Originile OSCE au aparut in anii 1950, odata cu ideea convocarii unei conferinte general-europene pentru securitate.Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a aparut in anii '70, initial sub numele de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa. Cunoscuta ulterior drept 'procesul de la Helsinki', CSCE a constituit un forum de dialog si negocieri multilaterale intre Est si Vest.Istoria CSCE se imparte in doua perioade:Intre anii 1975-1990 (semnarea Actului Final de la Helsinki si, respectiv, a Cartei de la Paris pentru o noua Europa), in care CSCE a functionat ca un proces de conferinte si reuniuni periodice.Evolutiile pe planul securitatii europene aparute in anii 90 au impus schimbari fundamentale atat in ceea ce priveste structura si caracterul institutional al procesului inceput la Helsinki, cat si rolul acestuia. Conferinta la nivel inalt de la Budapesta, 1994, a hotarat adoptarea denumirii de Organizatie pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE).[1]In prezent, OSCE cuprinde 55 de state din zona ce se intinde de la Vancouver pana la Vladivostok, incluzand toate statele europene, SUA, Canada si toate republicile din fosta URSS Toate statele membre au statut egal, iar regula de baza in adoptarea deciziilor este consensulLa 1 august 1975, la Helsinki, a fost semnat, la nivel inalt, Actul Final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, cunoscut si sub denumirea de acordurile de la Helsinki. Cuprinzand principiile de baza (decalogul de principii) care guverneaza relatiile dintre statele participante si atitudinea guvernelor respective fata de cetatenii lor, precum si prevederi de cooperare in diferite domenii, Actul Final a pus bazele viitoarei evolutii a procesului CSCE. Documentul nu contine obligatii juridice, ci politice, impartite in trei mari categorii (cunoscute, initial, sub denumirea de 'cosuri', iar ulterior 'dimensiuni'):probleme privind aspectele politico-militare ale securitatii in Europa;cooperarea in domeniul economic, tehnico-stiintific si al mediului inconjurator;cooperarea in domeniul umanitar si alte domenii.un al patrulea capitol - Urmarile CSCE - se refera la reuniuni si actiuni de continuare a procesului inceput.Pe baza hotararilor si posibilitatilor create prin Documentul de la Helsinki, 1992, CSCE si-a adaugat un nou profil, operational, avand capacitatea de a infiinta misiuni de lunga durata pentru prevenirea conflictelor si gestionarea crizelor in zone de conflict sau potential conflictuale.In prezent, OSCE ocupa un loc unic in sistemul organizatiilor internationale. Caracteristicile principale ale OSCE se refera la numarul de membri (toate statele spatiului euro-atlantic), abordarea atotcuprinzatoare a securitatii, instrumente si mecanisme specifice pentru prevenirea conflictelor, procesul decizional, bazat pe consens, realizat in urma consultarilor intense, dialog politic constant si deschis, normele si valorile comune asumate de state prin documentele adoptate, precum si un sistem de contacte si cooperare cu alte organizatii si institutii internationale.Prioritatile OSCE sunt:consolidarea valorilor comune si asistarea statelor membre in edificarea unor societati democratice, civile, bazate pe statul de drept;prevenirea conflictelor locale, restaurarea stabilitatii si pacii in zone de tensiune;eliminarea unor deficite reale si perceptibile de securitate si evitarea crearii de noi diviziuni politice, economice sau sociale, obiectiv ce se realizeaza prin promovarea unui sistem de securitate prin cooperare.2. OSCE este un angajament regional ce dorete s se specializeze n prevenirea conflictelor i meninerea pcii i securitii n Europa. Rolul ei n criza din Ucraina ar fi o continuare tradiional a misiunilor din conflictele ngheate i implicrii n democratizarea rilor baltice dup destramarea URSS. Din pcate, OSCE nu beneficiaz de mecanisme pentru crizele violente, avnd posibilitatea doar a trimiterii unor observatori militari n teren.Abia pe 5 martie 2014, OSCE a trimis att personal militar, ct i civil n Ucraina,misiunela care i Romnia i-a anunat intenia de participare. Misiunea va activa pn pe 12 martie, i a fost solicitat de Ucraina, sub auspiciile Documentului de la Viena 2011 care statueaz colaborarea militar dintre statele membre OSCE i posibilitate unor vizite pe teren pentru clarificarea unor situaii militare neobinuite. Important de observat este c acest tip de mecanism este specific prevenirii de conflicte i are ca principal scop luarea unor msuri pentru creterea climatului de ncredere. Cte 2 reprezentani au fost trimii de 8 dintre statele invitate de Ucraina, printre care Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia i Slovacia. Romnia nu apare pe liste nc.De asemenea, celelalte organisme OSCE au enunat oserie de declaraii de presconcentrate pe dimensiunea uman (libertatea presei, drepturile minoritilor).n acest context, rolul OSCE pentru evoluia crizei se anun hotrtor. Rezultatele de pn acum nu sunt ns favorabile, observatorii OSCE fiind la a treia ncercare nereuit de a intra n peninsul.Organizaia este un instrument primar de alert rapid, prevenire a conflictelor i gestionare a crizelor. n cazul unui conflict, modalitatea de intervenie a OSCE const n urmtoarele elemente: constatarea situaiei de fapt i misiunile raportoare; misiunile; reprezentanii personali ai preedintelui n exerciiu; grupurile ah-hoc; mecanisme pentru soluionarea panic a conflictelor; operaiuni de meninere a pcii. Instrumentul principal pentru prevenirea i soluionarea conflictelor, gestionarea crizelor i reabilitarea postconflict sunt misiunile. Totui, folosirea mijloacelor preventive n cazul conflictelor ngheate a dus la meninerea acestora i nu la soluionarea lor. Cauzele principale ale slbiciunii OSCE sunt lipsa unor instrumente efective de constrngere i modalitatea de luare a deciziilor, prin unanimitate

