FERNANDO SAVATtsR $a nnscui la 2l iunie 1947 ta SanSebastidn Guipfzcoa (Tara Bascilor)- Srudii liceale la coleSi-ile mdioisre Sara Maria din Se Sebaslitn si pile din Madrid.Studii univeBita.e de filozofie la Univeoitarea Comptutensedin Madrid, doctor in 1975. Prolesor supiinitor la Facultatea deitiinle politice Ei la cea de filozofie ale Univesirftii Aulonomedin Maddd. de unde a fosr indepinat ln 1971 din raliuni polir,ce.Din 1984, profesor de elici la Univesitarea Tirii Bascilor. Ac,tualmente, profesr dc nlozofie Ia Univesitatea Conplurense dinMadrid. Profesor invitat ii conferenliar in numeroase centreunivcsitde din inrMg! lune. Activitate ziarisicn intensn, cota-borator pemment al cotidianului El Pair de la intemcierca a@sluia. Codneclor (imlreuni cu JavierPmdcra) al revistei Clarerd. tazdn pri.ti a. Prcnil Nanonal de eseu, 19E2. Ai X leaPreniD Anagrama penrtu eseu. Finalisr al pretuiului Ptaneta pc1993 cr rcnannl Eljakiih de lar ddar. ccntrat pe figun luiVoliane. Premiul -,Fnncisco Cerecedo 1997 al Asociatiei Zia-riitilor Eu.openi el.. Autor a pcste palruzeci iiciDci de cirri(escuri filozolice, literde, politice, romoe ii hciiri drmatice).Dinr,€ cere mdimrDrtete:E .rur.'o sabre Ciora (tat!s,1975)lLa tarea del h,toe (Tan s, 19a2). Ihtitatinn a b aticd (!ia$ana.lo82 .Pot fida.a a"tLd. Doo..^ tn'8).r,.a-or@atul r,apia luandAdtl, l9a9)a Etica paru Atudot (And,1991):P alitica para Ahadot \Atiel, \992)t El jardia de las durb\ eh-ncta, 1993) | Sir coikhptuLb,€s (Ed. Liberr&iAs. I994): Mdretios so.osos, uhtolo|je de a.rrr .lrr,rah (Espsa Caipe. 1995);Dicciondio lbsnfco (!t6eta. 1995); aible h?nk @spdsa Calpe,1995\; Malas y rolditas lAlfasrt^, 1996)j El vlat de edu.dr

32{/0q)

,Jx{' FERNANDO SAVATER

Politica pentru fiul meu

Traducere din spanioli de

conxgllA n-Lor,t-gscu

HUMANITASB U CU RESTI

Saruli, nere politiko polita*

+ Pentru Sara,lrumoas! nrcalolnicidi (in lintbx bascii in o.iginal)

Ci wemudle ieqitu-9i-au din marce -O, soarti blestematd, nenorccSX fiu niscut ca s[ le-adun la loc.

W ShakespeaE, flard"t(had. rom. de lon Vinea in ?earl, -

Sfi aleryeare, Editura Univers,

. Bucure$ti, 1971, P. 142)

PROLOG

Trebuie sI recunosti, fiule, ci aceasti caite am cdutat-oatir lu.it !i eu. \,Ihalj de la spaE. bineinleles sica aproapeintotdeauna, de ftnprejurfui fericite. Partea mea de vine con-st6 in faptul cd am indriznit se inchei ultimul capitol dinEtica pentru fiul meu (ili aminteEti? cel dedicat rclatiilordintre etice qi politico promilindu-ti cd vom contirua sA vor-bim despre problemele referitoare la orgarizarea qi alezorga-

nizarea lumii... in alti carte. Iar chestiunea cu irnprejuririleeste $i ea destul de limpede, pentru ci etica pe care ii-amdedicat-o s-a vlndut bini$or, ceea ce mi-a dat ghes se recadin pecal

Dar principalul vinovat pentru a me fi decis si-1i scriuinc; o.eriedepredLi \au d iscuAuri plrc! coase sru cum \ reisdle spui esti chiar tu- Si nupol seteplingi. De cite orinu mi-ai spus ce aproape tutrlror biiellor de virsta ta pulinle pasx de politicieni qi de politicd : consideri ci treaba astae ,,na$pa', cI nu existl decit ciol5nari, cd istia mint Si insomn $i ce oamenii obi$nuili n-au cum sd schimbe luclurilepntru cd ultimul cuvint il au intotdeauna cei patru ,di{tepti"carc sint acolo sus. Asa cA mai bine sA caute omul sA triiascicum poate mai bine qi sa cistige parale, pentru cA restul siitpovegti si pierdere de timp. Atitudinea asta mi s-a p5ftt pulinalarmanti qi, in plus, iani-miciti-o spun de-a dreptul, nuprca infeligenti. Am se me explic, incepind prin a rispunde,,intleberi]or i,rcuietoare" pe care le-ai putea pune io lala ideiide a ajunge sd te interesezi de politice tot astfel cum aisflr$il prin a accepta, cred. ce trebuie si te interesezi de etica.

10 PROLOC

Mai $tii care spuneam in Etica penn u fiul mea cA estediferenla fundamentali dintre atitudinea etici si atitudineapolirici? {mbele sinr modaliritr de a examina ceea cefacem (adici ce folosin!5 d6m libertilii noastre), dar eticaeste mai intii de toate o perspectivApe,isondld, pe care indi'vidul o adopti linind searna doaide ceea ce este mai binepentru bunul lui trai intr-un moment determinat $i filS a

spera s5-i conving5 Ei pe ceilali ci asa e mai bine $i maisatisficitor omenefte si triieiti. Putem spune cd in elicdceeace conleazi e sd fii de acord cu tine insufi qi si ai cu-ra Ll inreligenr de a dcliona in con-ecinld. dcum lr aici: nu

este cazul si amini atunci cind este vorba de ceva ce iliconvine d€ja, pentru ci via[a e scurti ii mr poll ll5i Iesindmereu ca lucrurile bune s5 vinh miine... ln sclimb. atitu-dinea politice urmlrcste alt tip de acord, acordul cu ceilalli,coordonarea, organizarca intre mai multi a ceea ce ii afec-teazd pe mai mulli. Cind gindesc moral nu trebuie sd meconving decit pe mine insumi i in pol iticx, este neapfuat ne-voie si conving sau si mI Ias convins de allii. Si dat fiindci in chestiunile politice nu este vorba doar de viala mea,ci de armonia in acliune intre viafa mea $i cea a multora,timpul politicii are,o intinderc mai mare: nu conteazi doarstrilucirea orbitoare $i stringenti a lui dcum, ci fi perioade-le mai l.-rngi, plarifrcarea a ceea ce va fr miine. un miinecind eu poate nu voi mai fi, dar in care vor mai trii cei pe

care ii iubesc $iin care poate diinui ceea ce am iubit.Rezumind luc.urile: efectele actiunii momle, care de-

pinde numai de mine,le am ca se zic aqa laindemind (desi

uneori mi e greu si aleg Ei nu imi este Iimpede ce trebuiesi fac mai intii). in schimb, in potiticefebuie sA in seama

de voinla mullor ahon, Ei de aceea ,,bunelor intenlii" Ieeste foarte g.eu si-Qi giseasci drumul, iar timpul este unfactor foarte important, in starc se slrice ceea ce a inceputbine sau si nu duci niciodati la buB sfirsit ceea ce amincercat si realizdm. Pe terenul etic. Iibefiatea individului

PROLOG 11

se rezolve in dcfirnl pure qi simple, in timp ce in politiceeste vorba de a ffea insrllalii, legi, forme durabile de admi-nistraJe... Mecani\me delicate care se strici u>or sau (arenu funclioneazi niciodati chiar a$a cum speram. Vreau sIspun ce relalia eticii cu viaF mea personale e desol deevidenti (cred ce F-am demonstnFo deja in cartea prece-dentd), dar politica imi devine imediat s/r.irn.i, iar efor-turile pe care le fac pe acest tercn dau, de rcguld, gre$ (dinvina ,,celorla1!i" ?), qi incl reu de tot. in plus, majoritateachestiunilor politice au de a face cu oameni foarte dep;rtaliSi diferili (in aparenli) de mine: e bine si m[ interesez debun;starea celor carc imi sint apropiali, dar se ffdiesc de-pinziid de iiqte oameni pe care nu-i voi cunoa$te niciodatinu este oaiecum exagemt?

Curios cum se schimbi vremudle ! Cind aveam virstata, regula era si te interesezi do politicd, sd te emoqoneziin fa(a marilor lupte rcvolulionarc qi sX percepi problemelecare se petreceau la mii de kilomefi distanti ca pe ale tale;etica, in schimb, o consideram ca pe ceva ce line de popi,doar pulin mai mult decit un ansmnblu ipocrit de fandoselimic-burgheze... Nu se admitea altamorale decft cea de aacliona polilic asa cum se cuvine: nu erau pulini cei cegindeau - deEi, poate, fel5 s-o recunoasci de-a akeptul -ci nobilul scop politic scuzd mijloacele, oricit de ,,imorale'le-arpulea pirea aceslea celor tem;tori. Pu!ini eram ceiceacceptam pirerea marclui scriitor ftancez Albert Camus,pIrcre asupra c[reia vom reved, dupl care ,,in politicd,mijloacele trebuie sA scuze scopul". in schimb, acum estemult mai uSor s5-i faci pe tineri si se intereseze de reflecliimorale (deSi nici aici lucrudle nu merg ca unse, fii con-vins...) decit si le destept cudozitatea politicd. Fiecare

$de mai mult sau maj pufin Iimpede cd trebuie sd se ocupede sine insuqi qi, ia cazul cel mai fericit, si incerce sA se

comporte cit mai decent ; cit despre luqurile comune, de-sp.e ceea ce ne afecteazl pe toli, desFe legi, dreptud $i

12 PRoLoG

indatoriri generale... uf! ne complici vialal Pe vremeamea era subinleles ci a fi ,,bun" din punct de vedere politicinsemna ci ai voie .5 nesocote>ri morala de li cu lr; acumpire a se accepia ideea ci daci incerci sI te comporti eticln viata privati insearn A c[ faci destul $i ci nu mai re-buie si !e preocupe problemele publice, adici politice.

MA tem ci nici una dintre aceste atitudini nu este cuadevdrat inleleaptd, irregrdl inteleapti. Am incercat lnciin Etica pentrufiul me& se te conving de faptul cA vialaomeneascx nu admite simplificli abuzive ii cd este impor-tante o viziune de ansamblu: pe$pectiva cea mai adec-vati este cea care ne ldrgerrrs cel mai mult, nu cea care(inde 5il ne miniaturizere. Amador, [iule, noi oamenii nusintem Donrdi, cu atit mai dregufi cu cit mai scurtafi ; deSi,

evident, nu slntem nici o simpl5 unitate in pidure, aceas-

ta fiind ln cazul de fafi singura care colteaz5- Cred cdgre$esc atit cei care ne sacrifice in favoarea pidurii, cit $icei care ne izoleaze qi ne tot tund ca sd ne facd mititei qi

frumu$ei... fSre nici o legitud cu toate milioanele caretr5iesc in jurul nostru. Viala fiecdrui om este irepetabilisi de neinlocuit; cu fiecare dintre noi, oricit de umili amfi, se na$te o aventurd a cirei demnitate rezidi in faptul cinimeni altul nu va putea sA o retreiasce la fel. De aceea

sustin cd fiecare are dreptul se se bucure de viata lui citmai complet omene$te posibil, flrd a o sacrifica zeilor,nici naliunilor, nici micar inhegii omeniri in suferinli.Dar, pe de alte parte, pentru a fi umani in sensul plenarfebuie si tdim intle oameni, ueau si spun: nu doar cdoameni, ci !i cu oamenii. Adiciin societate. Daceme dez-interesez de societatea omeneascl din care fac parte ($icaae in ziua de az i crcd ce nu mai are dimensiunea cartieru-lui meu, nici pe cea a oraEului meu Ei nici a 15rii mele, cicupiinde lumea intrcagl), mlcar si fiu atit de destept pre-cum pasage rl unui avion condus de un pilot beat. subamenintarea unui sechestrator nebun inarmat cu o bombi,

PROLOG t3

vbzind cAacdzutunuldin motoare etc. etc... (aici mai potisX adaugi tu singur alte elemente de goazi), care in 1oc sise uneasci cu restul cilitorilor sobd si inlelepti pentru aincerca sX se salveze, se apuci se fluiere pdvi.d pe geamsau ii cerc stewardesei tava cu mincare.

Crecii antici rniste fipi de)lep(i si curajo$r. penEu carestii cd am o admiratie speciala) il numeau idrotes pe celcare nu se bega in pohrrcr: cuvinrul insemnaper(oani ilo-Iati, carc nu are nimic de oferit celorlalti, obsedat de m5-runti$urile propdei sale case Qi manipulat in definitiv decire toi. De la acest,,idiotes" grecesc derivi iAolrl nostruactual, carc nu mai trebuie si-1i explic ce inseamni- in car-tea anterioarl am indriznit se-! spun cI singura obligatiemorald pe c te o a.vem este sI nu fim imbecili, in diferiteleforme de imbecilitate care ne pot strica viala qi despre caream vorbit. Deci mesajul clrdi pe care incepi sd o cite$ti estesi el un pic aSlesiv $i obraznic, pentru cA se poate rezumala trei cuvinte : nu fi iAor ! Si dacd mai ai o dat6 rdbdare cumine, voi incerca sI te ldmuresc in capitolele urmitoare cevreau si spun cu acest sfat care suni atit de putin amabil. . .

Pemu inceput cred ci am spus destu]. Vom .efleco pulinin canea aceasrd despre faprul fundamenral ca noi. oamenii.nu triim izolali qi solitari, ci imprcund $i in societate. Vomvorbi despre putere qi despre organizare, despre ajutorulreciproc qi desprc exploatarea ceior slabi de cdtre cei puter-nici, despre egalitate $i despre dreptul la diferenti, desprerezboi Si despre pace; vom comenta motivele obedientei

Ei motivele revoltei. Ca Si in cartea precedentd, vom vorbimai ales desp.e lrbel raau (iarisi desFe libertate : nu uita nici-odati paradoxalele servituti pe care le implic5, dar nu teincrede niciodatd in ceicare o ridicuiizeaz i sau o considereo poveste de adormit copiii), desi de data asta vom abordalibertatea in sensul ei politic, nu in cel etic pe carc 1-am dis-cutatinainte. Me cunosti: desi in aceaste carte imi propunse md decid pentru o pafe sau alta cu toatl neobrxzarea

IJ PROLOG

!i ori de cite ori am chei n-am sa-! servesc in final moralacu ,,cei buni" $l ,,cei rii" Si nici n-am si-!i recomand pecine sivotezi. nici mlcar si volezi. Vom cAuta chestiunilede fond. rdrci ceplrepoli/i.d irlo, {si nude-acesejoacaastizi politicienii...). De aici incolo tu ai ultimul cuvlnt:vezi se nu i I ia nimeni Si nici sI nu vorbeasci in locul t5u.

Termin a.e.t inceput cu dn avenisment. cu o promisi-une $i cu o clipire din ochi. Cum probabil tiai dat seamadeja, te avertizez ci aceasti carte e mai putin ,,usurici" decitEtica pentruliul meu $i cd e scdsl cu mai pufine concesii.Itj (er. adici. cevr mri mulri arentie. A) spune cd e vinara:cre$ti si crelti. eirr pe puncrul de a devenr major !i.afurisitule, mi faci si mi simt bitrln. Ceea ce lli promiteste ce nu va mai fi o coniinuare a seriei. adicd sd nu tea{tepli Ia o ,,EsteticS pentru fiulmeu" qi nici la o ,Metafizi-ce penfiu fiul meu" sau la altceva de genul acesta. A$a cdresping cu hoterire pe ersa ta sugeslie de a intifula aceastic;rticici ,,Volumul II : Rlzbunaret' . . .

Iar clipirea din ochi inseanmi cd arn sI 1ncerc sI nu pierdnici in aceste pagini tonul de bunl dispoziie pe carc l-amdat disculiilor din prima carte. Cred ci existx lucruri se-

doase, dar nu cred prea mult in peisoanele serioase (maiales in cei ce se incruntd in semn de autoritate rcspectabil5).Se zirnbim mai departe, fiule. Nimeni altul decit marele Vt-giliu, care nu este un poet de luat ln g1um5, a lisat spus cd

,pel cdflia p&irrlii nu i-au zimbit va fi mercu nedemn debanchetul zeilor ti de panrl TeiFloi . Din paflea mea. nu veiriimine nemincat- $iinciin cea mai buni companie. $inici...

CAPITOLUL UNU

Iatd-ne aici cu tolii

Deschlde ochii $i priveste in jurul tiu ca si cum ar fipdma oari: ce vezi I Cerul pe care sfeluceste soarele sau

plutesc nodi, copaci, munti, riu , animale. marea cea

rare....' \u. mai inlir !ei vedea ilti rmrgine. ced maiapropiatd !ie, cea mai/4mllidl.i (in sensul prop u al ler-menului) dintre toale: prezen[a umani. Primul peisaj pe

carc il vedem noi, oamenii, este chipul si urma altorfiinleca noi: zimbetul matem, curiozitatea unor fiinF care sea-

mdne cu noi si care se agid in prcaima noasffe, perefiiunei inceperi (modest6 sau somptuoas5, da. intotdeaunaf?icuti sau mxcar aranjati de miini omenesti), focul aprinspentru a neincebi fi a ne proteja, scule, podoabe, masini,poate opere de arti, pe scu( : ceilalli 5i lucruile 1or. A venipe lume inseamne a intra in lumea noastri, a oamenilor.A fi pe Iume inseamni a fi printre oameni, a irii - bine,mai puin bine, chiar Ei riu - in societate.

Dai societatea aceastacare ne inconjoare Ei neimbibi,care ne va da chiar/or'r7?.i (va forma habitudinile minliinoastre !i indeminirile sau rutinele coryului nostru) nu se

compune doar din persoane, obiecte $i c15di - Este o refeade legituri mai subtile sau, daciprefed, mai spi]-rrrale I se

compune din llmbaj (elementul umanizator prin excelenti,a$a cum am vizut in Elica penfi-ufiul meu). dir. memorieimplrtiqili, din momvuri, din legi... Exisd obliBalii $i ser-

bdtori, interdiclii, prcmii qi pedepse. Unele comportamen-te sint tabu, altele meriti aplauze unanime. Prin urmare,

iS POLITICA PENTRU FIUL \,IE].

socielatea pdstreazi informatji. mufu e informatii. Creierclerrol.l'e unJne. p...e - ni.car( de Ii n.di. rn el c" r.r. t.Je.ird.'n.e,nmil ei rorli .Itor,r,lir Je.drc n. nr,..e.dlgerind-o si inmagazinind-o. ,{ trii in socictate inscam_ni a primi in mod consrant stjri. ordine, sugestii. slume.r rpjrnin. . re JII n,r.re i...,le.lx],,rdc.lago.re.

Societatea ne exciti. ne sdmuleazi, ne scoate din pe_penil dar societatea ne permite si si ne relax:im, sd nesrntrmpe un teren cunoscut_ ne ocroteste. pidurea, ma_rea. deserturile au Si ele legile lor, forma lor proprie defunctionare, dar nu sint in slujba noastri si ne pot fi ade_sea ostile. ne pot pune in pericol, ba chlar pot fi letale.Sc pre.up-ne cl .oc er"ler e tindild.r oamen.c"nor\iD, a/.,. ocrnenj c- noi: i, pulem inlelcge ,nol,r ele de orEj_nr,,are .r l- pule'n lolo.i i.l bereT.,ul ro.Lrr. Snun ...e p-e-supune" penrtu ci uneori in societate existi iucruri la felde inexplicabile Si de ucigdtoare ca si cele mai rele dinjungld sau de pe mare. Probabil cievreiiinchisi de nazisrirn lreAtete de conLenrrare ..rJ \e,. mult, la nu.n;r, catesuporti astizi ororile rizboiului salr ale DersecuijejrpojIice. reliQroa.e (au de dltj nrr Lra, .ru .-ar im"Cin. miinefericiti in plin deserr sau pe o insuti indepirt;ld, bin_tuiti de furtuni. Cu toatc aceslea, rimine cert faptul cimodul cel mai natural de vjaie pentru oameni este chiar(ocretatea. Nu e.te \orba de a alege tntre nalJra si .ocie-tate, ci de a recunoaste ci natura nodJal-d este societatea_In mijlocul pidurii sau p.intre valuri este posibil sd ne.imrrn uneori ,penrru un rimp lmirar, in larpul no.Er: drrlrr . octelare ne .imlim. in der t- ti\ , 10, it. tne. Sinre-n p/.rdrsrle biologice ale natudi, dar prin societate sintem, ;me-neqte, produse, producitod Si. in plus, complicl.._ Acestalrebuie s:i fie motivul pen[u care supoftAm mai resemnaiiinconveniertele nirlurii decit ne cele ale .ociere.,i: primelele rcsimtim capc ceva nepldcut sau amenintaror, c;lelaltereqeztnld. o r' iidar e...

IATi NEAICICUTOTII 19

Prima problemi de rezolvat (sau pdmul motiv de mira-re, daci prefed): societatea ne serveste, dar irebuie si seo <en im, esle i,.r .luJba mer. dar numat in masura in caremd rcsemnez sd mi pun in slujba ei. Fiecare avantaj pecare il oferi (p.otec!ie, ajutor, companie, info.matie, dis-trac[ie etc.) este insotit de ingridiri, instructiuni si exi-gente, de rcguli de folosire: de impuneri. Mi ajuti, dar infelul ei, feII si mI intrebe cum as dori eu personal si fiuajutat. $i, in majoritatea cazurilor, daci ii pun bete in roatesau daci ii refuz ajutorul, me pedepseste intr-un fel sauallul. Intr-un cuvint, fatl de societatea celorla1li oameninu am cum se pdstrez distanla : sint in permanen6 angrenatin ea cu trup si suflet, de multe oi mai mult decit as dori.Cind omul isi dA seama de acest lucru (mai intii ln copi-15rie, instinctiv, apoi in adolescenta, inmodmai constient)se simte iritat si are tendinta de a se revolta. Nu eu amin\enrar toate regulile siobligalii,e a'tea si nici nu mi s-acerut pdrcrea asupra lor: de ce s:i]e respect? De unde vin?Pot fi schimbate pentru a fi mai pe gustul meu ?

Ajungem acum la unui din punctele importante ale ches-tiunii $i a tot ceea ce incerc sx-ti spun in cirlulia de fate.Dacd am fi int.-un film. acum ar resuna tobele : tam-tara-tam-tam I Atentie: legile si impunerile societefii nu sintmai mult (dar nici mai pulin) decit co,?rerril. Oricir devechi, de respectabile sau de redutabile ar pirea, nu sint oparte inamovibili a reaiititii (ca de exemplu legea gravita-

liei) gi nicinu tisnesc din voinlaunui zeu misterios: au fostinventate de oameni, respund unor scopuri umane inteligibile (deti citeodatl atit de vechi incir nu mai sinremin stare si 1e intelegem) si pot fi modificate sau aboliteprintr-o noue intelegere intre oameni. Desigur, nu trebuiesi contunzi conventiile cu capriciile, nici se crezi ci unlucru ,,conventional" este un lucru lipsit de sLrbstanie, obagateli care poate fi suprimati firi a-i acorda prca mareatentie. Unele conventii (sI porti cravatd pentru a putea

20 PoLITICA PENTRU FILI_ MELi

intra intr-un anume restauant sau sosete albe ca si polidansa intr-o anume discoteci) expimi doar preiudecdlidestul de inepte, e adevdrat, dar akele (si nu-ti ucizi seme-nul sau sAte di de cuvintul dat, de exemplu) meritd o apre-ciere mult mai mare. Nu toate conventiile slnt facultative imirlte din eie au efecte decisive asupra vietii noas[e sigindeste-b cedaci nu am avea nici o conventie, chiar niciuna (limbajul insusi este .dr?venliDr?d1. . . ) n-am sti sd triim_

In afaiS de asta, a spune cA obiceiurile $i Iegile slni con-ventionale nu echivaleazd cu a nega faptul ci se bazeazlpe conditii ,?dtr,?L ale viefii umane, adicepe Emelii delocconventionale. Animalele au mecanisme instilctuale carele orligd sifaci anumite lucruri si le ir?piedicA si faci al-tele. Astfel. evolutia biologici apiri speciile de peicole;iIe .Jrpra.uDta\ ietrirea. Dar f nlele omenesti au in\linclemai putin sigule sau, daca preferi, mai flexibile. Animalelercusesc aproape intotdeauna se duci la capet ceeace auin-ceput, dar nu pot face decit citeva lucruri qi schimba $i maiputine ; dimpotrive, noi oamenii greqim constant chiar si lncele mai elementare chestiuni, dar nu lncetdm niciodati siinventem lucruri noi... extraordinare invenfii, da. $i extra-ordinare prostii. De ce ? Pentu cX i1 afad de instincte lintemdotati cu capacitatea de a rutiona, gmtie cIrcia putem facelucruri mult mai bune ($i mult mai rcle!) decit animalele.Ra{iunea este cea care ne transformi in niste animale atit deciudate, atit de pu1in... animale. Si ce e ratiurca? Capaci a-tea de a stabili conrentii, adicd legi care sA na ne lie inpusede biologie, ci sd le acceptdm de butl|wie. Cr ajutot[lfiiI-nii brevetim suplimenteri $i completeri ale instinctelornoastre. Sintem (ia se vid dacd md inlelegi !) rationati in modinstinctiv. Animaleie nu au alt cod decit cel genetic ; si noiavem cod genetic, desigur, dar mai avem $i codul penal,si pe cel civil, si codul circulaliei rutiere... printie multealtele. Aceste legi pe care le stabilim noi intre noi $i pecare Ie respecl;m cu capul I nu numai cu prografiul celularl

IATA NEAICICUToTII 2Inu sinl nici pur insrinctuale. nici pur rationale. ci mestecilstimuli diferili $i uneori paradoxali. Dat frind cA, in pane,convenliile vin din instinct, scopul lor ultim este acela.ii careconstituie temelia tuturor instinctelor : supravieFbea speciei.Dar fiind ele $i instinctiv rzlronale, in afard de supmvie-

luire mai respund qi dorin\ei de d trdi mai mult $i nlai bine.Societatea umand nu este doar mediul in care ni$te ani

mdlule cam tarate, a$a cum sintem noi, oamenii, si poatdgisi un pic maimulti siguranl5 intr-o lume ostili. Sintemanimale sociale, dar nu sintem sociali in acela-si sens in caresint celelalte animale. Mai inainte !i-am spus ci deosebireafundamentald intre celelalte animale si oameni este cA noiavem ,,ratiune" in afari de instincte. Dar adevlrul e ci Sianimalele au un mugure de raliune, o anumiti capacitale deimprovizalie $i de inovafie, care le permite se se dezlipeas-cd de funclionarea automate a instinctelor lor genetic pro-gramate. Evident, diferenla de intensitate este atit de marecA nu putem vorbi de,{adune" animali asa cum vorbim de-sprc cea omeneasce : nu e acelali lucru a face un pas inaintecu a stabili recordul la o sutl de metri plat... de$i autorulrecordului incepe lntotdeauna prin a face un pas lnainie !

Dar in uldmA instanF poate ci este vorba doar de o dozi lnadminisrarea unui prcdus identic. Poate cd adevSrata deose-

bire dinfe animale qi fii4ele (animalele) omeneEti este alta:animalele mor, dar oalnenii ,r/i& ci vor muri. Animalele trI-iesc sriduindu-se sI nu moar5, noi triim luptind sd nu mu-rim si, in acela$i timp, cu ideea cein orice clipe am puteamuri- Spre deosebirc de celelalte arimale, fedcitele de ele,omul are experienla mo(ii, memoria mo(ii $i premoni(iacert5 a mo4ii. De aceea animalele ,,obiEnuite" incearcd sdevite moartea, dar aceasta obi$nuieste sA Ie vini fele grou-tate si firi alarme, precum somnul de fiecare noapte; inschimb, noi, oamenii, nu numai cd lncercim sI prelungimvia(a, ci ne Ei revoltem funpotriva mo4ii, ne dzvdtim irnpo-triva necesititii ei, inventdm tot felul de lucluli pentru a-i

22 PoLIICA PENTRU FIUL MEU

anihila greutatea umbrei. Aici rczidi deosebirca fundamenia-li iDtre societatea oamenilor $i cele ale celorlalte animalenumite sociale: aceslea din urme au evoluat pini la stadiulin care .i-au lormat Brupuri cu scopul de a.si as,gura con-.en area vrerir. in rimp Le noi prerindem... ,errr,'r, e.r.

Nu tiai pus niciodat5 in(ebarea de ce oarc triim intr-unmod atjr de complic ? De ce nu ne mullumim (a mbcarm,si ne imperechem, sX ne aperdm de frig $i de c5lduri, sIne odilnim un pic... apoi s-o luim de la inceput ? Nu ne-arfi de ajuns toale acestea? Mereu apare cite un ecologistbine intentionat care geseqte de cuviint?i sh recomande in-roarcerea la..simplirJrea narrralb. Daram losr not odmeniivreodatx .,simpli" ? Om fi fost. dar tare demult, pentru cipistrdm doar amintiri si mdrtudi de oameni complicati.Pini Si Ia triburile cele mai pimitive desprc care avem cu-nostinti abundd invenliile sofisticate, desi nu sint decitin!enlri m?n/d/p: miruri. legende. rilualun. magir. ceremo-niale funemre sau erotice, tabu,uri, podoabe, mode, ierar-hii, eroi si demoni, clntece, vorbe de duh $i glume, dansuri,competitii, lorme de betie, revolte... Niciodati oamenii nus-au limitat ]a a trai, pur si simplu, fArX tam-tam: in toategrupuile umane existd curio;i, perfectionisfi si explomiori.Este evident cd oamenilor le este proprie un iel de ,ellni{repe care ceielalte fiinte vii par sd n-o simti. O neliniste com-pusi in mare mesurd din teama de plictiseale: avem -chiar si cei mai prosti un creier enorm care se alimen-lea/i cu informJtij. nourdr. minciuni si de,coperiri: in mo-mentul in care excitatia intelectuall scade, sub imperiulrutinei, cei mai neliniqtii - sau poate cei mai umani ?

incep si caute,lainceput prudent, apoi frenetic, noi formede stimul. Unuia ii di prin cap sA se catere pe un munteinaccesibil. a1tul vrea si traverseze oceanul ca sd vadi cee dincolo, altul se apuci si inventeze povesti sau se fabri.ce arme, altul vrea si fie rege Ei mai mereu este cite unulcare viseazi se aibe toate femeile doar pentru el. Undetre-

IATi. NE A]CI CUIOTII 23

buie si punem frine Si se spunem ,,ajunge" l Ecologistulde care vorbeain mai sus pretinde sa ne intoarcem de undealn pomil, dar cum l Si cum sh hotirim cu ce se ne multu-mim, de vreme ce nelinistea lns:iii ne caracterizeazi pe

noi oameniil Incepem prin d ia.e v",e de lur lrc si imc.diai aiungem la racheta care merge pe luna sau care dis-rrJCe dusmdnul: .ncepem cu md8iJ. dar in doi limpi si ,reimisciri ajungem la Aristotel, Shakespeare sau Einstein...Nelini$tea nu lipsegte niciodata qi cre$te mereu: de ce si\ r.im lo a ne rnro:rce de unde am ponrir. ld primara \i re-lativa simplitate, dace de acolo $i din simplitate provin.omplrca!irle noan e a,rualeIDece.5pre.upunemcAnune vor aduce pe acela$i drum, asta daca ar fi posibil si neintoarcem pine acolo ?

La acest neaslimpir, la aceasti nelirliEte,la aceastd tea-

m;permdnend dc pticusealE mi refercind ifi .pun ci co.re-

rdrile um"ne nu \e mullrmecc cu supravietr,rrea. cr rsprriIa nemurire. Pentru fiinlele omenefti, capabile de a aveaconstiinF prealabili a moltii, de a o inFlege ca pe o falalitate de neinlxturat, de a o gindi, a muri nu este doar unaccident biologic printre alteie, ci simbolul hoteftor ai des-linului nosfu. la umbra ceruia si impor'lrd ciruia constru-im complexitatea visitoare a vieti noastre. Se pare ce nuexista nici un leac adevfuat qi eficient pentru moarte: asa

cum a spus poetul Borges intr-o milot184, ,,moartea esteun obicei al oamenilor" si nu existi vreo modalitate de a-idezbira de el. ln schimb. Ieacurile simbolice, adici celecare aduc o compensatie $i oarecare u$urare in fala ced-tudinii de amud, sint de doui feluri: religioase $i sociale.Pe ceie rcIigioase le cuno$ti deja (vi4e dincolo de moarte,nemunrea sufl erului. reinvierea trupului. !tur,m'Fre. cpiri-

tism etc...), chestiuni in care nu mA bag, sint destui oameniai bisericii pe lumea asta ca sA le mai fac $i eu concurenli.Ce me inte.eseaz[ aici sint leacurile sociale sau civile cLl

caie noi oamenii am incercat nu numai sd ne pezim viata,

:II PoI rTICA PF\ TRU FIUI VITci si sanr irt.i,-im sufletul in lata mortii, biruind-o pe tdri-mul .rmbotrc (cacr pe celAldh nu re poate/.

Si stii cd societatea omeneascd functioneazl intotdea_',]nacaoma$ind de nemu,.l,?,la carc ne ,,bmnq6m.. penffua primi vitalizanle descircdri sirnbolice carc sI ne faci instare si iuptim impot.iva amenintirii de netagdduit a mor_lii. Grupul social apare ca ceva ce nu poate si moari, spredeosebire de indivizi, iar institutiile sale au menirea de acontrabalansa teama fieciruia dintre noi in fala fatalitxriimortii: dacd moartea este singuritate definitivi, societateane oferi companie pemanentd; dacd moartea este slebi,ciune si inactivitate, societatea ne apare ca silas al fo(ei co-lective $i ca o.igine a mii de sarcini, isptivi qi succese ; dac6moartea qterge orice diferenta individuald qi egalizeaza to_tul, societatea ne oferi ierarhiile ei, posibilitatea de a te evi_denlia qi de a fi rccunoscut si admirat de cere ceilalti: dacimoaif,a e urlare. \ocie(alea incuraleaza tor ce e memorie,legende, monument si celebrare a gloriei aecute ; daci moar_tea e insensibilitate Ei monotonie, societatea ne potenteazesimturile, ne rafineazh cu artele ei gustul, auzul !i vizul,preg5resle di.traclii inlense \i emoltonanle cu ctue (E rupemrutina ucigdtoare ; moartea ne despoaie de toate, de aceeasocietatea se dedici acumulfuii si producedi a tot felul debunu ; moartea e t5cerc, iar societatea joc de cuvinte, decomunicatii, de povesti Ei informatii etc. etc. ... Iate de ceeste viata omeneasci atit de complexi: pentru ci inven-tiJn tot timpul lucrurinoi $i gesruri inedite imporrivaplic_Iicoa\elor pompe funebre ale morlii. Si de aceea aiungoamenii sI moarl mulfumi1i in apirarea 5i in folosul socie_le r in care trSies.: penru c; aluncr modrlea nu mai esreun accident feri rost, ci felul in care individul pariazi inmod voluntar pe ceea ce nu moare, pe ceea ce ieprezintl,colecli\. negarea morlii. lata de ce percep oamenl anihi.larea comunir5lii lor ca pe un triumf al monir maj grav simai infricositor decit orice moarte individuald...

=...=.i-

IATA.NE A]CI CU TOTII 25

Moartea este ceva,,natural". de aceea societatea uman:ierle, intr-un iel..,supr.rnarLtala . un Jntliciu. mdred operide arti pe care oamenii o .o,?lerir? unii cu allii (convenliane aduni laolalti Si tot ea ne .oryixe cel mai mult), loculadevirat in care se petrece acest amestec de biologie simit, de metafore $i instincte, de simboluri si de chimie carceste chiarexistenla noastrd omeneasci. Adstotel a spus cisintem ,,animale ceti[eni", fiinle de natur:i politice, adicifiinfe de naturi... putin supranaturale. IatS de ce sintemaici cu totii. Acum ne putem inffeba despre modalititilemai bune de a organiza rcuniunea noasri $i despre perico-lele care.ornpromir ace.t congre. in crre trdjm.

Ia de citeqte,..

