intranetului;reţelele sociale; management de proiect şi colaborare.

8


9/72



Oportunităţi pentru Societatea de Drept

Pornind de la peisajul juridic ce va exista probabil în anul 2020, acestea reprezintă oportunităţi princare Societatea de Drept ar putea face cu adevăr at diferenţa. Acestea includ:

• Promovarea valorilor profesionale, a eticii, standardelor şi integrităţii juridice într-un mediual schimbării şi al fluxului de piaţă.

• Creşterea ofertelor CPD şi asigurarea unei instruiri relevante şi de calitate.

• Creşterea gradului de conştientizare al modalităţilor inovative de funcţionare cu eficienţăcrescută.

• Adoptarea unui rol de scanare a orizontului pentru poziţionarea Societăţii în prim-planuloferirii de consiliere pentru avocaţi consultanţi cu privire la modificările şi evoluţiile pieţei.

• Ajutarea avocaţilor consultanţi să se pregătească pentru schimbare şi să o gestioneze.

• Oferirea de educaţie publică pentru creşterea încrederii atât în rândul consumatorilor, cât şial furnizorilor, pentru a deveni punctul de contact pentru consumatorii aflaţi în căutare deajutor cu probleme juridice.

În cazul în care o firmă nu se reinventează pentru a se adapta la condiţiile pieţei aflate în schimbare,atunci există o mare probabilitate ca firma să intre în declin sau să fie preluată de firme care s-auadaptat mai bine la noul mediu. Această declaraţie nu este mai puţin adevărată pentru firme deavocatură, decât pentru orice alt domeniu.

Gama variată de cereri şi impacturi asupra profesiei impune o regândire a tuturor aspectelor, de lainstruire şi perfecţionare, până la tipul de persoane ce vor trebui recrutate.

Ţinând cont că în prezent unul din patru avocaţi din Anglia şi Ţara Galilor îşi desfăşoară activitateain-house, această ramură a profesiei transformă contribuţia pe care avocaţii o aduc în sectorul deactivitate. Avocaţii in-house sunt văzuţi, în prezent, în prim-planul efortului de a pune la punctsoluţii legale complicate şi atrag un număr tot mai mare de specialişti dintre sectorul privat înspre

acest domeniu.

Pe măsură ce pieţele şi sectoarele juridice ale profesiei, precum şi serviciile oferite de acestea,continuă să evolueze, Societatea de Drept are posibilitatea de a se impune ca punctul de contact

pentru avocaţii consultanţi aflaţi în căutarea de informaţii referitoare la evoluţiile pieţei şi a moduluide valorificare a schimbărilor în propriul avantaj. Există posibilitatea, din acest punct de vedere, caSocietatea să profite de imaginea de ansamblu pe care o are cu privire la membrii diverşi, pentru a-iajuta pe cei aflaţi la baza piramidei să aibă o mai bună înţelegere şi apreciere a imaginii deansamblu.

9


10/72



1. INTRODUCERE

Schimbarea serviciilor juridice va avea un impact inevitabil asupra profesiei de avocat consultant.Am analizat formele şi natura probabile ale peisajului serviciilor juridice în anul 2020, pentru a

identifica principalii factori determinanţi ai schimbării în peisajul actual al serviciilor juridice. Amfolosit această analiză pentru a prognoza, pornind de la dovezile disponibile, modul în careinteresele avocaţilor consultanţi şi ale avocaţilor s-ar putea modifica în viitor, unde se vor confruntacu concurenţă şi care ar putea fi oportunităţile pentru avocaţii consultanţi pe o piaţă aflată înschimbare.

Constatările noastre sunt rezultatul analizării literaturii de specialitate, a meselor rotunde şi aîntrevederilor cu o serie de practicieni de la nivelul diferitelor tipuri de activitate, dar si alrapoartelor elaborate ca urmare a vizitelor la firme, dar şi rezultatul unei serii de trei panourireferitoare la Viitor.1 Dat fiind obiectul prezentului raport, înseamnă că nu este posibilă o discuţ iedetaliată cu privire la viitorul unor domenii specifice de activitate avocaţială; informaţiile referitoarela pieţe individuale se regăsesc în Market Assessment Report: Key Markets (Raport de evaluare a

pieţelor: pieţele principale) (Law Society 2013a). În schimb, ne vom concentra pe for ţele cedetermină schimbarea şi pe posibilele impacturi ale for ţelor dominante ce acţionează în şi pe piaţaserviciilor juridice, pentru a obţine o imagine a peisajului juridic de ansamblu la nivelul anului2020.

În acest raport, vom analiza activitatea avocaţilor consultanţi în raport cu pieţele de business sau deretail. Vom utiliza termenii business sau între întreprinderi (B2B) pentru a ne referi la furnizorii de

servicii juridice către întreprinderi sau în contexte de business - inclusiv mari companii/organizaţii,consultanţă in-house şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) mai mari. Cu amănuntul este odenumire uşor mai problematică, care are scopul de a înlocui conceptul desemnat, odată, prin firmede prestigiu şi pentru a recunoaşte evoluţia acestor firme. Astfel, vom utiliza termenii obişnuit sauB2C pentru a ne referi la furnizorii de servicii juridice către persoane private în domenii precumdreptul familiei, redactarea de documente de vânzare-cumpărare, redactarea de testamente şidespăgubiri pentru vătămare corporală, şi pentru a include beneficiarii finali mai restrânşi,cumpărătorii reprezentaţi de IMM.2

1.1 O imagine de ansamblu a serviciilor juridice în anul 2020

Factorii determinanţi ai schimbării pe piaţa serviciilor juridice pot fi grupaţi în cinci categorii:

• medii de activitate economică la nivel naţional şi internaţional

• modul în care clienţii achiziţionează servicii juridice (inclusiv cumpărătorii avocaţi in-house, dar şi IMM-urile şi publicul larg)

1 Panourile au respectat conceptul Metodei Delphi, însă nu ar putea fi denumite Delphi în sens strict, pentru aceastălucrare. Am realizat trei panouri: unul care explorează pieţele B2B, unul pentru pieţele B2C, iar al treilea bazat peexperienţa Comitetului nostru Director. Mai multe informaţii puteţi găsi în anexă 2 Există, în mod inevitabil, unele domenii care se suprapun sau pieţe „hibride” ce acoperă, de exemplu, activitatea îndomeniul dreptului muncii şi al despăgubirilor personale. Pentru informaţii cu privire la toate aceste trei denumiri:„business”, „retail/obişnuite” şi „hibrid”, vă rugăm consultaţi Raportul de evaluare a pie ţ elor: pie ţ ele principale întocmit de Societatea de Drept (2013a).

10


11/72



• inovaţie tehnologică şi de proces

• noii intraţi pe piaţă şi tipurile de concurenţă

• agende politice mai extinse pe subiectul finanţării, reglementării şi principiilor accesului la justiţie.

Efectele acestor for ţe combinate vor conduce, cel mai probabil, la o profesie juridică în 2020 încare:

• decalajul dintre firmele de succes şi cele aflate pe linia de plutire se va adânci chiar mai mult – conducând la o mai mare consolidare, într-un ritm mai rapid.

• globalizarea activităţilor comerciale rămâne o caracteristică esenţială pentru Top 200, City,

şi marile corporaţii. Pentru aceste firme, participanţii în curs de dezvoltare, precum China,vor face diferenţa.