3. De rnd cu alte state post-sovietice, Republica Moldova a aderat la Conferina pentru Securitate i Cooperare n Europa la 30 ianuarie 1992 in cadrul Consiliului Ministerial de la Praga, iar la 26 februarie a aceluiai an a semnat Actul Final de la Helsinki. Din momentul aderrii Republica Moldova s-a bucurat de o susinere permanent din partea OSCE, n special n contextul reglementrii conflictului transnistrean, fiind principalul actor internaional colectiv, implicat plenar n procesul de soluionare.n calitate de mediator in cadrul formatului 5+2, OSCE este implicat n proces, venind cu idei i propuneri concrete menite s faciliteze procesul de soluionare. De asemenea, n conformitate cu deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul, Organizaia este implicat n procesul de retragere a forelor militare ruse staionate pe teritoriul Republicii Moldova ilegal i fr consimmntul statului gazd. OSCE dispune de un corp de experi n domeniul politico-militar, economic i a dimensiunii umane, care ofer asisten n special prin intermediul Misiunii OSCE din Moldova sau subdiviziunilor Secretariatului OSCE la Viena.Misiunea OSCE in Moldova a fost creata la 4 februarie 1993, avnd un mandat clar focusat asupra facilitrii procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Adiional, Misiunea realizeaz proiecte in domeniul dezarmrii si controlului armamentelor, drepturilor omului i democratizrii, combaterii traficului cu fiine umane, libertii presei etc. n cadrul reuniunilor la nivelul conductorilor de stat sau guvern (Summit OSCE) sau reuniunilor Consiliului Ministerial OSCE au fost adoptate mai multe decizii i declaraii cu privire la Moldova n contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean i retragerii forelor militare ale Federaiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Cea mai cunoscut este decizia de la Istanbul cu privire la retragerea forelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, cunoscut publicului larg sub denumire Angajamentele de la Istanbul. Invocnd diferite motive, Federaia Rus nu i-a onorat obligaiunile din nici astzi (februarie 2013). Ultima declaraie cu privire la soluionarea conflictului transnistrean n contextul negocierilor n formatul 5+2 a fost adoptat n decembrie 2012 la Dublin, Irlanda. Datorit poziiei obstrucioniste a Federaiei Ruse, acesta este unicul document cu privire la conflictul transnistrean aprobat n cadrul unei reuniuni ministeriale dup o pauz de 10 ani.Principalele direcii de cooperare ale Republicii Moldova cu OSCE vizeaz urmtoarele aspecte: OSCE, deinnd rolul de mediator, contribuie esenial la reglementarea conflictului transnistrean, inclusiv prin organizarea procesului de negocieri, elaborarea proiectelor de documente la subiectele politice, militare .a. Seful misiunii OSCE, precum si reprezentantul Preedintelui-in-exercitiu pentru conflicte (de obicei se schimb anual) reprezint organizaia in formatul de negocieri 5+2. OSCE informeaz comunitatea internaional despre evoluiile n procesul de reglementare a conflictului transnistrean. OSCE asist la democratizarea societii civile moldoveneti i dezvoltarea celei din regiunea transnistrean.Modelul OSCE - Operatiune de pace multinationala.Modelul de garantii pentru reglementarea transnistreana promovat de misiunea OSCE in Moldova presupune o operatiune de pace multinationala sub mandat OSCE, fara dominarea trupelor rusesti. Garantiile politice ar veni din partea Rusiei si Ucrainei.Dimensiunii economice a reglementarii, care este extrem de importanta, nu i se acorda atentia cuvenita. Aspectele civile ale reglementarii transnistrene sunt si ele practic absente.a) Dimensiunea de securitate.In viziunea sefului misiunii OSCE in Moldova, William Hill, in Moldova va fi necesara ooperatiune realmente internationala asigurata de un contingent cu adevaratinternational, care sa difere esential de formula actuala (BASA press, 1.02.2003), adicaformula dominata de trupe rusesti. Mandatul acestei operatiuni trebuie sa fie limitat intimp, si foarte concret. Trupele ruse ar asigura doar o parte din aceasta operatiune, si nuar fi majoritare.Totodata misiunea OSCE in Moldova accentueaza necesitatea unui mandat de operatiunemilitara limitat in timp. Problema este ca limitele mandatului vor putea fi stabilite numaicu acordul Rusiei, care ar putea fi interesata in prelungirea nejustificata a operatiuniimilitare. Astfel, nu sunt deloc clare mecansimele care ar face mandatul operatiunii depace cu adevarat limitat in timp.