,,Tolodatieste clar de ce omuleste o filnl; maisociali decitori e albin^a .i urice tllnri gregaii. L;ci na'ura nu Lreeud nimrcl:Ie scop. lnsi, dinlre toate vietitile, grai ire nlrmai omul. Vocea(nemiculaii) este doJI semnul plicerii si al durerii si existn $ila celelahe vietiti. ceci natum ior se ridicdnumai pinila a aveasimtirea plicerii $ia duedi si ao sem.ificaunele altora,pecindhnba serveste Ia a exprima ce esle folositor $i ce este v imi-tor, precum ii ce este drep! ti nedrept. Iar aceasri insu$ire esiecaractedsdce omului. spre deosebire de toate vielllile, ata cisingurel are simFeabineluisi adului, a dreptului si a nedrcptului si a luturor celorlalte stid morale. Comunitatea unor frintecu asemenea insusi creeazi familia li statu1." (Arisrolel. Po,1ili.a, trad. rom. de EL Bezdechi, Ed. Anret, 1996. p_ 6)

,,Limba romanilor, poatepoporul cel mai politic pe care ]-amcunoscut, folosea expresiile < a trAi, si < a n intre oameni ,sau < a muri > si < a nu mri fi inre oameni, ca sinonime...lH- Arcndt,Co itia umand)

..Vrala polirrc; rr e,re lolusi ringurd tolmd de e\r\tenrA:rura rn comun. in i.rorid ,|e.ie. umdne Larul, in iornrd s"

\

16 PoLmcA PENTRU FILrL MEU

actuale, esle un produs liziu alprocesului de civilizatie. Cu multinainle de a fi descoperit aceasti fonnl de organizffe sociali,omul a avu! ahe incerctui de a-fi organiza senrimenrele, dorinle-le si gindunle. Aceste orgaDiziri Ei sistemaliziri sin! cuprinse inlimbaj, in mil, in religie Si in artn." (E. Cassirer. Arrroprlr.gis

..Oar€ toate secolele s-au aseminat cu al nostu? Omul sI fiavutel intoideauna inainlea ochilor, cain zilele noastre. o lumein care nimic nu se 1eagn. in care virtulea nu are geniu. $i geniulnu are onoare, in care &agoslea de ordine se confundd cu alracliapeniru tirani. iar cultul sacru al iibenilii cu dispretul penE'u legi ;

o lume in care confliinfa nu arunce decit o lumini incerti asupmactiunilor omeDetii, in cJIe nimic nu mai pa.e si fie nici inie is.nici permis. nici cinstit. nici ruQinos. nici adevirat, nici fais?"(A. de Tocqueville. Devrc democratie ln Aneticd. llad. rcm.de Magdalera Boiangiu qi Beatrice Staicu, Ed. Humanitas,Bucuretli, 1995, vol- I, p. 52)

Ii,

CAPITOLUL DOl

Obedienti si rebeli

Am terminat capitolul precedent citindu-! venerabilaopinie a lui Aristotel: ,,Omul este un animal civic, un ani-mal politic" (ceea ce nu trebuie si se confunde cu ideeace potticienii ar fi niste animale, cum cred unii). Sintem,adici, vietei sociabile, dar nu instinctiv Si automat sociale,precum gazelele sau fumicile. Spre deosebire de acestespecii, noi, oamenii, in vertdm difedte forme de societate.0 ansformdm societatea in care ne-am ndscui $i in care aukdit pirintii nostri, facem erperihente otg'antzatoice ne-incercate inainte, intr-un cuvint : nu numai cA /epetdm ges-rurile celo ald $i ascurAm de normele grupului nostru (a$acum face orice alt animal care se respecti), ci Si, dace estecirzul, nu ne supunem, ne rcvolt5m, violem rrtinele Si nor-mele \labiiile. f"cem ccandal ca de ce. Ceea ce \ oia sA,

spun5 Aristotel, a$a de cuminie cum il crcdeam noi, estece omul e singurul animal capabi,l de a se re|olta- - -E $\7tspus,,capabil": noi, oamenii, ne revoltim h fiece pas, nesupunem mercu scdqnind din dinri. Nu facem ce vor altiiIAI5 cricnire, ca albinele, ci e nevoie si fim co[vrn{i $i demulte ori l7rligdai sd jucSm rolul pe care ni,l atribuie socie-tatea. Un alt filozof foarte celebru, Inmanuel Kant, a spuscdnoi, oamenii, sintem ,,nesocial sociabili". AdicI, formanoastri de a trdi in societate nu rezidi numai in a asclrlta

Si a repeta, ci li in a ne revolta si a inventa.Dar, atentie: nu ne revoltem impotriva sociedlii, ci

impotiva unei dtrme societiti. Nu sintem neascultltori

30 POUI]CA PENIRU FIT]L MEU

pentru ci nu vrem si ascultim niciodad de nimic li denimeni, ci pentru ci vrcm motive mai bune pentru a ascultadecit cele care ni se dau Qi Sefi care sI ne ordone cu o au-toritale mai rcspectabile. De aceea a spus bitdnul Kant cIsintem ..nesocial sociabili". nu asociali sau antisociali pur

5i simplu. Grupurile de animale iEi schimbi uneod mode-lele de comportament, in confomitate cu exigentele evo-luiiei biologice, a cfuei orientare tinde sI asigurc consen area

speciei. Societilile omenesti se ftarsformi istoriceste, con-lonn unor criterii mult mai complexe, atit de complexe...lncit nu mai stim care sint. Unele schimbiri incearcb siasigure atingerea anumilor obiective, altele si consolidezeanumite va1od, iar multe transformiri par se izvorasce dindescoperirea a noi lehnici menite sd facd sau si desfacitot felul de lucrxri. Singurul element indubitabil este ciintoate societdtile umane ($i in fiecare membru individualal acestom) existimotive de obedienle $i motive de revol-ti- La fel de sociabili sintem si atunci cind ascultdm dedragul unor motive care ni se par valabile ti atunci cindnu ne.upunem si ne revoitafi ddloril; allor,r. cdre ni .eprrmai impo\areroare. \srlel incii. penlruapricepece\adin politicd. ar trebui si pricepem toate aceste motive. Pen-!Jt\ ci politica nu este decit dnsamblul matfuelor pentru aascuha si aLcelor penhu a ne rerolta...

A \e supune. a.e re\ok.l:n-dr limdibine cd nimeni(anu comande. spre d nJ ciut, motive penr.u a ne supune :inici a gisi motive pentru a ne revolta? Este, mai mult sau

mai pulin, pirerca anarhi$tilor, persoane pentru care rc-cunosc ci am destul5 simpatie. Confom idealuiui anarhic,liccare ar !rebui rd icl:one1e in acord cr proprra sa

constiinfe. feri a recunolste nici un tip de autodtate.Autoritllile, legile, institutiile, acceptarea faptului cA ceipuliniii conduc pe cei mulli si decid penru roli - iati ce

pmduce nesfirqitele dureri de cap de care suferim noi.oamenii: sclavie, abLrzuri, exploatare, dzboaie... Anarhia

deLIta

lu-

le-

)n-

ST

din

iinualol-deifld

se

OBEDIENTI SI REBELI 31

postulcazi o societate firi moti! de a asculta de altii, decisifiri motive de ane revoltaimpotdva lor. intr-un cuvinl:sfirsitul politicii, iesireaei la pensie. Am tliiimpreuni, drrca si cum am tlii singud, adicx licind flecare ce ii trece prin.ap. Darnu i-arL.eceoare cuiva pin cap si si ucidi vecin-r .au \i si !roleze \ecrn, I {narni.fir pre.upJn ca Iu.pentru ci noi, oamenii, am avea o tendinti spontan5 Si natu-rali citre cooperare, solidaritate si intiajutorare care facebine tuturor. Ierarhiile sociale, puterea stabilite si superst;itile o legitimeazi, produc infruntfuile siinnebunesc oame-:lii. $efii sustin cdne conduc spre binele nostru: anarhi$tii:l.pund ce brnele no,rru JdevaJat ar F ca nrme ri U ru po-.rnceasci, pentm cA atunci fiecare s-ar comporta in modrbedient..- dar nu ascultild de vreun om supus greqelii;irxpricios, ci de adevirata bunetate a naturii umare.

Esle posibili o societate anarhici, adicl fdrl politicel.r,narhistii au firi doar Ei poate dreptate m:icar intr-un as

-cr: o societate fed politici ar fi o societate fdrd.orj4ic-'.. Dar este posibilx o societate umdr?d

- nu de insestei:u de roboti

- lipsid dc conflicte? Sd fie politica oare.euza conllictelor sau consecinla lor, o incercare de a nu

a.e.; fie alil de di.lrug: oarel S;nlem oJJe noi, o"-nenii, in stare si ir5im... automat in bunA intelegere ? Mie:lli se parc ci infruntarea, conflictul intre intereselc inJividuale este ceva inseparabil de viata in compania alto-:a. Si cu cit sintem mai multi, apar cu atit mai multeionflicte. Stii de ce? Dintr-un motiv paradoxal in prin-:rpru: penrru ce sinlem lrpa rociabili. S, incerc sii mi. ,pl.c. Cer mai ddinci ridecina d socilrDililalii no.stre enecea care ne induce de mici dorinta arzitoare de a ne imilounii pe altii. Sintem sociabili penrru ci tindem s:i imidmsestu le pe care le vedem, cuvintele pe cate le auzim,do.intele celorlalfi, valorile pe ca.e le proclamd ceilalti.Ffue imitalie naturali, spontanS, n-am putea niciodatd siddrlcrirr vrcun copil si, prin Llrmare, nici se-l pregitim

isirqisau

re-ric,sa

cei

toi,hi,

3] PoLIICA PENTRU FruL MEU

pentru viata in grup. in comunitare. Desigur, imjtim pen_tru ci ne aseminim mult, dar imitatia ne face sd fim totaseminitod, atit de asemlnitori unii altora . incir intrim'n confllct, Vtelr sd obl inem cee- ce , edem cij \ or ,i cel-Ialli; cu totii vrem acelasi lucru, dar se intimpli ca numaiputlni..ru Lhtdr unul rrneul j; djun.ei \a po.ede ceea Leiirdrie.c cu rotrr. \umri unul poote tr cetil, \au cel m,ibog1r. sau .el mai bu.r r;zbornic, .du ( el mor ma-e campion sportiv, sau sd se insoare cu femeiacea mai frumoasie!c. Daci nu am vedea cum se ambitioneazi ahii pentrx aface aceste cuceii, aprcape sigur nu ne-ar atrage nici penoi - sau, mirog, micar nu atit de intens. Dar pentru case obi{nuie;te ca vnele Iucruri sA fie atit de dvnire, p nimitatie le dorim si noi. Si astfel ajunge se ne opuni exactceea ce ne innrdesre I l/trei.esul (etimoloBic vorbind) esteceea ce se aflii intre d,oud sau mai multe persoane, adiceceea ce le uneste, dar le $i separi...

Asadar triim in conflict pentru ci dorinlele noastre seaseamlni preamultintte ele si de aceea intrd in coliziuneunele cu altele. Tot din prea multi sociabilitate (pentru cdvrem sA fim cu tolii foane asem:indtori, din excesivifldeli-tate pentru cei din aceeasi Fre, de aceeasi religje, Iimbi,culoare a pielii etc...) ii socotim dulmarli pe cei care sintdlfel si ii p.oscriem sau persecutam pe cei care sint dife-riti. Vom mai vorbi despre nsta mai incoio, cind ne vomocupa de nalionalism $i de rasism, aceste 6o1i ale so_ciabiliteii. Deocamdate, te fac atent asupra unui lucruimportant, dar care se loveste de pirerile generale. Veiauzi spunindu-se cd vinovati de toate relele din societatesint asocialii, individualistii, cei pe care nu-i intereseazisau c4Ie.e opun cumunilSfii. Parered mea, \i o ci vezidac; grese.c \au nu. e\te Lonlrara: du.manii cei mai peri-culosi ai socialului slnt cei care se cred mai sociali decittoti, cei care bansforni poftele sociale (banul, de exemplu,sau admiralia celorlalli, sau influenta asupra celorlalti) in

totem

:ei-

nai

nai

asa

!ape

,rin

Lice

rcie1i-

Lba,

slntife-omso-

tate

rczie.i-ecitplu,

)in

OBEDIENTI SI REBELI 33

i_erocepatimi suflelelti- cei care vor si colectivizeze totul,aei care se inve$uneaze in a ne face se fim cu toti de

rcord... desi sintem atilia, cei care sint atit de convinside valo le comune incit au pretenia de a-i face pe tolibuni, chiar Qi cu bdtaia de este cazul, qi a$a mai departe...\lajorilatea individualiltilor autentici sint toleran! fale degusturile celorlalti in mesura in care nu le produc nici olupirare $i, dat fiind cii$i au propriile valod, adeseori di-fe.ite de cele ale scalei ,.oficiale", nu se ciocnesc f.ontal.u cei diferili de ei, nu pretind a le impune cu forla virtu-rjle proprii Einici nu se luptA cu ghearele Si cu dintii pentru

r dobindi ceva unic, la mare prel doar pentru ce este doritle mulli. Oamenii cei mai sociabili sint cei care accepd.ompromisul cu ceilalli in mod rczonabil, adicl fere exage-

r5ri. $i pentru c5 acum nune aude nimeni, am si-!i Soptesco blasfemie: ili aminte$d ce in cartea precedentd !i-am+us cd cei care in[eleg ce1 mai bine etica sint egoiitii reilexivi? Ei bine. membrii comunitxtii care cont buie in.ea mai mici mdsurd la a o duce de ripe sint aceqti indi_! idualisti impotriva cirom vei auzi atitea: cei care tr5iesc

lenlru ei in$iEi Si pr"l,1 ,r.md,-e inleleg motivele care facindispensabil5 amoniacu ceilalli, nu cei care ffiiesc doar

-xnrru ceilalli... !r penru ceea ce au ceildlli.Cu toate acestea. sd nu crezi c5 un conflict de interese.

orice conflict sau infruntare, este riu in sine. Gralie con-rliclelor, societatea inventeazi, se tmnsforma, nu sti pe

loc. Unanimitatea firi smucjturi este foarte linisdte, darmo(al de adormitoare, ca o encefalograme liniarA. Siflgu-ra formh de a ne asigura ce fiecare avem o personalitateproprie, cu alte cuvinie cA intr-adevfu sintem muld $i nu

unul singur format din multe celule, este si ne infrufltdmdin cind in cind si si ne intrecem cu ceilau. Om fi vrindcu tolii acelaqi lucru, dar infruntindu-ne pentru a-l dobindisau abordind aceea$i problemi din varii perspective con_

stat5m ci nu sintem unul si acelasi. Adesea, cei cerora le

34 poLnICA PENTRU l.]u-'L MEU

place si ordone spun: ,,Hai, toti ca un singurom I Sus, totica unull" Afurisitd aberaie colectivisti. De ce naiba kebuie sefacem cu tolii ceva ca un singurom... dacenu sin_lem -nu l. ct mLiti'.'S:l fxce,n ce d.em Je fucur, tn amoniesau in discrepantl, dar e mai bine s-o facem ca trei sutede oameni sau ca o mie, sau citi om fi, decit ca unul sin-gur, pentnr c:i nu sintem unul. Actiondm solidar sau com-plice cu ceilalli, dar nu lipili de ei, nu confundindu-ne sipierzrndu-ne in cei,allr. juddt.de ei...

Prin urmare. in societate trebuie s; existe conflicteDen-rru ci Ir ea rr die.. oJrneni re:rJr. diter 1,. fiecdre cu inil.dti-vele lui si cu pasiunile 1ui. O societate fir.:i conflicte nu arfi societate omeneasc5, ci un cimitir sau un muzeu de cea-rd. Ne intrecem udi cu altii $i ne infruntam pentru ce cei-lalti ne ifiteresed.A, stnr irzPoriarai pentru noi (citeodatechiar prea mult l), pentru c:i ne luim in serios unii pe alliisi diminsemnitare vielii'in comun pe care o ducem cu ei.ln definiti\,, intrim in conflict unii cu altii pentru acelatimotiv pentru carc ii ajutim pe ceilau si colabodm cu ei:pentru ci celelalte fiinle umate nepr.€o.tp.i. $i pent u cdne preocupi rel"lra noa\lr.i cu ei. vrl^rile pe.rrc le im-Dani:'m 5t cele in care ne Jeo.eoln. l,rerir p. c:re o ardesFe noi ,e loade impo,rdnl; rcedsti pirere:Letem s.iim iubrri. \Jr.i tim adm.rorr. .ar m:jcai.a rinr re.pecLarrori temuE...), ceea ce ne dau si ceea ce ne iau.,, Cu citsintem mai numerosi noi oamenii, cu atit cresc posibili-tilile de conflicr; Si cresre sj timbildul pe care il facempe misure ce ni se muftiplici $i divenifici acdviririlc saupo.'b 'ital'le. lJ.urrfara lnb-l d,nazoni..1 de cc, mult osuti de memb . fiecare cu rolul lui masculin sau fcmininbine deterninar, firrA mulre optiuni pcn{ru a iesi din dnd,cu viltoarea extrem de conrplicati in care lriiesc locuiloriiParisului sau New York-ului...

Nu politica este cea carc determini conflicteiet bunesau rele. stimulalive sau moftale, conflictele si,rt simptome

rti-

€i-at6

ltiiei-asiei:

a!icitLIJ.

:m

n

rd.

'rii

OBEDIENTI SI REBELI 35

c.ri r.ore\c ;n l.l.d ne.e.ar\i"rr in.o.'et"te .,r cIre.paradoxal, confirmi cit de disperat sociali sinteml Aturci,politica (ii amintcsle 1i ci cste vorba de ansamblul demolive pentru a ne supune si pcnfu a nu ne supune) con-sti in r ziLgirzui anumite conflicte, in a le canaliza si a 1e

dtLraliza, impiedicindu 1e si creasci pinI la a distruge, car-.. ncer. qruful.ocidl. \urur-ner i ,inlrm I8re.ivr. J"d;um vom avea ocazia si comentim mai incolo. cind vomorbi de,prF ri.boi .r pJce: oJci nu d!ern gnl5. mergem

.u conflictele pini la a ne LLcide intre noi. Celelalte ani-:nale c e triiesc in grupui au modele instinctive de con-juild care limiteazi confruntlrile intre grupud: lupii se

lupr:r cu ferocitate intre ei penru o femele, dat cind cel.are e pe punctul de a pierde ii oterl de bunivoie gitul.elui mai tare, acesta se declari mullumit si il lasd in vial6;laci in infruntarea dintre doui gorile masculi unul ia unpui in braP si incepe seJ legene aqa cum fac femelele,.eliialt iiceteazi lupta penfru ci nu ataci o femelI... Etc.\oi. oamenii, nu prca avem asemeneamiloase apuditud. E:evoie sI inventim divene artificii care sdimpiedice riuri-l: de singe; e nevoie de persoane Si de institulii de care se

rcultim cu tolii fi care s:i medieze disputele, etalindu-$irrbimjul sau constringerca p€ntru ca indiv izi i incleslali inrpri sA nu .e dr.rugA inue e;. sd nu i distrug; pe cei mar

ilabi (copii, femei, bitrini...), sh nu pomeasci un lan! der:zbuniri care sd punl capit concordiei grupului.

- Dar autoritatea pol itici mai indeplineqte $i alte funclii.In orice societate umani existd anumite comandamenfecare cer colaborarea sau sprijinul tuturor cetS[enilor: esle\orba de apirarea grupului, de lucririle publice de mareurilifate, pe care nici un particular nu Ie poale realiza sin-gur, de modificareaunor tradilii sau legi care au fost vala-bile mult timp qi de inlocuirea lor cu ahele, de asistentaacordati celor afectati de o catastrofi colectivi sau decataslrofele individuale care ne miscd pe toti (abandonarea

36 poLirICA PENTRU FIt!_ MEU

copiilor, boala, betlinelea...), ba chiar ti de organizareade sirbitoriri sau comemoriri colective menite a interiintre membrii grupului legiturile de pietenie civili $iemol rd de d Idce pa e oin,r.un ansdmblu b'ne ilrmoni/:lr.Cerinla de a institui o fonni de guvemiritint, un fel de poslde comandd carc sd cor\duci grupul atunci cind este cazul,se bazeazi pe aceste justificiri si pe altele asemenitoerepe crre Ie por' deslope 'ingur daca rellellezr pulin a.upratemei. Nu le-am mentjonat decit pe cele de semn pozitiv,adici cele care au tendinta de aconslrui sau de arcmedia,de$i enevoie de auroritate si pntrx apl.errcri unele rcle careii afecteazi pe cei rnulli, dar pe carc Llnii, putini, le favo-rizeaze dintr-un interes miop (distrugerea res urselor natu-rale este un bun exempiu) $i pentru a asigura un miflim deeducdlie carc sFL gaftnteze fiecirui membru al grupuluiposi6ilitatea de a cunoaste comoara de inleJepciune gi deabilitili acumutati de-a lungul secolelor de predecesori

Partizanli anarhiei pot admite majodtatea acesto. cerin,[e, ca si caracterul ]or peremptoriu, dar, nu ffuI motivetemeinice, argumente^z 5 ci a stabili o conducere statala,unice, creeazi de obicei mai mufte probleme decit cele pecare le rczolve, ba cliar mai I5u: conducdtorii dau solutiica.e se dovedesc a fi apoi mai problematice decit relele pecare ?ncercau s:i le rczolve. Penfu apune capdt \riolentei,incurajeazi armate sl politii care comit violente pe scardlargd: pretinzird ci ii ajuti pe cei slabi, slebesc pe toatelumea cu atotputemicia lor poruncitoare; in numele unititilcolectivului ucid spontaneitalea liberi !i creatoare a indi-vizilor; inventeazi Totul (patrie, natiune, civilizatie...), ope$onalitate sacrosancli cleditdpe ura fate de striini, fatede cei diledti, fati de disidenfi ; transfomi educatia inrr-uninstrument de supunere fati de dogme, fali de cei puter-nici si iald de prejudecitile pe care le favorizeazi etc.etc. Rezumind: invenfeazi o casti privilegiati - specia,liftii in a comanda - si o idpun prin forli in chip de

ieriisi,at.

!ui,

pmliv,lia.

Ltu-

deduide

riin-

{e,pe

utiipe

lei,

6t5rliiLdi

),oa!5-un

)ia-de

OBEDIENTI SI REBELI 37

..salvatoare permanentd" a celorlalli care, dupi cum se\ede, sint speciallsti doar in obedienti...

Revizind istoria. atit cea veche cit !i cea contemporani, iti mirlurisesc ci ajung Ia concluziacA aceste obiec-rli impotriva lefilor ii statului au destul temei. Dar totelident mi se pare ce a astepta minunea ca milioane de:linte omenesri sircuqeascd sA traiasci impreun:r, in mod:u!omat. iin armonie Si pace, ferd nici un lel de conduce-:. colectivi qi firl nici o constringere ca.e se limiteze-ibe atea celor mai distructivi sau a celor mai imbecili.are de obicei sint unii $i aceiaQi), nu este compatibil cu

:eea ce oamenii am fost, sintem-.- nioi micar cu ceea ce

: posibil sI ajungem sdfim. Asdel incit socotesc indispen-.3bi1e anumite ordine... desi nu orice fel de ordine; anu-niti sefi, un anumit guvem-. - dar nu oricare. Ne inloarcem,itfel, ce vrei sX fac,laproblema iniliald, adice la probte-:ila de care se ocupipolitica: de cine rebuie se ascultlm?:r ce domenii trebuie si ascultim? Pind cind si de ce tre-:rie si continuem se ascultSm? $i, desigur, cind, de ce $iilm sI ne revolt;m?

Ie de citegte,..

.,Cum e posibil ca atiiia oameDi. alitea oIa$e, atitea tirguri,

-. ec nalruni .r :Lpone uneori un rngLr lirJn. crre nr are mdi

-ulti put€re decit aceea ce i se acordi qi ru are capacitalea de

: lace liu decil in misurain care aceasta i se suporla. care n ar

iltea face .iu nimenui daci lumea n-ar prefera sn I suporte in.. si-tcontazici? Mare minune sl tnai ldst decit de mirarcesle:r lezi cAun milion de oaneniisi pun gitul inju-s oblignlinu de

r lorti maimarc, ci de simpla plncere a numelui unuia singur."L oe la Boer re. la.frl";r., / r 1,tu, L-D; r-t.tkl\.t p-1it,t:t

,,Dc xlrfel, oamerii nu dobiDdesc nici o plicere (ba mai.'urind necazuri apreciabile) din faplui de a fi inrpreunn rcolo

38 poLfIICA PENTRU FIUL \,tEU

Lrndenu existivreo purere ln srxre si lmpuni respecrLrl si ordinealentru to1i. [. . . ] In asemelea coDdilii nu esle posibitn indusrria,penlru ci produsul ei apare nesigur. ir conseclnti. nici tucrrlpinrinulul I nici navigalia si nici beneficiul buDuritor care se potimpon" pe rffe:r c . on.rrl.rile(or oa-b te:nle in shre si dellaseze oblectele care necesid purer. mare: nicicunoagerea Pinrinruluii nici socotjrea lnnpuluij nici artelei niciliterelei nici societatea, ci, ceea ce e lucrut cel mai riu. fricipermaDenti si pericolui mortii niEasnice: iarpenrru om, o vialiinsnrgurati, slr.rci. neplicuti, brurah $i scurti.., (T. Hobbes.

,.A fi guvemat inseamni a fi pirir. nrspectal, spionat. dirijat.legiferar. reglementat, clasificat,indoct nat, disc;tit, fiscalizat.lrel:rluit. evaluat. cenzurar, condus de fiinre care nu au nici cati-ldle.r'i, i\ inl:.r . i.inu.e. A t gu\ema,'l.earnna :n uri, p ope-ralie. in oice banzactie. a fi nolar. inregish!. recenzar, rarifat.limbrat. impozitat. cotiz , autentificar. autorizat. adnolat. admonestat. opdl, rcfonnar, imbunfuelir, corectat. inseamni, subpre-lextul utitirilii publice si iD numele interesului general. a fi expusla plaia conributiilor, pus La exercitii. jupuir, exploatat, nonopolizat, delapidat, mislifical. fura!; apoi,la cea nllli micirczislenli.la prima plingere. rcprimar. amendat, ponegrir, vexal acuzar,inchis. nnpuscat, mitraliai, judecat, condrlnnal, deporLar, sacr!fical, virdut. trldat ii. culmex. ficul de ocari. idiculizat, ultra-gidl. dezonoral. Inti guvemul. iaiimoralilatea lui, iati dreptatealuil" (P.J. Proudhon,ldee generutd despre rerol tie in secotut

.,Din explicarea pe care am dat o mai inainre bazetorsratuluise deduce foane llmurit ci scopul seu uirim nu este s;-i dominepe oameni. nici sn i dni in ffiu prin iffrna si si-i facl si rriiasciin dependenli de allij, ci, dimpolrivA, si-i elibereze pe roli deteanri, incit fiecare sireiasciin siguranll atir cit ii Ia fi cu pu-dntA. adici si se bucure cil mai mutr de dreptut snu naturat de aexistaf&I vreo pagublpenru et saupentru atlut. Statut, zic, nuare scopul de a-i transforma pe oameni din fiinte rarionale in

[nealIIia,rrul; Pot

rnici

fnicihicn

'ia15pes,

fJat.izat.i:ali-tp"iifal.hoFre-+us

gat,

lira-

v'htutlineisceI

t,bea

fv

oBEDIENTI sI REBELI 39

animale sau in automate, c;, dimpotr;v6, si fac6 in a$a fel incit+i ul ti corput lor si-!i indeplineasce funcliile lor in cele maihme conditii, oamenii sn se foloseascn liberi de raliune. sI nu se

reboiasci inlre ei cu urd, cu miaie .au rnielS, iune si si nu se

pGne lmii fali de altii cu du$minie. Prin unnare, scopul statuluiere, de fapt, libenatea-" (S pircza Trutatul teolaBico poliic,lrad.lm. de l. Firu, Ed. $tiintificr, Bucuresti, 1960, pp. 297-298)

..N,Ii revoli. deci sint." (A. Ca'x,lJ's, onil rcroltat)

CAP]TOLUL TREI

Cine comandd aici ?

In secolul al XYI-lea, un fner om de litere francez, pri-, .in . u Monrrigne - fiienne Je la Boelre - ist puned o::rrrebare ingenui in aparenli, dar foarte profunde daci:ii! im mai atent: de ce oare membdi oricilrei societili,:.rre sint muu, asculri de unul singur (lie el numit rcge,-r.3n. dictator, presedinle sau sef de orice fe1) ? De ce ii.rpolti ordinele, in loc de a 1 rrimite la plimbare sau a-l

-jnca pe fereasfe daci devine prea supirdtor? Nici un.-'i nu este atii de putemic fizice$te pe cit este ansam-r rl supusilor sei sau mlcar cit patru sau cinci dintre ei.::unci... de ce este respectat fi ascultat, desi poate fi un::menr periculos precum Caligula sau un incompetent ca:_jtia ciii au ibst, sint $i vor fi printre cei care ii comande:..eiialli? De frica pazniciior sii? Atunci... de ce il as-::rhipaznicii? Pentru bani? Dar daci vor bani, de ce nu-i::'r rotul ca sI terminem odati? Si de ce, cind este lichi--r un Caligula sau un biet incompetent precum Ludovic.a XVI-lea, imediat se caud altul nu foarte difedi?

in capitolul precedent am trecut in revistl citeva din:nolivele penfu care a renunta la o parte din lib€rtafea personalS si a asculta de altcineva nu ni s-a pirut niciodatd._.ru; oamenilor o tdee rea. in ciuda unor neaJlnsuri e\ i-i.nte. in definifiv, este vorba de a folosi la maximum:\ antajele faptului de a tdi imp,-err?.i, in comunitale. Avan- ,

=iu1 principal este acela de a ne uni eforturile pentru a f

-_.,rsi si facem ceea ce fiecfi e in parte n-ar reu$i niciodatS.'\

.I.1 PoL]TICA PENTRU FIUL N'IEL

O dircctic unici face posibili aceasti unitate de colaborire,iar aceastidirectie ft)brie s:r aibA o anumiti stabilitatepcn-tru a garanla ce unitatea sociali nu tine o zi, ci este ceve incare te poti increde. ,{sa cum a rcmarcat un ginditor (Fied-rich Niefzsche, in secolul lrecui), societitile constau intr-oserie dep/-orririrrr, explicite sau irnplicite, pe care mem-brii grupului fi le fac unii altora. Trebuie si fie cineva cude.lule aulorilalc penlrJ .r carrntr ii "ce.re

promrsr-rrr .e

vor indepliii si pentru a obliga la indeplinirea lor. Dacirnu, viatain comun nu meriti necazurile pe care ffebuie se1e supoftim unii de la allii... Apoi. existd amenintarea cacerturile si conflictele intre indivizi si se soldeze cu o vio-lenE de necontlolat. Si de$i numele propriirup intr-un felpactul nostx, anume cain aceste cirti se-{ povestesc ideilealtora ca sicum arfl ale mele, am sdrisc citindu !i alt per-sonaj ilustru: Thomas Hobbes, filozof englez din secolulal Xv[-lea. DupX pirerea sa, oamenii qi-au ales fefii de

,i.ri... de ei in$isi, de ce ar puteafi \.ia!a lor dace nu qi-aralege pe cinevacare se-i comande si si aplaneze dispuiele.Cu o viziune pesimisti asupra oamenilor (sau realisti, cumprefei), Hobbes gindea cd omul poate ajunge sA fie fiarapentru ceilalti oameni: nici cel mai putemic nu poate fisigur, pentru cd din cind in cind trebuie qi el si doarmi siduqmanul cel slab in aparen!5 e in stare se vin6 pe furi$ lis:r-l injunghie in somn fifi probleme... Viala indivizilorinfruntali in pemanen!5, temindu-se tot timpul de lovitu-ra fatali. este o existenti intunecati, bruEli si scudi. Dinacest motiv preferi fiecare s:i rcnunte la impulsul violcnloc a sc napu\ll imforriva cclorlalli ). c, rotir .a .e -uDUni

unui unic monopolizator al liolentei, guvernanlul: maibine si te temi de urrui decit de to!i, spune Hobbes, maiales dac:i acest unul se conduce dupi nonne clare $i nudupi capricii ! Chiar si un Caligula, cu toati oroarea lui, este

mai putin riu dccit si lasi in libertate cei o mie de Caligulape care ii pufiim in roi...

ainied-ro

Li se

ese

{io-l feleile

olulideiarEle.

iariefia$i5tiiloritu-DinLent

maimai

nu

:ula

CINE CON,IANDA AICI? 45

Cert este ci $efii, persoanele investite cuputere, s_au bu_.urar mereu de o aure speciale de respect $i veneratie, deparcd nu rr fi fiinte umanc ca toti ceilalti. Obiceiul de arscuha cu totii de unul l-am dobindit pesemne cu pretul anult singe Si al unor teribile presiuni colective: de aceea.rn soi de sfinti tiici inconjoare pe oricine ocupd un postle conducere... chiar si pe un primar de citun. Oric; sefre ceva dintr un tabu -in caz contrar, sefia lui n ar alura:rici o clip5. De aceea si-au ciutat conducitorii inrudiri cuzeii si uneo.i chiar au fost considerati zei pe pdmint. Anu_-!!i regi din prima antichitate eruu consialerati de supusii..r ca rcsponsabili I1u numai pentru ordinea societdtii, cj.r pentru cea a naturiii ln obligaliile lor intmu atit pro_:iulgnea legilo. sau cistigarea bellfiitor, cir $i garan;rea,iLoilor ca.e si asigurc o recoltd bogarl_ O atit de marerrcredere in puterlle loa avea aspecte foarte mdguliloare:entru cei in cauzi, dar si implicatii destul de pericuioase:l.c; va,alii decideau ca o secetii preluntila purea a\edirLpr cauTI apleccrea Lalre pahdr,l mo]arhului. pLIedu::-ge pirri Ia a.r taia cdpul... I a urma urmei. nr.i unur,m nu-i place si asculte ffu5 cricnire de alt om:preferiiil considere ceydmd, rtrlr decir un om si astfel il ascultd

:rai in voie, firi a simli umilin!5. De aceea se obisnuieste: fie -?ilca suvemantii st \, fie ,nconjuruli de admi-_ r.i privileeii: \r tol de aceca.., [ie tmlJlr cu o in-

.:rsunare iesiti din comun atunci cind ne dezamlsesc_ l_i' !onrera Le\ a \pecirr, o putere cr-e o dep.Jscsre-pe .ec

= oamenilor obisnuiti; dar din acelasi motiv nu li se tole-.::zi sldbiciunile pe care, in schimb,Ie recem cu vederea, oamenii de rind. Oblisatia de a ascula de un epal le-ar Ittordeaund re\ulenti oamenrlor, .i r.ta cle tnii de on.

:onducitorul trcbuia si fle ceva ce nu erau cejlalti (unr:u. de exemplu), sau si aibi trdsituri exceplionale pe care::ilalli nu le aveau, sau si rcprczinte prin ordinele lui ceva::lar deasupra indivizilor (Legea) si respecta! inclusiv de

16 polrTtcA PENTRU ltlil l!,tEU

el. Ni$ic nu e mai omenesc decit preienria ci aceia de care

"..Llri,m.i rr ln"inulldeL.r rmani \d. !i i.c.r. eJ/J \e\asiilrat deasupm patimilor si slibiciunilor omenesti. Nimicmdi ome"e.L... nic. rn. i p. n, .r.os. Jtr. len,rr cel in L ru, i,cit si |enI u .:eildlrr membrr ii comunirir .

Pesemne ci primele fomle de autoritate sociali semi-nru rrull c- ollton,rrea fumili., a. perr ru.i pir:nLii .i r pri-mii .,sefl" de care a lrebuit si ascultim cu totii. La inceput,pednlii sinl ca nisre zei pentru copil. pentru ci acesta de-pinde de ei pentru a subzista. N{ai tirziu, copiii recunosc inpirintii lorprimele doui n1otive pe care a trebuit si se ba-zeze obedienla elementari: sint mai putemici $i stiu maimuhe. Forta fizicd si inrelepciunea, cunosdntele dobinditeprin experienri reprezintd doui argurnente p mitive daretlciente care fac obedienta r-€radrili. Ti-am spus mai devl€-me cI pd ul lucru pe care il cdutim in spri.jinul celorl tieste supravietuirea; apoi. si reim plenar, vaccin?ndu-nesocialmente contra uzurii mo4ii. Ei bine, pulerea pirintilorno\lri /(cL d celor ce indepline\c. drpj r a.,. rcen roj, nepi/Fsle de

" er e.run ile erteriodre \i re otera lrimLl ipnjjn:experienta 1or ne di primele lectii despre cum s; evitimperlcolele si cum si dobindim bunuile necesare, in alhrlde faptul ci ne invate regulile de comunicare cu ceilaltiudmeni \i de rntegr,fe in grup. Cu alte cu\ inle, daronldfo4ei si in(elepciunii pe care le pun in folosul nostru, rc-usim si supmvietuim periculos de slabel or noastre incepu-tu , pentru a incepe sA tdim sub piatosa comunitari asimbolurilor, legilor ii jocurilor. Copilul are nevoie defo45 $ide cunostinlepeffiu a incepe sA[iiasci (are nevoie$i de afectiune, si se simre acceptat Si iubit:in felul lor,guvernantii joaci mereu cartea aceasta, de$i nu autorititilepolitice sint cele carc $tiu si'r asigure ce1 mai bine afect!uneai: omul ,dLlL \a rdenrilic, i; lod; si in r. elepciunemotivele fundamentale pentru a arita obedienti celor carese prezintd grupuiui in chip de ,,pirinli.,ai colectiviririi.

nic

CINE COMAND,{ A]CI? 17

- ,irlrl invali repede, desigur, ci exisri in grup indivizi-: ri:i.mici si mai destepli decir ptuinlii lui narurali. De:= . irecaJe grup, fiecare ansamblu social are cevai/t/andl:-r : i;ea mai multor indivizi e intotdeauna Dutin mai ele_:i r ,ra oecil ajunge .j tie un indir id normj. e m.ri ruir i- . rrnpul.rra. mar puril marrri. mai nii,,uroasil s.. mci.:ies, mai ir.ll.rblld. Un om adult nu mai are nevoie de' rr,nI] in virla (a pr.\ cli: imedrer ce cjunge ,, fuca pafleI rtr--n rrib. rerncepe ,; se .imta mic, .r\ ind ne\oie de:olia Si de inlelepciunea pe care numai pirinlii i le pot

ir. rJ. Sr tii rtent.c lucru Lurios: .ub anum,re a.peire.:olectivitatea sporeste capacititile individului. in altele. 1el.be.le. rl trce ce se rrmtA din nou dependenl ,i ne.rgur.( rm ra proii,Am de posibit,larite de x de\e i m,i purer-

rici pe care ni le oferi societatea, firi ca pentlr aceastaii ne submindm noi infine mai mult decit trebuie? intre-'rare de o mie de puncte._. Ia care nu am decit rispunsurirrcomplete. Hai si vedem: ,.pirintii . colectivitdlii trebuie.r -r .i otprc tona st cuno\lt;te penru a \e [dce aslultali.