• departamentele in-house furnizează asistenţă juridică cu privire la toate aspectele comercialeşi demonstrează valoarea asistenţei respective. Aceasta reprezintă o ruptură faţă de trecut,când departamentul juridic era privit drept o echipă distinctă, izolată.

• extinderea firmelor unde există echipe juridice in-house la scară globală conduce la ofragmentare chiar mai mare a furnizării de servicii juridice. Acest fapt aduce propriile

provocări, însă ajută la integrarea deplină a consilierii in-house la nivelul acestor firme.

• populaţia de avocaţi consultanţi tot mai îmbătrânită înseamnă că un număr mai mare defirme mici şi mijlocii ce furnizează servicii obişnuite se vor confrunta cu probleme în sensulînchiderii sau finanţării asociate desfiinţării.

• firmele de avocaţi consultanţi de pe piaţa de consum resimt restrângerea din perspectivaunei combinaţii de tăieri de fonduri, automatizarea proceselor şi furnizori de volum maimare la costuri mai mici, ceea ce conduce din nou la o mai mare consolidare.

• specializarea activităţii continuă, în încercarea de a demarca nişele profitabile.

• tehnologiile digitale continuă să pătrundă în serviciile juridice şi viaţa cotidiană.Infrastructura digitală va îmbunătăţi treptat performanţele la nivelul pieţelor B2B şi B2C.

• există o sofisticare tot mai crescută în utilizarea programelor software pentru citireacontractelor şi a altor documente juridice, existând potenţialul ca unele analize în cazuristereotipe să fie realizate de maşini.

• există o mai mare flexibilitate a activităţii şi a contractelor de angajare pentru toţi, de laavocaţii consultanţi la personal auxiliar, ca reacţie la nevoia de adaptare la volatilitatea

pieţei.

11


12/72



• se dezvoltă o piaţă a forţei de muncă de tip clepsidră, unde angajaţii cu competenţe restrânseşi personalul specializat/de conducere se confruntă cu concurenţă în creştere, iar la nivelulmedian al for ţei de muncă concurenţa este la nivel minim.

•

numărul modelelor de afaceri diferite este în creştere, finanţate prin investiţii externe şifolosind capital pentru promovarea inovaţiei în furnizarea serviciilor.

Consiliul privind servicii juridice de consum ( Legal Services Consumer Panel) (LSCP) Raportul privind serviciile juridice în anul 2020 previzionează că, până în anul 2020, va exista o „implicaremai mică din par tea avocaţilor în numeroase sarcini care, până în prezent, au reprezentat activitatealor de bază”. Punând accent pe pieţele de consum/de retail, consiliul LSCP are în vedere faptul căconsumatorii vor căuta alternative pentru avocaţi, sau îi vor utiliza în mod diferit: „în loculavocaţilor, va exista o mai mare precădere pentru rezolvarea internă a problemelor juridice, serviciionline, pătrunderea pe piaţă a unor firme nereglementate, dar şi furnizori reglementaţi, de tipul

contabililor sau băncilor” (LSCP 2014: 4-5).

Raportul LSCP 2020 s-a aventurat chiar mai departe, afirmând că „ piaţa serviciilor juridice va fi denerecunoscut în anul 2020, pe măsură ce ritmul schimbării se accelerează, ca urmare a reformelorSCAŢ (LSCP 201 4: 7). Analiza Firmelor de avocatură în tranziţie ( Law Firms in TransitionSurvey) (Altman Weil 2015) a evidenţiat că 83% dintre directorii firmelor de avocatură considerăcă, pe piaţa avocaţială, concurenţa din partea furnizorilor de servicii mai puţin tradiţionali este în

permanentă schimbare. Evoluţiile SBA actuale, „inclusiv consolidarea, specializarea, brandurileemergente, investiţiile în marketing, tehnologie şi noi metode de furnizare reprezintă indicii pentruviitor” (LSCP 2014: 7-8). Aceşti factori sau indicii pot, de asemenea, influenţa pieţele B2B.

Pare inevitabil ca avocaţii consultanţi şi avocaţii să se confrunte cu un viitor în schimbare în moduridiferite, în funcţie de domeniul de activitate şi de tipurile de clienţi. Derularea obişnuită a activităţiinu reprezintă o opţiune pentru mulţi, sau pentru vreunul, dintre furnizorii tradiţionali de servicii

juridice. Inovaţia în servicii şi în furnizarea de servicii va reprezenta un factor de diferenţiereesenţial. Majoritatea comentariilor de specialitate cu privire la schimbările de pe piaţa serviciilor

juridice evidenţiază o schimbare a modului de achiziţionare a serviciilor (Bellwether 2015;Rapoartele YouGov 2015; LSCP 2014; Maule 2013). Clienţii vor achiziţiona serviciile de care aunevoie pe măsură şi în momentul în care au nevoie de acestea. Serviciile cu onorariu fix sunt, în

prezent, norma, iar modelul tradiţional de avocat consultant, ce facturează la onorariu orar disparetreptat. Există un interes în creştere pentru onorarii fixe în toate sectoarele principale beneficiare deservicii juridice (Rapoartele YouGov 2015: 53).

Figura 1: O imagine a viitorului firmelor de avoca ţ i consultan ţ i

INOVAŢIE LA NIVELUL SERVICIILOR NOI METODE DE FURNIZARE ASERVICIILOR

SPECIALIZARE TEHNOLOGIE CONSOLIDARE

INVESTIŢII ÎN MARKETING BRANDURI EMERGENTE

12


13/72



Recesiunea economică şi tăierile de fonduri dedicate serviciilor de asistenţă judiciară au intensificatinstabilitatea modelului de afaceri a firmelor de avocatură tradiţionale, mai mici. Realitatea arată căanul 2020 va aduce o şi mai mare fragmentare a unei profesii deja eterogene. Un avocat asociat într-o firmă de avocatură din Londra din Top 200 ne-a declarat:

„Fragmentarea profesiei continuă să fie invocată drept o tendin ţă major ă de piaţă , una pe careSocietatea de Drept trebuie să o recunoască.” (raportul directorului Societăţ ii de Drept privindraporturile interne)

Firmele din Top 200/City şi firmele de business (mari sau specializate/nişă) care oferă serviciicumpărătorilor din domeniul business par a fi mai bine poziţionate pentru a gestiona situaţii dificileîn climatul de furnizare a serviciilor. Deşi este nevoie ca toate tipurile de avocaţi să îşi extindă bazade competenţe dincolo de cunoştinţele juridice tehnice, de a integra abilităţi de management de

proiect şi business şi o mai bună înţelegere a riscurilor complexe, avocaţii de business şi in-house

sunt în avantaj, deoarece aceştia lucrează deja cu clienţi şi în medii unde asemenea competenţe suntconsiderate standard. Tranziţia va fi mai dificilă pentru firmele private tradiţionale mai mici, şi pare

probabil ca în firmele existente să lucreze mai puţini avocaţi consultanţi până în anul 2020. Rolultipic pentru care există cerere în firmele de consum este acela care reflectă deplasarea înspre meta-contabilitate (proces de audit şi verificare realizat de om – care să verifice că codurile automate aufost corect aplicate), supravegherea auxiliarilor paralegal şi respectarea regimurilor de reglementareaflate în schimbare.

