Festivalul Interna]ional Sibiu Dans 2007 a avut loc `ntre 17 [i 31august, cu spectacole pe strad\, `n cort, la teatru [i chiar `nBiserica Azilului.

Citi]i un reportaj de Veronica D. Niculescu `n PAGINILE 2-3

SIBIU DANS 2007

Ce e artacomunitar\?

Mihaela Michailov

De trei luni merg s\pt\m`nal `n zonaRahova-Uranus, un spa]iu fascinant dehibrid, care se schimb\ at`t de repede,`nc`t, `n scurt timp, cu greu va mai puteafi recunoscut `n forma lui actual\. Aici sedesf\[oar\ programul de art\ comunitar\Construie[te-]i comunitatea, ini]iat deOfensiva Generozit\]ii [i finan]at deAdministra]ia Fondului Cultural Na]ional.

~N » PAGINA 6

Nu Cianur\, Da FânFest

Manu Babescu

Am fost la FânFest. A doua oar\ eu, a patraedi]ie ei. De data asta am `n]eles un pic maimult din manifesta]ia de la Ro[ia Montan\.~n afar\ de electro, goa trance, d’n’b, rockgreu, graffiti-uri, s\rit `n f`n [i dat cutrotinetele la vale, anul \sta am v\zut undocumentar care `mi sc\pase ini]ial.

~N » PAGINA 4

CEEA CE NE DESPARTE

NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

{TEFAN BA{TOVOI:

„Fac parte dintr-o genera]ienedus\ `n lag\re“

„Suplimentul de cultur\“public\ un fragment dinedi]ia a doua rev\zut\ aromanului Iepurii nu mor de{tefan Ba[tovoi, care vaap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, [i un interviu cuautorul, realizat de {erban Axinte.

~N » PAGINILE 7-9

„Eu am fost `ntotdeauna`mpotriva subiectelor

fabricate, `mpotrivapref\c\toriei [i a

epigonismului. N-am`nghi]it revistele de

propagand\ ce servescteme [i maniere de a

scrie. Am considerat c\am tr\it `ntr-un Imperiudespre care se pot scrie

romane...“

LEC}II DE LITERATUR| PE PLAJ|

Vasile Ernu

Stau cu fundul `n nisip [i-l citesc pe unul dintre ultimii mei prefera]i,Philip Roth. Naiba m-a pus s\-mi iau pe plaj\ S`nul...

~N » PAGINA 5

Veronica D. Niculescu

CCaa llaa oorriiccee ffeessttiivvaall,, llaa rreepprreezzeennttaa]]iiiillee `̀nnaaeerr lliibbeerr ppuubblliiccuull aa ffoosstt ffoorrmmaatt `̀nn mmaarreeppaarrttee ddiinn ssppeeccttaattoorrii ddee ooccaazziiee,, ttrreecc\\ttoorriiaaffllaa]]ii `̀nntt`̀mmppll\\ttoorr `̀nn zzoonn\\.. Sibienii [ituri[tii au cam r\mas cu gura c\scat\v\z`nd dansurile contemporane, delocasem\n\toare cu ideile pe care lumea leare `n general despre dans; reprezenta]iistradale mizau adesea mai mult pe ne-mi[care, pe postur\, pe costuma]ie –sau pe lipsa acesteia –, pe concept, pepoemul postmodern care poate fi trupuldansatorului.

~n s\li `ns\, publicul pl\titor de biletsau posesor de invita]ie [tia la ce s\ sea[tepte. Chiar [i a[a, surprizele au fostmari, mai ales dat\ fiind tema din acestan, „Corpul“. S\ vorbim despre dou\dintre ele.

Interzis minorilor!

Unul dintre cele mai incitante specta-cole a avut loc pe scena teatrului, de-parte de ochii str\zii. {i de ai minorilor,c\rora intrarea le-a fost interzis\, dincauza „scenelor de nuditate“.