-. buie ,i fie viniirori de<tornici. rizboinrci nemilo.r. vri!i.ori putemici, buni constructori de clidiri qi lucrnri pu-rlice. si fie in stare si-i invingi pe dusmani, si previni:rundaiile si seceta, si facl pace intre facliunile opuse sauir!rc interesele individuale, in p1us, si inventeze si si or-- -n ,/e,,e \erbr i rn limput c"r;r, membrir Sruputui .- .e.imli usori, eliberaii de rutini si obligarii, topiti cu toqi.-il.lli ir m-rele chel... Vdi. cile treJbA penuL poflnulo.lrier: Ddr. lJ unnx -rmei. pcnt.u a5rd ii o,jtim.

Astiel ci arLrnci, la incepururi, pe cind ;ram nrai mulr.au mai pufin .,prinlirivi'., cnm se spune de obicei (rde-. irul esle cA inci mai sintem, si inc:r destul...). conduc;-,ri er"-deob.Fi .cr mai nr....ulo.r .r n ri prceprr..

:jutati de cei cu experienri nrai multi. Fir:r indolale,mlonJ'lJ / //.1/r'1or:r to.t erorm.l. -cnttu cd (t relre/. t,-

Iau tezautul de memorie si erau pistritorii descoperirilor

nI-)ri-)ut,

de-

:inba

nai

litelar

l11i

lor

in;imtr5111i

iri

iade

0r,

iletl-ne

;

48 PoLncA PENTRU FIUL \fEU

grupului, intr-o epoci in care nu exista scrisul pentru a learhiva sau maloritatea oamenilor nu stia si citeasci. Ammai spus cd unul din avantajele principale ale traiului incomunitate este cd niciodati nu se ponleqte de la zero. cAputem afla imediat o multime de fiucuri Si diblcii carene-ar fi cerut mult timp daci ar fi fost sA Ie descoperimsinguri... sau nu le-am fi descoperit niciodat5. Mie unuiacred ci mi-ar fi Iuatceva timp ca se descopir televiziunea,ba chiar )r ro-la: rai ru n-?i ri ajuns niciodata sa invenLelialgebra f5ri un mic ajutor din partea bitinilor... SfatulBltrinilor a avut me.eu greutatea autorititii: o dovedestetillul de..sena,oi \care \ine de la ,"aldl, mdr rnre, maibAtin). Inventarea scrisului a conferit cunosfintelor, amin-tirilor li legendelor un suport mai sigff decit memoria indi-vidual6. Dar expedenF de viatd a betrinilor, matudtatealor, calnul lor in fata acceselor qi patimilor a ficut ca lumeasi coniinue se aibd incredere in capacitatea lor de lideri.In p1us, virsta este un c,'itel iu destul de obiectiv de autorita-te. $i asifel ajungem ]a marea problemi: pe ce cdterii tle-buie desemnali conducerorii ?

in triburiie pdmitive, treaba pesemne ce era destul desimple. Pe cel mai putemic i] vezi cu ochiul liber, a$a-i?Dacd grupul trdie$te din vinetoare, de exemplu, se va 15sa

condus de vinitorul cel mai bun, nu de cel mai nevolnic.$i se va ldsa condus de el atita timp cit va dovedi, zi dezi. ci este vinAtorul cel mai demn de incredere: virsta sau

un accident grav i1 pot face in orice moment sd-$i piarddcaiitatea de lider. iti aduci aminte de Akela, bitrinui con-ducdtor al haitei de lupi care l-a crescut pe Mowgli, dinCaflpa iunelei de Rud)ard Kiplrng: La liecare urmarirea pradei isi puneainjoc $efia, pind cind... Probabil cI tri-burile mai vechi nu unnau criterii foarte diferite de celedin haita lui Akela. La fel Ei in rizboi: cind era de pomit obirilie, trebuiau si se increadd nu in cel mai simpatic sauin cel mai iubitor, ci in cel mai puternic, cel mai crud sau

rle\miinca

dm

CINE CO\1ANDi AICI? 19

i:l mai violent. Nu strimba din nas: la o adici, si tu si eu. ]n1 fi aclamat pe cel carc ne-ar fi putul apera sau con-:rce mai bine la victorie, pe vrcmea cind viafa consia in. r. apdm sau a cuceri. Ca si nu mai zic ci mascltlii fo4oqi:: regulir se propun ei insi$i ca lideri Si vai de ala care::otesleazel Pini nu apare un altul capabil s51e dispute:..:rducerea nu e nimic de flcut. Deci fofla musculari, ca:aitaleade a vina sau de a cAfia selasuri bune penru grup,

: .:Derienla pe care o di virsta Ei memoria ei. . . acestea tebu-:: sifi fost pdmele criteriicare au stabilit drcptul de condu::ior si posibilitatea justificati de a fi ascukat.

Find acum am vorbit de grupud foarte simple, cu pulini::3mbri, supu$i unei existenfe elementare Si lipsite de com-

:dtfl. Dar cind trupurile au de\enrl mar mari nume':-::re si mai diverse ca ocupalii, problema politici a devenit- r .o'nple\a. Crndida!ii la \efie au fost mai nurnerosi.: . . dre cu suslinaloriisai. iar Iuptele pennu putere amenin-:- !d disEugd armonia tdbului. Pe de alti parte, prcble-

-:le pe care trebuia se le rezolve qeful nu mai erau doar:.:Ioarea fi rizboiul. ci si luarea unor decizii complicate:

:.:!d1e s-au asezat pe teritorii fixe, ocupindu-se cu agri:--!ura. $i au apirut dispute cu privire la distribuirea Si st6-

::.lrea pemintuhi, mostenirile de familie. obiceiurile:..ldmoniale, organizarea lucririior publice necesare tu-:'nr si a ele de acest gen. Conducilorul cel mai bun nu

-:r era cel care ciEliga mai multe rizboaie, ci cel mai ca-

: : r il se pdstreze o pace profilabiie cu vecjnii pennu a putea

::j. comerl cu ei. Acum ai se auzi ci mulli detesti co--:ru]. setea de cislig, dorinla de bani etc. Spiritul mercan-': :l comercianlilor, puah, ce scirbos ! Dar este c^zul si-[i-::inresc ci plimul inlocuitor al rlzboiului a fost comefl.ul

: f_r,r pacrfr.ri au lo\l neBUslorii. q216 tperau sd

!:,.3ri de la vecinii lor un cistig mai mare cu binele decit:- :iul. Ca si in alle cazuri, se confirmi asdel un principiu:j:pra cdruia te rcg sE reflectezi: dat fiind cI noi oamenii

:ezi

Itul:ste

naiin-rdi-

eri.ita

lder-i ?

Esa

nic.idesau

rdi

dinriretri-]elerit osau

50 PoLITICA PENTRU FIUL \1EU

ne misc:un din inleres, niciodati nu se renuntiL ]a o prAc-tici producitoare de foloase (r;zboiul, dc exemplu) decitinlocuind o cu ceva si mai profitabil... si niciodati predicind impotriva ei si cefnd ciinia ceior carc trag foloase I

Asdel ci in societilile mai dezvoltate, mai stabile si maicomerciale, vechile criterii fundamentale ale fortei si cunoi-tintelor au devenit mult mai greu de aplicat decit inainteicontinuau se fie valabiie, dar trebuiau cizelate mai mult.

Pe de alti parte. Iegile sau Legea, dace preferi -ridicau propdile 1or dificultlti. Triburile cele mai vechinu au cunoscut un cod de legi ca acelea care apar in drep-tul actual. Legile sau nomele carc conduceau divelseleaspecte ale existentei colective se bazau pe traditie, pe le-gendd, pe mit, inir-un cuvint: pe memoria grupului ai ciruiadministratori si depozitari erau betinii. a$a cum spuneammai inainte. Legea se baza pe ceea ce se ficuse intotdeauna,fir; a di,lrnCe rnrre (e (e oh,,,,,,r)/. s;.e laca \i ce r./../,sA se faci dint-un motiv sau altul- Cel mai iare argumentpentru a face se fie respechte o norme era ,,a$a s-a ficutmereu". Iar pentnr a explica de ce s-a flcut mercu asa se

recurgea 1a legenda unui stremoq eroic, fondator al grupului.sau laporuncile unui zeu. Ala cum il-i po[i imagina, adevi-rul este ci inainte nu se ficuse mereu ceea ce legca cereaacum: nofina in cauz5 se niscuse ca o incercare de a rezolvao probieme concreta a grupului, apoi, pentru ca nimenisi nu o discute, se dxduseri asiguriri ci provenea din ve-chimea cea mai cetoasa. Celor de azi tot ce este foarte arhaicni se pare suspect $i nu prea demn de incredere : sfutem obi!-nuili ca adevirui cei mai adevirat si fie o Doutate. o des-copedre, o giselniF de ultimi ori. SocieiSlile primitivecrcdeau taman pe dos, ce nu G puteaiincrede decit in cevaindelung lncercat de-a lungul anilor, in ceva ce stabiliserioamenii trecutului, maiintelepti Ei aproape zei. Noi, cei deui. de'lr;fuim uneori o idee .r- o reorie lcchc (i o prezcntdm ca pe o mal€ noutate pentru ca lumea si se intereseze

citli-ie!rai)l-te:Ir.

]p-e1e

le-mi

rcut

Llui,

zol-rcni

haic

bis-les-tive

CINE CO\IT\ND,{ AICI ] 51

de ea I frimili\ ii deghi/au orrce idee noua \au Iege noua i1

.rraic de iesenda. de luLru cirre \ ine de [o3fle demull Pen_

tru a o face accepiati. Presupun ciintre cei vechi' a ceror

misiune era sd !i;i minte Ei se repete,li invefllaiori - obli_

sati sAjustifice cape ceva ancestral ceea ce Ie venea in cap

in fala greutililor prezente - aveau loc destule piruieli ' -

Forira elementari de legirimirdle. adice de justificare

a autorilitii in socielir!ile relali" complexe. provene" mereu

drn trecut. De ce sint parinlii mai putemici 'r mai inlelepti

decit cooilul: PenEx ca se aflal pe lume dinar'lea lui [,ogica

ormitiva credea ci parinlii parintllor parinlilor lrebuie 'air fost si mai putemiii si mai infetepti decit pi'rinlii actuali'

aproape inruditi cu zeii 5i colegi cu aceslia Ceea ce ei con-

.idera.erir bun. poate penru ca le-o revelase vreo divini-rare. nu trebuia discutat de cltre indivizii prezenli, mult

mei ftagili qi lamentabil de umani. Conducitorii au invAlat

;i ei sd se legitimeze in acest fel. Cel mai demn de a co-

manda era cJI care ilescindea in linie directa dintr-un Eef

mitic, la rindul sxu fiu al unui erou semidivin sau al unui

zeu. Familia, stirpea au devenit temelia puterii faraonilor,

saLraoilor. regiloietc ... Ideea nu era tocmai rea pentru ci

".rt"i 'e redicea numirul po"ibililor candidali la lron -plebeii sa se ablinA: - si luPlele pentru putere rdmine"u

in interiorul uneia sau a doua familii Fona si cunoasterea'

care lnainte rebuiau si fie dovedite de candidatul la $efie

ErsonaL 5i ri de ti. au devenil atribulele lunctiei de con-

lucator: inainle aiungeai .ef pentru ce erdi cel mar tare

sau cel mai inlelePt, mai apoi emi cel mai in(elept sau cel

mai tare pentru cA erai conducllor. Ca intotdeauna, era

. orbo de iapr de a arigura stabilrtalea 'i lLrnciionarex socie'

litii, evitlrrd pe cit posibil cutremurele politice, confrun-

drile civile 9i qtirile periculoase ln favoarea unui grup fa!5

de restul ansamblL ui Adevirul este ce rezultatele au fost

moderate, pentru ci nu s-au putut evita uzurpirile, asasi-

natele intr; frati, tiraniile unor monstri ajunqi pe tlon prin

seri:i dezen-

52 PoLITICA PENTRU FIUL MEU

hazard biologic si muite alte nenorociri. Recitesrel peShakespeare dacd vrei si ti le amintesti sau pur $i simplufrunzdre$te orice carte de istorie I

Deoarece puterea venea din vechimea mitici $i de lazei, pi.eofii au ajuns si fie pe6onaje importante ale lupteipolitice. Sacerdolii erau specialisti in trecut $i puftetorii decuvint ai zeilor. Cine voia si aju gd la conducere rrebuiasI se aibd bine cu ei qi si le caute sprijinul, consacmrea...Chiar si legile se bazau pe mtiuni religioase, pen(u cI fuse-serd revelate de diviniiSti de netiglduit, a cercr vointi ointerpretau preoli- Nu existau legi umane, toate proveneaudin cer si din trecut. Unii conducdtori deosebitde ambiuo$iau hotirit se devini in acelasi timp regi si sacerdoli su-premi pentru a-Si asigrua mai bine puterea. Altii au fScutinci un pas : s-au prcclainat de-a drcptul zei, pentru cA sremosii lor asta fusesere... sau cel putin asta trebuia se secreadi. Membrii societdlii nu contau prea mult in impir,lirca puterii, cu exceptia cazudlor cind faraonii $i alti maricomandanti voiau si Ie fach vreo concesle. Nimeni nuputea liulura argumenrul Ieerlor.au \a-si impun5 pirereain fafa puterii absolute a celorce conduceau sprijinindu-sepe legea singelui, pe traditie si pe clericii carc aduceau po-runcile divine pe pimint. Asa au trdii vechile societlti lnEgipt, in Mesopotamia, in China, statele aztecilor si incasi-lor in America pdmitivi, regatele africane etc.. . Astfel afost rezolvati o dati pentru tordeauna chestiunea politiciin societatea omeneasci. Ca Si la albine si la fumici, uniise nisteau penfu a conduce Ei atii pentru a ascu]ta... Daratunci au venit grecii Si, o dati cu ei, cu ideile lor neorto,doxe qi revolu{onare, totul a inceput sI se schimbe.

CINE COMANDA AICI? 53

Ia de cit€{te...

,,Ce spune leeea iunglei ? intii si lovelti ti pe urmd si re fudu-leqti. Ei iri dau seama ci tu esti om, chiardin feld du de a.rii.firn nici un fe1 de grije. Dar gindesle-te bine I Presimt cA in ziuacind Akela s€ vaintoarce fAri pradi in haitic, $l de tiecare dal;cind iese la !ina! li vine tol mai geu si doboare cerbul la carese repede, hdricul se va intoarce contra lui qi contra ta. in ziuaaceea se va aduna la Slinca Soborului si atunci... ' (R. Kipling.Cdrtile junslei, rrad. rcm. de Diana Dinescu, Ed. Garamond,Bucuresti, 1990, p. 22)

,,Dupn pnrerea mea,lucrut cel mai de seamiin evolutia statelorprimitive este ci aceasta s-a produs cao consecinti a unuiproces inconstient i ca si cum panicipanlii la aceasd enonne trans-foirnare n-ar fi fliut ce cleau. Prin schimbln imperceptibile iuechrlrbrul redr'triburiv de la o renerd!ie la dlra..pe, ia urdna . .angaj ai inlr-o fonnn de viali socialn in care majoritatea se dega-dain numele exaltnrii minoitnii." (M. Haris, Carildli {i rss;)

,,Principele i$i ogi dnptul la etemitate : dormeste mai intiica un zeu. apoi prin sine insuai, pdn/orla. Doar el acumuleaznobiecte ctu'e $ serveasc5 eiem i sale. Doar el lasi urme printr,unmonninl: individ l se na$le in pnncipe." (J. Artali, Mill?rim)

,,Din tuda citorva pentru a lndeplrt]r de sine moaftea s a ivitmonstruoasa structurA a puterii. Pentru ca un singur individ sipoatn continoa sd triiasci s-a cerut o infinitate de morti. Confuzia niscud din aceasta se cheami hbrie. De aici trebuie seinceapi adevirala demonstralie care srabile$te bazele dreptului

,ecrTri individ de a continua sA triiasci." (E. Canetti, P,?!i,r-

,.Chiar de la inceput, guvemul are mereu de luptat cu or-goliul absolulismului din sufletul prlmiliv. Piralu I impetuos. ju-cetolul dezlSnluit, libeninul si pmmaria inteligend conlinul sd fieeroipopulan. O pJne.upflmar; din eul fie(5ruia ar \ rea s;lodceaceste rolud. Aceea$i revolli profund: impolriva controlului

POLITICA PENTRU FIUL MEU

reapare ]a loti copiii capi€ioqi qi 1a toate i&ile c+ricioase.Ercticii se pltug de ortodoxie ;i orice otodoxie se phge de cele-lalte. Cu toti prefern de obicei manirit{ Ieforilei- (c. Sd4rana,Stdptniri ri puteti)

CAPITOLUL PATRU

Marea invenlie greceascd

i1i mai aminteqti de cinrul al doilea din 11radd ? Ahile,cel mai temut dintre dzboinicii greci, se infurie pe Aga-memnon.i p:ra\este lupla: Iung, bardlre. c;ciprecrl .e-dlazii deja de zece ani cetatea Troiei, cea bine inconjumtide ziduri I Diversii comandanti ai trupelor alee se intnmescpentu a discuta ce e de ficut in noua sjtuatie: sA aban-doneze lupta si sd se lntoarce acasii? Sd atace orbelte, ffueajutorul imbufnatului Ahile ? Ambele pireri au sustinetoriSi adversari. Chiar Ei printre rizboinicii de aind se fac auziteopinii diferite, poate ci existd chiar incerciri de .evolti.precum aceea condusi de Tersit, om sinrplu, din popor,sStul de abuzurile si capriciile regelui Agamemnon. T;rsitera de partea celor care voiau si se intoarce in Grecia si.i-l Iase pe cimpul de bit;rlie pe orgoliosul Agunemnon,singur, cu prizile lui, in fala ponilor Trojei: ia sli vedemcum se descurce firi ajutor, el, care se crede superiorcelorlalti ! Dar inte ine Ulise, reducindu-i la tecere fxrimenajamenie pe Tersit si pe toti ceilal.ti oameni din poporcarc incearci si se amestece in dezbaterile regilor_ Gura,nu toati lumea poate si fie rege I Cei niscuri pentru a seSupune nu au a se aitesteca in delibererile celor ndscutipentru a comanda. Iar bietul Tersit (Homer sthruie asuprafaptului ci era foarte udt si cam cocosat, pentru a face $imai vizibili indriznealalui de a da lectii celor maifrumosi$i mai puremici dinffe principi) sfi$este p n a plinge in-Ir-un colt, cu un urias cucui produs de o loviturx aplicatide regele Ulise cu sceptrul..-

58 PoLITICA PENTRLi FIUL rrEU

Presupull ci daci-ti spun cein acea(d scenl din 11idddH, rnprl,rezinli in lord ,,u 'le democr,!rci o.1cre, c.i inrbatjoc de tine. $i totu$i eu cred c:r asa este. Regii $i prin-cipii tuturor popoarelor grecesti aliati impotriva Troieiajunseserl pc tron pe c:iile obi$nuite desprc care am vorbitin capitolul precedentr se evidenliau prin forta sau prinviclenie $i proveneau din familii cerorapdn dreptul singe-1ui (in ipoteza ci spematozoizii ar putea da ,.dreptul" ]aceva in politicd | ) 1e revenea conducerea. O dati amestecatiln rlzboiul contra Troiei, fiecare s-a simlit ?ga1cu ceilallieroi, de$i il acceptau ca Sefpe Agamemnon, atit din rati-uni mililare cit $i pentru cd expediia fusese convocad pen-tru recuperarea cumnatei acestuia, Elena, solia nu preacredincioasd a ftatelui sdu Menelau. Dar in momentul incare Agamemnon $i'a depifit privilegiile de sefocazionalsi l-ajignitpc unul dintre egaliisei. pe eroul Ahile, s-aiscatun tdmbSliu de toatd frumuselea. Cind Sefii alei au inceputsI discute. nimeni nu se indoia ch pind ]a urmi se va faceceea ce va decide maj oritatea ; Si ci dacd majoritatea hotirasi se riminS iar unii preferau si plece, nimeni nu i-ar il im-piedicat. Sibilinicul Ulise a pledat pentru a se da ascultareIuj Agamemnon ca autoritale unic5, dar a ficut-o din rati-uni de ulilitate circumstantiali, nu pent-u ci ar fi crczutcI mindrul atrid ar avea vreun drcpt genealogic sau divinpenlru d se impune ca:ef. P;Jere:,. iLdicror5; ca ,iproapemereu, alui Ulise eracemai bine si asculti de unul singurpentru a inftunta peicolul care ie stetea inainte decit sedai semne de dezbinare $i de gilceavd chiar sub nasul du$-manului. Tot astfel, Ahile s-a retras din lupti cind s-a simliicxlcat pe bitituri fi nimeni nu avea destuli autoritatepentrs a-i ardana si se intoarci la rezboi (te rog sd nucrezi cumvaciAhile era un fel de insurgent, un nesupus alacelorvremi, ceci nimeni nu a fost mai pacifist decitel...).

Rezumind, conducdtorii ahei se considemu egali, isivorbeau ca egali, discutau !i iuau hotlrlri intre egali (de$i

MAREA INYENTIE CRECEASC,( 59

unii emu mai influent sau mai respectali decit alIii, duplcit de convinBdtori sau de hlrsili erau) si nu admiteau un

Sef suprem decit in m5sura in carc le convenea $i doar atitatimp cit se comporta in mod acceptabil. Dar soldalii derind? Dar oamenii din popor? Pii, pe i$tia nu-i bdganimeni in seamd, doar vezi ce a pltit s&manul Te$it, acestprctomartir al libertilii de exprimare, cind a vrut se facdpe cocosul: Ei. asla-i. o sI spui. de unde am sco.-o ci arfi fost oarcce democralie intr-un asemenea abuz al celorputemici? Sfinta la indignare (ca si a celor care respinBdemocralia atenienilor pe motiv ci aveau sclavi, teme de-spre care vom vorbi maiincolo) demonstreaze cit de inrd-ddcinat este in noi principiul dupe care roli indivizii trebuiesi aibi cuvint si opinie ega15 in problemele de orgaiizarepolitici, oricare le-ar fi clasa social5, familia, sexul etc...A, dar ceea ce lie lli pare a fi ceva atit de evident este oidee revolutionara, noui, de-a dreptul subversivd ! O ideeIa care nu s-a ajuns brusc. ci in urma multor pasi isloricimici, unii despd4ili de secole irtregi. O idee la ale cerciimplicatri radicale poate cd nu am ajuns nici astizi... inacest lung proces, primul pas a fost cel mai grcu, cel maiimportant Si cel mai inddznet. Si a cerut un dmm de fld-b nie d1n pafiea celor care au avut curajul sil faci. Dinfericire, grecii erau pulin nebuni $i din geniala lor nebunieincd ne mai nutrim si noi. Din fericire. . .

Si vedem. Chestia cum ce toli oamenii sint egali nu edeloc evidentd. Mai cufnd contrariul : evident este ci oa-menii sint in mod radical diferili unii fa{i de allii, Sint IaEiqi slabi, puremici qi curajoEi, putemici dar laEi, slabi darindrSzneli, frumo$i, uri[i, inalti, scunzi, iuti, inceti, isteli,tont... ca sd nu mai vo$im ce unii sint copii, aui adulti

Ei a](ii betrini, ci sint femei $i sint bdrbafi. De diferenlelede rasi, limbI, culturi etc... nu vom vorbi deocamdate,pentru a nu amesteca prea taie lucaurile chiar de la inceput.Vreau doar sI-f semnalez ci ceea ce sare in ochi nu esie

Brsrior!.ca ,;Nffi;rvllir:. .l..oJrr,!,

I!:: j ^ 'ti,.Tir

60 PoLITICA PENTRU FIUL MEU

egalitatea oamenilor, ci inegalitatea lor sau, mai bine spus,diferitele 1or inegalititi, de aspect fizic sau de compona-fient, dupe cum vrcm si privim lucrurile. Primele organi-zari sociale au plecat, Iogic, de la aceste deosebiri arii deevidente intre unii Ei altii. Diferentele au fost fblosite in be-neficiul grupului: cel maibun viniior seconducd vinitoa-rea, cel mai putemic si mai curajos si oryanizeze lupta, celnrai expeimentat se dea sfaturi despre cum sI te po4i intr oimprejurare sau alta eic... lmpoIlant era ca grupul si func-tioneze cit mai eficient posibil. Mai tirziu, cind grupurileau devenit mai mari iar activititile din cadrul lorau devenitmai complicate, inegalititile dintre oameni n-au nrai depinsdoa. de aptitudinile individuale, ci si de ascendenta familiali si de posesiuni. Oamenii au devenit inegali nu numaipr n ce pfar. ci s, pnn ce arfdr. Si un lucru si mai rmpor-tanl: inegalitdtile au deyenit ereditare. Copiii de regi aufost regi, copiii celor bogati se n4teau la fndul Ior boga{i,iar cel ce avea p:irintii sclavi nu purea aspira la ceva maibun decit sclavia. Ar5mas stabilit ce unii veneau pe lumepentru a comanda si aui pentru a se supune. S-aupromul-gal legr: Ie liceau cei cdre comandau pentru cei care sesupuneau. Drept care nu erau obligatorii pentru cel carecomanda, ci doar penlrx cel care trebuia sd ascuite. Ierar-hia sociale em justificati prin mituri !i credinle religioase,administrate de preoti (cum ti spunea$, regii cei mai istetis-au proclamat si sacerdo(i supremi, penlu a simplifica for-mal^itixle \i a nu avea concuenti la conducereJ.

In grupurile sociale mici $i mai primitive, ,?dru,? (carcpe unii ne lace tari si pe altii slabi, pe unii inceli $i pe altiiiui etc. . . ) era cea care determina de obicei ierarhia politi-c[; in societitile mai mari, luologid era cea care slujea laajustifica existenta castelor diferite intre membrii ansam-blului. Natura. Teir: nu e usor de discular n,ci cu una nicicu ceilalti, pentru cI nu prea admit obiectii. Grecii, de-sigur, s-au sLrpus si ei lainceput aceluiasi tip de autorit6i

MAREA INVENTIE GRECEASCA 61inabordabile. Grecii isi dddeau qi ei searu. ca oricare. deenonnele dilerenle nalurale sau mo)len e caie exi(lA inlreoameni. Dar, incet-lncet, le-a venit o idee destul de cu_rioasi: indivizii se aseamini intre ei dincolo de deosebiri.penlru c5 vorbr\c cu ro!ii. cu tolii por Eindi de(pre ce vorsau ce Ie convine. cu lotii sint in surJsi invenreze cevasau si respingi ceva invenBt de altcineva. . . exDlicind dece inr.enreaza <au de ce resping o invenlie. Cre.ii au avuro parrrre penlru om. pentru capacitdlile lui. penlru eneFgid ia consrrucUva , \i drslrucrrva l). penlru is(elimer Si r irlulrie sale... chiar si pentru \ iciile sale. Alre popoare st-auexprimat uimirea in fala minunilor naturii sar au cintatgloria misterioasi a zeilo.; dar Sofocle a rczumat pirereacompalflorlor s5i scrirnd intr-una din tragedrile s;e: ,,peIume-s mulle mari minunt. minuni mai man ca omul nu-\-De aceea, grecii au inventat pols-ul. comunitatea orise_neasci in al c:uei \pd u ar(ifrcial. anropocenlnc. nu gu-vemei_/a necevratea nalurii. nici vointa enigmalic,i a zeilor,c t l t be rral ?a oamen or. alrfel spus : capacilatea lor de a ra_trona. de a diicutd. de a alege si a da jos conduc5lori, dea crca probleme $i de a da soluii_ Numele sub care cu-noaslem acum aceastS irvenlie grecea.ci, cea maj revo.Iutronara polidc \orbrnd care a exislat vreodata in istoriav\and, e*e democrutlie.

Democratia greacj se supunea princrpiulul lzororrrpi,adrcir aceleasi legierau valabile penn-u tori. \iraci\au bogati.de srirpe inalla sau nasclri di, pannd de condide u;ila,desleptr sau pro:li. Si. mai ales. legile erau ,nvenrate chiarde cei care trebuiau sA li se supuna: em nevoie de multigniS in adunare penru a nu aproba legi rele. penlru a nuIe cAdea vicrrma primii... in oras nrmeni nu era dexsupralegii. ia-r Iegea ra.cedri leger rrebuia s:i fie re(pectala detoti- Dar legea nu provenea de Ia ceva aflat mai presus deoameni, nu era un ordin irevocabil dai de zei sau de stld_mosii mitici ; adunarea cetdlenilor (cu tolii pdliaicreni, adici

62 PoLITICA PENIRU FIUL MEU

administralori ai polir-ului lor) era la obirsia ei, drcpt care

o putea modifica sau aboli daci majoritatea gesea de cuvi-inti. Atit de in serios luau vechii atenieni egalitatea politicea cetSlenilor;i atit de convin$i erau de faptul ci obedientaacestora se datora doar legilor $i nu pemoanelor, oricit de

,,speciale" ar fi fost (nu acceptau specialiEti in a comanda)...incit maioritatea magistraturilor si a altor funclii publicedin polis erau decise prin tragere la sortil Toti cetileniifiind egali, nici unul neputind se refuze indeplinirca obliga-

liilor politice fa{e de comunitate (toad Iumea lua pa{e ladecizii $i putea si ocupe funclii de autoritate, dar atunci era

obligatodu se iei decizii si !i comanzi), a trage la so4i pos-

turile politice li sep6rca grecilor afi ceamai bunisolulie.Izonomie ? Aceea$i lege pentru toli? Egalitate politicd?

Parci te vdd ci protestezi. Cum sA fie adevdmtd egalitateaalaci aveau sclavi ! intr-adevdr, la greci sclavii nu partici-pau la via(a politici. Nici femeile (care, desigur, au trebuitsI a$tepte doudzeci qi sase de secole, adicd pini mai ieri,pentnr a avea dreptuii politice plenare. . . cu excep(ia !fuilorislamice, unde mai aqteaptl hc5). Ai dreptate si protestezi,

dar nu uita cd de acea veche Grecie ne despart multe sute

de ani Si cd intre timp s-au revizuit multe pireri. Pionie.iiatonieni n-au susinut niciodati ci toli oamenii au drep-iuri politice egale : ceea ce au inventat $i stabilit este ci ,olicetdtenii atenieni aleau drepturi politice egale. $i $a\ cd

nu toatd lumea era cetdlean atenian: trebuia sI fii birbat,s5 ai o anumite virsti, si nu fii sclav, sA te fi n;scut ln Palisetc. Toli cei ce lndeplineau aceste cerinte erau politic egali.Te asigur ce schrmbarea de mentalitate era destul de revo_

Iutionari dacS ne gindim Ia ce se petrecea pe vremea aceea

in Persia, Egipt, China sau in Mexicul aztecilor. Ideea cd

toate fiinlele umane sintem egale (cel putin in fala lui Dum-nezeu) a venit mai riziu, sub intluenla stoicilor, epicu-reilor, cinicilor, creqtinilor si a altor secte subversive. Chiar

Si a$a, au trebuif sd treace aproape doui mii de ani pentru

MAREA INVENTIE GRECEASCi 63

a aboli sclavia, pentru ca femeile se poatl vota si se poatifi aiese in posturi guvemamentale, pentru ca o adunarcmondiall a natiunilor sd aprcbe o declaralie uxlreT..rdl,7 adrepturilor omului. Dace grecii accia de demult n-ar fi facutprimul pas, cel decisiv, probabil ci tu, astdzi, nu te-ai in-digna in fala inegalidtilor pe care ei le,au acceptat in polrs-ul1or. . . si nici in fata celor care mai existi inci in lumea noas-td, la atita vreme de atunci !

Nu vreau sd idealizez organizarea politici ateniane sinici s5 sugerez cA acela era paradisul Si cd infemul a venitmai tirziu. Dimpotriv5: democmtia s-a niscut in mijloculconflictelor $i a slujit 1a a le adinci in loc se le rczolve. Dela bun inceput s-a vizut ce, cu cit era mai multl libertate,cu atit era mai pulini lini$te : ce Iuarca unei decizii de citremulli este mai complicati decit daci o face unul singur sici nu existe nici un fel de garafltie ci ar fi mai buni. Laoriginea ei cea mai indepifate, metoda democradci zi laglzcqrs trebuie si fi semenatdestul de mult cuinfunirilecdpeteniilor e.oice pe care le prezinte Homer ih lliad.r.Doar cei indrxzneii, cei care isi demonstraserd curajul sil,a1od,-ed, erau recunoscuti drcpt egali de adunarea celormri buni. Dar in grupul acestd seleLr furerea nu mdi \ inedin ceruri, nici din linia singelui sau din bogdtie, ci iz-vorasre din horirirea unanima a an(amblului. in regare pre-cum celegiplean \au persan. srstemulpolitjc se a.emiinact o piramidd, faraourl sau Marele Rege ocupau virful desus. dede'ubl emu nobilii..acerdolii. rdzboinicir. nrrrii ne-gustori etc... pinl se ajungea la baze, unde era poporLll derind. Puterea iradia de sus in jos, pind ajungea la cei ceprimeau ordine de la toatilumea $i nu mai aveau cui sI ledea, adice marea majoritate a populalei. in schimb, la greciputerea politici era mai cufnd ca un ce7'.: la adunare, tolise xseTau echidr\lanl lali de un cenlru in Ldre se ei.easimbolic puterea de decizie. Es rl7 m€.rrir, spuneau - adicila milloc. Frecare purea Iua cu\ inrul \i-sr spunea pircrer,

6:I POL]TICA PENTRU FIUL MEU

linind in acest timp in mini un fel de sceptru carc indicalaprul ca avea dreptul la cuvinr fiua a fi intrerupl. in cele.ialte rcgafe, cele piramidale, doar regele avea sceptru siputere decizionali; la greci, sceptrul f1cea turul aduneriicirculare, iar deciziile se Iuau dupe ce fusesera ascultali toticei ce aveau ceva de spus. Sigur cX acest cerc democraticfebuie si fi fost destul de exclusivist !i de aristocmtic -vezi povestea cu plebeul Tersit, pe care Ulise 1-a croit cusceptrul cuvintuIui, in loc sA il dea ca sX vorbeascel Dar,mai tirziu, el a devenit tot mai larg, ajungind si cupin-dd totalitatea cetiFnilor in epoca clasici, cam prin secolulal V-]ea inainte de Hristos. In sflrqit, Tersitii Atenei, adicemeqte$ugarii, agricultorii, comercianlii etc. $i-au putut faceauzit glasul si au avut cuvint alhtud de vicleanul Ulise sau

de crudul Agamemnon.N-am s5-! ascund ci de la bun inceput invenia demo-

cratici a avut adversari seriosi, atit in teorie cit si in prac-

tici. Adevdrul este ci democralia se bazeazl pe un paradoxcare apare limpede dacl reflectezi pulin : cu to[ii cunoastemmai multe persoane ignomnte decit instruiie !i mai mul1ioameni rei decit bufli... drept care e logic sA presupui cidecizia majoritefi va ine mai mult de ignolanle qi de

riutate decit de contrariul lor. Du$manii democratiei au

insistat din primul moment ce a te increde in cei mulliinseamne a te increde in cei mai rii. Cei mai mari filozofiai Atenei, precum Socrate $i discipolul seu Phton, au

semnalat cu spirit de p:itrundere cX lumea nu arc de obi-cei decit cuno$tinle banale, ,,casnice" !i imediate, baza-te pe observarea Eribiti a cotidianului Ei pe ce aud de ]a

altii: daci-i intrebi ce este ftumuse(ea, i1i aratd o fatl dri-gu(5 sau un beiat frumos, dar nu $tiu in ce constd concep-tul de frumusete insusi, nici dacl frumuse(ea sufletuluieste superioarh celei a corpului; acelaEi lucru se intimplxcind sint inrrebali despre curaj, dreptate sau plicere. Nuqtiu ce este binele, $i fiecme il confund5 cu ceea ce ii place

MAREA INVENTIE GRECEASCA 65

sau ii convine-.. si atunci cum sXfie in stare sA stabileascice este intr-adev5r bine pentru cetate ? Adunirile populare

sint o hirmdlaie in care fiecare vrca si !e audd numai pe

sine $i s5-Si impuni pirerea fdri a-i asculta pe ceilalli.Majoritatea problemelor serioase ale comunititji, ca econo-

mia sau planulile militare, sint Sreu de inleles de cdtre pro-

fani: cum siaibi aceeali valoare opinia generalului Ei cea

a dulgherului cind ceea ce se discula e.Ie stratesia de

aperare in fata inamicului? tn plrs. lumed i.i schrmba piue-

rea foarte des: astizi detesti ti se indigneaze in fala ideiicare ieri i se pirea minunati. Majoritatea se lasl inselaticu uqurinii, odce sofist sau demagog care spune votbe fru_

moase este mai ascultat decit persoana rezonabild care

semnaleazd defecte sau prcbleme. lar cei ce nu pot fi in!e-la1i sint cumperai, pentru cd vulgul nu vrea decit bani qi

distractri. Etc. etc.Presupun ci multe din aceste obiecfii antidemocratice

(toate, indfiznesc a spune) i1i sunS a 1ucru Stiut. Le auzi

formulate toati ziulica i[ contra modestului regim demo-

cratic in care triiesti. SA nu crezi ci sint lucruri noi, desi

cei care le rcstesc pot crede cA au ficut o mare descoperirc.