Prezenţa asociaţilor, modele de coordonare diferite şi mai mult personal ne-avocaţial în procesuldecizional şi dezvoltarea strategiei firmei, toţi aceşti factori vor avea un impact profund asuprafirmelor de avocatură până în anul 2020. Pe de o parte, aceasta poate însemna că firmele deavocatură sunt mai bine coordonate, multe dintre acestea având o funcţionare mai apropiată desocietăţile comerciale. Dezavantajul este că, în unele domenii ale dreptului, calitatea şi furnizareaserviciilor ar putea fi compromisă sau diluată.

Profesia juridică trece printr -o schimbare fundamentală, care accelerează nevoia ca firmele deavocatură să inoveze, să îşi reformuleze ofertele şi să îşi reanalizeze baza de potenţiali clienţi.Devine vital ca firmele să introducă unelte de planificare strategice, ce incorporează nesiguranţă şicomplexitate în estimarea activităţii viitoare. Nu este surprinzător faptul că există un număr de

firme de consultanţă ce se oferă să le ajute în acest demers. Firmele mai mari (Top 200, City, marilecorporaţii) par a fi mai bine dotate pentru a face faţă viitorului, conform unul comentariu:

„Sunt de părere că majoritatea firmelor de avocatură mari din Londra cântăresc şi au o în ţ elegere foarte bună a ceea ce se întâmplă... Nu cred că sunt mulţ i avoca ţ i coordonatori în marile firme din Londra care dorm în post.”

1.2 Principalele tendinţe şi incertitudini

Multe dintre tendinţele la care asistăm în prezent ne pot oferi informaţii despre cumva arăta 2020

pentru avocaţii consultanţi. Însă, rămân o serie de incertitudini cu privire la importanţa şi perspectiva de durată a schimbărilor din anumite domenii.

13


14/72



Cele două tabele de mai jos ilustrează tendinţele şi incertitudinile cele mai frecvente identificateîntr-o serie de rapoarte şi comentarii referitoare la viitor (ABA 2014; LSCP 2014; Allen & Overy2014; Hodgart Associates 2014; Strong 2014; CBA 2013).

Tabelul 1: Tendin ţ e esen ţ iale

Tehnologie • Creşterea ritmului schimbărilor tehnologice in toate domeniile societăţii.

• Creşterea rolului şi importanţei tehnologiei în ceea ce priveşte furnizareade servicii juridice, inclusiv capacitatea de standardizare sau automatizare aserviciilor juridice de bază sau în funcţie de proces.

• O mai mare sofisticare în ceea ce priveşte utilizarea mijloacelorautomatizate de citire a contractelor – cu potenţial în domeniul analizării

cazurilor stereotipe de către acestea. • O creştere generalizată a volumului datelor şi informaţiilor schimbate înmediul online în legătură cu dosare şi clienţi, unde este nevoie de o mai mareutilizare a infrastructurii IT şi a securităţii cibernetice.

• Aşteptări din partea clienţilor în sensul unei viteze crescute, o mai bunăcapacitate de comunicare şi tranzacţionare prin dispozitivele mobile.

Onorarii/economisiriîn piaţa B2B

• Firmele din Top 200/City (B2B) vor acorda o mai mare importanţă unorrate crescute de facturare, pentru a determina profitabilitatea, în conflict cu

presiunea din partea clienţilor în sensul scăderii preţurilor.

• Firmele vor fi obligate să fie mai transparente cu privire la modalitatea decalculare a onorariilor, lăsând clienţilor mai multă putere de negociere a unorcosturi juridice mai mici, în special la nivelul pieţelor B2B.

• Clienţii corporativi vor face presiuni în sensul separării serviciilor juridiceşi al dispersării acestora înspre furnizori mai eficienţi, din punct de vedere alcosturilor (inclusiv furnizori care nu sunt avocaţi), pentru reducerea

costurilor asociate cheltuielilor juridice. Această descentralizare tot maiaccentuată a serviciilor juridice ar putea conduce la o creştere a segmentării pieţei.

Accesulconsumatorilor la

justiţie

• Fragmentarea accesului la justiţie pentru consumatori, în strânsă legăturăcu tăieri de fonduri, cu zone ce ies din domeniul de aplicabilitate al asistenţei

judiciare şi domenii neglijate de firme din cauza marjelor reduse de profitabilitate.3

3 Aceasta presupune că nu apar alte mecanisme sau furnizori care să compensez e decalajul la nivelul serviciilor. Uniidintre firmele nou intrate sau progresiste ar putea găsi modalităţi inovative pentru a oferi acest tip de servicii în viitorulapropiat. Cu toate acestea, există posibilitatea stabilirii unui cost minim de furnizare care, indiferent cât de ieftin sau deinovator este modelul de afaceri, se va dovedi în continuare prea mare pentru unii.

14


15/72



• Confuzia în rândul consumatorilor în legătură cu tipurile de servicii juridice, ce înseamnă cu adevărat acreditat şi reglementat. Consumatoriiîncearcă să afle care este furnizorul potrivit pentru ei, având la dispoziţie

prea multe informaţii, adeseori contradictorii.

• Costurile şi modificările procedurale pe piaţa despăgubirilor pentruvătămare corporală (DVC) au condus la consecinţe considerabile pentruavocaţii consultanţi ce îşi desfăşoară activitatea în firme tradiţionale, ceoferă servicii DVC. Schimbările de pe această piaţă au favorizat o abordarede volum mare, care a „subminat încrederea consumatorilor şi ar puteacontinua să submineze reputaţia avocaţilor consultanţi în acest sector”(Bacon 2014: fără pagină).

Traseu în carieră • Avocaţi cu vechime şi experienţă fac transferul de la firme de Top200/City înspre firme mai mici din teritoriu (un mai bun echilibru între

profesie şi viaţa privată şi mai multă influenţă pentru individ – peşte mare înacvariu mic). Firmele respective beneficiază de talente de top care ajută lacreşterea afacerii şi concurează, prin ofertă, cu serviciile din City la costurimai mici.

• Modificarea traseului profesional pentru profesioniştii din domeniulavocaţial. Există îngrijorarea că facultăţile de drept nu mai pregătescabsolvenţi LPC pregătiţi pentru nevoile viitoare ale domeniului, în special

din perspectiva abilităţilor profesionale, a apetitului pentru risc şi acompetenţelor tehnologice.

Tabelul 2: Principalele incertitudini

Pentru firmele din City, ritmul globalizării şi intrarea participanţilor de pe pieţele aflate încurs de dezvoltare. Vom asista la o cerere mai mare de servicii localizate, aşa cum seîntâmplă în China, sau o trecere înspre un peisaj avocaţial mai uniform sau sincronizat?

Climatul de reglementare al tranzacţiilor comerciale. Vom asista în continuare lacomplexitatea afacerilor sau la o trecere înspre simplitate? Aceasta va însemna un volummai mare de muncă pentru avocaţii specializaţi pe reglementare în consilierea clienţilor de

business?

Dacă Regatul Unit se va retrage din UE. Dacă da, va ieşi întregul Regat Unit? Retragerea ar putea conduce la un alt scrutin privind independenţa Scoţiei, iar SNP a declarat că doreşte sărămână în UE. Chestiunea privind poziţia Irlandei de Nord ar putea apărea din nou, în cazulretragerii Regatului Unit. Şi Ţara Galilor ar putea fi favorabilă rămânerii în UE, dat fiind

faptul că primeşte o sumă considerabilă în finanţări de la UE.

15


16/72



Rezultatele contractelor încheiate în cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comer ţ şiInvestiţii (PTCI) în cazul în care Regatul Unit părăseşte UE şi impactul aferent asupra

profesiei avocaţiale.