Dou\ reprezenta]ii consecutive, Fe-male Study [i Hermaphrodite, ale com-paniei „Quasi Stellar“ din Grecia, anun-]ate ca un fel de studiu antropologic alnudit\]ii, au fost sus]inute de MarkellaManoliadi [i de Constantinos Rigos,care au dansat complet dezbr\ca]i timp

de c`te 30 de minute.Coregrafa Apostolia Papadamaki a

conceput un dans `n care se trece de lacontorsionare la nemi[care, de la zba-tere la momente calme, poetice. Female

Study [i Hermaphrodite fac parte, al\-turi de Male Study, dintr-o trilogie careexploreaz\ prototipuri [i arhetipuri uma-ne. Din p\cate, cea de-a treia parte nu afost prezentat\ la Sibiu.

Festivalul a cuprins circa dou\zeci de spectacole de danscontemporan, opt seri de filme, dou\ ateliere de dans [i o mas\ rotund\ interna]ional\.

SIBIU DANS2007 capitala cultural\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007

SUPLIMENTUL LUI JUP

Corpul, un poempostmodern

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

Despre cum ne stingemsinguri ]ig\rile `n palm\Pre[edintele TTraian BB\sescu [[i­aconstruit ccariera ppolitic\ aapel`nd,`n pprincipal, lla uun ttruc sseduc\torpentru ppopor: ccobor`rea `̀n sstrad\,printre „„oamenii dde rr`nd“. De laplimb\rile ]an]o[e printre pancartecu „Aici s`nt banii dumneavoas­tr\“, p`n\ la indign\rile televizaterostite printre gunoaiele electoraledin Glina Bucure[tilor au fost maimul]i pa[i. Pe care B\sescu i­af\cut cu aten]ie, str\duindu­se s\par\, dac\ nu chiar un }epe[,m\car un Cuza care surprinde [icondamn\, `n v\zul camerelor deluat vederi, ocaua mic\ a vreunuiam\r`t de lucr\tor la drumuri [ipoduri, a vreunui am\r`t de gu­noier, a vreunui am\r`t `n general.

Exemplul preziden]ial, de realsucces electoral, a f\cut rapidprozeli]i. ~nsu[i premierulT\riceanu, care se str\duia s\ aratec\ face o politic\ dup\ modeluloccidental, [i­a expus costumul lariscul murd\ririi `n groapa degunoi a capitalei. Ca s\ nu maivorbim de ministrul Transpor­turilor, Ludovic Orban, care, dec`nd a fost instalat `n func]ie, serevolt\ cu televiziunile dup\ el pediverse [antiere ale ]\rii, semn`nddemisii `n st`nga [i­n dreapta pen­tru a­[i dovedi autoritatea. {i grijafa]\ de popor. Culmea e c\ destuioameni, inclusiv intelectuali cu oautoclamat\ g`ndire european\,apreciaz\ acest tip de joc de ima­gine, consider`nd c\ „numai a[a sepot rezolva lucrurile `n ]ara asta,prin implicarea direct\ a politicie­nilor“. Vezi­Doamne, zbieretelepopuliste aruncate c\tre lucr\torii[antierelor ]\rii vor b\ga frica `nto]i cei care s­au obi[nuit cu huzu­rul unor slujbe, cu t\iatul frunzelorla c`ini.

Ultima ie[ire de acest gen, aprimarului sectorului 2 alBucure[tiului, Neculai On]anu, alt­fel un politician de duzin\, remar­cat mai ales prin pendul\rile `ntrePSD [i PD de­a lungul mandatuluis\u, este cirea[a de pe tortul unorasemenea manifest\ri. De cur`nd,dumnealui, nemul]umit c\ `ntr­ungrup de m\tur\tori ai str\zii se fu­ma `n loc s\ se lucreze `n urma`naltpreadecisivului s\u ordin, s­aapropiat de o femeie [i i­a coman­dat s\­[i sting\ ]igara `n palm\.Lucru pe care femeia, timorat\, l­aexecutat f\r\ s\ cr`cneasc\. Pentrua fi sigur de calitatea final\ a ges­tului s\u, primarul a mai [i str`ns,cu propria­i m`n\, pumnul `n carese afla ]igara aprins\. Fire[te, c`ndun asemenea suspus `]i ordon\, cemai conteaz\ durerea? Str`ngi [i

taci. Taci [i str`ngi. C\ci tu e[ti obiat\ m\tur\toare, iar el e ditamaiprimarul. Ba nu, gre[esc. El e dita­mai st\p`nul.