. De fapt sint la fel de vechi ca democmtia insS$i. $i Pe bunb

dreptate, pentru cd iavenlia democraticd este ceva prea

revolulionar pentru a fi acceptat firi scandal .. nu numaiin secolul al V-Iea inainte de Hristos. dar nici mdcar la

finele secolului al Xxlea I Flle.rc este si comande cei maiputemici, cei mai destep[i, cei mai bogali, cei de familiebune, cei ce gindesc mai profund sau au studiatmai mult,cei mai buni. cei mdi cura(i. cer maj Senero\i. cel ce au

idei geniale desprc cum s5-i salvem pe ceilal(i, cei drep{i,

cei puri, cei abiii, cei... cum vrei, dar nu lori I E drept, pu_

terea e fteaba tuturor, cu totii intervin, vo$esc, voteazi,aleg, hotirisc, au ocazja si greEeasca, incearcl s5 inselesau permit sI fie inqelaii, prctesteazi, se amesrcce. . asta

nu e un Iucru firesc, ci o invente artificiali, un pariu

66 poLITIcA PENTRU FIt.t_ MEU

deconcertant impotdva naturii Si a zeilor. Cu alre cuvinte:o opefi de artd. Grecii au fost mari artisti: democratia alo't capodopera rnet Ior. cea mai n.cant:l si neverosimi-li, cea mai discutati. Inventia cein comunitate fiecare aredrcptul ca si triiascx pentru sine, si reuqeascd sau si selase inselat prin sine insuqi, sd fle responsabii - chiar siintr-o misuri foarte mice - de succesele si dezastrelecare il privesc. Acest sistem nu garanteazl mai multereusite dec?t cele in care comandi unul singur sau citiva;nici legi mai bune, nici mai multd onorabilitate publice,nici mhcar mai multi prosperitate. Singura garanue estecI vor fi mai muhe cor?,/qi..e si mai puline liniEre (despo-tismele si tiraniile nu lasi sI se miste nici o musci). Dargrecul prelera sa discule cu egalii s:rj decir sa se supunestipinilor; prefera se fac5 trlazndi alese de el decit se sebucure de reusitele impuse de allii ; voia se inventeze legilecetetii sale $ise le poate schimba dacl nu functionau bine,nu sI se supunl unor comandamente ffue drept de apel,fie ele naturale sau divine. Erau ciudafi si originali greciiistia, dar foarte curajo$i.

lnvenEa democraticd, acest cerc in centrul ciruia emputerea, acea adunare de voci $i discutii a avut drepturmare faptul ce cetitenii - cei supusi izonomiei, aceleiasilegi - s-au prilir unii pe allii. Socierdlile democrarice sintmai transparente decit celelalte, uneori ftansparente pinlia indecentS: cu totii slntem spectacol penffu altii. Regiiabsoluti ai Antichitilii locuiau ln palate inaccesibile in carenimeni nu putea intra firi permisiunea lor: apircau in pu-bli. numdi invalurli inE-o aura de maie.tare. supraumani.lepeni, Si incercau si se arate mai presus depatimile si tre-buintele fizice ale oamenilor simpli. Vasalii iEi plecauservili spinirile la trecerea 1or, lirl a indrizni sI-si ridiceari\ inle. ln \ocielSlile de tip p amlddl de c:rre li-cm vor-bit, fiecare grup social ignom genul de viati pe care oduceu supcrioii si nu indriznea si le judece virtu[ile si

MAREA INVENI'IE GRECEASCA 61

viciile cu aceeasi misuri cu care lejudeca pe cele ale pro-priei clase. La greci, in schimb, fiecare depindea de ceilalli:niminui nu i se afribuiau automat talente si merite, ci tre-buia se fie arItate... Qi demonstrate (,,a demonstrt', adicia arita der?o.r-ului, lumii, egalilor). SlSbiciunile si vlciileerau $i ele de domeniul public. De aceea, Grecia a trebuitse fie Iocul unde s-au niscutcele doui spectacole de masidemocratice piin excelenll, de neimaginat 1a egipleni sau

la pers r.i: spartul ,i teatt-ul.Competitia sportivi este un rezultat dkect al stabili.ii

egal:r;lri polilice. E\rrla doua morrr e penuu "ceasta.

inrii.dat fiind ci vechile legitim:iri ierarhice datoratc noblefeisingelui, alegerii divine sau posedirii de boglfii iti pier-dused valabilitatea. afostnecesar si fie inventate alte sur'.e de Ji'ri,,, /i. .ocial;. O leclie impon"nra. a.uprx carerxvpm reveni cind vom vorbi despre citeva sisteme totalitarecontemporane: intr-o societate, indivizii poi fi egali (dinpunct de vederepolitic sijuridic), dar niciodati ira€r"fdrJrd-

,iI, pot fi egali, dar nu 1ar&1. Fiecare grup are nevoie detipuri umane care si reprezinte excelenta, si lie demne deadmiralie, modele care si incarneze idealul de vitalitate lamodul cel mai plenar (mai tii minte ce ziceam mai devremedespre societate ca fabrici de nemudre comunitari?). Gre-cii admirau corpul omenesc, energia si frumusetea 1ui:competitiile sportive au slujit Ia stabilirca diferentelor intretrupud si Ia evidenlierea celor mai buni. Bgali, da, nedife-rcnliali, nu... Al doilea motiv este ce doaregalii se potin-trece intre ei: dace pe famon nu-l puteai privi in fate, cuatit mai pufin il puteai provoca la alergare sau la a-si de-monstraforla bralelor. Nero a organizat concursuri de liridoar pentru a-si satisface plicerea timpi de a culege toatepremiile... de parcd juriul ar fi putut indrizni si nu i le dea !

Nici cu zeii nu te poli lua la inirecere, perltIu cI e normalsd ciEtige ei si, in plus, se te si pedepseasci pentru in-fumumre (pe simanul satir Marsias, care a incercat si-l

68 poLrIC,\ PENTRU FruL MEU

intreaci la un concu muzical pe insu$i Apolo, zeul l-ajupuil de viu). Nu. comperiria rere egalirale uman.i, recJ-noastere rcciproci, camaraderie in dvalitate. Acum se totpredici ($tii tu, preolii $i falsii preoti!) impotriva caracre-rului crmzeri rr al societetii noasffe. Se uiti insl ci aceastlcompetitivitate este un indiciu lipsit de echivoc al societi-tii democmtice, ce societitile necompetilive sint formatedin caste peste care nu se poate trece, bazate pe legituride singe sau pe teologie. Pentru a te intrece cu ceilalti maiintii trebuie sX devii egalul 1or. Pentru a te intrece cu ceilalfiai r??roi€ de ei: nimeni nu intri in competifie singur. Ceice caut5 cu oaice prel si thanizeze sau se exrcmine nusinl mai compefirivi decir ceilalti. dimpolri\ A. ceea ce r oreste si termine cit mai repede competilia...

Celilall impoaant corolar al democratiei grecesri a fostleatrul. In alle culruri existau rirualuri .j ceremoniale carccupdndeau anumite forme de reprezentare simbolicl, alarln Grecia, pentru prima datx, oamenii au transformat inspectacol pasiunile qi emotiile pur omene$ti... desi alincind in cind zeii interveneau in conflict. La fiecare spec-tacol de teatuu, grecii asistau Ia tragedii si Ia comedii, adicila aspectele umoristice ale shiduinfelor individuate si ladrama ingrozitoarc a conflictelor dintre e1e. Cum ili spu-neam, se priveau unii pe allii si i$i vedeau diferenteleinluntml egalititii polirice i darodti faprului ci se ftarauca egali, Si-au dat seama cit de diferiii sint unii indivizifafe de altii! Unii sint ddicoti prin fanfaronadl, licomiesau nerusinare, allii sinr vicleni ii mincino$i, al(ii (si altele)nu se gindesc decit sA Ie faci curte vecinilor (vecinelor)recurBrnd lJ tor lelul de .rratdgeme: existh comercianticare insali, copii desfrinafi, pirinti autoritari... SI nu crezicumva ci atenienii aceia aveau o pirere sublimi unii despreallii: se priveau, i$i vedeau defectele sau Ie exagerau, -deau unii de alii. Ca intre colegi, ce mai. in tragedie, repre-

MAREA INVENTIE GRECEASCA 69

zentau penoane posedate de o patimi alit de devomtoareincil ii ftcea.e uile de lor... si de LoLi. Pe^onaje cdre aL

dreptate, dar numai in parte (mereu exist5 Ei altd dreptatein democmlie, cea a altom), desi ei cred ci o posedd pe

de-a-ntregul. Corul tragic (care .eprezinti poporul, pe

ceiialli, glasul celorlalli) incearce si'l ,)?oder?re pe eroulEagic, se-l facl si asculte unele recomandi-ri, s?ipactizeze

'i si cadd ia o inr orali. .i nu .e la.e r irir de pa.r..rne pinila capit. Cind nu reuseste asta, iragedia se sfirie$te in de-zastru (dar nu toate lragediile se termind ,.reu", adu-li,m'nle de O' eJrid r. penlru cA cineva ab.oluti/eazi pasiu-nea pini dincolo de omenesc, ca $i cum nu ar ti egal cuceilal[i, drept urmare nu ar trebui sX tinb seama de alte do-rinF fi pdreri decit cele proprii. A dde de semenii t5i qi

a te cufemura in fala exceselor de care sintem in stareinseamni a ride de tineinsufi ti a te cutremura faF de tineinsuli. Teatrul s-a niscut ca un instrument de rci-lecliedemocmtici asupra individului care, mai presus de zei qi

de narur5. trebuie si fie capabil .5 .e ,tapin, dta Ic 'in?irsrli. Ceea ce ne duce, dupe cum bdnui cd doresri, la opauze inainte de capitolul urmitor-

Ia de citegte...

,,Cind insi intilnelte un om doar de rind, auzindu I cum stri-gA, fl Loveite cu sceplrul ii il mustrl aslfel:

-Nesocotite, pe loc rimii I Si nu rosteqti o vorbe. Asculti

pe cei ce-s mai presus de tine. E$!i doar un mitel. nevredn;c de

cinslire qi nu insemni nimic. in Sfat $i n bitnlii- Aici .u poruD

cesc Aheii hoialli, ci cirma o$tii e datdunuia singur. Cepacostear fi ca roli si ne indrume ! El e domnul o$irii, cel ciruia i-afostdati vrednicia puierii si vrednicia legilor. de fiul lui Cronoscel-ce-chibzuiestelucruri-de-nepAtruns." (Homer. lliadd, trad.ron1. de Slrr1da Diamantescu si Radu Hincu. BPT. Ed. MineNa.Bucureqli. 1981. pp. 2G27)

70 PoLITICA PENTRU FIUL MEU

,,ia lume-s mutre mari minuniMai mari ca omul insl nu-s 1...El singur, zborul sinduluiSi-al vorbnii dar le,a dibncirSi ltie-a cirmui cetiti...E iscusit cum niciSindesri,Sprc rnu o ia, spre bine-apoi.Cinsti va legite-onrenestiSi jurlmintul cdtre zei?Cetatea I va nilta in sllvi.Darnu e vrednic de m;ririDe va cilca el legile,De-o fi om I5u, de-o fi trufas,Atare om nici in al meuCinin $i nici in sufletu-miSn nu-si giseascn loc nicicind...

(Sofocle. Anligoza,trad. rom. de Eusebiu Camilar,Ed. Tinererutui, Bucuesri, pp. I t9 120)

,,Pollr-ul se deosebea de fanilie prin aceea ci prlmLrl nucunoslea decil < egali >, pe cind cea de a doua era centrul celeimai srricle inegalititi. A fi liber irsemna a nu fi supus necesidrjivielii. nici sub coDducerea cuiva $i a nu comanda cuiva, adicla nu guverna si a nu fi guvemat. Astfel, in sfera domeslici. Ii-bertalea nu exisra, deoarece capui familiei ela considerat libernumai in misura iD care avea facultarea de a si abandona ci-minul $i a intla in sfera politicn, unde tori erau egali. Inutil sA maispunem ci aceasd egaLiiate are foarie purin in comun cu con-ceptul nosta.u de egalirate: insemna sA riiesri $i si trarezi doarinte ei si cuegali, ceea ce presupunea existenla unor < inegali >care, iresc. constitulauinrotdeauna majoritareapoputatiei inrr-unoras-stal. De aceea, egaliratea, depa(e de a fi legrli de &eptare,ca in vremudle modeme, era esenta libertdrii insesi: a fi tiberil\emna a f. liber de rnegzlitaled pre/enra h guvemdre .i a remisca inlr-o sferi in care nu exisrau guv€manri, nici guvemari...(H. /,lendt, Ca ditLt unann)

MAREA INYENTIE GRECEASC;. '7I

...,.Conceplul greade IbertalenudepaEea comunirateainla$i:libenalea penlru membrii sSinu implica nici tibenatea teg;ld(civil5) pentru ceila4i locuirori ai comunititii, nici libertare;po-litici p€ntru membdi altol commit4i peste care se intindea puterea." (M. L Finley, ,er? oo-alie anicn si democmtie nodemd)

CAPlTALUL CINCI

Toli pentru unul ;i unul pentru toti

Dupi aceast:i veche invenie greceasoS, fbrmele politiceau continual si evolueze ;i se se transfomle ln Europa.Ronunir au "du../,,1r,/. fir: dorr.i po-Lc ce- mJi 'mporr.. ,j _nodlrc-re comuniL i urrr'e de dupa.c.n.cierc.'democulici Si egalilari a Greciei: ni$te reguli alejoculuicomune, exacle $i ilcute publice, care siregleze in detaliu(uneori cu plc.r r?r4., anrinunte) intercsele indivizilor, con-llictele lor, ceea ce puteau spem de la comunitate Si ceeace comunitalea putea spera din pa ea 1or- Vocalia impe-riali a romanilor a mai avut un efect impofiant: cucerinddivelse popoare qi supunindu-le aceleiasi legi, a devenirlimpede ci indivizii pot fi politic egali (fi deci, de ce nu,,/rere{re egali) dincolo de granitele carc ii separi $i defiapar[in unor etnii diferite. Obse d aici a]t paradox dintrecele care, de-a lungul istoriei, ne-au consfuit parldoxa]aforme de convieluirei Srecii au fost foa(e democratlci Ql

egalilaristi, dar numai intre ei, in polls-ul 1or, cu alte. u' inle erdu liberi si ee"l;p, /,//a , d erru atenicni \du .par.tani; in schimb romanii, imperiali$ti $i praddrori, au con,tibuit prin infinderea cucedrilor 1or la universalizareadrepturilor politice, drept care oricine din cadrul imperiului(care pe atunci era, ca si spun asa, lumea cunoscuti) sepoati beneficia de ele. Oricine puteafi cetitean al Romei.asadar ceva in comun tlebuia si li se recunoasce tutuloroamenilor, indiferent unde s-au niscut. Filozolia stoici!i mai tiziu religia creline si-au iuat sarcina de a trage

,76 POL[]( \ PENTRU FIUL MEU

impo ante concluzii umanizatoare din ceea ce i.ilial nu

tusese decit sete de stlpinire.Nu am pretentia (pdntre altele Si pentru ci probabil n-a$

Eli) sd-!i fac acum un rczumat al evoluliei istorice a forme_

Ior politice, lrecind prin feudalism, pfin monarhiile absolu-

tiste, originea parlamentelor, rcvolulii etc ... DupI pdrcrea

mea, tot acestlung produs, plin de evenimente emolionan-

te !i crude, de fapte nobile qi chibzuile, dar $i de teribjledcelosii, a dus la consolidarea crescindi a doi protaSo-

nisti ai luptei politice modeme: ixdbidrl Si sldrul Le nu-

mesc Ia singular, desi nu mai rebuie spus ci ir?d,vidrlesteintotdeauna lrldlrrizii si cAnu existirl4l, cislale- Si sA nll_li

imagiflezi cI acelti protagoniEti s-ar opune in mod frontalsi exclusivist : mai cufnd sint un cuplu de inddgostili, care

se imbriiqeaze strins (atit de strlns incit nu mai qtiu al cuieste piciorul sau bralul ista) $i se intrepetrund, uneori cu

plecute consimlire, alteori cu dureroasl siluirc. Vreau se

spun cA once individ poartl ln sine mul1e ale statului (a.

fi chiar de neconceput pemonalitatea sa politici dace n-arexista un stat in fata ciruia sd qi-o revendice), iar stalul'la rindul lui. nu este un Iel de entitale suprdomenea.ci

cizuti din cer (sau li$nitd din infem), ci este compus dinindivizi si nu are alti putere decit cea izvoliti din multi-ple decizii individua.le. Cu toate astea, regula este ca liecare

dintre pirli sX vorbeasce de cealalt5 ca despre cel mai mare

dusman !i s5-i punx in circe toate relele societifii: indi_

vidul se plinge de opresiunea si de arbiffariul statului, intimp ce statul pune pe seama dezobedienlei $i eSoismuluiindivizilor toate dezastrele politice.

Ce siinsemne atunci aceste douipersonaje confapuse,

in aparenli dusmani nelmpicali, dar in realitate complicisecre!? in primul rind, sint rezultatul procesului istoric

modemizator al sociedtii umane. Alacumli-am povestit'

pdmele comunitili sociale i$i aveau lundamenteie operalo_

nale lbarte aproape de natur:t: modelul era ce1 al rela(ii1or

TOT] PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 11

familiale intre pirinii si copii, calitalea de conducitor era

determrnati de forla fizic5. se transmitea de obicei genea'

logic etc ... in plus, grupul - clanul, lribul, poporu]. cumvrei si-i spui era singurul iucru care conta cu adevirat,membrii sii nu aveau greutate proprie decit integrati in an_

samblu: o datl rupti flliala sau contactul cu inregul dincare ftceau parte, ,!c ?i€r"drdx... Mai tiEiu au apirut socie-

ldtile in care un singur individ sau ciliva ajungeau se dobin_

deascd o imponanli uriaES, fie ca regi de condilie aproape

divini, fie ca sacerdoti capabili si interpreteze voinla firidrept de apel a zeilor: alunci grupul s-a identifical supus

cu ei, in ioc si fie ei cei care si se identifice prin aparte-

nenla lor Ia grup- Apoi grecii au ftcut invenliadespre care

am vorbit in capitolul precedent. Ace$ti pa$i pe care ti-ischitez simplificind pine la caricalurizare Intesc in aceeaEi

direc[ie: tot mai pulini naturi Ei tot mai mult drtrrciu.Societatea se sprijinl din ce in ce mai pulin pe dictateleelementare ale fatalititii, necesit5{i fizice, legdturilor de

singe sau scopurilor impenetrabile ale divinitdii (care sintindiscutabile fi scapi conffolului uman, ca $i legile natu_

rii); in schimb, devine tot mai deliberate, depinde toi maimult de ce vor oamenii $i ce hotirisc imprcuni, acordimai mare importan6 activitdllor simbolice inlre indivizi(come4, prestigiu, originaliiate etc.) decit interacliunii cu

natura qi se s upune justificerii ,?liordl? (pe care fiecare o

poate pricepe Ei discuta). De la asociereaumani seminatu-ralisti (niciodati pe de-a-ntregul, ca in cazul slupului sau

fumicarului I) recem la socieltlte c operd de artA,cain'\ enlie impe-r ine lli a \ oinlei si dibiicrei omenesl i.

Vechile structud sociale limitau in buni mdsuri initia-tiva individuatA. in schimb se bucurau de solidihtea una-

nimi a unei idei indiscutabile: lali shten n l. Epocamodemi atribuie lot mai mutti imporlanli gindurilor, pire_

rilor si cererilor fiecirui individ, slibindir schimb ln mod

inevitabil unanimitatea c ornrnt\at:: fiudre ron tinud si li e

78 PoLITICA I,ENTRU FIUL MEU

un l fu cd(lr l nui tot.inainte. ierarhia sociali era dictatide naturi sau de zei, in orice caz opunea o maJe rezistenlela transformirile radicale (desi, evidenl, acestea existau l);mai tirziu, acum, institutiile sint vizute ca niqte invenliiale omului, iar ceeace creeazi omul poate fi. liri indoiald,

'cLrnrbdr. orepl cre lenL"Lia de a tran-lorme e omniprezen-ti. intrebarea de iei era: de ce sd schimbftn vreodafi ceva,

cea de astlzi este mai cu nd : de ce si nu schimbim totultot timpul? Si iati cum se inlireste opozilia individ/stat. In-dividul (adici fiecare om concret, unic, irepetabil, deosebit

de vecinul lui) cu voinlalui, cu deciziile Iui, este l'undamen-

tul ultim al legitimitili statului; desigur, statul se sprijiniti se justifici invocind inlelegerile dintre indivizi, dar inacela$i timp incearci si se aperc de capriciiie 1or excesivde schimbitoare qi se-qi pistreze foma in faiarevocfuilorconstante a1e ordinii stabilite. Iarisi etema polemiceintremotivele pentru a te supune 9i a te revolta, pentru a pesffa

si a transforma in mod revoluionar. . . Ii mai aduci aminte

ce de aici am pomit acum nu Stiu cite pagini?Trcbuie si-ti fac o i urisire : ,?ed .r/pd. Simplific $i

e\cderez lara s,J ma ginde.c la ri<cui. D"r presupr,n.iefli destul de perspicace pentru a-I.i da seama incotro batsi destul de istel pentru a nu md crcde cuvinl cu cuvint.Desi vorbesc de ,,inainte" !i ,,acum" este evident ci nutoate societilile umane au urmat in acelaqi timp qi in ace-

lasi ritm acest drum. Si ci drlLmul in chestiune nu este delocdrept, ci cu ocoliiuri Ei meandre, pe alocuri ducind chiarinapoi- Evident, jocul dialectic inre individ $i stat ste mereu

sd se dezechilibreze cltre unul din cei doi poli, fiecare dintre

ei cu pericolele lui. Cind predomini in exces individul,armonia an\amblulur (o. ial .e porte rupe. nimenr ru .e ingrijeqte se suslini ceea ce trebuie si fie comun luturot,indi\irir mar dolirlrproftta de cei mar .labi .t nu'.i recr-nosc nici un fel de obligatie de solidaritale fali de ace$tia

dii urml, fiecare se simte singur, incollit de lerocitatea qi

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOT1 79l;comia celorlaltr. [arA o initanri comunrtara cAreia si i seplingi \ide la ccre sii ceari prolectie. Dar cind .lalul eslecel care se umfla prea mull. indivrzii isr pterd ini{rali\ a ),capacjrdlea de a se 5imd rilspunzitori pentru proprirle Iorvrell. nu slnl tolerate discrepantele celor care gindesc sauaclioneazii in alt mod decir ceilal!i. Iiecare <e simte ca osimplS molecula care nu are insemnelate decir in cadrulMarelui Tot Comun, birocra[ia se inversuneazi si decidXpin; si cele mai mici amenunre ale muncii. comenului. <i_n;ladi. aflei. sexului, credinrelor. disractrrlor elc. _ !i me-rcu exrsta o autontate care ftie ce este bun penbu fiecare,mai bine decil indi\ idul insu:i. SiElur ca acesre ercese porrl nelaste oln ambele puncte de vedere: uneori. penfu ascdpa de unele se sare peste cal $i se cade exact in releleopuse. Presupun c5 acum ar da foarte bine dacd li_aj spuneci ar fi de dorir un echilibru perfecr inire individ si stat.dind fiecaruia ce i 5e cuvine 5i nepermrtind abuzuri. penlruca aifel roath lumea sd fie mullumila, Dar te-am avertr-zat de la bun inceput ci n,am de gind si fiu neuiq a$a ciam si mI implic un pic si am si fiu de partea cuiva- Depanea... individLrlur, evidenr. Sa nu-mispuicll nu binuiai:

Pomesc de Ia urmetorulpuncr de ved;re: cred ca 1taruleste penrn indivili. nu indi! izii pennu stat. Cred ca indivr_zri au o talotu-e specifice pe care slarul o poate ajuu se sepassele. dar nu se o subsdluie prin ordonanlele sale; cudeosebrre. suslin ce individul rpercoane morali sipolilica.\uDrecl crea{or. femeia )i birbatul de 7i cu 7i, de la cei maide jos la cei mai de sus\ rcptezinti realitatea vmand, a\_lenrrce. de la care purced sialul sr celelalle rnsrilulii. iar nurnver\. qUludlnea a5ra a mea I iri inchipui cA nu am breve-tat-o eu. dar am s-o prelin( ca ji .um a. ft fdcut_o, are unnume cdrc penrru muhi c\re aproape o insultri: irdivil/d/rrr . Rau am aluns: in prima crne. vorbrndu ri despreelicd. aduce.m Ln arpumenrat elogiu eEoismului. ia, acum,cind es(e vorba de politici. ili recom:lnd inoi\ idLalj\mul:

80 POLIICA PENTRU FIUL MEU

Niravul din fire n-are lecuire! ln fine, vom vedea Ca sin-avem vorbe, vrcau sI fie clar cA prin ,,individualism" nu

inleleg atitudinea,,antisociali", nici micar',antipolitict'-Spun doar ce individualismul este o fomi de a inlelege iidi a colabora cu societatea si nu mania de a se crcde in

afam ei; $i cI e o modalitate de a inte eni in politici, iar

nu neghiobia de a o ignora cu desivir$ire Mai mult i dez-

!oltar;a \ocreutii e.te cea care a pertnis (i a con\olidatposlura individualitlb. in numele ei._au comis si se mai

comit abuzuri ? Pii, e de la sine in[e1es. Dar qi citeva dinffe

practicile sociate cele mai inumane, precum sciavia, tofiura

ii pedeapsa cu moartea (pe care adeplii prevalenlei co]ecti-

lului asupra atomilor individuali le_au aprobat intotdeauna)

au fost puse sub semnul intreblrii Ei abolite atunci cind in-

dividuali$tii au reu$it sA aibd ultimul cuvint...Noi. indivizii, avem dou5 modurl diferite de a face parte

din giupurile sociale, care, de regule' se manifestd sepamt,

dar uneori $i impreune. Putem d?arlir?e grupului Ei putem

porti(Pa la ^cesta.

Apanenenla la grup se i.eracterizeazX

orintr-o diruire necondi!ionalaL (sau aproapel a indi\ idului

cirre colectir iate. cu ale carei \ aiori se identifici ldril cric-

nire $i ac.eptind si lie definit prin aceasd adeziune: intr-un

cuvint, fecind iremediabil parte, Ia bine si la rdu, din acest

ansamblu. Aproape toli apar,tinem de obicei familiilor noas-

tre $i simtim cA facem parte obligato.iu din ele fird prea

multdjudecad critici, deoarcce ne-o impun legile rudeniei

!i seniimentele spontane de apropiere; dar citeodati mai

,,apaltinem" qi unui club de fotbal, de exemplu, iar cind

eciipa ciqtigl sau Pierde campionatul, sint ,'ai nostri" tigata... sintem di.pusi:; iu.lilicim chiar )icel mai nedrepl

penalty.are te-ar putea fi de foloc ln .chimb. paniciparea

este ceva mult mai deliberat si mai elaborat : individul pa'-

licipa Ia un grup pentru ci vrea. iar xljta Limp cil vrea nu

'e.imte obligar la lealilare 'i paclreale de'lul: dislanli

criticx pentu aputeaholili daclii convine sau nir sI faci

TOTI PENTRU UNUL S] UNUL PENTRU TOTT 8]

in continuare pafie din acest coiectiv. Astfe]. este iucrucurent si .,participim ' la un club illaelic cind ne intereseazi filatelia sau si mergem la o anumit:i scoala pentru ain-vila engleza. asla dacipredarea dc acolo nu are deficientesi nu existi alte locuri mai bune- in apartenenta la un grupceea ce conteazieste sdlii in ace1grup, si le sinliinvaluitsi identificai cu acesta: in cazul panicipirii, importantesint obiectivele pe care vrem se le atingem incoryodndu nein grup: daci nu le atingem, il pifLsim.

Cu tolii simim nevoia de a apatine la ceva. de a finecondilionat pa(e a ceva, fie o coryoratie foafie impofim-tii, fie un lucru mArun!. Astane di siguranl.l, ne stabi]izeMi.ne deir.{re fafi de noi insine, ne oferi un punct dc relerir-!e ferm in care si neincredem, desi aceasti aparlenenti neprovoaci uneori sufednld sine obligi Iasacdficii. Din cindin cind este important sd te sinli d.a.r.i, se sdi ce esd incon-jurat de persoane cu care impertdsesti sentimente si rriiripe care nimeni nu 1e pune in discutie. Gnd entitarea de careaparlinem se pribuseste! percepem un cutremur liuntricdin care ie$im cu greu. De aceea sint alit de dure ruptuilefamiliale sau deziluziile in iubae I de aceea se zbuciumaalita cuiare primar franch ist cind, murind dictatorul si pro-ducindu-se in Spania rapide schimbiri politice, ii m;rhrriseacutremumt unui pdeten: ,,Pfui. cum s-au lnai schimbatlucruile, de nu mai stiu daci fac parte dintre ai noltri l"Dar impoflant pentru individ este si si se simtipanicipantvoluntar si critic la diverse colective:'isi pesreazd astf-elpersonalitatea propde ii nu pennite grupului se i-o impmi,isi alege scopurile, se simte in stare si se transfome fi sise revolte impotriva falalititii, intelege cd uneori este maibine si-i,,tridezi" pe ceilalti decit sir-i urmezi orbeste si site ,,tridezi" pe tine insuli. Cind sintem copii sau foarte tineri(dar li atunci cind virsta ne-a imputinat purerile si ne a datresemnarea) preferim si apartinem fArd aparticipain modcritic; mafudtaea, in schimb. consti il1 schimbarea multor

E2 POLIICA PENTRU FIUL \'IEU

aparlenente necondilionate prin participiri vigilente si clliarsceplice. Fiind prh umare indispensabile atit anumite apar-

tenente cit si anumitc particip:rri, trebuie si recunoastem

cefiecare dinlrc aceste doui stilud de integrare ill grup are

problemele lui. Abuzuile apaitenenlei duc la fanatism qi

la exclusi\ i.m. cele ale pdflicipar rr pro\l inlele.e drc la

de.,inreres si de.olidar i/are. Irni propur <a inchei D.e(l cd-

pitoi prevenindu-te, in felul meu, contra acestor pedcoie.RXul ln apartenenla neconditionati la o comunitate este

cd dorinta de a le simli unit cu ceilalti poate isca d.ept

,,naturale" legiturile politice (mereu convenlionale, drept

care revocabile) carc ne ieagi de ceilaui. Adice: este na-

tural (provine din condifia noastri de fiinle dotate cu vorbire Si gindire) ca noi, oamenii, si trlim in societate; dar

/or-ma concield a acestei societ5li. legile ei, granilele ei

etc., nu este niciodate naturaie. Este, mereu, operi de artisi conventie unlanI. Grupurile uma[e mai primiiive iiiatribuie dc obicei nun1e caie inseamni ,,Oamenii" sau

,Iumea". Dau astlel de inleles ci membrii tribului sin(

singurii cu adevirat umani. ci, prin umrare, asocierea iornu este fructul haz dului sau al unui pact dictat de im-prejuriri, ci o consecin!5 directi a Ordinii inamovibile auniversului: intre oamenii .,adev5rati" nu este loc penlru

modui sau mode aleatodi. care poi fi ameliomte sau

respinse, ci totuleste afa cum trebuie s:i fie $i bitut in cuie.

Mentaliiate nu atit de depeftat:i de cea pe care o putem

avea in grupuri istoriceEte mai evoluale- Chiar Si (irilemodeme (in ciuda faplului ce arati destul respect progre-

sului, revolutiilor, descope.irilor stiintifice etc.) cred dere-gullci frontierele lor, forma ]or de viati, prejudecdile lorsi in\tilutitle lor sint ce\ ir xprorne .,\acr u". e\presia , ceea

ce esenta umani (sall micar esenta ,,aior noqtri", a celorcare fac parte din grup, cei mai umani dintre umani) repre-

zinti cu adeviratmaxima sa realizare. A acceph ce existimai multe feluri de a fi om - toate la fel de ,.umane" -

TOT] PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 83

este un lucru geu, dupi cum se vede. Ceea ce nu inseam-ni cd nu ar exista fiolir€ pentru a prefera unele forme deviali in comun altora: mi numir printre cei care cred cuhotirire ci e preferabil si fii amator de jambon afumatdecil de came de om.,. dar optiunea mea nu se bazeazipe ce sint asdzi societdlile, cu atit mai puln pe ceea ce aufost ele (in trecut canibalii cistigi cu o majoritate zdro-bitoa.el), ci pe o anumiti idee, justificate radonal. desprece glozave ar putea si ajunge.

Riu in apartenenla fanaticd ia o comunitate flri alte ar-gumente decit cleste,,a noastrl'. ce,,asa sintem noi" estece se uite cum au ajuns oamenii fiecirui grup la forma devia!5 in comun. De fiecare dati a fost vorba de a solulionaanumile probleme concrete, iar nu de a te deosebi neapiratde vecini si nici de a exprima o,,identitate" propde. Uneoriunele solutii sint mai rele decit altele Si e de dorir sA fieschimbate in momeniul in care stii cd exista altele mai bune :

grupuflle umane .-iu rol infldental sieducal rectproc. niciunul nu si-d der\ollat..punhtea esenreiin alara conlagieriicu cei dinjur. Numerolarea romanS, de exemplu, a fost unelement exEem de caEcteristic pentru identitatea culturalildtin5, dar, ffuiindoiale, numerotarea arabi este mult maieficienta Si mai pmcticd: ar fi fost absurd si o pestrem pepdma penru cd e ,,a noastd" in loc de a o adopta pe cea-laltii... care intre timp a ajuns se fie 1a fel de ,,a noastri"ca si cealalti - $i cu rezultate mult mai bune I Acelasilucru s-arputea spune despre mufte altele, nu numai referitoare la tehnich si la descoperirile stiinlifice. ci si la obi-ceiuri morale si institutii politice: democralia inventati degreci- respingerea canibalismului, abolirea sclaviei saLr a

torturii sau a pedepsei cu moaflea, volul femeilor siechiva-larea nruncii lor cu ceaa bi$adloretc... Poti fi umar (/,drr-Ial urnrnr rr r nu lte leluri. dJr cel n_ai uman d.nlre lo"te e.resi !i dezvolti raliunea. si inverltezi solutii noi si mai bunepentru problemele vechi, si adopf rezolvirile practice cele

84 POLITICA PENTRU FIUL MEU

nrai eficiente inventate de vecinii tii. nu se le inchisiezicu incdpelinare i! ,,asa a fost mereu" si in ce a considerat

grupul nostru ca !,perfect $i natural" pine mai ieri. Dibicianu este sd ne inversun:im si fim ceea ce sintem, ci sA fimin starc, datoriti efortuilor noastre proprii !i eforturilorcelorlai[i, si ajungem si tim mai buni.

indefinitiv. ceea ce conteaz5 nu este apartenen(a noas-

trd Ia cutare natiune. cutare cultur6, cutare context social

sau ideologic (pentru cI toate astea nu sint, oricit de multne-ar influenta viaF, decit un ansamblu de ir?rinllili), ciapartenenfa noastrl la specia uman5, pe care o imp5rtilimin mod necesar cu oamenii tuturor naliunilor, culturilor $i

straturilor sociale. De aici \ie ideeaunor A-ePturi ak ornu

1&i. o serie de reguli uni!erjale pentru a ne purla unri cu

altii, oricare ne-ar fi poziiia istoric5 accidentalx. Drepturileomului sint un pariu pe ceea ce oamenii (berbali $i femei)au fundamental in comun, indifercnt de ceea ce intimplS_

lor ne sep e- A aPArd drepturile umane uni,,ersale presupu'

ne sd lim de acord cd recunoa$lem intre oi ni$te &eptutiegale, in ciudn diJerenlelor dinu'e grupurile cdrora le apatli-nem : sA admitem deci cd este mai imporlant cd e$ti un indi't,id a o dectt cddparlii cutdrei ruse, nalii saaculturi.Deunde faptul ci numai indivizii umani pol i subiectul acestor

drepturi. Cind aceste drcpturi se rcclami pentru anumite gru-

puri speciale sau pentru orice alth absfacfie (f1e ,,popoare",

,,cla-se", ,IEligii",,,timbi", ca sd nu mai vorbim de,,cei nenis-

cu!I', ,,mdri", ,,munli" sau diferite specii de animale) sen_

sul acestora se perverte$te, chiar dace intentiile sint cele mai

bune. ili dau doar doud exemple: un individ are dreptuluman de a-si folosi limba, dar o limbd nu are dreptul de a_qi

ciuta cu sila vorbitori care si o perpetueze ; ildivizii umani

a\em dreptul de a dori paslrarea puritatii aper pe care o

bem, dar apa nu are dreptul de a cerc se nu fie poluati. Etc

Existd fanatisme de apaflenenli odioase, pentru cI in-staureazi ierarhii inlre oameni si vo. si-i facd se ffiiasci

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 85

in compartimente etanse, despA4ite cu sirme ghimpati, deparcd nu ar face pane din aceeasi specie. Fhriindoiali, /?-Jijr?rl este cea mai rea dinffe aceste orori colective. Stabi-le$te ci de culoarca pielii, de fo.ma nasului sau de orice altetriseud capricioase depinde ca o persoani si aibe lr r?o.1obligaloriu cvl?Je sar cutare trisituri de camcter, moralesau intelectuale. Din punct de vedere stlintific, toate doc-trinele rasiale nu slnt decif fanrezii arbifrarc. Timp de surede mii de ani, speciaumaninu acunoscutvreo varietate ra-.ralS.emnilicdtivd: anxopologti cred ci acum \reo raiTe\.de mii de ani au apdrut probabil primele diversificiri genetice (din ratiuni de adaptare climatici si geografice), dar pro-babil ci acum zece mii de ani albii si negrii de acum inc,mai aveam aceiasi stremo$i bruneti. in plus,.asistii clasifi-cI oamenii dupa pigmentarea pielii, de exemplu, dar trec cuvederea alte trasetud mai relevante genetic - de exemplu,grupele sanguine (A, B $i O). Grupului B ii apaflin oprzecila sute din scolienii albi,locuitorii negri din Africa centra-li Ei aborigenii austmlieni cu piele oaches5. Tipul A se inril-neste la afticani, hindufi $i chinezi. De ce se nu spui atuncicd scolienii qi centrafricanii sint de aceeasi ras5? Sau ciexistl o rase formatd din chinezi, hindusi si africani ? Estemai importante culoarea pielii, pentru ci se vede imediat,decit Slupa noastri sanguina? Cind trebuie se ni se faci ouan\fu7re de \inge esre mal prudent sa venici grupa ian-guinl a donatorului decil culoarea pielii, forma ochilor saua nasului... Desigur, nimic din toate astea n-are de-a facecu capacitatea morali a oamenilor !i nicicu dreptul lor dea fi tratati in mod egal ca cetlteni. Nivelurile diferite deeducade Si iradiliile culturale au, desigur, o influenti in mo-dul de a fi al acestor persoane, nu qi rasa 1or. Lucrul cel maisinistru la rasism este cd nu permite nici un fel de recon-ciliere cu ..celIldI' . cu cel ..dileril : intr-adevar, cineva \epoate educa mai bine, isipoate schimba obiceiurile, ideile,religia... dar nimeni nu-$i poate modifica patrimoniul

86 POLNICA PENTRU FIUL MEU

genetic. De aceea conflictele ideologice sau religioase se

mai pot rczolva, in timp ce pentru stupida urx de mse nu

existi impecare posibili. Existi vreun tiP de oameni r,'/?