Consolidarea birourilor de avocaţi. Vom asista la o creştere a preluărilor sau fuziunilor careva conduce la o reducere a numărului firmelor şi posibil la câteva firme-gigant?

Ritmul/potenţialul de redresare economică. Clienţii vor continua tendinţa de dezagregare aserviciilor şi/sau solicitare de costuri mai mici din partea firmelor, în cazul în care economiaîşi revine?

Numărul firmelor nou intrate. Câţi participanţi noi se vor înfiinţa în sectorul serviciilor juridice, în ce domeniu(i) şi în ce ritm?

Ritmul adoptării tehnologiei de către firme, dar şi de către clienţii actuali şi potenţiali aiacestora.

Cuantumul investiţiilor din afară ce merg înspre SBA şi furnizorii de servicii care nu suntavocaţi consultanţi.

În ce măsură aleg firmele tradiţionale de avocatură să aibă acţiuni în tranzacţionare pe bursă.Pentru cele care au, câtă influenţă vor exercita acţionarii asupra obiectului/modului deactivitate al firmei, şi anume, pentru a obţine profit?

Firmele vor alege să nu mai ofere deloc asistenţă în unele domenii ale dreptului percepute cafiind neprofitabile, cum ar fi asigurările sociale?

Se vor organiza avocaţi consultanţi ca furnizori nereglementaţi? Vor găsi aceştia un mod defuncţionare mai de succes, fără titlul de avocat consultant şi reglementarea (Autoritatea deReglementare a Avocaţilor Consultanţi - Autoritatea de Reglementare a AvocaţilorConsultanţi - SRA/alta) asociată acestuia?

Două incertitudini esenţiale - şi care se intersectează în domeniile cruciale – pentru firmele mici şimijlocii de pe pieţele B2B şi B2C sunt: (i) ritmul de adoptare a tehnologiei şi (ii) nivelul

investiţiilor din afară în şi de către firmele nou intrate. Probabil cel mai dramatic viitor pentrufirmele tradiţionale/obişnuite de avocaţi consultanţi este acela în care există investiţii considerabiledin afară în firmele nou intrate şi adoptarea rapidă a noii tehnologii de către clienţi.

16


17/72



Figura 2: Rata de adoptare a tehnologiei de către clien ţ i x nivelul investi ţiilor din afară

Figura 3: Foaia de parcurs pentru viitorul firmelor de avoca ţ i consultan ţ i

Dovezile cumulate cu privire la peisajul viitor probabil în anul 2020 sugerează patru trasee pe carele-ar putea urma firmele de avocaţi consultanţi pentru a-şi creşte prospectele de afaceri şi

profitabilitatea în continuarea activităţii: (i) continuarea în aceeaşi direcţie, dar mai bine; (ii)continuarea într-o direcţie similară, dar cu concentrare pe o nişă specializată; (iii) restrângereaactivităţii şi concentrarea pe probleme incipiente sau măsuri preventive; (iv) schimbarea direcţiei–regândirea abordării din anul 2015.

Continuarea direcţiei din 2015, darmai bine

Gândirea de cer albastruRegândirea abordării din 2015

• Creşterea eficienţei globale• Îmbunătăţirea proceselor pentrueliminarea situaţiilor de irosire aresurselor• Automatizarea, acolo unde se poate• Îmbunătăţirea aptitudinilor tehnice ale

personalului• Reducerea cheltuielilor neprevăzutecu birourile (birouri virtuale/lucru de

• Crearea de sisteme de seturi de documente• Transformarea reglementărilor în coduri şiautomatizarea contractelor• Înlocuirea gestionării informaţiilor cueDiscovery (identificare electronică) • Dezvoltarea de sisteme de consiliere

interactive pentru gestionarea problemelor cuvolum mare• Reunirea know-how-ului şi a documentelor

Investi ii mari din afară

Firmele nou intratedispun de capital pentrua se informa în legăturăcu opţiunile comerciale,însă în lipsa uneiînsuşiri rapide atehnologiei, nu pot facemare lucru pentru aconcura eficient

Cel mai prost scenariu pentru firmele existentede avocaţi consultanţi.Firmele nou intrate auacces la unelte

puternice pentru a oferiservicii mai ieftine, mairapide şi diferite.

Adoptare lentă atehnologiei

Adoptare rapidă a tehnologiei

Cel mai apropiatscenariu de realitateaexistentă în 2015;favorabilă modelelortradiţionale existentede firme de avocaţiconsultanţi, însă

permite persistenţaineficienţei.

O mai mareautomatizare şitransformare la nivelulfirmelor de avocaţiconsultanţi – pentrustimularea

profitabilităţii şi pentrua satisface aşteptărileclienţilor.

Investiţii scăzute din afară

17


18/72



acasă)• Parteneriate cu societăţi de tehnicălegislativă, LPO (externalizareaserviciilor juridice) sau furnizori de

servicii cu costuri mai mici• Se va încerca adoptarea unor sistememai cognitive/AI

ce pot fi reutilizate de la mai mulţi clienţi (înmod privat sau public, de ex.: Docracy)• Utilizarea metodelor de soluţionare online adisputelor

• Parteneriat cu „inovatori” din toatedisciplinele• Necunoscut

Continuarea direcţiei din 2015, darcu accent pe domeniile denişă/specializare • Rezolvarea mai eficientă a dosarelor,

pentru a stabili un raportefort/recompense

• Automatizare, acolo unde este posibil• Dezvoltarea de experienţă într-o nişăde specialitate şi construirea brandului

pornind de la acea experienţă

Restrângerea activităţii faţă de 2015,cu accent pe probleme în fazaincipientă• Limitarea implicării în cazuricomplicate, prelungite• Punerea accentului pe aspecte

incipiente ce permit gestionarea unuivolum mai mare şi marje mai mari de

profit• Asigurarea de competenţe precummedierea, consiliere în etapeleincipiente cu privire la opţiuni

18


19/72



Figura 4: Aplicabilitatea rolului avocatului consultant B2C x percep ţ ia publică a avoca ţ ilor

consultan ţ i – patru lumi posibile în 2020

Figura 4 analizează cele patru alternative viitoare posibile pentru firmele de avocaţi consultanţi cedeservesc pieţele de retail. În această situaţie, direcţiile bisectoare sunt: (i) percepţia publică aavocaţilor consultanţi, de-a lungul intervalului de la „gardienii eticii înalte şi a standardelor

profesionale” la „deservirea propriilor interese, onorarii mari”; şi (ii) întinderea rolului avocatuluiconsultant role, de-a lungul intervalului de la „accent restrâns pe aspecte tehnice ale dreptului şi

conformităţii” până la o „abordare mai inovatoare în furnizarea serviciilor”.

Deservirea clienţilor şi binelui public;raport cost-eficienţă evident. Gardienii

eticii înalte şi a standardelor profesionale

Publicul are încredere mai mare înavocaţii consultanţi decât în alţifurnizori. Firmele de avocaţiconsultanţi se concentrează peaspecte tehnice ale dreptului şi perespectarea cerinţelor dereglementare.

Fără inovaţie sau lărgirea ariei de

interes, firmele se bazează pe poziţia bună în percepţia publicului pentru a combate concurenţa din partea firmelor noi.

Firmele de avocaţi au reuşit săgăsească măsura întreîncrederea publică şi ideileantreprenoriale pentru a-şifurniza serviciile.