Ceea ce lucr\toarea respectiv\n­a [tiut, [i ceea ce uit\ constantsus]in\torii ferven]i ai cobor`riipoliticienilor `n strad\ `n posturalor de autorit\]i [i cu televiziuniledup\ ei, e c\, de fapt, lucrurilestau exact pe dos. Pe politicieni,tocmai noi, oamenii de r`nd, \iacare uneori ne speriem [i nestingem ]ig\rile `n m`n\ de fricabur]ilor autoritar `ndreptate sprenoi, `i `nvestim cu autoritate. Noi `ipl\tim. Noi le s`ntem patroniimorali. Ni[te patroni care, fire[te,odat\ ce i­au `nvestit, trebuie s\ leaccepte modul de lucru, p`n\ la fi­nalizarea mandatului. Dar un modde lucru perfect legal, nicidecumunul prin care ni se contest\ drep­turile pe care noi le avem `n fa]alor, nicidecum unul `n care nois`ntem batjocori]i, umili]i deurletele, dispre]ul [i ordinele lor.Pentru c\ i­am `nvestit cu autori­tate, au dreptul s\ recurg\, `n limi­tele legii, la demiterea unor `nal]ifunc]ionari, au dreptul s\ se mani­feste, `n limitele legii, cum dorescdomniile lor. Ca exemplu concret,primarul On]anu putea s\­l con­voace la prim\ria sectorului doi pedirectorul firmei de salubrizare aic\rei angaja]i l­au nemul]umit, s\­iatrag\ aten]ia asupra problemelorobservate sau, dac\ exist\ un con­tract care s\­i permit\ asta, s\­lsanc]ioneze pe respectivul direc­tor. Nicidecum s\ se r\fuiasc\, `nv\zul public, cu ni[te muncitori,indiferent dac\ respectivii `[if\ceau sau nu treaba.

Observa]ia este valabil\,bine`n]eles, pentru to]i politicieniicare se simt st\p`ni, [i nu angaja]iai no[tri. Reac]ia fireasc\ ar fi s\ne revolt\m, nu s\ ne bucur\mc`nd ei coboar\ din limuzine [i,populist, iau la trei­p\ze[te vreungrup de muncitori de pe vreun[antier. Dar 17 ani de democra]iese pare c\ ne s`nt `nc\ insuficien]i.Cu un mental distorsionat de le­gendele cu }epe[ sau Cuza [iobi[nui]i vreme de jum\tate desecol cu t\tuci comuni[ti `n fa]ac\rora nu se cr`cne[te, românii ac­cept\ cu senin\tate s\ fie umili]i.{i, ca [i cum asta n­ar fi de­ajuns,numero[i suporteri de pe margine,fie ei [i intelectuali cu fa]\ euro­pean\, aplaud\ aceast\ situa]ie,f\r\ s\­[i dea seama c\, tocmaiprin aplauzele respective, lar`ndu­le se umilesc.

Dou\ s\pt\m`ni de dans contemporan, `n Capitala Cultural\ European\. Festi­valul Interna]ional Sibiu Dans 2007 a avut loc `ntre 17 [i 31 august, cu specta­cole pe strad\, `n cort, la teatru [i chiar [i `n Biserica Azilului.

Female Study. Ea, un trup gol chircit pepodea, care se zbate.Parc\ i­ar cre[te dureros aripi.

TToott ddaannssuull ee oo lluupptt\\ sspprree `̀nn\\ll]]aarree.. PPee uunneeccrraann,, `̀nn ssppaatteellee sscceenneeii,, uunn ccaapp `̀nnvv\\lluuiitt`̀nn mm\\ttaassee,, ccoonnttuurruull uunnuuii cchhiipp aabbiiaa ppeerr-cceeppttiibbiill.. O voce articuleaz\ cu greu`nceputuri de cuvinte. Dup\ o vreme,femeia reu[e[te s\ se ridice.