Iior altom? Din punct de vederc rasial, nu, dar din punct

de vedere etic $i politic este inferior celorlalti cel ce crede

in e\i.lenta rasiald a unor oameni inferiori...in majoitatea cazu.ilor, oamenii nu sint rasisti (in sen-

sul pseudo-stiinlific al termenului), ci jrerrpbi: detesti(trainii, pe cer care sinl allfel. pe cei care !orbesc al(a limbi\au se \ompona dlllel. li deleslE penru cd se simt rtin_

j.?r/ll in prezenla lor : nefiind prea siguri de propda lor deq_

tepticiune, fanaticii vor ca toi din jurul lor sA glndeasci

Si si triiasci h fel ca ei, ca se se simtl comod corlrrmdli. . .

Ca si nu mai spun ce respingerea streinilor (rasial sau culturalrnente) constituie un bun alibi pentru a justifica abu-

zudle po care le comitem impotriva 1or $i maryinalizareape care o suport5. SkAinii care ne deranjeazi cel mai mult,pe carc ii considerdm inferiori, pedculoli Si a$a mai departe

sint Si cei mai rdr.a.i: in schimb, turi$tii carc vin plini de

bani sint accepta(i ffui rasism sau xenofobie, ba chiar ln_

conjuraii cu un fel de invidioas[ admiralie. Xenofobii sus-

!n tot timpul ci n-au nimic cu ,,ceilalfi", dar ,,[ebuie sX

recunoasce" btuqi cI, ,,obiectiv" privind luclurile, au cu_

tare sj cutare defecfe. Asttel se inventeazl cunoscutelecalolnnii (sau elogii la adrcsa unor presupuse virtui gene-

ralizate) desprc gupurile umane: evreii sint ,,clmetari" dar

,,ibarte qire1i", negrii fi andaluzii sint ,,leneqi", nord-amen-

canii sint ,,infantili", arabii ,,tddetori" etc. etc. in fond,aceste lucruri vagi nu fac decit si tlansforme trisdturi de

caracter sau vicii carc se intilnesc printre indivizii o.iciruigrup uman in trisituri definitorii ale unui colectiv anume,

ca si cum nici unul dinffe noi n-ar avea pelsonalitatea sa

proprie, ci am primi-o, ne-ar fi impusi de colectivitateacereia ii apa4inem. in plus, asemenea camcteriziri (deni-

gmtoare sau elogioase, la fel de false $i unele Si altele) se

TOTI PENTRIJ UNUL S] LNT,L PENTRU TO'f] ]q7

schimb:i de 1a o epoci ]a alta. nefiinrl decit nistc senera_Ir,,' ri ,JpenictalF -le tome, de !tJta 4trlr o ... i...rr ..n.tr un monent istoric dat_ De exemplu, la llnele secoluluial XVIIlea, englezii. care-Si decapitaseri rcgele si isi con_'olid.r.err prl2menrul..rveau fu mc.Ie rebcli .i zurbtrsrr.r) rimp Le rdnlelii -,,rb .rb.olulr5mJI Resel,rr So:rrerre.eru drcpl poporll cel mdi sJnu, ,i ordonal o.n Europr.o sute de ani mai tirziu, dupi enciclopedismul subversi\si Revolutia Francezi, aceste presupuse ,,caractere natio_n"Je i'i inrersa.era semnele

Ceva mai grtulie in expresie decit rasismul pur Si dur.in stil nazist, xenofobia nu predice exlerminarea siriinilor.nici inferioritatea lor intrinseci: .,totce vrem este si sein-toarci la ei acase; noi, cei de aici. sintem altfel... As1fel.se dI de inteles ci tdrile ar avea un mod de a Ii omcsen_etem, ce trebuie ferit de odce contagierc striini. Realitateaeste cit se poate de dit'eriti: toate lirile s_au nlscut dinanesiecuri:i convietuiri iDtre grupuri diferite: in locurileQiin epocile dc maxim metisaj etnic sau cuhural (Ionia se_colului aMleai.H.. Totedo in rimout iui Atlbns al Xtea,in care convieruiau evrei, auri si crestini. America dcNord la sfir$itul secoluhi trecur Siinceputul secolului nostru, unde au venit imigranri din roate pirlile 1umji. Vicna. nului Iq00 cr... r-au prodrr mon enl(le celc mrr ! rc:rroarpale civilizatiei umane. CrupLrrile .,pure.,, rasele .,purc... na-riunile..pure nL m"i produc decit plicti.e"lj... s-u, me

Forma cea mai intr^lniti, dar nu mai pu[in pericu]oasd aacestor peryeniuni ale dorinlei de a apartine,,alor sIi.. este4ationalt:nul. Ld orisinr a to.t o ioeolog,e c"rc ] .L.linul\lalele modeme \i care Ie permilea cetilenrlor carc nu maierau dispusi si se identifice cu un rege de origine divini sinici cu nobilimea de singe sI aibi un nou ideai colectiv:Naliunea. Patria, Poporul. P.ofita de atasamentul logic pecare orice om il manifesti fatd de locurile Fi obiceiurile careii sinl familiare, cit Ei de inferesul comun pe care il avem

IiS POL]TICA I'ENTRU FIUL MEU

cu tolii pentru crlLrcrurilc sAmearg:rcitmai bine in grupul

ciruia ii apertinem (li ale carrui beneficii sau dezaslre lre_

buie sir 1e impirtdsim). Dar in secollrl al xxlea naliona-lismele s au tmnsformat intr un soi de muzici bclicoasi,care ajustificat teribile rAzboaie intemationale qi discordiicivile atroce. in definitiv, nadonalistii se definesc mereu

.rrr'a cuiva, impolriva altei tiri saLr altui grup din cadrul

slanrlui propriu si care poatl !ir1a pentru toate neimplinirilesi prcblemele lor. Pentru a functiona, nalionalismul are ne-

voie s:i se simd ameninlat de dufmani extemi: dacl nu ar

er'.r, dc. it o .irreuri naLiJne. r ll nallonali\l l_-u a\ e" ni.lLrn hez $i aproape nici un rost. Doctrina nalionalisiS pretinde

ci statul este consacrarea institulionalS a unei realidti,.spirituale" anterioard qi sublimi: Naliunea- Astfel, statele ar

trebui si fie ceva ,,natural", care corespunde unei unititiprealabile de limb5, culruIa, formi de comportament si de

gindire, unui ,.popof' consdtuil inainte de apailia statuluirespectiv. De fapl, toate statele existente sint .rnvenlii ivitedin imprejurari jstorice (uneori foafte nedreple Si crude.

alteori indiferente). Statele inseqi au confedt unitate prac-

tici unor grupuri !i comunitSli dive$e, inventindule apoi

un .,suflet" politic. Nalionali$tii carc au deja un stat spun

ci acest.,suflet" ti teritoiul sdu geogafic sint,,slln!e", cd

nu pot fi puse in disculie sau atinse; ceilal,ti nationali$ti,care vor se ajungl si aibe un stat al lor, spun ci,,sufletul"1or popular nu va fi respectat decii cind va reuEi sd se stateli.

zeze. Darnici un statnu poate avea fundamente .,naturale"

in nici un lel de rcalitate prealabild : toate adune si oblojesc

aEa cum pot diversitatea, toate sint aflificiale li discuiabile.

Ar fure" Ii lrmba. de ej'emplu. [Jnddn-entul ..nal ral al.larului.'in lu.ne exi.til aproape opl mii de limbr .i doar

\,rco doud sute de slate: nici chi ar inzecindu-]e nu am reusi

si Ie ,.stata1izim" pe ioale. Ce si mai vorbim de rase sau

reljgii, cunoagtem fba(e bine ororile pe care le aduce cu

sine incercareapdn fo(5- nici nu s-ar putea altfel - de

TOTI PENTRUUNIJI, SI UNI-L PENTRU TOTI 89a face .,purii'icarea etnici ' a unui sIat I N{enlalitatea natiofirli.t:l Jre !a LnlL ptoieLl poritic oromo\ rred e ptncn .lut..rntern iatd de cel ,,exiern,.care il pindeste si declarareaLu.uJe.t robec:l ,,not ..1lLntce!a.[lec.11.._ Cut . . ezt,rirnic c"re.i irha iesii Urj cu rde\irare,e problemc pu.Ii-

ce urgenre care se pun la sfirsitul secolului al xx lea. pentru ci important este si stim daciun starrcspecti dreptudleomului Si cetilenia politjcd a tuuror celor care triiesc inel. d.rc: e.le in .lare \ii renullje lr o pxnc Jin .L\ erdn i dleJlui pentru a colabora cu alte dd ln confruntarea cu proble_mele mondiale, dacii oferi o proteclie rezonabili inlpoftivamizerjei si aviolenlei. Culoarea drapelului si inrind;rea pecare o ocupd pe hafta geopolitice nu conteazi prea mult.Unele state actuale pot fi reformale din raliuni de prag-mrlJ.m pollic .i loare dr lrebJi sj Irdj.pre un rLn i ,-pra-natronJle cdre \; l;ci impo..bile co,t untarile Jrnlre lar,i.i \i re,,ol,e mmle probleme comune ale omenirii. De dll.fel, fanatismul nationalist nu servesre decit la zeificareastalelor putemice. la distnrgerea unora mai fragile care ar_monizau intr-un echilibru precar diferite etnil sar la a sen,idrept trambuliii pentru oamenii politici ambifosi apar-tinind minoritdlilor culrurale, dar fdri programe autenlicemenire \; lransforme .octetatea \i care a\leapti mai mulrde la super.tilrrle populJe dccrl de L profrii lor cdpacr-tate de tudecari.

Gata cu pe ersiunile dorinlei de apartenenF la grup aindivizilorl Sd vorbim acum purin (pentru cI acest capiioldevine aproape interminabil, prccum ralk-show-urile de larelev,/rune I de.pre vrb,alitie rele ..re por .tricd dorinldpoliric; de pdnicrpare. E.le e\ ideat c; e\ i\.a ,oine mu.rediferenle intle vechea democratie greacd si democratiile deazi, ca aceea in care triim si 1u si eu. Una dintre cele maiinsemnate este faptul cd 1a greci participarea politicii eraob1i.\,a/or-le, in timp ce astizi este un dreptcare se exercitinurnai dd. i omul vre" (i o frca .i t.r c.rc porre .r ren:nra.

90 PoLIICA PEN]RU FIUr- NIEU

Modul de pa{icipare este si el deosebit, pentru ci cetetile g-e.e.tr err- 'nrc: .i .oli .ctaren puleru in'pr\er :l

luarea deciziilor jmpoftante. fiecarc reprezentindu-se pesine insusi; dar acum statele au milioane de locuitori, caresint convocati doar din cind in cind pentru a alege nisterepraze n tanli politici carc sedelibereze Si si decidi de faptce febuie fdcut in admhislraia politici de zi cu zi- Schim-barea sistemului atrage dupe sine avantaie evidente, dar siseioase inconveniente. Avantajele poate ci nu ar fi fostavanlaje in cazul atenienilor din epocaclasici, dar ele sintca atare pentnr noi, carc avem o mentalitate Si un mod devral; foane dilenle. \4cjonldled ceralenilor preci n_uncelLfoafte putin sau deloc (pentru asta erau sclavii !), drcpt careaveau la dispozitie destule ore din zi pe care lepuieau dedica adunirilor politice; noi, in schimb, sintem mult mai ocu-pati cu treburile noaslre profesionale si ar fi o mare siciialisimai si studiem sidezbatem prcblcmele administririi sra

lului. Grecii nu puneau rnare prelpe,,viala p vatif'.lisindtreburile casei si ale familiei pe seama femeilor. categodeclar secrlndari in Prlis: singurul lucru caae conta Denlruun grec era realizarea publici, unde se inlrecex $i colabo-ra cu egalii sii iieln disculi pe teme politice saujuridice,fie in distrac(ii colective (tragedii, comedii, o1impiade...),fie pe cimpLLl de betelie. Pentru noi, cei de azi, mult maiimportante este activitaiea noastri privati, hobby-urrle sipl5cerile pe care nu simim nevoia si le implrlim cu cei'lalti, cultivarca sentimenlelor de dragoste Si protectje incadrul lamilial, asigu.area bunistfuii la nivelul noshx pen-tru noi si cei pe care ii iubim, toate acestea purtiind numelede intimiateanoastrd. cdreia ii acordim mai multl inpor-lante decir vrefi i nodnre oLblice r nu obi.nuim oare sa spu-

nem cd \ia\a ad?firald o constituie vacantele si serbitorile,nu munca remuneratS?) $i pe care o apirim de ingerinfelestatului. Grecii erau in primul rind.,politici", adicx Eiiaudepinzind de pallr, care era treaba lor principall; noi sintem

TOTI PENTRU UNUL SI UNUL PENTRU TOTI 91

in primul rind pafuculaT-i, de aceea diruirea noastri pentrutreburile publice este destul de limitati. pe tine, de exemplu,ca sd nu mi duc mai departe, nu te ved renuntfud Ia transm!terea unei finale de cupi sau la a iesi cu gasca penru a tededica revizuirii critice a bugetului statului... Las la o paflealte dificulteli, cum ar fi complexitatea pe care o poateatinge gestionarea sub toate aspectele a unui stat modem(in compara(ie cu pollr-ul glec) pentru oamenii fird o pre-gitire de specialitate, sau cit de problematic poate fi siconsulli toti cetllenii asupm acestor chestiuni. Mi impre-sioneazi mai putin aceste dificultili, pentru cepod fi bineinformat de cdtre specialisti, ffui sA fie nevoie si te spe-cializezi tu insu(i (majoritatea oamenilor politici profe-sioniqti nu stiu mult mai multe despre problemele reale aletddi decit $tie omul de pe shadd care citeste ziarul din ziuarespectivE). iar dezvoltarea miJloacelor de comunicare,care ti permit si intervii intr-un concurs televizat de la tinede acas6, ar putea facilita $i participarea noashd globali ladezbateri sau Ia vot. Nu, partea neplecutl este ce aceastane-ar lua fomte mult timp... si te apuch lenea doar imagi-nindu-ti cum ar fi !

Iatd de ce guvemele democratiilor de astxzi sint for-mate din reprezentan[i alesi de ceth[eni, care se ocup6 curezolvarea problemelor pmctice ale administrerii comu-nit5lii in acord cu voinla expresi a majoritetii Si sint plititipenftu asta, Panea proastd este ce acesti reprezentanti ma-nifesti o evidentd tendinti de a uita ci nu siot decit nistemandatafi - mandatafii ,lrj!/ri - $i de reguE se trans-formi in speciali$ti in a comanda. Partidele polltice au indemocmtia modema un rol care nu mi se pare uqor de in-locuit;darp.in listele electorale inchi se, pdn disciplinadevot in parlament si unele procedee autoritarc, ele sfirsescprin a deveni aproape impermeabile la critica si controlulcetilenilor. Urmarea este cd cetitenii devin tot mai dez-inleresati de chestiunile publice (,de ce se te mai sirifoci

92 PoLmcA PENTRU FTLrL MELi

daci ei tot lac ce au chef?") si de politice. DupA pirereamea, aicilsi are cauza li.o, u/rlia pe care o intilnim in roa

te l5rile democratice prirllre poiiticienii profesionisti: Si fiiaten! ci in majoritatea cazurilor esie vorba de persoanecare procure bani prin mrjloace ilicite, dar nu in lblosullorpersonal (de$i mai sint !i din A$da!), ci pentru a finanlabunul mers al panidelor 1or. Iar aceste partide, care nu sintdecir un in.lrument me It \i facrlrteze partr,rllred non(-tli a tuturorintr-o anunlir:i misuri la treburile guvemdrii.sfirEesc pdn a deveni scopuri 1n sine si prin a hotiri ce e

bine $i ce e rdur tot ce se face in favoarea panidului eslebine. tot ce prejudiciazi partidul este riu. O idee foarte pe-

nculoasa. care trebuie comb5trta in rei fel-ri:

a) aplicind cu toatl severitatea legile qi nelisind ne-pedepsite delictele nimlnui, oricit de inalti i ar fi pozilialn ierarhia politici a ldlii :

b) incercind se /-elalirlzrim rclul partidelor politjce, luin-dule din privilegii Ei din importanli, neacceptind meca-nismele autoritaJe care impiedici vocile cdtice di eunudIor si se exprime !i se-$i pune in valoare opiniile;

c) dezvoltind alte forme paralele de participare 1a viatapublici a comrnitSlii, ca de exemplu colectivele cetdfe-ne$ti, adune.ile locale, gruperile profesionale etc.

intr-un cuvint, evitind formarea unei cruste de inamov!bili specialisti in a comanda, sub care tof ceilalt sh fimniste resemnal specialiqti in a ne supune.

Un ultim pericol al participlrii politice - ii cu asta itijur ce Ermin. Intervenind in viata publici, o facem in apirarea - foarte logicI - a intereselor noastre. Dar, daci negindim un pic, interesul nostru principal este si facem casocietatea in care trlim se fie cit mai... ro.idla cu putinfi,scuze rcdundanla. Adice si se menlini bine echiiibra-ti- chiar daci existl conflicte qi antagonisme (nici vorb:r si

TOTI PENTRU UNUL S] UNUL PENTRU TOTI 93

fin..tori ca unul" l). dar tiri violeniiinre pafleneri. si ga-ranteze drepturile Si si asigure responsabilititile si. desigur,ca nici un om si nu se simd abandonat in pidure, zdrotrit1a cel mai mic semn de slibiciune omeneascd. pdrisit lacea mai mici alunecare de pe calea b:ituti, dusminir pinila exterminare pentru cI e dife t... Lasi-md sd-!i repejciteva tautologii esentiale: cind vo$eam despre clici, te-amasigurat ci primul nosEu intercs ca oameni eru si fim cuade\'drat ufiani. acum cI vorbim despre politici, nu-mivine in minte nimic mai lnteresant decit si-ti amintesc citrebuie si atingem o societate.r/ dderdl-dr sociali. Solida-ri,alcx nu in.eamna " renunrd la inrere.ele prolrir. ci a neaminti, apirindu-le, de acest prim inlercs esenlial. Si exlstipericolul ca, parlicipind politic la adminislrarea treburilorcomune, acest interes primordial, de evident ce este, si fiecel mai pulin prezen!. cel mai trecui sub ticere cu scopulde J obrine ooreje J\^dnr"je rmediJle care Je lapr. I"ra el.nu du niii o \ Jloare. 1,, rducl aminle de de\ i7a mJ,chel.rdlor din celebrul roman al lui Alexandrc Dumas? ,,Totipenlru unul \i unJI penrrr toti". Te x.igu. ca nu ..e in\ en-tat o fomuli mai bunipentru a fi mai puternici si mai bo-Iali. \ reau ,a rpln ohet]?\t, tnai putemtcl ii o?enerrcmai boga(i. desigur. Da, trebuie si recunosti si tu cd intond toimai de.p,-re a.ra e:re rorb.i Bun. gara

".um: de-sprc bogitii vom continua sA vorbim miine dimineati...

Ia de citeste...

..lndividul critici societatea. darsocieralei I a produs pe nrdivid. Aceasti contarietare penru ci Du o pulem numi con,lradictie determiDi foarre mulre conflicte. Societalea. sauaceste persoanein mod conventional dominanrecare vorbesc innrmele ei cred ci individul nu exisli decit pem.u a o stuji. Darce lrc.Lr no1{rLo. e,re.; .crn.rL. toare pinr.e \ir p.nr,u cadoar pa(ea mecanici si-$ipoaii conrinua nebuneasca sa curse!..(G. Santayana. Stdpiniri si puteri)

94 PoLITICA pt NTRU FtuL MEU

.,Mai sinl astizi si din cei care dlspreluiesc descoperirca ind!vidului si a valoii saie ti folosesc cuvintul < individuatism, insens peiomliv. Poate ci excesul de individuilism este neeativfi cu si-EuranlI individualismul se poare manifesta i. Ionnedecadenle. Dar cind frcem bitanlul nu trebuie sI scipim dinvedere cA oamenii nu recunosc valoarea individului intr-o lumeDemiloasd, inumand, in care sn ucizi e ceva nonnat. Ia fel denonnal ca a muri. A$a era la anrici, dar nu mai esle ta noi. Pen-tru noi, a ucide este .Au. penru ci viata fiecirui individ con-teazi, a]e valoare, este sacd. Si rocmai aceastl cr€dnr6 a valoriiesteceacare ne fice umani. ne face sirespingem cruzimea anti-cilor ii, chiar ln prezent. pe cea a socieiitilor neindividualiste.',(G. Sanoli Elenente de teorie poLiticd)

,,Una dinte amiDtinle cele mai vii ale copihdei mete eslede a fi ascultat la radio al doilea meci de box dinrre nord americanul de culoare Joe Louis $i germanul de caregorie grea Ma,(Scl'meling. Schneling I-a ftcur lnocq.our pe Louis in pnmarunda $i presa nazisti a vorbir cu elocin(I despre superiorita-tea rasei albe. La meciul revan$d. Louis 1-a Ecut knock-oui peSchmeling. in pnma rundi, dacn nu miinsall memoria. Arbi-trul i a pus microfonul in falI i.vingirorului si 1 a intrebatemotional: < Ei,Joe,le simti min&u de lasatain seam asta?,,iar Joe a rlspuns cu accentul caracterisric din sud: ( Da, sinlmindru de r25a mea, Iasa umann, desigur. >"(cabriel Jakson)

.,Pe pimint existe un mare numft de nariuni polenlinle. Tota$a, planera noashnnu poate adlposri deciiunnumnr linita!deunilili politice auionome si independeDte Orice calcLrtjudiciosar indica probabil uD Dumer de naliuni potenriale nrlrmai maredecir cel al statelor posibile. Dacn acesr mrionameDr sau catculeste corecl, nLr toti nationalisrii i$i pot vedea arinse scopurile intoate cazurile si in acelasi timp. Realizaren unora inseamnn trustrarea allora [ ..] De lapr, la fel ca si stajele, nariunile sint oposibilitate. iar nu o necesliate uDiversali. Nici nrtiunile, nicinatele nu exisli in orice epocisi in oiceimprqurare. pe de alriparte. naiiunea $i slatul nu reprezinti , a.s.ali posibililaie.

TOTI PENTRT; LTNUL SI L]NI,'L PENTRU TOTI 95

NatnrnaiismLrl susline ci sint ficure unul penru ceHlih, ciunutfiri celnlalt sint ceva inconpler si ragic. Dar inanne de a aiunge si se logodeasci, liecare i lrebuit si se dezvolrc. iar aceasridezvoltare a lor a fost irdependeld si intimptitoare. E nein-doiehric c: srarul a apetul iili ajulorul na.iunii t I Cel caredi nasrere Datiunilor esle nationalismul. nu inve$ 1...1 Natio-nalismul prcdicn si aplri diversitatea culruraii, dar de tapr nnpLne orogPnilaleir dr'r in inler.or.ri . rr .r. in TJr mr... m&r -3nrrre unilitile polilice." (8. cellnet.Ndliu i si nationaliskl)

,,Desi variazi de la un sisrem partamentar din Eurcpa occideniall la altul. listr plingerilor la adresa partamentelor a crescut constan!- Tendlrla acrual, esre de a vedea parlamenrul tormai mull ca o itampih pusn pe decizii care se iiu in alti parre.Un punct de vedere cue unneazl adesea pliDgerilor referjroa,re Ia pompa ca de pe vremea cavalerilor pe care o afiseazipar1amentuL ia dezbaterile dtualizate si ti preocupinte pentruamnnunte lipsitc de imporranti. ExisLI si semne. foare vizibiIe in miscirile sociale, ale convinge i toi mai mari ci demo-cralix nu este dorr o chestiune a parlameDrului si cn sint deprefera! annjarnentele la iivel iocal si nritiarivet. civice. 1...1N-re\.rdr i,i.'o.alrni.. rnregir, Dorit.. coc\.prorro c esimultan libeflilile democrarice civile si sn aboteascn parLa-.rcnlul. Si nici n a existat vreodati Lrn regim potrric care simentiniun parlament democralic si in acel,si rimp siaboleasciliberlitile civile. Si, piniinmomcntul de fati. n-a existar nicio-dati un regim politic in care o socieiaie civiLi poslcapiralisti siirbine protuno. lil.er Jrr oolirrp\i rnpdrt, nenrac \:i \iqi-lent. Conslruirea exacl a acesrui lip de ftgim ar purea ti unul dinpariunle istoice de rraditiei sociaijsle contemporane... (J. Kcane,D ennctutie \i so.ieta te. iild)

CAPITOLUL SASE

Bogdliile acestei lumi

Animalele sint oare sirace sau bogate? Chestiunea nuprcap:re si le inlereseze, in ciuda celor sugerate de fabu-le prca antropomorfice, precum cea cu greierele fi lumica. Annnalele au a-si rczoh,a, drrliflf€11: hrani, ad5post,pmcrealie, apirare in fala du$manilor... Uneori si le sa-

trsfac in mod convenabil, alteori esueaz:i. iar dacl eseculeste prea gmv sau prea indelungat, de regule mor, dreptcdre rode ji\ i rele .inl e\rrem de .irguincioJ.e rr x..rprocum ceea ce le lrebuie, In plus, au o idee foarte clarddespre ceea ce le face trebuinte: mai pot gre$i in ceutirilelor, dar niciodaiS nu gre$esc in ceea ce piveste obiectulaccstei c;uLiri. Au mai cLr-ind pJline capricii .r. , u 'ipu-ranle. nici un fel de fantezii. O datl satisficute necesitl{ile,anrrnarele re oOlhne5c salisrd(Ule: nu se apucr si in\en-teze trebuinle noi sau mai sofisticate decit cele pentru care

au fost ,,programate" in mod natural (mh refer, firefte, laanimalele sebadce, nu lacelepe care o ul le-a ,,civilizat"mai mult sau mai pulin). A numi ,,bogate" animalele care-Si\arisfxc treburnlele ci ,.sir"ce" pe cele care nu reusesc.do fac5 este puln exagerat, dar, in fine, judeci $i tu...

Cazul oamenilor e destul de diferit, cred ci elti de acord

cu mine. Marea deosebire este ci noi, oirmenii, nu $tim de

ce avem nevoie. Vreau si spun ci, dintr-un punct de vedere

strict zoologic, ltim cd avem nevoie de hrani, adipost, pro-crealie, apirarc qi toate celelaite de care au nevoie Si altemamifere aseminitoare noui. Dar ne reprezent5m fiecarc

i00 POLIIICA PENIRU FIUL N'FI]

dinire aceste trebuinte de bazi insoiite de cerinte specialecare le complici pinl la a Ie face interminabile si insatiabi-le: acum vrem sd n1incim, apoi vrcm si mincim cutare sauculare lucru, nrai lirziu sintem gata si ne dim viala pentrua minca exact 1ucrul acelape care ni se pare ce fcbuie si-lmincim, din cind in cind linem regim sau facem grcvafoamei; mai intli ne addpostim sub o stinci, pe umi intr-ope$terI, apoi intr un copac, apoi construim palisade, forti-rete, zgirie-noi... Ce se mai vorbim de succesivele com-plica{i pe care le-a adus reproducerea sexuale. Cind unanimal si-a satisficut o ffebuinti, o lasi deoparte pine inmomentul in care aceasta apare din nou; noi nu o abando-nim nici o clipi 5i ne tot frdmintim cum s5 o satisfacemmai mult si mai bine. Animalele cauti. noi scotocim. Oricetrebuinti este ceea ceeste (fizice, zoologica). darmai este

Si ce vrem noi se fie, ce vrem si ajungi sa fie, astfel incftorice trebuinli satisfecute nu provoace doar uEurare $i odii-ni, ci si neliniste, dodnll de mai mult si mai bine, tot tim-pul mai mult Si mai bine. iti spuneam mai sus ciproblemaeste ci noi. omeni'. nu sltm ce ne lrebute: \reau \d \punci nu qlim ce ne trebuie pentru ci k $tim ce rrem.lat,Taoameni, ,,a vrea" este prima si cea mai imprevizibil?i din-re rebuinte. Ingiduie-mi puini gimnasrici dialecrici: ani-malele vor (adicA poftesc dupi necesititile lor) pentru cd'reiesc. rn rimp cc oarneni, lr,1im... penlru ca \ rem.

Multe complicatii ne-a adus noud, oamenilor. acest atrii pentru a voi in loc de avoipentru a trdi (ca animalele):ansamblul tuturor acestor complicarli l-am numit .r1r.r/.risi, ca slflm mai moderni si mai trufasi, .Iri1zd1ie. Nu meintreba daci sint bune sau reie cultura si civilizatia, nu m?iintreba daci ne-ar fi mai bine daci am trii potrivit trebuintelor noas[e narLlraie. precum celela]le jivine. Fac partedintre aceia carc cred cI, la oameni, ,.naturaf i seam-nd si prcdLlci culturi si civilizalie. Dar existiplreri deose-bite care \in. mu.r mai rnporranre de, ir a mea. in .ecolul

EoG,ITIILE -ACESTEI LTB4I IO1

al XVIIllea. filozoful Jean-Jacques Rousseau a atribuitdezvolt:rrii civilizaliei inegalitatea, exploatarea, rivalitateadintre oameni si toate celelalte rele a1e conditiei noastre-

.,Toti oamenii se nasc liben, dar pretutindeni tr;iesc inlSn-(uili", spune Rousseau; in lanlurile convenlionalismelor,ale institulilor !i prejudeci[ilor sociale. Lainceput, oame-nii lriiau singuri. fari limbaj $i respunzind doar instinctelorIor naturale, Nu aveau posesiuni Si nu ascultau decit de

naturi (s9 supuneau legilor ei, dar nu invenlau el aceste

legi). Oamenii aveau totusi o calitate pe care animalele nuo au: capacitatea de d ,re pel/ecliond- Ne intoarcem deci lace ili spuneam mai sus: ,,mereumai mult $imai bine". As!fel, au inceput se se intilneasci, au inceput si vorbeasci,s-au imitat unii pe allii. s-au striduit se iasiin evidend unii[ala de a ll ii. ]u rn\ a!at si nu se mdi mullumed\c; cu nrmr.din ce aveau etc. Si iatd ne I Sd fie limpede, Rousseau nurecomanda intoarcerea la starea naturalS primidve, lucrum[ional lmposibil, ci organizarea societitii fi refoma edu-catiei astfel incit si recuperim u. soi de ,,a doua naturi",onal]ull... drtilicidlAin cadrul dueia si se fi corectat ma-jo-Idrea rneg.llirilor si serviru!rlor.are .le oprimri.

DacaRousseau nu predica intoarcerea Ianaturi, imagi-nenz X d ce pol spune eu, care cred muh mai pulin decit elin ,,bunl Silbatic". Scriu aceste cuvinte pe un computer,tu le vei citi gralie lumlnii electrice Ei industriei editoriale,vreau s:r temlin pagina aceasta ca sa mA duc si vird un filmla televizor qi pentru cI m:i cam doare capul de atitea gin-dLrri an .i iru'mediar o d.pinna. Jsa ca daca rn-a' pomi

siproclanr ci civilizaliaeste url lucnr riu n-as spune decitrol-be godle. Nu vreau ca civilizatia si dispard sau sI des-

cre.'5cj. oimporri\ d: \ redr .i .e ','r i'i, -p .r mri mull. inplus. societatea omeneasce inventeazi lot fe1u1 de lucrufi(norme, tehnici, teorii...), dar niciodad nu ,dez-inventeazl"ceva. Cind ceva deja inventat nu ne place, nu se dez-invenleazd. ci s? inlacuiette cu alt:i in\,enlie mai buni. Pentru a

102 POLITICA PENTRU FIUL MEl]

ne lecui de inventiile noastre nu existi alti cale decit aceeade a continua si inventdm... mai mult si mai bine.

Tn.rruua .o.ii .i ,;reia Rou..eau ii alnburu c-u,,. re-lelor no".tre cele mar m:rie,ret\.ft.ittdtea. in momen,:lin care un individ istet a irgrddit un cimp ri a spus ,.dstae al meu", fiind crezut de cei care l-au auzit, au inceputtoate conflictele diire bogali $i sfuaci. exploatarca etc ...Cel putii asa vedea lucrulile Rousseau. A procl na (si a

stabili legal) ce este a11dl si ce este.r rr.,r este cauzanenumaratelor necazuri infuchipate de stat. de polilie, debinci. de fapiul ci profitim unii de allii si ioare celelalresen ituli in vigoare. Originea adeveratei lr?galil.i/i dintreoarrenl 1'r P\le pol tcj. sn-rc Rou".e,u. ct econonica,Intr-adevir, antropologii sint de acord ci societitile priml-tive sint economic egalitare (despre inegalititile de putere,stirpe si iera.rhie am vorbit mai devreme), adici menrbriiace.rord ,o.edd plll e lUcrrri Jc lor. de ^bice: cdm cceleasi, iar lucrul cel mai valoros este proprielatea co uni.Observi rotusi ci indi!idualitarea (adici independenta siauionomia, capacitatea de decizie) este, inci din acesr stadilr, legald de posesiunea anumitor lucruri: dat llind ci incadrul ldburilor ..individualiiatea" efectivi este cea a grupu-]ui, siproprietatea este mai ales comunS. Sint egalitari intreei. dar nu cu vecinii ior, pe care le place sA i intreacl in.,mirire" si ceroru nu le permit, fircSte, si le ia bunurile.Cind depozitarii individualitirlii sint membrii grupului, c?nd,cu a lle cu\ inle. indr! idualirdlea devrne. ca .a (pun ,sd. prival5, paniculard, si pmprietatea devine la rindul ei privati,paticularl. Dacd vrei, procesul este invers: plecind de lapropr ierarea privar; rpar .i .rdivi,,ir priv r...

Inneb idJa.i: ene bun ."u rl]u acesl rezu[ar? ili ri.pund.iaresi, ci a trecut atita iimp de atunci qi cA imi e totuna.Mentalitdtile splendide si categorice precum cea a lui Rous-seau apreciazd realititile sociale Si politice in mod absolut:pozitiv sau negativ, bun sau riu (pentru a compensa aceasti

BOGATIILE ACESTEI LUI,II 103

tendin!5, cei cu adevirat inteligenti - ca Rousseau se

contrazic copios, drept caJe ln opera lor existi mar multepunclede \edere,, \, FiJeste. si Rou.ceau ttic ci osrneniiau lbsl 'tntoldeauna propr-ietd,-i, fie in comun, fie particulitri. Ei bine, proprietatea?, ildrd a produs efecte atit pozitive cit Si negative, depinde din ce punct de vedere prive$ti.Proprjetatea privati promoveazA inegalitS!le, invidiile,licomia $i ii face pe oameni si se identifice cu ceea ce au,

nu cu ceea ce sint, concentrindu-se asupra bunurilor lor sidisprepind rela(ia ri,?patetic.i cu ceilalli. Dar tot prcprietatea privatd permite dezvoltarea independenlei {iecfuuia,a autonomiei sale, distanfarca crcatoare fal6 de unanimita-tea grupului $iil face sA creeze drepturi $i indatoriri bazatepe deliberare ralionali, nu pe automatisme colective. Do-rinla de proprietate privaid poate distruge necesara solida-ritate carc face ca o societate sd fie ceva mai mult decit ogrdmadi de oameni care trhiesc impreuni din intimplare ;dar negarca totale a proprietelii private anihileazi suportulsimbolic qi material al personaliti[ii umane, tnnsformindastlel comunilalea inlr-o hoard; 5au inlr-o calarmir,

,,Dacd nu ar exista proprietate privatd - propovedu-iesc unii birbali inviluili in sfinlenie - toi oamenii amfi frati." O fi din cauza piginismului meuinniscut, dar itimltudsesc ce nu prea me incinti ideea cu oamenii ,,fratl':asta ar insemna sx ne ceu6m un tatd comun si, pentru c5cerul e prea departe, pe pamint l-ar rcprezenta biserica sau

staol. Eu mi multumesc cu ideea ca oamenii si fie ?dr-tereri, leali !i cooperanli unii cu allii, egali in {ala iegii.Dar pentru aceasta proprietatea privad (supuse rest.ictii-lor sociale necesare) nu numai ci nu rcprezintl un obslacol,dar este chiar o cerinle indispensabili.