Avocaţii consultanţi joacă unrol mai larg în dezvoltareaactivităţii dincolo de domeniul

strict al dreptului (şi anume,alte servicii, moduri defurnizare, obţinerea clienţilor ).

Restrângereaaccentului pedrept şiconformitate

Extindereasferelor deinovare

Deservirea propriile interese, onorarii mari şirocese rea com licate

Publicul păstrează o percepţie

nefavorabilă a avocaţilorconsultanţi, ca deservindu-şi propriile interese şi manifestând olipsă generală de integritate, onorariimari şi procese prea complicate.

Firmele de avocaţi consultanţi auun domeniu de activitate restrâns şise concentrează pe aspectele tehniceale dreptului şi de conformitate.Firmele încearcă, însă nu preareuşesc, să îmbunătăţească percepţia

publică prin promovarea eticii şi a

standardelor proprii.

Publicul percepe că avocaţiiconsultanţi şi-au compromis eticaşi calitatea serviciilor în căutarea

profitului. Firmele de avocaţiconsultanţi sunt percepute a aveaatenţia concentrată pe profit.

Avocaţii consultanţi au un rol de jucat în construirea de valoare lanivelul firmei, dezvoltarea afacerii

prin eficientizarea serviciilor noi şioferte mai largi sau inovatoare, dareforturile lor sunt întrucâtvazădărnicite de opinia publicănefavorabilă.

ÎNTINDEREA ROLULUI AVOCATULUI CONSULTANT

P E R C E P Ţ I A

P U B L I C Ă

A

A V O C A T U L U I

C O N S U L T A N

T

19


20/72



Cel mai bun rezultat pentru firmele de avocaţi consultanţi este cuadrantul din partea dreaptă sus, încare acestea au reuşit să găsească măsura între încrederea publicului şi implementarea ideilorantreprenoriale. Există oportunităţi reale pentru firmele din acest cuadrant şi chiar mai multe într-unviitor în care adoptarea tehnologiei de către clienţi se realizează rapid, iar investiţiile în firmele nou

intrate pe piaţă sunt reduse (vezi cuadrantul din partea dreaptă jos a Figurii 2, pagina 17).

20


21/72



2. AVOCAŢI CONSULTANŢI

Combinaţia unui număr de factori, inclusiv recesiunea economică, liberalizarea pieţei şi reformaasistenţei judiciare face extrem de dificilă realizarea unei prognoze cu privire la dimensiunea

viitoare a profesiei, pe termen lung.

Măsura în care piaţa va continua să fie la fel de intensivă pe forţa de muncă, ca şi până acum,depinde în mare măsură de cum vor evolua o serie de factori. Prognozele privind personalul existentnu ţin seama de procentul în care inovaţia tehnologică şi de proces ar putea înlocui nevoiaintervenţiei umane în furnizarea unora dintre servicii şi de potenţialul de schimbare în preferinţelede achiziţie ale cumpărătorilor .

Tabelul 3: Schimbarea numărului de entităţ i şi echipe in-house, dar şi creş terea previ zionată

PROFILTip de

membru

Nr. în2010

Nr. îniulie 2014

%schimbare

Creştereprevizion

ată

Cifră deafaceri în2010/11

mld. GBP

Cifră deafaceri în2012/13

mld. GBP

%chimbare

Nr. de av.cons. înfirme

2010/11

Nr. de av.cons. înfirme

2012/13

%schimbare

ENTITATE: Top 200(B2B)

157 148 -5,7% În sus 9,97 10,94 10% 33.157 33.403 0,7%

Top 200(B2C) 11 10 -6,1% În sus 0,20 0,22 9% 1.085 1.131 4,2%

Top 200

(hibridă)32 42 31,5% În sus 0,79 1,69 113% 3.374 5.305 57,2%

IMM(B2B) 1.760 1.813 3,0% În sus 1,56 1,88 21% 10.289 13.255 28,8%

IMM(B2C) 6.584 5.965 -9,4% În jos 4,04 3,84 5% 33.107 30.768 -6,8

IMM(hibridă) 1.432 1.518 6,1 % În sus 1,48 1,24 19% 6.837 6.780 -0,8%

IN-HOUSE , INDIVIDUAL:

In-house (privat) 12.592 16.500 31% În sus - - - - - -

In-house (stat) 7.494 7.060 -5,8% În jos - - - - - -

In-house (sectorter ţ)

1.654 1.765 6,7% În jos

Sursă: Societatea de Drept, Informa ţ ii privind pia ţ a (Unitatea de cercetare - KB)

2.1 Firmele

La o analiză a schimbărilor trecute pe termen scurt, prin raportare la datele furnizate de Societateade Drept, presupunând că tendinţa istorică va continua, constatăm că ar putea exista o creştere de

21


22/72



ansamblu a numărului de firme pentru care activitatea în domeniul business, sau hibrid (de ex.:dreptul muncii şi despăgubiri pentru vătămare corporală4), reprezintă principala sursă de venit.

Faptul că numărul firmelor din Top 200 care preiau cu precădere mandate în domeniul de business a

scăzut începând din 2010/11, în timp ce firmele IMM ce preiau cu precădere mandate în domeniulde business a crescut semnificativ susţine atât ideea consolidării firmelor în cadrul unor elite globalela vârful lanţului trofic, cât şi ideea mai multor firme din eşalonul doi ce deservesc clienţii businesscare preferă să plătească mai puţin, direcţionându-şi proiectele către firme care au dimensiuneaexactă pentru satisfacerea nevoilor lor . În timp ce Top 200 este un număr fix, stratul inferior este

permeabil. De fiecare dată când o firmă obişnuită (potenţial nou intrată) accede în cele 200, o firmădin Top 200 este eliminată.

Numai numărul firmelor ce preiau cu precădere mandate în domeniul pieţei de retail (de ex.:testamente, succesiuni, întocmirea de documente pentru tranzacţii de vânzare-cumpărare, dreptul

familiei, despăgubiri pentru vătămare corporală) a scăzut începând cu 2010/11. Acest fapt este legatde declinul cererii din partea consumatorilor, fie ca urmare a schimbărilor la nivelul domeniului deîntindere a asistenţei judiciare sau a faptului că consumatorii au găsit alţi furnizori sau alte mijloace

pentru rezolvarea problemelor proprii, sau au ales să le ignore cu totul.

Numărul firmelor din Top 200 care preiau cu precădere mandate obişnuite a scăzut cu unu din2010/11. Această categorie include, cel mai probabil, firme de mari dimensiuni şi/sau SBA. Faptulcă cele mai recente date disponibile sunt din 2012/13 (tabelul are la bază cifra de afaceri, nuconturile ASR) înseamnă că volumul preluat recent de SBA nu va fi reflectat în prezenta analiză. Pe

baza celui mai recent extras de date de la Societatea de Drept, dintre cele 372 SBA înregistrate,numai 282 (aproximativ 75%) par a fi funcţionale ca firme, ceea ce înseamnă că aproximativ 25%dintre înregistrările de SBA au fost realizate, însă fie nu s-a lucrat nimic pe ele în prezent, fiefuncţionează va societăţi de finanţare fantomă. (Pagina de internet Autoritatea de Reglementare aAvocaţilor Consultanţi - Autoritatea de Reglementare a Avocaţilor Consultanţi - SRA numără 405SBA înregistrate în august 2015 – deşi, reamintim, este puţin probabil că toate acestea suntfuncţionale).

Tabelul 4 , de pe pagina următoare, arată o cădere a firmelor ce preiau mandate B2B, inclusiv cele pentru care acest timp de activitate constituie mai mult de 30% din cifra de afaceri. Acolo unde

există cifre comparabile din 2012, acestea au fost incluse. La nivelul tuturor domeniilor, cifra deafaceri a crescut din 2012, şi în toate domeniile, cu excepţia unuia, numărul firmelor ce îşidesfăşoară activitatea în aceste domenii a crescut, de asemenea. Această creştere se previzionează acontinua în sens ascendent şi după 2020.

4 Pentru care nu putem diferenţia firme reclamante de firme pârâte.

22


23/72



Tabelul 4: Firme care preiau mandate B2B în april 2015 (cifre comparabile la nivelul 2012 între

paranteze)

Drept

societar/comercial

Proprietate

comercială/ planificare

Proprietateintelectuală

Soluţionarea

alternativă adisputelor/alte ligii

Altă

activitate debusiness

Toate

mandateleB2B

Cifra de afaceri globală în aceastăcategorie de activitate (toatefirmele)

4.876 milGBP

(4.472 milGBP)

1.576 milGBP

(1.291 milGBP)

406 mil GBP(346 mil

GBP)

3.364 milGBP

719 mil GBP10.941 mil

GBP

Numărul total de firme cedesfăşoară această activitate

2.830(2.618)

4.390(4.166)

470(496)

4.500 159 6.396

Numărul de firme unde cifra deafaceri din această categorie >30% 617

(517) 292

(213) 55

(60) 686 10 2.224

Cifra de afaceri globală a acestorfirme în această categorie deactivitate

3.792 milGBP(3.406 mil

GBP)

228 mil GBP60 mil GBP

(53 mil GBP) 1.371 mil

GBP294 mil GBP

10.374 milGBP

Cifra de afaceri globală a acestorfirme (la nivelul întregii activităţi)

6.976 milGBP

(6.178 milGBP)

638 mil GBP80 mil GBP

(76 mil GBP) 2.607 mil

GBP 798 mil GBP

13.586 milGBP

Numărul firmelor care sunt firmedin City 34 7 0 33 1 75

Numărul firmelor care sunt SBA*25 4 1 26 0 84

Sursă: Societatea de Drept, Informaţ ii privind pia ţ a (Unitatea de cercetare - KB)*SBA acoperă un spectru larg de entităţi, de la firme care au promovat un specialist care nu este avocat în structura deconducere, până la modele cu totul noi de afaceri (inclusiv menţinerea tranzacţionărilor pe bursă, intrarea unor branduride renume). Datele de care dispunem nu ne permit să facem o distincţie clară între acestea.

Cu toate că cifra de afaceri din mandatele de Proprietate Intelectuală (IP) a crescut, acesta estesingurul domeniu B2B unde numărul firmelor a scăzut faţă de 2012. Fenomenul scăderii număruluide firme poate fi explicat printr-un anumit grad de consolidare între firmele existente, avocaţi şiconsilieri în proprietate intelectuală şi susţinerea conf orm căreia:

„Majoritatea firmelor din City şi-ar putea pierde interesul în domeniul IP deoarece nu este la fel de profitabil ca mandatele din domeniul Fuziuni şi Achizi ţ ii.”

(Grupul de consultare pentru Viitor - Comitete)

În ansamblu, creşterea în Regatul Unit de activităţi legate de IP va continua probabil până în anul2020.

Tabelul 5, pe pagina următoare, arată o cădere a firmelor ce preiau mandate B2C, inclusiv a celor pentru care acest tip de activitate constituie mai mult de 30% din cifra de afaceri. Şi în acest caz,

cifrele comparabile din 2012 sunt menţionate. În toate domeniile, cifra de afaceri globală a crescutfaţă de 2012, iar numărul firmelor ce îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii de retail a crescut,de asemenea, în ultimii doi ani. Cu toate acestea, spre deosebire de pieţele B2B, pare puţin probabil

23


24/72



că această creştere va continua înspre anul 2020. Mai curând, ne aşteptăm să vedem o scădere demarjă în numărul firmelor ca urmare a consolidării sau închiderii acestora. Nu ar trebui să excludemideea că o firmă de avocaţi consultanţi s-ar putea închide pentru a se redeschide sub forma unui

birou nereglementat sau al unui birou de consultanţă fără avocaţi consultanţi, în cazul în care

consideră că acest demers este mai profitabil.

Dintre domeniile detaliate în Tabelul 5, succesiunile par a fi principalul domeniu în care firmele ceobţin peste 30% din cifra de afaceri dintr-o singură categorie a pieţei de retail au dificultăţi în a semenţine pe linia de plutire.

Niciunul dintre brandurile avocaţiale nu deţine o cotă semnificativă din piaţa serviciilor juridice laconsumatori. Majoritatea acestei activităţi este în continuare desfăşurată de firme mici şi mijlocii şide practicieni individuali. Firmele de avocatură mai mari de pe piaţă au venituri anuale cuprinseîntre 100 milioane GBP şi 200 milioane GBP, generate în principal, dar nu exclusiv, din activităţi

avocaţiale către consumatori. Aceasta înseamnă că chiar şi cele mai mari firme de avocatură care prestează servicii către consumatori deţine numai puţin peste 10% din piaţă, majoritatea firmelormari de avocatură deţinând în jur de 5% sau mai puţin în cotă de piaţă. (Rapoartele YouGov2015:18).

Tabelul 5: Firme ce preiau mandate de retail B2C în aprilie 2015 (cifre comparabile la nivelul

2012 între paranteze)

Dreptulfamiliei/

copilului

Drept penal

Acte devânzare-

cumpărare

proprietăţirezidenţiale

SuccesiuniTestamenteşi custodii

Altemandate de

retail

Întreagaactivitate

B2C*

Cifra de afaceri globală înaceastă categorie deactivitate (toate firmele)

944 milGBP

(821 milGBP)

746 mil GBP (701 mil

GBP)

1.033 milGBP

(830 milGBP)

531 milGBP

(512 milGBP)

553 milGBP

(468 milGBP)

17 mil GBP4.073 mil

GBP

Numărul total de firme cedesfăşoară această activitate

4.408(3.985)

2.171(2.128)

4.751(4.651)

3.782(3.514)

4.398(4.014)

295 7.276

Numărul de firme unde cifrade afaceri din aceastăcategorie >30%

1.109(978)

1.080(1.098)

1.536(1.378)

482(481)

213(171)

9 5.992

Cifra de afaceri globală a

acestor firme în aceastăcategorie de activitate

398 mil

GBP (319 mil

GBP)

566 mil GBP(556 milGBP)

433 mil GBP(295 milGBP)

67 mil GBP (85 milGBP)

55 mil GBP (46 milGBP)

5 mil GBP 3.286 milGBP

Cifra de afaceri globală aacestor firme (la nivelulîntregii activităţi)

684 milGBP

(583 milGBP)

771 mil GBP(774 mil

GBP)

944 mil GBP(625 mil

GBP)

167 milGBP

(220 milGBP)

112 milGBP

(101 milGBP)

7 mil GBP4.866 mil

GBP

Numărul firmelor care suntfirme din City 2 5 3 0 2 0 25

Numărul firmelor care suntSBA**

14 11 16 7 10 0 96

Sursă: Societatea de Drept, Informaţ ii privind pia ţ a (Unitatea de cercetare - KB)

* totalul este pentru toate pieţele B2C, nu doar cele incluse în tabel ( printre altele se numără: imigraţie, sănătatementală, protecţie socială, libertăţi civile, drepturile omului).