Prcpdetatea, banii $i celelalte surse de probleme pri-mesc un nou impuls o dati, cn urbanizaren, adich o dalicu incetarea vietii de tImni, 1e8a[1 de pxmint, in comunitdli mici, $i cu trecerea la traiul in orase, cu multimea

104 polrlcA PENTRU FILL MEU

1or de meserii, arte si comert. yia\e ]j.bani dezrAtlAc ineaziioamenii, ii face independenli de glie si de sat, 1e oferi cu-nostinte noi, ii pune in confact cu pe oane venite de de-lanc. le pennle noi [orme Je a-s; c.,illpr pirnea .i prir,urmare noi vitufi... si noi vicii. Fird indoiali, mireste con-flictele. tentatiile si mizeriile, dar si elibereaz 5 de multeingrddiri. Un vechi proverb medievai ne asigud cA ,,aerulde oras ii face pe oameni liberi". La oras exist5, desigur,mai pulind egalitate economice, dar $i mai multe posibili-tlti de a-ti invenla o viatenou5, diferiti de cea a pdrinlilorSi de cea a celorce ne inconjoari. Nenorocid Asta de bancreeazi noi ierarhii, dar 1e sterge pe multe din cele vechi:economisirea devine mai impo.tanti decitnobietea singe-lui, priceperea in come4 se dovede$te multmai folositoaredecit talentul de a minui armele... Indivizii se ]urrte intreei pentru a se pune in valoare qi vor cu orice prit si fier..?irr:pe operele lor, pe invenliile lor, pe bogiliile ri bu-nudle 1or, dar in fond vor sefie sr5pini pe ei in$isi, pe viala$i destinul lor. Astfei, se elibereazd depiedicile trecutului,dar devin sclavii uno. servituti inedite. Me vei intreba dinnou: este bun sau riu acest prcces modemizatorcarc ne-atransformat in proprietari? A merirat? La care eu iti voirespunde intorcindu ti intrebarea: merite sd ne mai oste-nim si intoarcem pe toate fetele acest proces care nu stiudach mai poate fi intom ? Stii bine cI pre[uiesc mai multceea ce potenteazi indivizii decit ceea ce egalizeaze gru-purile, asa ci n-am sI-ti mai spun ci ar fi o pie.dere detimp si depiing amamic ce s-a intimpiat...

In orice caz, sd nu uitim insi ci proprietatea a existatdlntotdeauna in societatea omeneascd, fie ea colectivi. priva-ti sau (in ajoritatea cazurilor) mixtl. Cu alte cuvirlte. toa-te societitile si-au pus prcbleme earnorric?. Economjanuprovrte din elorlul de r.arirlace nevorle umane. cjci )tJnimalele dL ne\ ot. drr nu au econom.e, Proprie(alea. aLu-mularea de bunuri $i previziunea viilorului sint cele care

BOAiTIILE ACESTEI LU},fl 105

dau nasterc perpleritilii economistiior, pe carc un scriitor\colr.,r! drn ,ecolul lrecur - flromir C.,rl] le - ir I u'ne1

,,respeclabili profesori ai Stiinlei lugubre" ( l). Si, bineinle-les, in chiar inima economiei sr: afle pafiea cea mai lugubria Qtiintci lugubre: m?r?.d. Si pentru ce te cunosc asa cumte cunosc, sint siSur ce nu te voi surpiflde spunindu-[i cinoui, oamenilor, nu prea ne place si muncim. Sintem fiinleactive, ne place sdnejucdm, si cil5lo m... dardisciplinamuncii ne plictiseste. Partea rea este ci, avind capacitateade a anticipa ce se va intimpla $i de a ne bucura sau a neface g ji penlru viitor, ne-am trezit muncind din cele mai\ e. hi l'mpJri : penru a deveni sr;pin:i zrler de miine ne-rmf5cut sclavii acestui miine. Alurisitele paradoxuri ale con-diliei noastre I Celelalte fiinle vii sint conditionate de ces-a intimplat, noi. de ce vrem si se intimple sau de ce neeste teameci s-ar putea intimpla. Ceea ce ne mil?d nu este

trecutul, ci viitorul. Conform vechiului mit iudaic, in gri-dina Paradisului nu exista decit prezentul etem, drept carenici giind de munce. Dar apoi a inrervenit acel nefericitincident cu mirul oferit de sarpe, iar condamnarea a fostcategorici: ,,i[i vei ci$tiga piinea cu sudoarea frun{i". Deatunci, munca a fost mereu vdzuti Ei ca o pedeapsi, asa

cum o dovedelte etimologia insisi: in vechea slavi rronlainsemna,,tlud5, chif '.

Un prieten de-al meu spunea ce dovada faprului cdmunca este un lucru riu !i neplicut este cA e$d plitit pen-tru ea. Si daci mA Bindesc bine, cea mai buni modalitatede a distinge munca de alte activiteli plicute, precumjoculsau afla. este faptul cd numi ,,munci" numai treburile pecare nr le-am face dacinu am fi obligali. Popoarele asa-zis

silbatice lucreazi doarciteva orepe zi: membrii lorposedifoarte putine lucruri, sinl deslul de nepregititi in fata catas-kofelor viitorului, dar se bucurl de mult timp liberpentrud lelp\i. a .pune po\e.ri .ad a l"ce glLme Lnii pe ,ermcaltom... Deqi economislli spun ci triiesc in,.penurie", cefi

106 PoLmcA PENTRU FIL-I- MEU

e cX slnt bogati in iimp liber, un bun de care am dus maiintotdeauna lipse. Dezvoltarea civilizatiei a m6rit enomcantitatea de muncl socialmente necesari : marile aglome-riri urbane, monumentele publice (unele de dimensiunicople$itoare, precum piramidele din Cairol), soselele, via-ductele, sistemele de canalizare, fabricile de obiecie de uzcurent $i de mfinamente atistice, comerciantii, birocraiaadministrativi, scdbii, dascIlii, militarii etc ... - alitea siatitea noi sarcini au pus capit tihnitei vieti sdlbatice a strA-mosilor nolti-

De buni ,eam5. in nicr o societale urbana munca ceadetestad nu a fost repartizate in mod egal- in toate epocileau fost citiva, pulini, care au reu$it, prin ford sau prindiferite irucuri oratorice, si-i faci pe cei mul1i sd mun-ceasci pentru ei. in timpul Antichitdiii, sclavii au dus geulmuncii: p zonieri de rizboi, condamna,ti pentnr difeitedelicre. membri aj..raselor inlenoare (inca maj spunem.ce oroare ! ,Jnuncegte ca un negru") $i a$a mai depa,'le...De$i importan(a sclaviei pen[u munc5 a diminuat cu tim-pul, institu,tia s'a mentnut ln Europa pina in secolul tre-cut, iar in unele tiri de pe alte continente si mai mult: inArabia Saudite a fost abolitd prin 1960 ! Mai apoi, in EvulMediu Si Ia inceputul epocii modeme. sclavii erau cei care

,,apa4ineau" nobilului senior, stapin al satului in care seniscusere, precum ogoarele si copacii care 11 inconjurau :

obligaia lor era si-l intrefine, se face parte din armata luidace era cazul Ei chiar s5-i punx la dispozifie fetele demiritat inaintea noplii nunfii. MeEte$ugarii burghezi (adicllocuitori ai ,,bulgurilol', ora$ele al ciror aer elibera desclavie) reuseau si-$i poarte sinSnri de griii $i si-$i fiepropriii stdpini, ceea ce a constituit ferd indoialS o ame-liorare, nu clezi? Dai majoritatea afacerilor emu familiale,iar copiii trebuiau se se supunl autoritdtii pirintilor sau arudelor apropiate, cme adesea erau niste vStafi mai di decitvechii latifundiari feudali. Tu, care imi spui ,,tiran", ar fi

BOGAT]ILE ACESTEI LUM] 10'7

trebuit si-i cunosti pe acei implacabili titici-intreprinz:i-tori I Iar in tot timpul :ista - Antichitate, Ev Mediu, epocemodeme jer?eile duceau Eeul, pentru cir trebuiau si facAreburile casnice care le erau rezervate si, in plus. multerebrrr oe hirh"'i ,"gricLltJr-. mJnut'aclu A .r -.- mJrdepane). De obicei, o mare pafie a birbalilor munceaupen-tru alt birbat, dar femeile munceau deseori peitru palronsi inlordeauna pentru sotul 1or.

SecoLl "l XVITI-Ie" a \unorc-l .clc do.i rnon rcro.luii modeme (cea americana si cea liancezi, care au pus

capAt vechilor privilegii nobiliare si mosieresti, introducindpr n.rpr:l rrrrer dento.,r r/a,a .1a,,. cerr, ce e ecr nucunoscuseri. O dati cu noile industrii. burghczia intre-prinzeioare a devenrt petura conduciroarc a socielilii. Ainceput avintul ..?ilr1iJr r/1&i. sub dominalia cirmia esteorganizatd fi astizi lLrmea dezvoltati in care triim- Ideeade bazi in capiialism nu este serviciul fdcut altor oamcniprivilegiati (toti sintem egali) Si nici ansamblul social. ciintercsul care il mini pe iiecare pentru a-!i cduta propdulcittig pentru sine insuli si pentru ai sii. Dar penffu cdfiecare isi cauti propiul sdu cistig, societatea se dezvoltisubstanlal in ansamblul ei: dorinta de ciltig s-a dovedit afi un stimulent pentru dezvoltarea industriilor. favorizeazinoile inventii care fac munca mai pmductivi Ei viaF maicomodi, in timp ce competitia dinfe producitori sporestecantitatea de bunuri, le ieilineEte Ei 1e imbudthteEte calitatea, Cu toate astea, sub alte aspecte decit cel economiccdpiDli.mul prodJLe mai purrne benelrcrr. i.lci oe lJ rn-ceputurile lui. noiiuni precum mila pentru necazurile seme-nului sau solidaritatea cu problemele acestuia au cam fost

Iterse din prcgram. Dat fiind ceera vo$a de amfui cit maimJl ci5rigul. inueprinlilorii crpilaii)ri au opr"t pentru a-ilace pe muncitori sA lucreze cit mai mult si se-i pleteascidoar atit cit si poati supravielui. La inceputul secolului alXIXle,r era un lucru obirnuir ca puslaniide noui \au rece

108 POLITICA PENTRU FIUL MEU

ani sd munceasci saisprezece ore pe 21 ln posdviirii sautabrici. Cind relbmatorul socializant Robert Owen aredusin intrcprinderilc sale munca infaniili la.doar" unsprezeceore pe zi (restul fiind dedicate activititilor educative sirecreative), inovatia lui a stimit Llimirc si a fost consideratd\ub\er,iv;... De bunri.eama. nici munciro r-(op,r niciadullii nu aveau dreptul la vreo rcvendicare cit de micd,nici se prolesteze conlra teribilei Iipse de salubdtaie dininrepdnded, nici sA beneficieze de vreun ajutor in caz deboali sau bdtrinele. Nu am nici oindoialdce iari miscdrilesi luplele sociale din ultimii o suti cincizeci de ani condi-tiile de lucru ar fi rimas neschimbate pina astdzi.

In tale unor astlel de dbuzun e.te logrc ca muncitoriiindustriali - asa-numitui ,,prcletariat'- si fi organizarlel de fel de proteste Ei acliuni revolutionare impotriva prc-pdetarilor capitalisti. Cu toate ci ideile lor anarhisle, comu-niste sau socialiste au fost in aparenll foarte radicale, infond era rorba de o parricipare mai echitabild ]a bogeriape care o producea rcvolulia industriali. Pentru aceastamuncitorii lrebuiau sl-fi arate fo4a, sI se asocieze in sindi-cate, si-si exp.ime politic rcvendicirile - nu atit penfrua disrruge capirdlismul ca \iirem de productie. ci pcnlru a I

obligd (d r../r.7//iz,:p mai blne. In ahe cazuri .-a Jo t a

me.ge mult mai deparie. Cei care au urmat gindirea luiKarl Marx, cel mai important teoretician social al aceleiepoci, au propus ca proletariatul sX deviDi pe caiea revo-Iutionard a dzboiului civil clasi dominanti, si aboleasc?iprop|ietrtea cepitali,ri;t .5 r r.trureze o economie.d?r,rrsii, in care conducerea statald unici si se ocupe cuplanitrcarea orodurtrei 5i .u sabilirea relnburiilor. in q;rile rn

care aceasli doctrini a fos! puse in practici (incepind cuRusia), rezultalele nu puteau fi decit proaste. Statul a cres-cut pind la a deveni un superintreprinzitor capitalist. celmai mare tiran qi, in plus, cit se poate de ineficientl liber-tilile civile pe care le aduseseri revolutiile burgheze din

I09

secollr1 al XVI[-iea s'au pierdut, iar inega]italea a con-finuat. ba incd in forme mai acute decit oricind. Denrru ciera o inegalilale polilrci. lno i nle un mJn. iLor puled r i concediat de catre un intreprinzitor intolerant, dar putea giside lucru ln altx pade;in comunismul autoritar cel ce nuse supune unicului paron pdteite nu numai pierderea locu-lui de munc5, ci $i inchisoarea sau eliminarea fizici. Nouaclasi conducdtoarc, partidul conlunist, se bucura (inci se

mai bucuri. acolo unde poate) de toate pdvilegiile in leriserecite, uniformizate si supuse unei constante spilSri decreier de ,;rre drcraroni ideologi ai (islemului. in fine. numai e nevoie si insisl cit de negativl e aceasti presupusi,,rezolvare" a relelor capitalismului; ai viut $i tu drama-ticul deznod;mint pe care l-a avut in majoritatea drilor ca.el-au suportat si ne mai rimine si vedem cum se va sfirsireteta totalitard in Cuba sau in China.

Nu vreau totusi sI omit a mentiona aspectele pozitivepe care le-au avut gindirea marxiste si miscarea comunistdin lfuile europene dezvoltate. Au servit ]a a fo4a o seriede reforme indispensabile care au umanizat din punct devedere social capitalismul, l-au ficut mai demn polltic Sichiar m.ri elicrent L.r ci.lem de produclie. in Uanilr'tut.orrrrisl inlilnim, printre aiureli mesianice de nefolosit,re\end:ciri cil .e poare de iudicioJse penlru acea cpoca:proprielatea publici asupra ciilor ferate $i a comunicati-ilor. impor'rJl frogreriv pe \en;1. dbolireJ muncii pre.ratcde copii, invil-imintul gratuit si munca cu nonniintreagi-Sint obiective indeplinite in prczent sau care continu5 sA

fre rn r rgo"re. dar nu ca propu-ner' \ub' er.i\e. ci ca e\r-genF moderate qi rezonabile. In plus, fdri militanlii co-munisti (ti firianarhisti fi socialisti, desigur) sindicatele-atit de impo(ante pentru unci de-a lungul secolului nos-Eu - nu ar fi putul atinge ibfla care le-a fecul eficienle-Permite-mi inci un paradox, din cele care stii ce imi plac(dar ce vini am eu ci realitatea e paradoxali?): cred ci in

BOGATIILE ACESTEI I,I]Ifi

I10 poltrrcA PENTRU Frrn. MFrr

tirile capitaliste comunismul a fost foarte util. in schimb.n ceic corluni.te d lu clrollt pro\1. tdal...

Astezi, nici liberalismul pur sicu atit mai putin colec-'ivr:melc !rmunt.te rdu \ocrali"re pure n.l mol in.pira ni- i

un pic de incredere. Chiar Si in statele cele mai liberale seconsideri indispensabil ca guvemul si garanreze inti oanumiti misuri asigurdrile sociale, pensiile de bit nete,conractele de rnunci, alocaliile de gomaj. educalia publicd si maioritatea infrastructuril or de interes general. Toateacestca fac parte din ceeace s-a num it ,,statLrl bunisdrii.....al clrui precursor in secolul trecut a ibst cancelarul germanBismarck, cu refbrmele politice pe care 1e-a promovat sprea-i potoli pe muncitorii zuftagii care il citise]-i prea multpe KarL Marx. Unadinrre probiemele social economice ceimai greu de rczolvat acum este rrrrdll. Cind masiniie, lotmai pedeclionate si auromatizate, qi au ficut aparitia pepi"la nuncr. nplim,.,i, .i ru racur mrri sperrnre i,ra noris.la\ i cor e .e \ or ocrpa de mJnL ile celc mi. grele. .- t.mpce odmeni. .e \ or deorcr de/baterilor poli,ice .du fi lo,/or e..prec-m \(chir grecrl l.lu."devar. mds.nrle Ju inlocdueli-Li_nl .r re".rn mu.]ca muJtor oJmeri, ddr Lrdn en ti a.ei,1 aJfost concediali si, in loc se se dedice fitozofiei, a rrebuiisi se apuce de cersit sau se ceard guvemului alocatii. Loculde nunci st siguranta tur ar deiel I rdealul mulror lar-tide si sindicate. Dar, oare, e realist acest ideal asa cumeste conceput acum ? Nu ar tebui poate si gdsim un miilocde a reduce orele de munci I:rd areduce $i salariile, ca s:ipoati munci mai multi lume? Nu ar trebui. poate, siinventdm modalitatea de amunci o perioadd urmati ale anisabatici de odihnd, adici sd ne r.ulim in muncx_ ca inrr-o,r/a/er.i ? in fine, nu ar trcbui sd organizem lucrudle in asaleJlncil nunla sa -iu mai fre sint;ra lormi de d ne.ilt.gapiinea, creind un fel de salariu midm fix care si fie incasatpur Ei simplu pentru ch apadi grupului social? paradoxal(iarasil), un economist neoliberal, Milton Friedman. a fost

BoGATILE ACESTEI LUMI 111

cel care a propus instaurarea unui ,,impozit negativ pevenit", adici sX pldteqti impozirele ln funclie de venit, darsi le ircdre?l atuncicind venitul personal este minim. N-aS

Eti si-ti dau solulii, penEu ci nu md pdcep aproape delocla economie; dar tare mi tem ci economisfii se pricep laeconomie, der nu se p cep aproape deloc la soluli...

Una din treseturiie cele mai dureros socante ale lumiiin care trlim este enoma diferentd intle nivelul de traidintr-o laJi si a1ta. ExplicaEa cea mai des intilnifi pentruaceasd situatie este ce tirile bogate, cu ajutorul colonia-lismului si al imperialismului, au exploatat naliunile sirace,reducindu le la o mizerie fo4at5. Sincer sd fiu, explicatia.mi se pare a fi o prostie care poatejustifica unele decala-je, dar nu pe toate. Unele 16ri au fost colonii. dar acum nusint tocmai sirace - ia cazul Statelor Unite sau aI Canadei.Altele au fost imperii, dar asta nu le-a fost deloc de folosdin puncr de vedere economic: cazul Spaniei. ca \; numergem mai departe. Comertul cu marile firme multi-nationale capitaliste nu a contribuit la ruine, ci dimpotrivi,in cazul unor naEuni din Extremul Orient, precum Tai-wanul sau Coreea. Nici lipsa resulselor natumle nu esteun criteriu sigur pentru a explica totul: acestea existi dinabunden!5 in Bralilia. Argenrina sau in

"rarele pelroliere

arabe. Inapoierea economic: din mulle lari alricane si Iarj-no-amedcane febuie sA aibl cauze mai complexe. SXincepem doar cu structurile politice net antidemocmticesau insuficient de democratice, care impiedicd controluldeciziilor guvemamentale si functionarea societitii civile.Apoi neajun\urile din domeniul educarir. care rngeuneazaformarea competenti a profesionistilor si sint insolite dedezvoltarea unor doctrine religioase Ei politice deliran-te, incompatibile cu extinderea dreptudlor Ei garantiilormodcmiretii .ocial-polirice. Exrrem de gm\ a este inega-litatea in educatie a femeilor : cu cit femeile au o fo.matiemai buni si cu cft se emancipeazh mai mult profesional,

112 PoLITICA PENTRU FIUL MEU

cu atit scade numinrl copiilor pe carc ii nasc. ;i acumajungem la luclul cel mai grav, poate cei mai grav dinrrelolre problemele pe care le pune air;lr .pecia umani:cre$terea demogrufitd ie,lilA dlll cortrfl. Sintem deiacincimiliarde si jumitate de flinte omenesti care triim peaceasti planeti $i se spune ci peste vreo cincizeci de aniam putea ajunge la... opt miliarde! Cea mai mare parte aacestei supmpopulaui se acumuleazi in tdrile slab dez,voltale din punct de vederc economic, ceea ce impiediclsi mai mult posibiiititile lorde progres, blocheazi sistemullor educalional si aEa mai departe... $i, culmea, Papa si

. alfi cap, ai Blseri.ii combat in mod ire.pon(abrl mijloace-e conEacepuve: In numele absurdului ..drept la vr ri 3l

nendsculilor" sint condamnati la a nu putea trdi cei nis-cu!i: foametea si oribllele asasinate ale copiitor abando-nali din atitea leri subdezvoltate au ro1ul de a ,.echilibm"numirul locuitorilor acolo unde nu o face intelepciuneaomeneascI. Au devenit un lucru comun pirerile careatribuie in terile occidentale toate relele Lumii a Treianelegiuirilor pe care le-au comis acolo cei din Prima Lume ;

desigur, in t5rile Lumii a Treia aceasti atitudine este !imai frecventd, pentflr ci a arunca toatl vina pe altii esteun bun alibi pe.tru a nu ne simi rispunzdtod si nici obli-gati a ceuu solutii. Ar fi absurd sA negdm abuzurile sijaful pe care mdrile puleri coloniale le-au comi( a<upracelor mai slabi, mai prost infomali sau mai corupfi. Sintconvins totusi ci mare parte din cauzele cruntei stiri desubdezvoltare in cale se aflA muite teri nu [ebuie ceutatein e.r:1er-lol si in trecut, ci in interiorul lor sj in pt.ezent.Desigur, este urgent, corect $i logic ca lirile bogate si aju,te pe cft se poate iirile inapoiate, dar ajutorul economiclrebuie si fie insotit de exigenta reformeior democraticeacolo unde acestea sint necesare si de controlul respectiriidreprunloromuftri. Ceea ce npljc;. infi-o mA.urioarece-re. interventia ;n aiacerile,nleme die acc.tor liri. Stiu ci

BOCAI'IILE ACESTEI LUNlI |1asta suni cam dur, dar bdnuiesc ci sub prelexlul ,,suvera-nileii nalionale" Si al ,.ideniitilii proprii" prospere sistemeautoritare inellciente care isitilanizeazi cetitenii si ii con-damni 1a mizerie si inapoiere-

Mi opresc acum 1a o obiectie pe care am auzit-o odatadin gura tar dacd miine - sau poimiine - natiunile sub-dezvoltate vor ajunge lanivelul Primei Lumi, creiterea lorde lehnologie si de consum nu va distruge oare ireversibilechilibrui ecologic al planetei noastre. oricum destul de

Jmen,rrrr .' \- d_ rrebur poare s; drminu;m cu Lolii ce-rinfele noasfe de consum qi tehnologice, in loc de a ]e ex-linde la ce' care nu eDuiurarn.adeele.'intrebareaneconduce spre subiectul e.o/ogidi. despre care vreau si !ispun cite ceva ca sd incheiem acest capitol, fie Si pentrusimplul laptcd ecologiae considerafx a stimi cel mai multinteresul politic al tinerilor. Penlru incepul, lase-mi sd faco distinclie intre,.ecologie" fi ceea ce cu altl ocazie amnumit ,.ecolatrie". P.ima se preocupi de distrugerea anu-mitor resurse fi fiinle naturale (simtui de ozon, selva ama-zoniani. puritatea mirilor si pldurilor, specii animale etc.)penfu ci accasu serdceqte viala oameni]or $i o poateamenintain mod serios. Cu alte cuvinte, ecologi$tii susiinci trebuie si ne preocupdm de mediul inc'onjurllor pentruc5, dace sdcdm. lucru de neiertat. nu vom putea rrii Sinu ne vom bucum de viali. Sint absolut de acord, iti dai

$i tu seama. in schimb. ecolatrii iqi spri.jini dragostea denaturi pe ura lmpotriva tmdiliei umaniste modeme: afir-mi ce omul nu este decit o fipturl a naturii printre aitele,ci nu are nici un drept special, cA inieresele lui culturalesau tchnologice nu trebuie si prevaleze asupra intereselorbioiogice ale oiicirei alte fiin(e de pe planet5. Drepturileomului nu sint mai impofiante (nici micar pentru oameni l)decit cele ale animalelor sau ale plantelor... Sincer sh fiu,ideea mi se pare in cel mai bun caz tcniti si in cel mairdu suspecli: qtiai ce multi reprezentanli ai asa-numitei

]]4 POLITICA PENTRU FIIJL NIEU

.,ecologii profunde" pe carc eu o numesc ,,ecolatrie"au legituri cu grupuri neonaziste si de exremd dreapti?La urma urmelor. nu trebuie si uiti,ln ci pdrnele legi de pro-

tectie a animalelor si a miicutei Terra au fost promulgate"r anir Iei/ecr. in Cerranrr. de -- celebru \eg'Irr."ndusman a1 tutunului, numit... Adolf Hider. Uite ce e, fiule:noi, oamenii, nu putem distruge $i nici diuna naturii. Eaeste cea cire ne condamni la distrugere in urmanumeroa-(elor .ll]ciciunr. Chiar dc am race lindari acea.ri rnr.5planete a noasffe, natura siar lrrma negrefit cu$ul: bom-bele, gazeleletale, produsele poluante vol exploda, voras-fixia $i vor contamina din raliuni tot atit de strict natumleca si cele ale fuflcliei clorofilice sau a1e aurorei boreale.Dace sintem neghiobi, putem distruge natura nodsr-d. nu

insi si natum, putem anihila planeta noasre (li pe noi o dat[cu ea, desigur). dar nu galaxia noastri $i nici Universul.

Sirddariile omenesti de a ne crea o afibianlE drt,rcidl,(cL tLlri, civilizalie) aLL incercat si ne amelioreze conditiain cadrul ansamblului natural I in definitiv. sintem singurelefiinte naiurale care Etim ci vom muri si singurele care vidin viata fiecirui.t o a\,enruri irepetabili, nu o volutiin plus

a MareluiTot. in buni pa(e, agr esjunea impolriva nauriinu este decit le$timi apirare. In plus, este la fel de vecheca $i omul neolilic, cel pufn: agricultura a fost prima sicea mai mare invenlie ,,artificialisti" destinad a punepa4ial nalura in slujba noastre (cit despre efectele devas-tatoar'e, metodele primitive de lucru al p6mintuiui prindespedurire si incendiere, au provocat la vremea lor maimulte stricdciuni decit orice industrie modemi). Tirile maidezvoltate sint $i cele mai preocupate de problemele eco-logice $i cele care cheltuiesc mai muu bani penhu protEa-rea mediului: noile tehnologii, cale pun mai mult pret pe

creier (infomatici) decit pe puteiea mecanici, indici poate

o ruptud deifuoare de speranfi fati de demodatele indus-trii poluante ale recutului. In orice caz, ferd ajutorul teh-

BOGATIILE ACES''EI I,I IMI 115

nologiilor celor mai rafinate este imposibil sA asigur:im ominimi calitate a vielii celorcinci miliarde de fiinte umanecare triiesc in prezent- Stiu ci unii ecologi$ti spun cinumdrul optim al speciei noastre ar trebui se se situeze injurul

" r inci sule de mrliodne. dar nJ cred s; propuni inmod <erio. eiiminarea celor in pld. penlru a nu ne pune riJcu plantele si cu animalele. Ca si in cazul atitor altor pro-bleme, nomai o autoritate mondialS efectivi ar putea luamesuri echitabile de proEctie a mediului la scara inregiiplanete. Ing.ijoritoarc mi se pare disponibilitatea fericitecu careiunii circra,,1i se nlfie de politict' se dedici eco'logiei - !i cu citmai exagerat, cu atii mai bine. Admit ciastezi nu se poate face politici globali serioasifird a tineseama de factorii ecologici. Dar atit. Desi este limpede ceecolatria inlocuie$te acum pentru muiti religia (sau devineo parte a ei), nu poate avea pretenlia de a inlocui cealaltiactivitate .,artificiaiistd", antropocentrice $i deci un picnecredincioasi care este nolitica.

Dtu gdu cu problemele e.onomrLe. In Lrp,rolui 'Inri-tor s-rn si-i vorbesc despre unul dintre cei mai vechi qi goaz-nici strigoi carc ii umrircscpe oameni: acela al /Z:boi&/r/,despre care Clausewitz a fecu! afirmada destul de sinistrici nu ar fi decit ,,prelung iea politicit pin alte mi jloac e . . ."

Ia de citeote,..

,.Pdmul om care, imprejrnuind un teren. s-a incumeia! sispuni a..rra es/e al,rer si c^re a gisit oameni desrul de prosticd sI I crendn a fosl adelimtul intemeieior r1 societirii cirile.De cite crime, rnzboaie, omo Ii. de cite nrize i si orori ar iiscutit omenirea cel care. scolnrd iirusii sau astupind santul, arfi strigat semenilor sii: Feritlvi si-l ascultati pe ac.st imto!1or! sinleli pierduli daci rutali ci roadele sint ale tuturcr ti c:n m irtl..re.l i.iI r: l. l.R. 1....t D. t a 1. o".pnlii ti l n.ldlEntelor nlegalnAtii ditnre o.tno1i. ,fad. tom. deS. Antoniu, Ed. Stiintifici, BucureSIi, 1958, p. 1l8l

116 POLI11CA PENTRU FIUL ]\'IEI]

,,ObseNalorul care ar fi cercelai !iata oneneasci la puii.Avreme dupiinceputuL dezvoll5rii culiurale ar fi ajuns usor la con-cLuzia ci specia noaslri era iremediabil sorrili egalirarismului.exceptie fiicind dilerentele de sex $i de virste Faprul cn iDtr obunn zi lumen va ti impi4iti in aristocrari si ptebei, stipiDi sisclavi, nilionari si cerserori i s ar fi pirul absolut potrivnic na-turii umane,judecind dupi staJea de fapt care domDea in socie-!4ile umane care populau pe rtunci pimintul." (M. Hads,

,,Valoarea lucrudlor nu maiesle mesura \ielii celor care le-auftcul sau a fortei celor care le posedi, ci a cantitatii de bani incare acestea sint echivalare. Obieclele circuu alunci firi a ame,ninta virta celor care fac schimb cu ele. Banui*numil $ipdrnsau.ap;a16rr. trei conceple de nedisocia!- se impune astfelca un mod de gestionare a violenlei radical !ou, eficieni si universal, opus celor ale sacrului si aie forrei." (J. Attali, Mill?,iar?)

,,Nu trebuie sd astep$m ca hrana sn ne ajungA prin bunivoin-ta mecelarului. a berarului sau a brurarului, ci prin propdul lor in-lercs. Nu apelim ia umanilarismul 1or, cila amorul lorpropriu...lA. SrJ,irh, Arutia natiunilor)

.,Demarcatiile nalio.ale $i antagonismele dinrre popoare dis-par din ce in ce nrai mult o dali cu dezvollarea burgheziei, odaticu libertalea come4ului. cu pialamondialn, cu uniformita-lea productiei industriale si a condiliilor de viati ce-i corespund.

Domnia p.oletarialului le va frce si dispari si mai multinci.Actiuneauniti, cel putin a lirilor civilizare. este una din primeleconditii ale d€zrobirii lui.

in mtuuratu carc va fi desfiinlad exploatarea unui ilrdividde cire celllah. va fi desfiinlati si exploalarea unei nariuni decnre 4lta." (K. Marx - Fr'. Engels. Mdktfest l Partirtului Conu.,is/. in Opdr?, vol. 4. Editura Potitici. Bucuresri, 1958, p.485)

,,Ecologia nu este un sislen general de explicare a lumii, ciun procedeu esentialmente pragmaric. Ecurdin conrestalii sidin

BOGATIILE ACESTEI LUMI 111

paticipiri punctuale la inslanlele decizionale, al cirui obiecteste relbrma lenti a compoflameDielor tehnico,econonrice de zicu zi, amelionreapas cu pas aaspeclului vicliidin tlrile hdrs-uidh,/Jre.i \upnmdreJ.u ribddrednedrepr:r,lor.dre Jl.e <riLumea a Treia. Altii atribuje ecologiei ambilii mai mari. nu alildin puncl de vedere praclic, cit leorelic. Siruindu se la granilafluctuanti inre modul de gindire vechi qi cel nou, ecologia artrebui si deternine omenirea si se elibereze de increderca excesivi in sliinti, economie fi iehnicn, linind seama de sporindacomple).rta.e pla'lerdra a relarrrlor din.re om ., narur.r inv:r rJdin iecliile treculului. atit din greieli cit ti din izbinzi. ar rrebuisi termine cu mitul progresuiui infinit, fern a cidea insi nr ide-alism,niciin inehcienli. in acelasilimp tliinlificI, activlsi uma-ni, ar irebui sA nasci in omul de f!iin!i. in celce ia decizii ii insimplul cete(ean o constiinld $i ni$e obisnuinle noi. conjugind.re\pectul pentru narura 'r necesrr"red dfliririurui unran. inrr.urcuvint, ecotogia ar lrebui sA incameze umanismul viitorului."(P. Atph.nd6ry. P. BitouD,Y.Dtpoit Echitocul e.ologic)

CAPITOL(JL SAPTE

Cum sd ne rdzboim cu riizboiul

Din cite se spune, vina este anitrogenului. Nu mi referla utilizarea lui Ia fabricarea bombelor, ci la participarea

lui indispensabili Ia fenomenul vielii. Plantele $i-au paten-

iat propriul sislem pentru a fixa azotul in celule gralje unorrr-curifoJne inge_ioa.e )r,are nu derdnie"/;r pe nrmenl.

Dar animalele, pentru a ci$tiga timp Si a merge la sigur,au rezolvat problema mincind planlele Si asimilind astfelazotul gala procesat. Mi refer la animalele erbivore, pen-

tlu ci altele scu(eazi si mai mult drumu] | Ie devoreazipe cele erbivore qi oblin in felul acesta azotul celular firia mai face concesii salatei. Ce si mai vorbim de oameni!Mincem plante, animale erbivore $i animale camivoreltotul e bun. Dace cineva din lumea asta si-a ficut o devizd

din ,,torul merge", islia sintem noi. Si asta inci de lainceput, pentru cd fiind in stare si extagi ultimele con-

secinte a1e lui ,,totul mer-ge", asta se poate numi in primulrind r.aairfie, iar raliunea il deosebeste pe om de animale.

Aslfel cd,,totul merge" este chiar esenla conditiei umane.

Uitam si-ii spun cd in cadrui lui.,totul merge" inri qi

mincatul fiinFlor umane de citre alte flinle umane, adiciintr-adev& rol . Pe scur1, omul este pridircrul total, fiaracea mai completi din cite existi. Vina originarh a acestei

condilii atroce, daci tot ne incipitinim si vorbifi de ,,vind"(un bun naturalist s-ar fei si o face), o poafii, repet, azoful I

nu putea si se fixeze in celule el singur, fIrI atitea sclifo-seli si complicali?

122 POL]TICA PENTRU FIUL MEU

Dato td lui ..rotul merge', siDtem unde sinrenr, ocupindde mii de ani primul loc in loprl zoologic al acesrei pla;eie.lncet-incet, ain ajrns sA rafinim deviza, aducind-o la zi.Pentru a prlnde fo e, am hotirit de mult c:i este mai bineciteodaid sA stabilim ci nu,,totul merge..: faptul de a fiinvetat si-l limitim s-a dovedi! modalitatea cea mai bundde a scoate profit din acest principiu. De exemplu, aniropofagia nu mai e la modi, nici anumile genuri dezo.doratede omor. Oameni mai mult uituci decit blajini indriznesca spune astizi ce exErminarea adversariloa sau canibalis_mul sint lucflri ,.inumane", de parc5 omenirea nu s-ar lrafimat secole de a rindul p n asemenea mi.jlolce. Alii,$i mai ipocriti, ne asiguri cLr glas induiosar cirizboiul esteun obicei ,,preistoric". de parcd istoria o eneasci n-ar fiin primrl rind istoda rizboaielor omenesti (sau de parcistrimosii nostri preistorici ar fi fos! mai rezboinici decitCezar sau Napoleon). Au decis deci, ca si Marx. ca isto-ria siinceapdcind vor ei, nici un minut maidevrenle. Aii,tudine care ne-o sugereazl pe cea a amanlului caac, dupice a repetal-o de o mie de ori. o spune iarisi ultimel saiepr;zi etorice:..Pi.it Jzt .lu ant \tiut ce tn.ermn.l .; iJ-besti..." A.rm este momentul cind presupnnem cii o isto,de ,,cu adevirat" omeneascl ar trebui si se disDensezc dea.lu'niLe .ompo cmenrc c.1lro|oLgie. ardere; ercliL i Jor,torturi, rirzboi..-) care pind mai deunlzi erau consideratevirtuoase fi recomandabile. Si firn inlele$i: firi acesteDrdctici cdre.cum nu ne l-c pJacerc, .pecia umr.l5 nu arIi ce este ast;zi, ba maimult, poate ci nu dr, deloc. Lucrupe care unii se incipi[neaz5 si-l considere un lucru reu...

SA ne ocupim de probiema rizboiului. incep pin a-tiofe cileva daie alarmante, pe care le-am scos din Erat-,loy io notJiola a rlotiilar i,,ternatitnale,t Na uttlp{ ri,". In Jltimii ci rci mii cinci cure de anr de irrorte. ca5i nu mer[ern 'nai dep,rne. au a\ Lrr loc p ,pre,/e\e mricinci sule r.eirpre/ece r;zbo"ie, ccre au co.tar un mttiard

CUM s,{ NE RAZBo]M CU R4ZBoTln, 123

doui sute pafuzeci de mllioane de vieli li nu au lisat decitun regaz de doui sute nouizeci $i doi de ani de pace (cusiguran(i cI in acest ristimp au fost si rizboaie maimici...). Lucruri strdvechi? Atunci hai la secolul nostlu.Las deoparte cele doue rizboaie mondiale, revolutia rusi$i pe cea clinez5, rdzboiul civil din Spania si asa mai de-parte. Pii, numaiintre anii 1960 si 1982, perioadn linisrirlprin.omptu"Jrre. enciclopedia mention.rra num.iLr j saizeLrsi cinci de conflicte armaie... Si asta luind in consideratiedoar confruntiirile care s-au soldat cu mai muh de o miede rnonr I Aceste dzboaie recente au avut loc in patruzeciti noue de riri ti au produs nu mai putin de unsprezecemilioane de victime. Pof adiugala socoteah rizboiuj din-lre Irak si Irdn, rizboiul Golfului, luptele inteme din Soma,lia, Afganistan etc... Le plerzi Sirul. Cred cie destul pentrua ne da seama c5, pini acum, rizboiul a fost un tovarisodios dar inseparabil al societitii umane. A fost mereuconsiderai un prilej de glorie, dar si o tragedie Si un izvorde durere. Poetii i-au cintat fi l-au deplins, oamenii bise-ricii l-au socotit o pedeapsl a lui Dumnezeu si in acelasitimp o obligatie penfu a ne dovedi devotiunea fati deDumnezeu (care. si nu uitim, este de reguli patronul ar-matelor), guvemanlii se declari adesea partizanii pecii,dar inffi in istorie mai mult prin rizboaiele pe care le auciitigat decit prin cele pe carc le-au eviiat, si aQa mai de-parte... Citdespre negustori. si atitudinea lor este ambigui.pentru ci rizboiul constituie ruina si slirlitul comertuluinomai, dar si o ocazie extraordinari de imbogitire mpidisi masivi. Toate aceste patadoxuri aparente aLr o exp,rcatiedestul de simpli. Rizboiul este un lucru ,.bun" cind estepdvit din plr[ct de vedere co]ectiv: ajuti la alirmarca sipoienlarea grupurilor umane. 1e disciplirlerea 1or, la rcin-noirea clitelor, l a promovarea sentimentelor de aparienenle(cond lion-.: ir irembrilor tor. l-dcz\u.tarc,.i.rc.lere.r

inflLrenlei colective. la iniirrirea impot1anfei elemeniullri

124 PoLITIC-{ PEN'IRU FruL tIELr

public in tcate domeniile. in schimb, rizboiul este ..r:ru"dirr punctul de vedere rLl individului de rind, asa, ca noi,pentru cA ii pune viata in pericol, ii aduce efbrturi Si durere,il desparte de tlintele dragi sau i le omoari, il obligd sd se

dedice trup si suilet colectivitiii. Din perspecriva indivi-dual5 curenti, singurul avantaj

-desigur. deloc neglijabil

- al dzboiului este ci te scoate din rurina si pliclisealacotidiane. Cind e rizboi, in fine, r. ir?lir?l.i ceya I PoetulJohn Donne a observat cdnimeni nu doarme in ciruta careil duce la spinzuritoare; tot alapulem spune ci ln timp derezboi sint mai putine prilejuri pentru a cdsca (presupunci de aceea in timpul conflictelor armate scad substanlialsinuciderile. intle cauzele cfuora plictiseala ocupi un locde frunie).

Pe misuri ce societatea a devenit mai individualistd simembrii ei mai egoi$ti (mai preocupati de a se bucura deposesiunile lor side plecerile de zi cu zi, care inaintevremeerau doar la indenrina cilorva, dar acum sint tot mai extinsesi la un pre[ iezonabil), rizboiul Ei apierdur mult din far-mecul traditional. Ciliva inapoiati sint inci ertuziasmalide ,rri,"r1? despre r5zboaie lfldepirtate, de iaeed genericede rizboi, dar in momentul in care bomba cade mai aproa-pe sau fiul e chemat sub arme isi pierd imediat entuzias-mul patiotic. Lumea nu vrea sI intre in lncurcSturi: nu cis-ar da in vint dupi pace (mereu mai sint $i motive de bom-blneali sau, cind lucrurile merg bine, te mai $i plictisesti),da. vrea sA fie hsati in pace. Doar in tirile inapoiate, sirace,pulin infbnnate, colectiviste pdn religie sau ideologie, bol-nave de tribalism asasin sau sinucigas se mai pesffeazi ooarecare ardoare belicoase. in cele dezvoltate. de cind cla-\a muncitoare si J con.olrJrr rnele cuceriri. a pierir pina

$i cheful de revolulii sau de rizboaie civile, care inaintevreme constituiau un fel de distractie penlu sirmani. Cuexceplia tmllcanfilor de arme, a unor mari finanEfti dinramuri industriale foarte specializate Si a militarilo. prin

CUM s.\NE RAZBoIM cU R,iZBoILTL 125

vocJ ie r 5au .r ceior care. tari s.r Le de mc.er te. ?u \ o. ti_militari - si ei sinr cei mai rii), spirihLl rizboinic nu semai bucurdde sprijinul popular sincer care nu i-a lipsit niciodari inainte. Numai /l.rrionarimrll extrem, lonna de colec-tivizarc menlali cea mai cornpatibili cu individualismulmodem (nationalittii sint individualisri ru;inosi, indivi-dualisti ,/r g/&p) contjnui si pompeze adrenalind in nisredescreiemti in state incl se ucidd sau se moari muhumiii.

Dar. vei spune, daci rizboiul displace, de ce conrinuimsi cheltuim arit de mult pe armate! avioane de vinitoarc,lan! Ln \i prolcclt.e cu ogive nuciedre ,' Nu i1 ,o\it oaJe rl-o-mentui si interzicem in mod eficient rizboiul. adici si ltacem imposibil, si I ir?iedic.in ? Ai drcprate, fiule. Ciciexact despre asta e vorba, de a{ lmpiedica ; al unge cu larnen-tatiile si cu vocifedrile irnpolriva lui. Decenii la fnd, a$a-nu-mrtul ..echilibr-r Jt rerorri inlre cele do-a marr rmDeflinucleare ale lumii a pistrat ceva aseminitor nu pxcii, ci uneiinghetiti a ti,zboiul\ti. Pretul a lbst foarte mare : o abrutizan-td $i perpeue ameninlare cu distrugerea total5 a vie{i pePimint si cheltuieli fabuloase pentnr amamentul cel maisofisticat iehnologic. De altfel. acest ..echilibru" 'intre dez-echrirbrati nu a impredical numeroa\e rnDoaie mai mici,dar feroce. precum cel din Vier.lam. inradifi precum ceadin Cehoslovacia de cdre URSS in 1968, puciuri militarede cea rnai proasta speti reFesivi (Chile) si atele... Tirilea$a-zis ,,neutre" isi vindeau neutmlitatea celui carc ofereamai mult; tarile aliniate ascultau, normal l, de patronl loratomic, iar amenintarea ci amele nucleare ar putea ajungein miinile unui al treilea, al patiuiea sau al cincilea aflatiintr-o discordie permanenii nu a sclzut nicicind. Cei maisinistri dictatod emu tolerati, ba chiarajutaii de americad(daci se declarau dusmani ai comunismului) sau de rusi(dacI-Ei ficeau publici du$menia fa!:r de imperialismuliancheu). A fosr o epoce de rlzboaie controlate. a cerorintensitate distructivd era mai mult sau mai putin reglati

126 POLMCA PENTRU FII]'L MEU

de interesele si erorile de calcul ale celor doui superpu-teri. Acum, acest echilibru al terorii s-a ruptdin cauza sin-copei regimului comunist din URSS: in loc de ..lupta ceamrre" promr\i de rrrolele I t,tetndtrcn.tl?i, ceex ce d lenitsi i-a luat prin surprindere pe multi a fost .,puireziciuneacea m.tre' x iisremrrlut toralilar. Asta nu rnsermn; ra dmenintarea cu disfugerea in masd de citre amele nuclearea dispdrut pe de-a-ntregu1, pentru ca. din nenorocire, lumeaeste plini de silozuri atomice iar spectacolul a vreo zecetbste rcpublici sovietice posesoare de arne atomice carese indirjesc unele irnpotrjva altom nu este deioc linistitor.Dar,unapestealta,lucrurile s-auschimbatmdical. S-ater-minat vechiul ,,rizboi rece" si pot fi din nou posibile con-flictele ,,calde", cu consensul celordoi fosti rivali. asa cuma dovedit-o infruntarea armati din Golful Persic. Actualaatitudine potrivnici rSzboiului tlebuie si tind seama de cir-cumstantele actuale sau si se resemneze cu gesticulaiaautomultumitoare. Ca si ajungi unde trebuie este indispen-sabil si sfii bine de unde pome$ti.

G/-o.rro mrdo, putem deosebi doud tipuri de adversariai dzboiului, adicd de adepli ai ideii ci grupurile umanepot pune capet conflictelor dinfie e1e renuntind la con-fruntarea armati. MA rcfer la cele doud grupuri de per-soane careindeplinesc din acest punct de vedercexigenteleminime de decentd polirici si intelectual:i, pentru ci nicipe tine nici pe mine nu ne intereseazi cei care sint .,pacifllti" doarin ce pdvesre armatele adversarilor. dar le con-siderijustificate si chiar eroice pe ale lor- Potlogarii dsdanu pacea o cauti, ci li.oirl adus de rizboi. Cu toate asrea.nJ ar li dr<Dr cd bl. mul si cdd; r. prd tuluror mi,ctri1or antirizboinice existente. in carc intilnim multe elemen-r. rl|-iroe\iv dlcb lc \' rotnitdlojte .'e proprc(i\mu ..1

folitic r,rux. lmi cuno.li pirereb politi,. Jecenri nu ce

reduce 1a andmiliterism. dar firi antimilitarism nu cred sicxiste o politidr deccnti.

CLJ\'I Si ^.8

Rizts{ni\I C[i R,iZBoIUI, 121

P/ir,&/ dii cele doui tipuri de anrilizboinici cne cel alIa.!r.r/i1or'. iniitelesul cel maimdical si 1enlic al cuvintu-lui. Penrru ei rizboiul nu se justifici niciodati, pentru ciderivl mereu din l5comia si din orgoliul omenesc_ Rezistenla\ioleI" (i Jrrn r,l Id riL e.re ' e" o t;rmr c ra lur. de.iloaLe J\ea ^ \r,/a md. b..n.r rde e\emo'..nUrorprtatedseu apirarca dreptului intema(ional) decit atitudinea agresi_vd sau de cucerirc. Pe scurt, nici o vatoa.e sociali sau politici nLr justifici suprimarea semenului nostru, oricit de nedoritsau amenintitorni s-arperea acesta, Aceasti atitudine res-pectabili nu este polirici, desigur. ci de-a dreptul ,.ellgi_or'd. chiardJ(r repre,/entatir ei nu.e re\enllica nici uneibisedci organizare. Este vorba de o pozide greu de pisratin mod coereni, pentru c:i implici o intreagi conceptie de,sprc societate vezuti ca o comunitate. in sensul vechi al cu-vintului, o societate fiatemi in care shgura coerciiie iicjtiadezordinii este oprobriulcelordrepd. intr-adever: violen-ta amretei este identicecu cea apoliliei.Ia lel de iacomisintcimitarul ca sicel care econcmiseste, cel cc investeste si.in gencral- cel ce-Si :tpiri propderatea, proprichtea tul, nu-mai a iui $i a niminui elrLria. Dc aceea. prinii creslini, careintr-o perioade (cc-i drepr. desrul de scurd) au fost pacilisriin sensui mentionat, nu numai ci au refuzar si puni ninape arme penlru a aD:ira Impcrlul, dar nici fiicar nu luptaupenL.u a si apirra drepturile, nu reclamau prctecla politailorepocii. nu imprumutau bani cu dobindi si nu ii investeau inafaccri. Respingeau toale insritutiile publice care isi au bxzadircctd sau mai indepfulati in violenF legali impotriva agre-sodlor sau in profitul prsonal ; respingeau asadar todt insti-tufile publice, chiardaci ia un moment dat le erau de folos.Partea proasti este cI pentru a atinge ui asemenea gradde ,l.nlenie rrebure 5a [ii forfle cnn\ ins ci .nparalir no.r.-lr,i n- ene a lumrr "cesteia. in mo nent"l ln !i-e nu ntarduci convingerca pacifisrl pini Ia aceasti extremi si in-cerci se faci invoieli seculare cu ordineaterestrl in vigoare,

t:8 POLITICA PEN"TRU FIUL MEU

rezlLltatele sint la fel de ambigue. ba chiar oportuniste. caoricare encicl ici papale. Uite, eu cred cipacifismul acestapoate deveni un mod de d-rpl-esie vitald ca oricare altu1: ilajulepe cel ce il practici se se simdmai bine in lumeain-conjuretoare (in acelasi fel in care procurorul se simte dereBul5 mai bine decit acuzatul), dar nu ajud decit in mlcimisurd sau deloc sA faci lumea mai buni. Admit, fireite,cipdrercamea s-ar putea datora faptului ce, dupd cum bine

!tii, nu le prea am cu ceie sfinte-Cel de al doilec rnodel e.re cel fe care ilnume.c ar'l,-

,rilirdl-lrt. Nu este vorba de o atitudine religioasi, ci deuna stdct polili.ii. Violenta armate nu mai e consideratiriul absolut, ci doar un reu indisculabi1, foa e grav, darnu singurul, nici - citeodad cel mai mare dinre toaterelele. Consided ci insriuiionalizdrea militard a violenteireprezintd o ameninFre la adresa celor mai bune posibili-t4i politice ale epocii modeme: universalizarea libefliulorindividuale, respectarea dreptuilor omului, promovareademocmtiei $i a educatiei, potentarea inveniilor socialemai prcsus de aderarea necondilionati 1a simbolurile ierar-hice sau pakiotice, ajutomrca economicl a tirilor in carefoametea, bolile si inapoierea sint endemice etc... Men-talitatea militari, pdeteni cu disciplina, dar nu cu critica.Lu unrrormrralea. dar nu cu diferenlierea. e pulin compa.tibili cu spilitul democratic care imi place; iar hemoragiaconstantS de cheltuieli militare, tot mai impoviriioare,impiedice lerile subdezvoltate si creascS, iar pe cele dez-voltate si le ajute economic in mesura cuveniti. Cu toateacestea. a constata ci armata nu este un lucru de dorit nuechivaleazi deloc cu a cere se fie aboliti. Mai presus detoate. antimilitarismul pleacx de la urmitorul principiu:tlici a inslilulie paLilicd (ptecun r1.boiti sau armata) nupoatefi aboLifi eficient dacd nu e inlocuifi cu dlfi inrtitu-lie mai puternici ti,itl p|aLticd, mai satisldcAtadre.yi.olen'ia dintre familii, triburi sau indivizi a fost curmati Dolitic

CU\I SA NE RiZBO]M CU RiZBO]UL 129

prin instilulionalizarea slatului. care a tuonopolizat vio-lenla de pe tcriloiul siu. Dar starele rimin unele fati dealtele in aceeasi situatie de inftuntare neingddiri in caretrdiau triburile si familiile lnainte de a se supune autorit,"Ltii.rirl rle, Prin urmate, .1umai tr.tttutionali/r,ed u.lit r ,lloritili supranationale in stare si faci tirile sirenunle la folo-sirea fo4ei una impotriva aheia - prin amenintarea uneifo4e superioare, fed indoiali - poate garanta sfirsitul epo-cii rizboaielor, in care omenireaa llditpini acum. Posibilitatea, desi indepertati, pare astizi mai puiin utopici deciiin perioada ,,echilibrului terodi". De aceea antimilitads linlesneste tot ceea ce se prcsupune ci ar accelcra atingereaunul asemenea scop:

- inlocuirer \en iciulur miJiri,r oblig oriu cu "nnxreprofesioniste, reduse numeic, esentialmente defensive,ra-re.; purir \apal Iela.rer , belicorsei.oncep'ii.r arma.tei ca,.popor sub arme", .,coloani vetebral i a naiunii" !ialtele asemenea, fdcind o mai curind similari ahor serviciide ordine publirr. precurn pnlrria \Jr pompierir.

Sp jinirea autoritdtilor intemalionale gen ONU sia odcirui alt organism menit si suslinidreptul indivizilormai presus de cel al natiunilor. Aceste organizatii sintast;zi (qi este sigur c:r vor fi $i miine si poimiine) plinede detecle si nu isi vor aainge deplina insemnitare dacinu vor fi zdravin sprijinite de mai merii acestei lumi (deexemplu, SUA). iar cei mari, ne place nu ne place, vorcolabora doarln lunctie de interese imediirte, De aceea, esteinevitabil ca autodtatea supranalionala sA semene, multtimp de aci inainte, mai curind cu un impedu decit cu oadunare de republici, ca sh nr mai vorbim de un parlamentmondial ales dircct de rori cetitenii. Winston Churchill aspus ci.,natiunile nu au pdeteni, ci numai interese". Pro-blema e cum si aniculezi un gen de prietenie interesatiSenelzl, intre toate natiunile.

130 POLITICA PENTRU FIUL MEl;

- Promovarea efectivi a controlului inarmerilor si altraficului cu arme, imboldud comerciale, prir(rc altele, alebelicismului intemational.

- Dezvollarea economicd, politicir si educationali atirilor in acord cu prevederile nrodernititii revolutiona-re inauguratein principal inccpind cu secolul al XVlIl leain Eurcpa si America de Nord. intr-un cuvint, univer-salizarca procedeului democratic si impunerea firi deo-scbire a drepturilor omului, trecind pestc bariera midcsi istoric nefaste a asa-numitei.,suvemnitiili nationale".Drept carc. respectarea logici a plrralititii culturale si afblmelor de vialrl nu trebuie si sc e{tiidi la fanatismeledc dp reiigios sau nalionalist care nesocotesc pe fali datele irdividualismului democratic- A extinde in moduniversal cuceririle modernitetii nu inseamni doar .,maimulti tehnice pentru roti", ci ..cetitenie democratici"pentru toti...

Dat fihd ci antimilitarismul nu es€ un milenarismrcli-gios. nu crcd ci triumful aces€i arrrerllcll'l intergrupalera aduce automat fericirea pe pimint. Vor fi in continuarenedrepteti. minciuni, dezastre si. firi indoiali, crime. Adi-ci nici mai muk nici mai putin decit in orica.e din statelemodeme cele mai realizate. Dar mentalitatca liberali -adici antitotalilari si anticolectivisti - accepti persisten-m acestor rele pentru ci,,supimarea lorpdndecretarde-termina si suprimarea libertiii persoanei. care consti in aputea face rdul, dar si binele (si chiar lucrud care lst:rzipar rele iar miine se dovedesc a fi fodle bune). Ceea ce seurmireste a cvita este 1ertehr@'ed nliliturA si can)hdti'd asocielilii omenesti asa cum o stim in prezent. N{iine...vom vedea. De alltel. cine vrca si f .ir rcclanratie impotn\'ll acesici lumi scirboa\e sir se adrcseze direct azotuiui saum ibine nacsrului de tume. Regrel. darle at pici i incer-cind si ti povestesc ceva mai fntmos.

CUM S-{ NE RAZBOII'1CU RAZBO]UL i31

Ia de citeste...

.,Dar ce esle lizboiul. de ce anume ai neloie ca si reusestiin el sicare s moravurile caslei militare l Scopul r:zboiului esre

on J Ll. \r "elui:sDio]l-rl..r;oar.. :'r,urc--ierer.rl-rnd(".er:.e1:lo pr;JJri . jeru ripe r-n ."e.ruldna ii inqeliciunea - aia !unriteie stratageme nilitare. N{oravuilecasleimilitaresiDti suprimarea hbeflilii pore.litidisciplini-. tiindevia, ignoranta. cruzimea. desliiui. beria. Si.cu loate astex. e casta cea mai sus-pusi, respectari de toli. Totinnpnralii, in afari de cel al chinezilor. poarti sunuc militirescti dau celui care a ucis mai mulli oameni cea Draimde rlsplati...Se inrilnesc. asacum se va iDtimpla miine, ca si se omoare unulpc:'lrur:.oi orln,' .i\or .hrlod .,ecr-e m. J'..,m,r,i .i-p"iror oficia slujbe de multumire lentru ci au omorit o multimede oameni, al cirornumdrilDai si umfli. Ei rimbiteazi licron,. pre'JpLnin.l. ;..u. 1 in' Ta. mLllr o"me r; J.'.i..J -" 1.'mJJc le cste merirul.'(L. To1s1oi. R.:;r,i

'ipa.e. trad. rom. de

lon Frunzeiti fiN. Parocescu, Editura Univers, Bucuresti. 1985vo1. III, p. 2,10)

,,Stii 1u. Fontanes. ce admir mai mult? Nepulinla forlei de apnstra ceva. Pe lume nu sint deci! dou; puteri: sabia ti spiritul.Pini la unni. sabia e intoldeauna inainsn de spirit." (NapoleonBonapane)

.,Onenir?d ca arare n poate declara rizboi, penlru ci iilipse$te dulmanul, cel pulin pe aceasti planeti. Conceprul deor.enire il e\clrde pe .e[le dr.nan. pentrr.J rj:.i rJcarduqmanii nu inceteazisi fle oamenl, asttel ci nu existitucinicio diferen{i specifici. Faptul cise duc rlzboxisin nutnele ome,nirii nu respinge acest adevlr elementar, ci are doar un sens polilic deosebit de inlens. Cind un stat se lupii cu dusmanul siupolilic in numele omenirji. nu este vorbade unrnzboi rl omenirii,ci de unulin cnre un anumit s!a!yrea si-si aproprieze conceptuluniversal in detimentul adversarului siu, pentru a se idenrificacu acest concept (pe seama adversarului), in acelasi fel in carese poale da o rea folosire pncii. pro$esului sar civilizaliei cu

t32 POI-ITICA PENIRU F]UI- \,1LU

scopxl de a le rcyendica penrrr stne, iiterzicindu Ie dusmanului ..,(C . Schn'iu, C on( e ptLtt .te pottitn)

,Singurulmod de a ne lccul definltiv de rizboiesle sicreimL,.tJt I ror.dirl.oL un.Lpr:\rJ.. Lpnrt de p rcmh,er IU J rr.,1.a. o'_n I g-. t-.le J .T cte rnrcmdr on.,tc jrr rn .r. r mola:cln.rede cor..tU dec:r drp; . e d , "r.el rd,.JtetLrnr. Tteo.,rrt de .rr:r\ rrrre e'e rnc:r qrciu.ra\ nu p^r.t t irditprent.r .l(c se inrimplS cu cetelitre.,,(Berurnd R,j((. r

,.Se spune c: dzborie au fost mereu. asa ci rizboaie vor firrer",. {. .re proler:r enpince.rn. cir re fodte oe in,et.jto?r"rr .hrd onn:, o,. Dacd e a.r. _de!irrt tor "ubnanridt dep ndede cil de adev;rar esle cA aceeasi naturi cosmici si umaniiuncronea/ri il rodre epo.rte. pot .a sourj cu,e irJorne.a _ loI

odren J'n t,ecut ru mu,il. det i lor, oJmenri v orutLi I or rrun.r er '.. pcr.m (; lotioamfl r, vi:rori \ or fi durute n.is, ute d 1!r-o.;mmr .i d"r,tr o"g"nh penta rEproducere. 1u pe1L.u rernurirF.qrl e de t..rl, lu ]J ir orr Dd drc;. ineLd Jr fi ,pJ,,n \e, hi-me:.- pi-intii"i-aJ,ac.iticI ;nlordedun, p. m.r n!.. uli. de.i o

.. a.ersri protelie ar ri toj. dre.it; Sr ina |erlrLr cr \d..rtrcr-ed p-imutJ nJr. ul nu ere o pafle recesard anecM'. rulLr reprodur enr. nr e.t. .mp,icdu in pdremird.". d)". rm moTled nu e.le irlplicali in \ iar5. Omenirea podre ,uprJ'.ietui... irrarI.:oi.le.tiraLemene"sa(ritcir .,C. Sanrrldn.,.

I

CAP|TALLL APT

Liberi sau ferit:iti ?

Tio spun cu toate x Ir;i inir-o socretateliberI si democmtici e ceva foarte, dar foarte complicat.in fond. marile totalitarisme ale secolului nostru fcomu-nism, fascism, nazism si ce va mai veni, daclmai lipse$tevreunul) sint incerc; de a simplifica pdn for(i complexi-tatea societitii modeme : sint rimpllsms enorme, simplismecriminale care incearcd inroarcerea ]a o preafericite ordineierarhicl primitivi in care liecare stxtea la Iocul lui qi tolapa4ineau Pemintului-Mamd si Ma-relui Tot Comun. Dus-marul este mereu acelasi : individul, egoist si dezriddcinat,capricios, care se rupe de pdmitoarca unitate socialS (pecarc un filozof destul de crud, Friedrich Nietzsche, o ru-mea ,,cildura grajdului") li t$i id prea muhe libertdli cltde la sine putete. Totallt:lrismele au luat mereu in batjocur:iIibeft5lile ,,formale sau burgheze" care functioneazi in re,gimurile cele mai deschise: le idiculizeaz i, demonsireazecd sint inoperante,le consideri niste culse pentru fmieri...dar, imediat ce reusesc, le suprimi l Stiu foarte bine ci inciuda aparentei Iorfragilidti si a frecventei lor ineficiente,unanimismul totalitar nu poate convietui cu libertitile po-litice elementarc: dac; sint tolerate, pini la urmi distrugauto.iiatea tancurilor Si a poliriei.

Bun, c logic ca statelc totditare si vrea si zdrobeascilibertiiile individuale, cici insusi numele lor vine de la,.tot", drcpt care nu au a imp5rri puterca cu fiecare cetitcanin parte. Dardusmanii libertitii nu sc sirueui intordeauna

136 POL]]'ICA PEN]'RU FIUL \IEUin aiara, ci :i in iiteriorut indivizilor.insisi. Un psihanalistcu anrbitii de sociolog. Edch Fromm. a scrrs in urmir cujumtitate de secol o carte cu un tjthl senmificativ: F/.r..dde 1ib?/..a/?. Asu e problema. Cetiteanului ii este fr'ici deprop a sa libetate, de diversitarea optiunilor si tentatiilorc: re r 'e de.. h rd. Je e re.elile pe cdr e le puJle comite sr degroT:r\ te pe cal e le poate tace.. ./4, zi r r-. r. f ,Le ca si.]mJr- olur i pe o mre de hdnielr. rr j puncre I \e de reper. [e_b!rrd.I+, rleaSi. ngunr.orrte..r-. durndu_,. .j judece.irsu, ce trebure .a t.(;. lar a ca r.adilra. zeri .ru inlelep\ i-nea.erilor.a., usurp/e nrea mult (JctnJ. lJ,r. .nai tntiide ro. re. celeternulL, ji e\.e friLj dc 1l6cr"/a,p,t . elrrtatti.Si,rer.lLi de lrbeJljti are o ua.:rl.ra. Jracle-,ric;: niciodarjnJ porr J i .rb,olur .igrr de ce .e I a inrimpta. percep lrber-l1rel celor lalli cd pe o amenrntare. penrru c; mr-a;plxced(a ei .i fre pefl'e.l prpviTibrlr. U.emere neapArJt cJ minesi sd nu intreprindi nimic care ar dduna intereselor nlele.DJci ce.ldllr \inl liberi. e.re Jimpede.,i (e por compo(lbrne .du riu. \u n.c prea n ull lasindu_. liber r: De.tur "rrenunra cu drrp.r r. mj Ia propFa Ior lrbefiale. cu co.rdiridcd n icl ceih., i .a nu .e bucure de ed: in t.eluJ a.la lu\ r urilear-merge.cum rebuie si gata. Libertatea,,ed e periculoasl,tent Li o pot ,oto.i r;u (r imi pol djrna mie in\um.; citde'pre J berrdte^a (elorl"lri. ce .a mrr vorbln . ei o potlolo\rca (A-mi laci rnie r iu. \u rr li m.ri brne ci len1l.n-mc- ne(te-rrrtd J. ta .' sa nu cre.,i ci 1-n tn i at\ emoulrl \ or.; ounA crp.rr I,bcnalrlor sru sj re lrlnileT; I.r md\rm-n_;dc roane ntullc ori. .eldrenil ,nsi.i le-o cer, ^bo.iti de a Illibcri ,dL temi,on de liben e. Dar rnedrr, Le Ln \l.rt arepo.'b,lrrale€ de a jmr d I.befijrile...pre bine,e nu.tru...rre\rnI crluflle tn !1e nu prot,lu de old/ie. Au torr uam-anipol,l . i rolhlilor.. p,eL urn Adoll H ler. cJrp au r run\ td p.r_lere p n alegeri - iati deci un caz in care cetitenii ljbeiisi tblosesc liberarea pertru a tichida llbeftiirile si a abolidemocratia cu 4utorul majoritdtij democratice.

LIBERI SAU FERICITI ] 137

Libertelile publice implrc:a rcsponsahititote - a noti-unc cireia i arn dat importanta culenitain Etitd ?eniixl rlex, si sper cir n-ai uirat. A fi responsabil inseamni afi in stare si /1i{rr?,-r de ceea ce \-a ficut asumind totulca pe un act personal, iar acest rispuns are cel putin douAfalete importante. Prima, si rispunzi ,,eu am fost acela..atunci cind ceilalti vor se $de cine a realizat actiunile careau fost cauza directi a anumitor efecte (re1e. bune rarsi-si); a doua, sefii in srare si argumentezi cind esd intre-bat de ce s-au f6cut aceste actiuni. Inutil si-ti mai spun cd,.a rispunde" are de a face cu,,a vorbi'., cu a inrra in comu-nicarc articulati cu ceiialli. intr-o democralie, adeviruldespre ac{unile curepercusiunt publice nu it poate detineniciodad doar agentul care le duce la bun snrlit - acestadever se stabile$te inrr-o dezbatere mai mult sau maiputinpolemici a ruturor. Chiar daci cineva crede ce modvelelui sint bune, trebuie se fie dispus sd le asculte Si pe alecelorlalti, firi se se cramponeze pini in pinzele albe deargumentele proprii - contrariul duce la tragedie sau Ianebunie. Don Quijote se consider?i un cavaler riticitor.doJr c; din cind i1 crnd rr rrebL I ., a5. ulle ,i ptuerea.elordin jurul siu si se misoare impaclul socjal pe care il audiscutabilele lul,,aventud". Nu o face, penru ci e nebun,cu alte cuvinte, pentuu ci a devenit jresponsabil. Fireste,a-ti asuma propriile acte si a fi capabit s:i lejustifici in fataillord nu in\eJm_; c- tenu.1li lot rimpLl la farere., fropne( a \e te inclini in raD celei mdtorilare. O per.orrh rc.po.r-.rbil; rrebuie \i tie dispu.j .J accepte. oupi ce .,.r e\pu\motivele si nu a reusit si conving; rcsrul interlocutorilor,pretul in cenzuri sau marginalizare pe care i1 presupunediscrcpa.ta. Cuvintele lui Socrate din dialogul platonicjanCrilon, cind refuzii si fugd din inchisoare preferind siinfrunte condamnarea la moarte fird a abdica de la ideilesale, reprezinti simbolul clasic al acestei atitudini de r .rrrrilde civic:i supremi.

POL]TICA PENTRU FIUL MEI I

Ircsponsabilii pot fi de mai mulle feiud. Sint cei carenu accepti patemitatea faptelor lor: ,.nu eu. imprcjulirile.,.Ei nu au ficut nimic, n au fost decit impinsi de sistemulpolitic si economic in vigoare. de propagandi. de cxem-plul celorlalli, de educafia 1or sau de lipsa acesteia, decopili a nefcriciri, de copiliria prea fericiti si rlsf:itn-t5, de ordinele sefilor, de uzanle, de o pasiune irezistibile,de inrirnpl, rc etc... \i oe rgnor.n.i: dcorrece nJ srirnci laptele mele vor avea astfcl de consecinte, nu sint ris-punzebrde eIe. Nu spun ci pentru a irrelege corccr faptele unei persoane trebuie se nu lii seama de antecedenre,circumstante si asa mai depare, Dar una este si tii seamade ele si aita si le prcfaci in fataliteti care anuleazd oriceposibilitate a individlrl:l]l de a rdspun(1e de faplcle sale.Desigur, acest refuz de a fi ,,subiect" penEu a te transforma in simplu obiect leginat de valurile circumstantelorse produce doar atunci cind consecintele faptei care nise imputi sinr dezagreabile; in schimb, cind este ciutatce, raspun/btor penrru a I se da o medrlie .au un prerniu.imediat proclamdm, cu supremd mindrie, ,,eu sin! acela.._Foarte rar auzim pe cineva spunind, in momentul in carei se atribuie o fapti eroici sau o inventie geniali, ci nu emeritul ]ui, cd numai intimplarea sau imprejuririle i aufosi favorabile...

Altd formi de iresponsabilitate esre/rndrlsrrxl. Fanaricul refuzi si ofere explicatii: isi predici adevirul si nuadmire alre pren. in.amino.l nerndoiclnic, d.umul celdrept, cei care il pun in discutie nu o fac decit indemnatide patimijosnice $i de interese murdare sau orbiti de vreundemon care ii impiedici se vadi lumina. Nici fanaticul nu.e .rnre ra\funziror fdril lp c^ncerirenir .ri,. i nrn)-r rnfala unei instanle superioare si. trcsle, nevediicdile (Dum-nezeu, Istoria, PoponLl sau orice cuvinr cu majuscule dcgenul acesta): precau{iile $i legjle nu au ibst ticute pent|Lroameni ca el, care au o rririrrre impoAanti de irdeplini!...