24


25/72



** SBA acoperă un spectru larg de entităţi, de la firme care au promovat un specialist care nu este avocat în structurade conducere, până la modele cu totul noi de afaceri (inclusiv menţinerea tranzacţionărilor pe bursă, intrarea unor

branduri de renume). Datele de care dispunem nu ne permit să facem o distincţie clară între acestea.

Multe dintre schimbările petrecute la nivelul profitabilităţii industriei avocaţiale pot fi atribuite

firmelor nou intrate pe piaţă, de ex.: Riverview, Brilliant Law. Entităţi precum Parabis, Slater şiGordon (care a cumpărat firme), Rocket Lawyer şi Legal Zoom sunt concurenţi agili care ar puteaatrage clienţii de la firme tradiţionale, sau pune bazele unor pieţe cu totul noi în care firmeletradiţionale nu pot – sau nu vor dori – să concureze (Neill 2014). Procedând astfel, acesteademonstrează în mod vizibil spirit inovator în servicii şi furnizarea de servicii, ca factor esenţial dediferenţiere.

Tabelul 6, de pe pagina următoare, ilustrează o cădere a acelor firme care furnizează servicii îndomeniul despăgubirilor pentru vătămare corporală şi a celor care furnizează servicii în domeniul

dreptului muncii. Ca şi până acum, am inclus firmele pentru care aceste mandate constituie maimult de 30% din cifra de afaceri, împreună cu cifrele anterioare, (unde au fost disponibile).

Începând cu anul 2012, a existat o creştere a numărului de firme care obţin peste 30% din cifra deafaceri din mandate privind despăgubirile pentru vătămare corporală sau de dreptul muncii.Despăgubirile pentru vătămare corporală reprezintă cel mai mare număr de SBA ce deţin o cotă de

piaţă faţă de toate categoriile de servicii B2C şi B2B. Dintre aceste cabinete care obţin 30% sau maimult din cifra de afaceri provenind din DVC, 6,5% sunt SBA. Vedem în aceasta un semn al celor cevor urma, pe măsură ce tot mai mulţi asigurători apar şi desfăşoară activitate pe această piaţă.Despăgubirile pentru vătămare corporală nu reprezintă o activitate rezervată, iar litigiile şi

liberalizarea au deschis semnificativ domeniul DVC. SBA ce asigură dosare cu volum mare delucru şi parteneriatele cu asigurători, brokeri şi societăţi de administrare a cererilor de asigurareîmping încet dar sigur furnizorii de servicii cu model tradiţional, mai vulnerabili, în afara pieţei.

Tabelul 6: Firme ce preiau mandate de DVC şi/sau de dreptul muncii în luna aprilie 2015 (cifre

comparabile la nivelul 2012 între paranteze)

Despăgubiri pentruvătămare corporală

Dreptul muncii

Cifra de afaceri globală în această categorie de activitate (toate firmele)

2.494 mil GBP(1.487 mil GBP)

886 mil GBP(765 mil GBP)

Numărul total de firme ce desfăşoară aceastăactivitate

2.713(2.519)

3.625(3.309)

Numărul de firme unde cifra de afaceri dinaceastă categorie >30%

962(716)

331(258)

Cifra de afaceri globală a acestor firme în aceastăcategorie de activitate



Cifra de afaceri globală a acestor firme (la nivelulîntregii activităţi)



Numărul firmelor care sunt firme din City 5 1 Numărul firmelor care sunt SBA* 63 13

25


26/72



Sursă: Societatea de Drept, Informaţ ii privind pia ţ a (Unitatea de cercetare - KB)

* SBA acoperă un spectru larg de entităţi, de la firme care au promovat un specialist care nu este avocat în structura deconducere, până la modele cu totul noi de afaceri (inclusiv menţ inerea tranzacţionărilor pe bursă, intrarea unor branduride renume). Datele de care dispunem nu ne permit să facem o distincţie clară într e acestea.

Pentru firmele care îşi desfăşoară activitatea în dreptul muncii, provocările apar ca urmare aintroducerii, în luna iulie 2013, a taxelor pentru introducerea cererii în sistemul tribunalelor, şi dinalte schimbări propuse în sistemul tribunalelor, inclusiv introducerea unor audieri preliminare,folosirea pe scară tot mai largă a SAD şi alte schimbări la nivelul taxelor . Din moment ce dreptulmuncii nu este un domeniu rezervat, firmele se confruntă, de asemenea, cu concurenţă din parteaconsultanţilor nou pătrunşi pe piaţă, care nu sunt avocaţi consultanţi, şi în special din parteacontabililor, băncilor şi consilierilor în afaceri, care ar putea vedea modalitate facilă de a pătrundeîn acest domeniu al serviciilor juridice.

2.2 Persoane fizice în cabinete individuale

Datele rezultate din Rapoartele noastre Statistice Anuale cu privire la populaţia avocaţilorconsultanţi arată că profesia, în ansamblu, a crescut cu 34,8% între anii 2004 şi 2014. La nivelullunii iulie 2014, 130.382 de avocaţi consultanţi deţineau certificate de funcţionare curente. Îndeceniul cuprins între anii 2004-2014, propor ţia deţinătorilor de certificate de funcţionare femei acrescut de la 40,5% la 48,2%.

Există semne clare în sensul că proporţia reprezentată de avocaţi consultanţi femei şi ceareprezentată de avocaţi consultanţi care au ajuns sau sunt aproape de vârsta pensionării vor creştesemnificativ în următorii cinci ani. Se previzionează că femeile vor reprezenta peste jumătate dinnumărul total de avocaţi consultanţi până în anul 2020, deţinând pentru prima dată majoritatea degen în profesia avocaţilor consultanţi.

Numărul de avocaţi consultanţi care se apropie de vârsta pensionării care îşi pot permite efectiv săse pensioneze a devenit o cauză severă de îngrijorare la nivelul profesiei. Unii proprietari de firme,în special firmele mici de retail, s-ar putea confrunta cu costuri considerabile pentru închidereacabinetului:

„O parte a profesiei, în firmele cele mai mici, se vor men ţ ine cu greu pe linia de plutire atunci când sunt insuficient dotate în acest sens, până când se întâmplă ceva cu adevărat grav , cum ar fi oeroare având drept consecin ţă imposibilitatea de a beneficia de asigurare , sau stare de sănătate

precară , sau un aspect de reglementare. Este dificil de estimat un sfâr şit al acestui fenomen saucum ar putea fi acesta realizat.”

(Grupul de consultare pentru viitor - Comitete)

Din ce în ce mai mult, proprietarii care ajung la vârsta pensionării sau care au dificultăţi în a-şimenţine afacerea viabilă se întâlnesc cu cumpărători abili, care se oferă să plătească numai costul

pentru cumpărarea riscului. Astfel, se ignoră complet valoarea afacerii în sine, pentru care poate unavocat consultant a muncit mult să o construiască şi să o administreze timp de mulţi ani. Acest fapt

26


27/72



este de natură a influenţa respectul acordat avocaţilor consultanţi respectivi, ce părăsesc profesia înaceste condiţii, şi percepţia de ansamblu asupra profesiei.