LIBEzu SALT FERICITI' 139

Mai putin teroristi indeobste, in schimb mult mai extinsi este iresponsabilitatea pe care am putea-o numi bil?-./-.raicr7. Ea caracterizeazi instituliile administative slguvemamentale in care nimeni nu se arate niciodati res_ponsabil pentru ceea ce se face sau nlr se face: intotdeau-na s-a ocupat altcineva, hirtia a venit de la biroul de surd.la 5e rezolvi in Jrti \ecrie. .efi. iL dcl i, ldar lciodxrenu se ltie..rre lefi) sau subaltemii au inteles grcSit fdin. inJ .n .ind rnJi cJde u.l c.rp. de reg-'a acar,lipeun, rarasta doar pentru a irnpiedica si fie ceuta[i adev:iratii res_ponsabili, aflali undeva mai sus). Stilul de iresponsabili,tate birocmtice se caracterizeazi prin aceea cii niciodatini-1le.nl n .dl,n,'/,4 r:a. on.< a. I i : .r.ci pefi rru coruplrepotrtrca. nrcr pentru jncomperen.: mini\re ala. nrLifentru g e.eli er rdenre pe care rrebuie .a Ie plireJs.i celateniidrn propriul brzunsr. nicr penlru ineli.ie.lla \adiLii rn acurmarelele pe care au promis sA le rczolve. Deoatece nuse consideri responsabil, guvemantul va incerca si benefl-cieze de imunitatea pe care io conferi instituria insisi.Orice denunt"re de ,bu7. oricrr de inremerara ar ii ea. \ afi prezentatd ca parte a unei campanii rduvoitoare a ad_versarilor politici; cit despre indignarea cetitenilor dednd, expdmati in mass media, se aplicd vechiul pdncipiu,,ciinii latra. caravana trece...". Acestmodel de iresponia_bilitate guvemamenralA i$i are complementul in atitudineacelor care socotcdnu au adspunde de nimic, din momentce guvemul trebuie sA le rczolve pe toate. Iarisi mentali_tatea totalitari care face din stat si din reprezentantii seiun model absolut in afara ceruia nimic nu este cu putin-[i I inrr-o societate democratici, nol, cetdtenii, pufem si are-buie si ne revendicim dreptul (care, intl-o anumid misure.impiicl Ei obli8alia noasrri) de a interveni. de a colabora.a ve8heJ :i . ejuLd cind ecre calul. E\l5U per,odne . are inloc sd se lamenreze c5 imigrantii nu ne cunosc limba seofere voluntar si i invele, sacrificindu-$i rimpul liber; al1ii

r,t0 POLITICA PENl'Itt] F]1]I \'IF] I

coopcreazi prin elb(urile si banii lor la susrinerea inis-c:u'ilor sociale (educative. antirasiale, de a\istenti si alGle)stu a inslitutijlor neguvcmamenlxle prcculn Amnest_v Internaiional. Asociatia Drepturilor Omului sau l\'ledicii firiFronlierc, a cdror acrivitate estc indispensabili pentru ame-liorarea societitri civile de asrii. Cinenu se simte chema!prin constiintd democmticd si facd ceea ce e de ficut nuare nici o scuzi, oricit de mult si oricit de eiocvent s-arlamenta ci nici..guvemele" nu o scotla capit. FerAa stibicn nimic din rispunderea individu A, corect esre si ne re,LL .ur\,en, o ri ..,.,.rrA,,i r.p,? .o. -l.t .n a nre\eni.a uncle situadi din apropierea noasrri si se transfome in delicte

S: iirn bire .nLe,esi: re\l,onrabrl,r .rnt drsrr"nti \ i.ccrali ai libertdlii. fie ce o qdu, fie ci nu. Cel ce nu accepririspunderi rcspinge, in definitiv.libeftirile publice, de ne-inteles daci nu sint legate de obligalia fieciruia de a I6spunde pentru sine insusi- Libertalea inseamn e drr.r.anr?1:cu alte cuvinte, in fiecare dinrre noi existd un politist, unmedic, un psiholog, un lnv:itdror si chiar un preot care ne.pur ce lrebu:e iScJr in iecrrr \ ui e \ar ( Um sd ne d\rn ;rn deciziilei de dceed lrebu.e .i t'i'n i"t slare .i ne r"r-mim consecintele, in bine sau in rdu. Pentru ci a fi liber,nplicrl s; gre:Jrn ,aL chr:,r.a ne lacem rjL noud ins.n<uzind de libenate: dacd, fiind liberi, nu ni se inrlmpli nimicriu .au dezagreabil... i.l.eamna c5 nu .in(em Iiberi. Indefinitiv, Iluminismul poliric. care 1a jumitatea secoluluial XVIII-iea a dus la democratia odemi, prcsupune, asacum a aritat bitrinul Immaiuel Kant la vtemea lui. cdoamenii au atins majoratul poiitic. Daci sintem adulfi, neputem organiza ca oameni egali si liberi li fata legii; iin\J/ conlrrl'. u\em ne\oie de un SUper Talt.'carp sA neapere de noi insine, cu alte cuvinie, sir ne rcstringi, si neorienteze si si ne administreze capxcitatea de a acdonainmod liber. Fireste, postul de Super-Teiic are un candidai

LIBERI SALr FERrciTI] l,licare se prezinte volunlar si xre Loate.ttuurile peniru a cisti-ga acest titlu-ai ghicit desigurci este vorba de strt. Ma_nia birocratici de a transforma statLrl in tati in loc de.or rlill 'e rdmiri.rri,lic .nan e.priii. td oe totrcer !trr(pJl\e.! .lalul (u lelmj dind do\ddj oe rj.ti. ,i te.nlall-tilism. cind ar trebuj sA fie aduiri si pafticipetivi) e numjliSenetlc patettldlism. Si are un succes de neinchjDujt

Iresponsabilii inlantiioizi sint de doulfeluri: c'ei cirorale este fiici de ceilalti si cei cirora le este fricd de ei in{isi.In anlbele cazu . rezultatul final este acelasi: cll cit vor fimdi rnul.e uIerd.cl.r. cL,tit \orn r m"r ,ipLrn \i -n.ri mu,tI-mrx. \ aTrnd in.r,r. pe Vrrete lari. rse;oaeJ in rerut tor,LerinoJ-r : ..nu mii l;ra .; c ,d i.l j.pi.a... A,t, penlru \ a ro|,I e. oon.dbilri. in loc (a creadi ir libenrre lcare e. re un ru_. ru irur.lo.. d1r exlenuant r. Jred i.l mtlul /\,aaer ,;?:i /,h,//.I rco. a0tLr. tn e\t\lelltd dnum or t.nagini. cau cu\ r.lte,.au \ub\lanle. ,!r Lon.pba,ti. .au ce vtei tu, cafe ne (ed-cautomat si absolur, pind acolo inc,it in fata lor nu existiapimre, cici anihiieaza orice putere decizionali. Cum arvenr,,,e peste poate'... Singura salvare arfi asadar slvinir;ruLul \lat.i (a interztca i.pild: d"cj nr mar e tentcrie.nu mlrr e nrci pe col. cred ,ardcLrlii de ei. Ti-,rm .pJ. do,fce .in, rnt.rlil,. \ici nu le d, pnn prnd c,i probtem; prezin-li cel putin dor h drtrcullalr rn.ol\ aDite. p;ma: cJ c o ren-ralie e.le mai \ri.l inle17r.d. !.u arir mr, j.pirilodje ne apare.Tn majorirarea ca,,urilor. pin; cind nu ni .e arar; fructuloprlt, nici nu ne dim seama citd poft6 ne face. Iar daci fruc_tul nu e doarprohibit, ci drastic prohibit, poti si-ri imagi-nezr ce gustos trebuie si fie. A doua dificultatet fiecarearem proprirle norilre tenLa ,, crre depind de l;nteTirleno-,rre pafliculare. Adt(a. ttecal"e \.ea <i le inrerzic; /r1.t-.o,_ .'eed ce ii frce probleme saL il chinuie.re pe ,/ rar pear lur. lmi aminte.c ca am aulit la rddlo Ln inrerviu c.r odoamri carc se declara, chiar cu mindrie, .,Iudopari.. adicidependenl5 de jocurile de Doroc, in cazul ei de iocuriie

142 po]-rrtcA PENTRU FIUL MEU

automate. Lainfcbirile reporteru]ui, acea doamni poves-lea cit de mult o fascinau masinile din baruri. ..muzica.,lor imb:ilitoare, emoda cu cllre astepta si vadi daci a cis-tigat: drirguta doamnejuca banii familiei, se imprumuta.r.r u\a pina.i Lhilolr de pc ea. Si isi rem.rd po\enecdeclarind cu viftuoasi indignare: ,,Aceste masini fatale artrcbui interzise l" Reporterul, cam sirac cu duhul, ii dideaapi la moad aprobind o, ir1 loc sd-i spuni verde in fali:,,Cucoani, n-ar mai febui sdjoci". Mu]ti lume intrl in ba-rudle in care sint jocuri aufomate si nu joaca sau ioacido.r cir r' x b)nuli. cr o'.rracl ie, ddr doamna aceer \ oi, (ase interzicA pentru toli obiecrul care Ie tace probleme ei Sialtor crctini ca ea. Vina o purla automatul piuitor cu mere.i banane. nu p-onnd er mdnie ue.po (dbila ..

Cazurile ca acesra abundd, iar cel mai grav prin efeclelesale sociale este cel al .rrgul.i1dr.. De cind interzicerea siunniirirea lor a fbst institLrtionalizaii ca o adevirati cru-ji-d; intem"lronJla. oroguriie au de\eni( dldcerea ced mdlrentabilS a secolului (nu exisd nimic mai profitabil eco-nomic decil ispitele) si pe zi ce trcce asistdm la tot mairnulle dellcte legate de acestea, totmai multepersoane lipsite de scrupule fac trafic cu droguri, tot mai multe persoane mor din cauza supmdozelor sau a falsificfuii unorproduse necontrolate (inchipuieste li ce s-ar intimpla dace,de fiecare date cind iei o aspirini, nu ai lti cir acid aceril-salicilic conline opasiilS sau daci maicontine si alte sub-stante, ca stdcnina sau cimentul), tot mai multi neBhiobiaspire sii ajungi in paradisul sau in infemul prchibit pen-tlu a scipa de viata de zi cu 2i... Nu ar fi mai eficient sile scoatem de sub interdictie - ceea ce ar duce la ince-l.rrea acli\ ilitii mr(itlor ."re le comercixlizeaz; - .i .iiinformim fere fandoseli asupra consecinlelor folosirii 1or,mai aies in abuz ? Adu-ti aminte ce s-a intimplat in StateleUnite cu nenorocita aia de Lege a Prohibitiei: inainte,bctivii n-aveau probleme decit cu alcoolul, dupe, au avut

r43

probleme cu alcoolul, !i cu... Al Capone. Tentatiile, llule,nu se pot combate pin interdictii, pentru cii asta ie lncu-rajeazi $i, in plus, diuneazi celor care. dind o utilizaremai bunilibertitii lor, sint in stare siuzeze de luc ri fIrAsd abuzeze de ele, intotdeaunavor exista pemoane care sifoloseascdce le e laindemini (chimia. erorismui, politica,rlrligia, odce) peniru a se autodistruge sau pentu a se autopedepsi pentru picatele 1or. Dar singurul lucru pe care ilputem lace dace vre o societate adultir si nerepresili estesieducem indivizii liberi intru cunrpirarc siprudenri. Oaredaci cineva se aruncd de la etaiul a1 saselea trebuie si con-struim toate casele doar cu parter?

Aceste considelatii ne aduc la complicata chesriune a/o1?/afl1zi, nemijlocit legati de cele ce f-am spus desprei benire \i re<pon,.ibiljL.]le. A lr;i intr-o democ-"lic modenr;:r\eJmndd..nretui .. o ,?rte d? rhi."tu )t,ont.portanrcnte cu care nu e,rli d€ acola, Insist asupra faptuluicd la fe1 de democratic este si se convieiuiesti si se nu fiide acord si te voi ldmud in ce sens. Si inccpcm cu con-vie$irea. Din punct de vedere cultuml ii social, unani-mrlateir. che\lta Lu [olt ca unul. a\a.intem not,,,cri nu-ip1ace, si plece", puritatea etnlci, oroarea de metisaj Si decontactul cu alte mode Si alte moduri de viate etc. sintforme de barbarie. ba mai riu: de barbarie rlel.i,i. Comu-nitatea democratici este cea formatl din indivizi capabilis6. se dezrAdAcineze dllf, obligatiile impLrse de locul de nhs-care. traditie, slirye si si ddice la rangul de convenlierefonnabill ceea ce piiS ieri a fost rutiil sacrosancti. Sii"\er ne oorc dcel.ta c; nu va mdt e\.\la menu e \t nicilegitud comune? Nu, nici vorbet seincearci doar a srergedeteminismul a ceea ce nu ai ales sA fii. Exi(i ceva ceavem cu totii in conrun. in mod democratic: posiLrilitateade a rupe cu fatalitilile originii $i de a opra penrru noiJlrlr)tc. .,or riruri .i nor rn Ln. L na mi e, r.rir).orc- po eprca afectati. dareste vorba dc o problemi fundamentali.

LIBERI SAU FERICIT] ]

141 POLI'NCA PENTRU FIUL \4EU

Inlr o democratie modeni trebuie si existe o bazi llnirn.peste care si lie numeroase real il:rli p/!r?/e- Baza unici oconstituie leBile - adicl elementuI abstract. conventional.conrenit, chiar revolulionar care rebuie se fie egalepen[u toti, se protejeze drepturi]e omului si si determineindatoririle aferente. Si-ti mai spun si ci hoteridle demo,L r<rrice \e irJ de cdtre maJorirale. drr cJ democraria nu e.renumai legea majorititii. Chiar daci najoritatea ar decideci cedilenii cu piele neagd sau de religie budist[ nu tre-buie se ia pafle la viala politice a grupului, aceasra nu arfi nici pe departe o decizie denocratici. Cum nu ar fi niciac. epLarea prin m:rior rrrle d lonufli. a dr(Lr rmiFari. pe cn-terli de preferind sexualS sau (si aici nu sint de acord culegea in vigoare in unele liri democratice) a pedepsei cumoartea. in afarx de faptul cd e o metodi de tlua aecizii,democralia mai are si nilte componente irevocabile: res-pectul minori iiilor, al autonomiei pelsonale, al demniteiisi existentei fiecerui individ.

Pe aceastibazi unich alegilor se consrituie pluralitateafomelor de viaid- DupA cum ili dai seama, aceste forme(care cuprind credinle, comportamente sexuale, prcferinlexftistice sau spo ive si asa mai depa e) nu pot jusrilicaniciodati acliunile care se opun nemijlocit unitetii legalecare sustine democmtia. Am alreptul si ader la o religie carele interzice femeilor si lumeze, se voteze sau si conducimasina, dar nu am dreprul democratic de aleimpiedica sio faci pe femeile care doresc si fumeze, si voteze sau sA

conduce. $i nu am nici dreptul de a crea, in cadrul unit:iliidemocratice, o comunitate speciall de care si apa4ii prinobliga.tie (prin nastere, famiiie, origine etnici etc.) $i in carefemeile sA nu aibii voie safumeze, sd voteze sau si sofeze-Trebuie si invitim se convietuim cu opirnile vitale sauideologice pe care nu t-iecare dintre noi Ie impfuli$este, darasta nuinseamne se tolerim componamente carc se bat capin cap cu pdncipiile legale ale democratiei. Pentru a putea

LIBERI SAU FERICITI: 145

cere proteclie democraticd in privinla credinlelor proprii sia fbrmei noastre de viad este esential si acceptdm mai intiidemocratia insdsi (laici, pluraiisti, aperatoare a dreptudloromului) drcpi cadru al credintelor $i lbrmelor de viatd. Sau,ca s-o spun cu cuvintele lui Luc Ferry, un filozof francezde astizi, ,,in democratie, revendicarea dreptului la diferen[e inceteazd a mai ij democratici atunci cind se prelungestecu cerinta unei diferente de drcpturi".

Si de,,,probarea I Te a5igLr llra sa clipe. c cd mi ,e parecit se poate de democratici- Sil tolerezi pe celilalt, foartebine. dar sd-i dai dreptate ca unui nebun, nici vorbe I Nimicmai viguros fi mai stimulativ omeneste decit si discutipiredle vecinului, sI ]e cdrici si chiar sd 1e iei in derideredaci se pune c.ucis. Citind rindurile astea picitoase pre-cis ciiti spui: ,,Dar n,a fost vorba ci febuie sd rcspecdrnp5rcri]e si cledintele celorlalli ?" PIi vezi meteluli, nu prea lCe trebuie respectat in orice caz sint pe,"raansl€ (fi drep-turile 1or civile), nu pirerile 1or qi nici credinta lor. Stiu cdsint oameni care se identificl perfect cu credintele 1or, pinila a le considera ca ficind parte din propriul 1or tlup: ,,mi-ai.Arll convingedle I", de parci l-ar fi calcat pe picior in auto-buz. Susceptibilitatea aceasta e problema 1or, nu a alto,ra- Admit ci nu e foarte politicos sd-ti contrazici semenulin mod dezagreabil, dar asta line de buna educatie, nu decdmx. Partea proasti este cI cei care se simt ,,rAnid,,inconvingerile lor cred c5, de aceea, au dreptul de a-i /tilrl lamodul propdu pe cei care ii jignesc. Vezi ctz ul scriitoruluianglo-indian Salman Rushdie. condamnat la moarte defanaticii musulmani din cauza unor pagini presupus blasfematorii dintr-unadin citile sale Si care e obligat s; ffei-3,c: :l.cunr de a l ia ani. E\t.1, persoJne ca.e \ or.a p aneutre si zic: ,,Domnule, condamnarea la moarte e cevareu. dar nrcr Rushore n: dr fr rrebLtt (a-i rinexsci pemusulmani, pentru cd si ei au dreptul si li se respecte cre-dintele". Mare timpenie I De parci a .dni" pe cineva in

146 POLNICA PE\TIIU FII]I, \'fF] I

ci:dintele sale arfi acelasilucru cu a-i tiia gitul I De parcircrula bunei educatii care cere si nu te inconilezi cu pe-rerile semenului tiu ar fi de acelasi calibru cu dreptul dea nu fi asasinat de niste ciiii demenri i

. Nu-mi imaginez decit doue resliclii carc se pot punedreptului la libera exprimare, caracteristic pnn excelentidemocratiei (Eecii il numeau1,dr-reria. adici vo$ire sincerisi firi piedici): tu primul dnd, rncitarea la crim5,la persecutarea persoanei sau a mijloacelor licite de viad; in al doi-lea rind, aplrarea intimitltii penonale a fiecirui cetitean.Chiar si persoanele publice au dreptul ia o sferi privar5.Iar dreptul la informatie nu iustifici se vorbesri in guramare despre iitimititile niminui, cici oamenii nu au drep-tul de a fi informali chiar despre orice. in rest, toatc bunesl frumoase. Si totuli, ar fi rezonabili o anumiti prudenliin dezbate le cu repercusiuni sociale ample. De exemplu,cazul drorr d. Este o chestiune foarte delicate, desigur,iarscrupulele in luarea unei decizii sint cit se poate de inte-meiate. Dar anumite alirmatii o blocheaze in loc se o lemu-reasci. Daca se spune ci embrionul sau fetusul sint ceva\ aloro. fenLru .i d'n elc \ a pu-cede o ftinta omcnea.ci,disculia este pos ibil6 si poate continua pe un ton ponderat.Dar dacii se .func c5 a\orJl incerrnj .,-\dsrnJrea lnuicopil", nu-ti mai rlmine dccit si incepi si urli. Este clarci un embdon sau un fetus nu sint un copil, din acela$imotiv pentru care un ou nu este un pui, A spune ce avofluleste ,,asasinarea unui copil" mi se paae la fel de extrava-gant ca si a afirma ci cineva tocmai a mincat ,,o omletidin doi pui". Astfel de fonne de argumentare fac imposibj-ie concluziile cumpSnite, lucrul cel mai de dorit inff-o socie-tate atit de complexd si de diveni cum este cea in caretriim. Esie, totuSi, o chestiune de intelepciune personali,pentru cA dreptul de a dezaproba si de a fi de alti pirere(care nu trebuie totusi si meargl pin:i la dreptul de a l/rel.-:i.e) imi pare a fi pdoritar inviolabil.

LIBERI SAU FERICITI] 147

Soctelante de.noL tat tce. bdzare pe libedate s, nu pe una_nrmrlale coer\itr\a. \tnt prrn urrnrJe cele mai conlltcli\edin cite au existatin istoria omenirii. Etbrtul permanent de

" gindi trecdre ceea ce ;i .on\ ine. de d argumen|2. de a rJpecu lreculul sdu a cilla tn el tder no,, de a aleee ce lreb;ieficur sr . ire e rel maj polrivil \a o fdL d... celiecus: Cjure,pon.dbtlrlale: Si-i mai duzi pe Lire unri: unde o \jaJUngem Lu alira libe are.,Oare nu am li mar leri.iti d..iirm lr mai pulin .rberi .,Sin.er ra fru. cred .i politicii nu Ise pol cere decir remedii poliljce. . rar lencirea nu esle ochesliune polrlici. Cu\emele nL pol face fencil pe nimeni

- e de.rdj dacA nul fd. nefer icil. lJcru care cniar (a le ela indemina. ln perioadele de mare rn.uoerire politica, ajacum sint re\olulrile. lumea crede c; rhimbarile radicatevor rezolva nu numai prcblemele colectivitlii, ci qi cevoraduce fieciruia tot ce-i dore$te inimioara, Acestea nein_timplindu-se niciod"ta. ocmenii se plicli\e\c de polirjcd.iar.marile (chimbari lssa de regula in urme nemullumjreinlimA. Cred ci rrebure s; in\ atim s5 caulim tericirea,ceea ce fdce \ iarc demnii de a fi Fiile. in lucruri aparenrmrnore care nu prea au de a face cu marile plcnurj poljlice(l nrcr cu -evldenl -bog5lia sauacumularea de bunuri,vor rnchela lecrurile ace\rui capilol cu un poem de Borge!care ilr \a arara mai bine ce vreau si.p.rn... in ce miipnvesle, vol tetmrna cu o anecdota. Manuel Alaia_presedintele efemerei i doua republicr spaniole Tdrobilede puciul milircr al lui Franco. o fo.t inrrebar od,ui. .,DonManuel. chiar credeti ci hbe alea ii face pe odmeni maifericiUl Aza,ia a rE!pun\: ..Sincer. nu sriu: dir sinr .igurca lt Iace mar oameni..

Ia dc cite;te...

,,La unna unnei. preaputm mi inrereseazi d existi o autoi-taie ve.sDic gata siactioneze, car€ se ingijesrc captncenie melesi fie tihDite. si se avinii ilr lnrimpmarea mea pentru a intitutoate pericolele, tiri ca eu si irebuiasci inicar s.:t mi gindescla acest luc.u; daci aceasti aulorilate, care inliruri pini si celmai merLrnt spin din calea mea. se face in acelasi limp stlpiniabsoluti pe libertatea si pe viala mea: dac: ea monopoijzeaziin asa mnsurA activitalea si exisienla incit in jurul ei lorut tre-buie !i lincezeascn cind ea lincezeste, si doamn totul cind eadoarme, si piari aruDci cind ea moarel ' (A. de Tocqueville.

..A.deJe. l\lar:I..hrdepenrL.i Re\otLric Ldo, lr6etetesi e trebui si si le scoaii. Li s a ars mincarea ii acum, indritati, cer aha mai buni. Uneia ii pare riu ci de un sor arit descund, vrca altul mai inalr. Pe altul il rcade panroful $i vecinutlui are unii mai buni. Un poel nu are inspimrie ii cauli cu dispemre idei noi. Un pescar srit de ceasuri inrregi cuundiBin api.De ce nu musci peslele? Si uite asa se ajunge la Revolutie, ialei cred ci ea le va da rotul: un peiie, unpanrof. un poem, un sol1ou '. o .u ie noua: a -'r d/J roa.e bJ,riti te iJr dpoi .e pome-nesc ci roate sinl aia culn erau: nrincarea arsn, versurileschioape. sotul in par, urit mirositor si obosir, iar tot eroismulila care ne a ficut s: coborim in hazna putem si ni I prindem1a bulonieri, dacnnrai avem asa ceva." (p. Weiss. Marar-Sads)

..Persoanete a ciror viarit e neinsemnari cauli lucru leimportante in tecut sau ir viiror. De aceea un recul gtorificai.mitificat curcllgiozitate, fie rasid, fierational, este alit de inpo.tant penlN nulti: ii lor rsa, viirorul copijlor noslri. al pariidLr-'r:' ^'ru.. n"ti,.,iro- r( i.lJr anlieo'..nein.d...LLril anlicipeazi poliricile sau religiile sxivatoare, esrc arir de imporIant lerxu altli.'1T. Sz.riz Linnd nedanesti.ifi)

r48 POLI'|ICA PENTR I] F]T [ , I!'!I1I I

..O gulern.trc libe:i e o gulenra.e care nu trce riu ce|iienilor. ci. dimfotr\ i lc (li. signrtrnri si linisre. Du de aili si

ILIBER] SAT] FF-RICITI,) 149

pini 1a lericjre mai e o cale destul de lungA; feicirea .rebuie sn

Si-o faci omul singur, cdci ar fi un sufler lare grosoian cel ces-ar socoti pe deplin fericirfiindci se bucuri de siguranil ii delinifte." (Stendhal.Dsvre drrgofi€, trad. rom. de Gellu Naum,Editum pen1ru literaturi universali, Bucuesti, 1968, p. 164)

,,Un om care-$i cultivi gridina, asa cum voia Volraire.Cel care mullume$te cerului cn exisii muzlca pe pimint.Cel care descoperx cu plicere o etimologie.Doi fuDctionari care joacn tlculi o paddi de s:rtr

inlr o cafenea din sud.Tipograful care pagineazi aces(e rinduri

care poaie cn Dici nu-i plac.O femeie ti un birbat care citesc te(inele finaie

aie mui poem.Cel care minglie un animal adomit.Cel care justificl sau vrea sljustifice Iaut care i s-a ficur.Cel care este fericir cn a existat Stevenson.Cel care prefere ca ceilalli si aib, dreptate.Acesti oameni, care nu se cunosc inre ei, salveazi

(J. L. Borses, Ce; d,.?ptj)

)

I

EPILAG

Ptnd aici am putut ajLtnge

Scandalos I Am ajuns la ultimeie pagini $i nu li-am spusinci nimic despre utopiel Si tu care te asteptai poate i;cdde la prolog se,!i aminresc ci tinerii trebuii si iie uropicisi tot bla-bla-ul de rigoarel pii nu, domnule dragi. imipare du, dar n-am si,ri gidil urechile cu elogii ta adresatineretii: ci e generoasa, ci e idealistd. cd detesti unifor_mele si violenta. in schimb, nici n-am si te batlacap spu-nindu-I ce dnerii de azi nu mai sint ca tinerii de pe v;emeamea, ci au pierdut po11a de a schimba lumea qi nu se gin_desc decit sd se aranjeze mai bine $i sd cistige mai mult.fiteretea are de toale: SS-icrii nd-li\li care piieau lag:rele

de concenuare de lx Au\ch!\itz Si BuchenlLald a\eau deregula oplsptezece noua\prezere aJU;ror atjt u!eau Leicareau dat piept cu tancurile guvemului chinez cerind libertatein piala Tien An Men sau cei caie, chiar azi, isi Iasi de bune-voie casa !i masa pentru a pleca voluntari in tidle cele maidefavorizate. Adesea, ,,generoziratea., tineretii este a acelo_m care nu au incd obligalii si sint obisnuiti ca altii sh veghe_ze asupra lor; faimoasa ,,rcvolti" este comddia celor rislaEdcare vor ca adullii sA 1.. cede,/e lolul cil mai degab; ..Desigur, sinr Si tine care iqi sustin cu trudi si curaj intrea_ga familie sau care sint indignati de vechile nedreptili aleunui sistem care ii subjugd sau ii marginalizeazi. in orlcecaz, se nu ai incredere in cel carc sint toati ziua cu ..tinere_tu1" in gud, fie pentru a-l 6uda, fie pentru a se lamenta ci(i a tridar \finra sa misiune; una din doua. ori nu i cunosl

154 poLITtcA PENTRU FIUI MEU

!e tineri, si atunci sintrimpiti. ori mint cu ipocrizie pentrua obline Leva de la ei,:r "tun.r

.'nl n'5te for.ori.DupI pirerea mea, cea dintii obligalie atineriloreste si

cea a adullilor Ei chiar a bitfnilor, daci wei si stii: s.i i,?l,e-

Ie. Cel care nu stie poate avea zvicniri, dar nu impliniri; vaconirnda buna intentie refomatoarc cu retorica talsd a celorcruzi Ei rii. Si atunci. utopia? Este prima recomandarc pecare o fac cei ce nu stiu ce se spuni, darvor si faci impre-<ie bun5. Cind esle inEebar unde i-ar placea 5i tr,ijascd.filozoful polonez din zilele noasffe Leszek Kolazowskirispunde cu umo.: ,,in strifundurile unei padud virginecu un munte inalt pe malul unui lac situat la iniretliereadintre Madison Avenue din Maniattan cu Champs Elyseesdin Pa s intr-un orisel liniEtit de provincie". Vezi? Asrae o utopie: un loc care nu existA, $i nu pentru ci nu am fifost destul de generc$i Ei de indrizneli penfu a-l inventa,ci pentru cA este un puzzle fo.mat din piese incompatibile.Pe tlrimul politicii, toate institutile dorite isi au prelul lnconsecinte mai putin dorite: liberiatea impiedicl egalitatea. justiia mlre$te controiul Si constringerea, prospe-dtatea industrialA deterioreazl mediui ambiant, garantiilejuridice fac posibil ca unii delincven[i sA scape de pedeap-(5. educa!ia eenerala obligarorie poate lacilira propxgandaideoloeici de srar ;i a:a mai depane... i,a cealilarea ches-tiunilor politice. ,?ici u,l arantaihu e arantaios inmod ab-rol?lt. Toate isi au reversul Si t ebuie sX fim constienti deacest lucru : cocteilul inre diferitele lucruri pe care le \.Temtrebuie sI fie bine dozat, pentru cI dacl se scapimai multdintr-un ingredient - oricit de delicios ar pirea acesta -rezultatul poate fi indigest. A{a cd numim de obic€i ,,uto-pie'o ordine politicd ir1 care ar predomina unul din ide-alur ile noas(re rdreplate. egalitale. liberlate. armonre cunatura...), dar firi nici un dezavantaj sau contrapafiidederagreabila. Cd prrrr, r. e(Ie o rimpenie: presupun cb ace-ia care o rccomandi tinerilor ca pe o nizuin.ti tipice virstei

I

PiNT AICI AM PUTUT AJUNGE 155

lor o fac pentru c:i-i cred prosti. Ca 1ucru 1r?ur, e chiar simai riu- ala cum au demonstrat-o in acest secol totalita-dsmele (cu pretentil utopiste. intotdeauna): visul citorva.pulini, aiunge se fie un cosmar pentru toti ceilalti.

Nu vreau deci si dai ii mania utopiilor, asa cum nu ilidoresc si cazi in boala teienovelelor. in schimb, mi-ar p1Acea foarte mult s:i ai 1.1€d1rr-i politice, pentru cd utoriilei[iinchid mintea, pe cind idealurile o deschid, utopiilJducjr Iip.i de iLlturre sau Ia disperJre dirructiva Lnrmrc nueste atit de bun pe cit ar trebui si fie), in iimp ce idealurilestimuleaze dorin,ta de a interveni si ne pistreazi in per-manentd activi. Iti vorbesc de idealurile polirice, nu decele morale, estetice, religloase sau de ah fel - fiecarelucru are hazul lui. Cum le recunosti? Mai intii. idealurilepolitice nu sint niciodati absolute, pentru ce [ebuie siconvietuiasce unele cu altele si fiecare isi are con[aindica-liile sale (yezi paragaful precedent). Esre propriu politiciia $ti sd limiteze binele;uneori, daci adminisfezi o dozdexagerad din medicamentul care a vindecat o boald nufaci decit sI agravezi starea pacientului, provocindu-i oboal6 si mai grav5. Idealuile politice nu incearci nicio-dati si amelioreze cor?tlilia nmand, ci societatea !JJle('ift,.nu ceea ce oamenii sint, ci instituliile comunititii in careaceqtia trdiesc. Dacd devenim mai buni pentru ce ffiimintr-o societaie mai bund - minunat; dar chiar daci vomcontinua sd fim, mai mult sau mai puiin, la fei de lacomisi de zgirci(i ca si pine acum, niciodate nu va fi inutil calegile si formele de guvemdmlnt se ne ajuie si ne pon-dedm defectele sau se ne propune afternative menite a leinlocui cu.kele mai pulin dictructi!e. Ulopia isi proprnein mod delirant sI creeze un,,om nou": idealurile politiceprefed sil ajute pe cel vechi se fie mai supofiabil, mairesponsabil si mai pulin bestie. Ti se pare ce eprea.odor-Irl'ra rdeea? D".r ginde;re-re ca e(re conformi\t cel care \eresemneazi mereu cu ce este pr.arabll si nu priveste mai

156 PoLlTtcA PENTRU FILrL MEU

departe; in schimb, idealistul politic se strdduieste si ieu-seasci po.liri1rl, desi Etie ci nu este usor si cd niciodatdnu vom fi mullumiti. Toate idealurile politice sint p/?.gre-sire: cind se alinge un nivel care inainte arfi pfuut absolutgrozav, ceea ce creste nu este satisfaclia, ci exigentele. $ieste foafie bine c:i e asa: guvemantilor care ar riposta 1a

revendicirile cetetenilor cd ,,inainte era mai rau" trebuiese I se splrni rispicat ce,,tocmai de aceea putem acum sicerem mai mult". Si, bineinteles, idealurile polilice s?nt clar,?fionale $i tin seama de experienia istoricd, de progreselerl'r-lei, de re\oluliile cdre s-du licul impornvir a ceea ceieri era considerat ,,sacru si inamovibil": salveaze-ne.Voltaire, de vizionarii antiiluministi care vid cu atit maiclar cu cit totul este mai cufundat in beznl I

Am ocupat o bund parte din aceastd cirlicici pentrua-!i povesti lucruri din trecut (uneori un trecut atit de inde-pedat, incit a febuit, m5 tem, se-l inventez pe jumitatepentru a purea vo$i despre el), dar nu am spus aproapenimic despre yilto,-d care ne asteapti. $i $tii de ce ? Penfuci nu il cunosc. in plus, logic vorbind, tu esti in mult maimare misuri decit mine un ceteEan al viitorulul : arnetitoa,rea complexitate tehnologice, sfirsitul bipolaridlii mondia-le, fumicarul micilor tempii care vine s?i ifllocuiasce mafileretete ideoloSice de odinioa.i..- toate asteati apafiin maimult tie decit mie- Lucrarca mea nu Eaaprcpus s5-!i arateincotlo ne indreptdm, ci s5-i aduce aminte de unde venim!i de ce am ajuns aici. Restul va lrebui inventat, ala cums-a iltimplat in fiecare epoci: $i desi multe lucrud sintproleliTrre. rini, ,/t p\,? rc/',r. Sinl sigur c; ceea ce .e \'"inrimula vd li. ca de ob,(ei. Jeroncenanl. dar majorirdlca,deileptilol' de sen iciu vor pretinde ci stiau ei. . . Ai s,I-mispui: dar trebuie si ne gindim la viitor. penfu ci ce va fise fie depinde de ce facem acufi ! Atlrnci, ascultd singurul\lr, pe cre li-l dJr . nu celnenJ a.tiz, Leer !e nu \ rei .; . :-legi miinc;nu folosi aclm represiunea pentru a dobindi

tPINA AlCi A\I PUTUTAJUNGE 157

mai multi libertate. nici nu spori violenta ca si scip;mintr-o zi de vioienti, nici nu favoriza minciuna in chip deunealtd pentru a at'la miine adevirul. Nu iese niciodad bine.Asa cum am mai spus-o Elin prologul acesfei cdrti, AlbenCdmU< c re.,rm,lt a.l{el ceea ce \ redu \d.ri sDLn. ..ln polt.i-c5, mijloacele scuzd scopul, niciodati scopulnu scuze mijlodcele''. De ahnirren. cred cJ(et mai binee.re,a cuno..,trecutul, si te ocupi mult de prezent Si doarun pic de viirorContmriLrl este de obicei o sarlatanie contmproductivi.Di-mi roie sa ri mdr dau un ulr.n cital. drnlr-Jn..-rro.care face parte din[e preferatii mei. Spune Franz Kafl(a inuna din povestidle lui: ,.Te rc9, lasi viitorut si continuesi doa.mi aSa cum se cuvine. Ceci daci cineva il lrezesteinainte de vreme, va avea parle de un prezent adormit".

De ceva nu te poli plinge: de sinceritatca n1ea. M-amimplicai cit am putut in aceste pagini, dar n am pretins sifiu circumspect, impasibil sau impadal... Sigur ci daciaf fi incercat s-o fac ai fi ris de mine. si pe buni dreplate.Cum nu mai pun patimi iin ceea ce fac. cum nu mai facdor b.,ni. O uhima indoialS "ravurcum\drmpreridLirn;impac cu realitatea, ce mi simt ru$inos de impecat cu or-dinea stabilitd? Uite. cu tine n-am de ce s-o fac pe inle-resanlul. iti mirturisesc (acum, ci nu ne aud prostii) cimiimpac foarte bine cu viafa, dar nu cu viata asa cum esteea. M-am nlscut si mi am petrecut o buni paite din tiner etesub o dictaturi semifascisi5, plicticoasd, brutali si stupidi.Acum triiesc intr-o monarhie, fdre a fiincetatnici un mo,ment si cred cd ceed ce meriti o tari in secolul al Xxleaesle un rccim rcpublican. Detest nationalismele (basc fiind.sint de doui ori indreptitit penru asta). pe care le v;d. pre-tutindeni, apiirind. aiirmindu-se si primind aplauze. Cred inraliune ca instrumenl capabil s:r faci universale veloile civilizatiei si constatcu umiiindci aceastanu rcuseste si srir-.,,ileasci nici mizeria nici crimeJc cele mai abjecte. CredinlibenrG, itr fepi, ci fiecare trcbuie si fie rispunziror pcnhr

I58 PoLITICA PENTRU FruL MEU

gusturile si de dscudle sale, dar in jurul meu nu aud decitcefndu-se mai mult control al sratului $i mai multe interdic-

tii in numele sinltdtii, decentei, lini$tii etc. Sint individua-list, dar nu,,idiot" (in sensul grecesc al cuvlntului); totu$iconstat cd acum sint numili ,,individualiqti" idiofi care fugde lume $i o blestem5. $i atunci... Sd md amirisc? Nu,ceea ce trebuia sd fac era sA scriu aceastd carte pentru tine.

Numai pentru a-!i spune, my bq), m! Solden boj, ci., itsfirqit, a venit timpul sd faci tu urmitoarea mutare...

L-_, *. :.*'t -l

i,-j

CUviNT DE R,{MAS.BIIN

. ,,Scopurile ;i idealurile care ne miqcd slnr proiluse deimaginalie. Dar nu slnt ftcute din substanfe imagmare. Slntalceruire din materia dura a univer(ului exDerientei fizicesi sociale. {John Dewey,O tediuA coninb;

CUPRINS

ProIog......................................................-...-.- 9I. Iate-ne aici cu totii......................................... 15

II. Obedienti 9i rebeli......................................... 2'7

m. Cine comand5 aici ? ..................................-.... 41

IV. Marea inven(ie greceasci.-..-..................---..... 55

V. Toli pentru unul $i unul pentn toli .... ............ 73

\,[. Boge$ile acesle lum1....................................... 9'7

VII. Cum si ne rizboim cu rizboiul .................... 119

Vff . Liberi sau fericili? ........................................ 133Epilog: Ptni aici am putut ajunge ................ 151

Cuvtnt de rEmas-bun........-.......................-... 159

)

Politicapentru fiul meu

PalitiL:o penlru./it ne, s-a niscut in urma rLner arnare

clrnstatarri a autonLlui: (Pentru oamenii politici, lincdi sirtcarne de tun sllu de vot: pina nu ajung la virsta la carepot fi ucisi penru patric sau iqselati in nunrele ei. ninreni

11o sc ocupar de f'omiarea lor politici.,locr',r Ji J.'c(4. pro cs,irlrl ferr,no^ \a\ater .\c.1..llrlmalurg si lomanciet, aLtlotLtl EreulLLi despre Ciotafi(Ilu[anitas, ] 998) isl propunc sa se ocupe. deoponiva

t(n-err( r fr:rrtic. inl o lbrru ..c.e-ro'1". J:rr ,gu'o:'r..rf'.'- JnJlc I ndJrnen'ae.rli glJiri: l.o il.r.Scds, cu aceea!i simplitate, claritalc si ullrol ca Eri.apentru fiul netr. dcja aparruta in romaneste. cartea luiSavatcr trateaza atit bazele organizatiilol sociale. cit si

chestiuni dc nurc interes actual, precum militarisrllLLl.ccologia, coruptia politica. rasismul si nationalismul.

Alte apatilii 1999 in aceeari caleclie

HANNAI] ABENDT Crzel€ republiciNOBBEBTO BOBBIO Oreapta 9isiinga

ALAN qESANQON Nenoro. rea secoluluiPAULJOHNSON I.leLeciuai

sBN 973-23-0219 7fa?@i