Proiecţiile realizate de Institutul Warwick pentru Cercetare în Domeniul Ocupării Forţei de Muncă

(ce fac parte din Analiza Formării şi Educaţiei în Drept) arată că probabil va fi nevoie de un numărsemnificativ de avocaţi pledanţi, avocaţi consultanţi şi alţi profesionişti din domeniul dreptului şi profesionişti asociaţi acestora între anii 2015 şi 2020. Aceştia indică, în plus, un număr de 58.000 de persoane de care va fi nevoie în sectorul activităţilor avocaţiale, concomitent cu o scădere previzionată de aproximativ 9 puncte procentuale a profesioniştilor din justiţie şi activităţi judiciareşi securitate publică/aplicarea legii (Wilson 2012: 3). Ce este neclar este câţi dintre aceştia vor fiauxiliari paralegal, sau câte roluri ar putea fi înlocuite în acest timp de tehnologie. În realitate, sedezvoltă un nou model – unul în care scăderea volumului de muncă pentru avocaţii consultanţi deretail este compensată prin creşterea unor capacităţi cu costuri reduse. Auxiliarii paralegal şi alţispecialişti care nu sunt avocaţi consultanţi-avocaţi acoperă un volum mai mare de lucru în ansamblu

şi vor face din ce în ce mai mult din activitatea desfăşurată anterior de avocaţi consultanţi.Utilizarea de auxiliari paralegal scade semnificativ costurile. Pe fondul creşterii numărului deauxiliari paralegal, profesionişti în domeniul juridic şi consilieri care nu sunt avocaţi consultanţi în

pieţele de retail, orice creştere în profesia avocaţilor consultanţi în următorii cinci ani va proveni,cel mai probabil, de la creşterea sectorului in-house şi a firmelor comerciale de tip IMM (veziTabelul 3, pagina 20).

2.3 In-house

Între anii 2000 şi 2012, populaţia de avocaţi consultanţi in-house s-a dublat, ajungând la 25.600 deavocaţi consultanţi şi crescând până la 18% din totalul populaţiei de avocaţi consultanţi (Societateade Drept, ASR, 2013c).

Majoritatea covâr şitoare a avocaţilor consultanţi in-house (60%) îşi desfăşoară activitatea însectorul privat, mulţi dintre aceştia fiind concentraţi în sectorul serviciilor financiare. Următorulgrup, ca dimensiune, reprezentând 37%, sunt angajaţi în sectorul public, dintre care 18% în guvernelocale şi 8% în Serviciul de Procuratură al Coroanei. Restul de 3% lucrează în cel de-al treileasector, inclusiv centre de consiliere şi organizaţii de caritate înregistrate (Societatea de Drept, ASR,2013c).

Din punct de vedere al vârstei şi a originii etnice, profilul persoanelor ce îşi desfăşoară activitateain-house este similar cu cel al persoanelor din mediul privat. Media de vârstă a avocaţilorconsultanţi in-house este de 42 ani, la fel ca media populaţiei generale de avocaţi consultanţi, iar15% dintre avocaţii consultanţi in-house a căror etnie este cunoscută aparţin minorităţilor africane,asiatice, sau altor minorităţi etnice, ceea ce se apropie din nou de profilul profesiei în ansamblu.

27


28/72



Figura 5: Avoca ţ i consultan ţ i in-house în func ţ ie de tipul angajatorului (ASR 2014: 3)

Sursa: Societatea de Drept, date din Rapoartele Statistice Anuale

Notă: În acest caz, există o mică diferenţă a valorii totale, din cauza evidenţei diferite a tipurilor de

angajatori.

* include deţinătorii de PC din departamentele guvernamentale, guvernele locale, instanţă, servicii finanţate de stat şiServiciul de Procuratură al Coroanei.

** include deţinătorii de PC din sindicate, industrii naţionalizate, servicii de consiliere, unităţi de învăţământ, servicii desănătate, altele şi contabili.

Aproximativ unul dintre patru angajaţi femei deţinătoare ale PC îşi desfăşoară, în prezent,activitatea in-house – un procent semnificativ mai mare decât cel al avocaţilor consultanţi bărbaţi.Centrele de consiliere angajează cea mai mare proporţie de avocaţi consultanţi in-house femei

(68%) şi de etnie africană, asiatică sau alte minorităţi etnice (28%) (Societatea de Drept, ASR,2014).

În ultimii cinci ani, barierele dintre departamentele juridice şi întreprinderi au fost doborâte: Ideeacă o echipă de avocaţi in-house ar trebui să funcţioneze ca o firmă de avocatură internă a fostabandonată, făcând loc unei viziuni a departamentului juridic cu funcţie comercială, care poate şiîntr-adevăr influenţează valorile economice pentru întreprindere” (Consultanţă RSG 2012: 8).

28


29/72



Tabelul 7: Desfăşurător al avoca ţ ilor consultan ţ i şi birourilor in-house în func ţ ie de tipul de

organizare (Tabel reprodus din Oxera 2014: 6)

Număr de avocaţiconsultanţi in-house

(% din populaţia in- house)

Număr de

birouri

Organizaţii din sectorul privat

Comer ţ şi industrie 15.208 (59%) 5.153

Practici de contabilitate 167 (1%) 28

Organizaţii din sectorul public

Organisme ale guvernelor locale 4.607 (18%) 440

Serviciul de Procuratură al Coroanei 2.145 (8%) 54

Unităţi de învăţământ 459 (2%) 186

Instanţe 391 (2%) 71

Organisme guvernamentale 259 (1%) 47

Servicii finanţate de stat 363 (1%) 52

Servicii juridice guvernamentale 762 (3%) 25

Organisme de reglementare 493 (2%) 24

Servicii de sănătate 87 (0%) 32

For ţele armate 334 (0%) 1

Organizaţii din cel de-al treilea sector

Servicii de consultanţă 474 (2%) 145Organizaţii de caritate înregistrate 116 (0%) 55

Institute 6 (0%) 3

Biserici şi alte organisme religioase 19 (0%) 11

Servicii de consultanţă juridică12 (0%) 18

Total 25.602 (99) 6.345

Sursă: Analiză Oxera a datelor SRA

Notă: În cazul în care avocaţii consultanţi desfăşoară activitate pentru mai multe organizaţii, aceştia au fost clasificaţi înfuncţie de activitatea principală. Mai puţin de 0,5% a fost rotunjit la 0%; prin urmare, suma numerelor de pe coloana detotal nu ajunge la 100%.

2.4 Rezumat pe scurt

Până în anul 2020, previzionăm că printre membrii noştri se vor număra:

• mai multe femei avocaţi consultanţi în ansamblu şi mai multe femei avocaţi asociaţi.

• mai mulţi avocaţi consultanţi ajunşi la vârsta pensionării; inclusiv, printre proprietarii defirme, mulţi care încearcă să finanţeze închiderea formei.

29


30/72



• o mai mare diversitate de roluri şi titulaturi, dincolo de taxonomia pur avocaţială.

• un număr tot mai mic de modele tradiţionale de firme de avocatură.

• un număr în creştere de noi tipuri de modele de business, cu locuri de muncă pentru avocaţiiconsultanţi, adeseori cu o prezenţă pronunţată de angajaţi care nu sunt avocaţi şi cu investiţiiexterne – nu doar din partea SBA.

• mai mulţi avocaţi consultanţi care îşi desfăşoară activitatea in-house (aproximativ 35% dintotalul membrilor).

• mai mulţi avocaţi consultanţi care îşi desfăşoară activitatea pe pieţele B2B. Deşi prev

viitorul serviciilor juridice - the law society of england and wales (limba romana)

Documents