Pe ecran, chipul se dezv\luie, e unalt eu; femeia se prive[te pe ea `ns\[i,uimit\. Ca `n depresiile profunde, cel\-lalt eu, parc\ numai ochi, prive[te la eulzbuciumat, de carne, de pe scen\. Eulprivitor, fie senin, fie `ngrijorat, estepermanent neputincios.

Sub ochii tuturor, femeia se str\-duie[te s\ se ridice pe v`rfuri. Pr\bu[i-rile s`nt violente. Pe ecran, `n ochiuldrept sclipe[te o lacrim\, abia percepti-bil\. La final, trupul se dezv\luie `ntrutotul, st`nd `n picioare, `n fa]a imaginii.Zbaterea `nceteaz\. Femeia `[i acoper\,ru[inat\, p\r]ile de care `nainte p\rea s\nici nu fie con[tient\. S-a ridicat. Areu[it. A `nvins sau a fost `nvins\?

Dou\zeci de minute pauz\, specta-torii s`nt sco[i din sal\. Se reface de-corul, [i iat\-l pe el. Hermaphrodite.Dansatorul, tot complet dezbr\cat, seafl\ pe un fel de soclu.

O lume prea mic\ `n care va trebui s\se descurce. S\-[i joace rolul. E o lumede pe care poate oric`nd s\ cad\, s\-[ifr`ng\ g`tul.

Scaunele s`nt a[ezate de ast\ dat\ di-rect pe scen\, de jur `mprejurul acestuisoclu meschin. ~ncepe un dans foarteasem\n\tor cu al femeii. Zbatere [i, `ncele din urm\, chinuit\, `n\l]area.Trupul este expus f\r\ mil\ sub reflec-torul ale c\rui raze cad necru]\toare,vertical.

Istoria pl\cerii

La Pavilionul 2007, un public restr`ns,format `n mare parte chiar din partici-pan]i la festival, s-a delectat cu CollectifUtilité Publique, povestea unui cuplumodern [i a pl\cerilor. Cei doi dansa-tori, Anna [i Nicholas, din Elve]ia, `nceps\ danseze sumar `mbr\ca]i, pentru caapoi s\ cad\ prad\ constr`ngerilor de totfelul. El o oblig\ s\ `[i pun\ fusta [i se`mbrac\ [i el, dup\ care cei doi se com-port\ ca un cuplu erodat, chinuit derutin\.

B\rbatul vrea ca femeia s\ adopte fel[i fel de pozi]ii nefire[ti, ea se re-volt\, `ncep`nd un dans fan-tastic, din p\r.

Pletele blonde [i lungi danseaz\ ca oprelungire a corpului.

Cuplul e prins `n discu]ii [i certuri.~[i tot caut\ locul, se mut\ dintr-o parte`n alta a scenei, vorbind. Nic\ieri nu lemai este bine.

~n cele din urm\, dispar [i reapar`mbr\ca]i exotic, `n bl\nuri artificiale,suger`nd o evolu]ie spre libertate, `ns\ olibertate pervers\. El are doar pantaloni,ea are doar hain\. ~ncep un dans lasciv[i cinic, cu limbile.

Spectacolul se `ncheie cu b\rbatulcitind o list\ nesf`r[it\ cu ce are de f\cutde acum `nainte: va trebui s\ `i spun\ fe-meii c\ e frumoas\, c\ e unic\ sau m\carc\ a sl\bit. La fiecare calitate enumerat\,femeia tresare orgolioas\. Aplauzele dinfinal s`nt, ele `nsele, un nou elogiu.

www.supliment.polirom.ro

Female Study [i Hermaphrodite fac parte, al\turi de Male Study,dintr­o trilogie care exploreaz\ prototipuri [i arhetipuri umane.Din p\cate, cea de­a treia parte nu a fost prezentat\ la Sibiu.

3 «

capitala cultural\TRILOGIE

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

Exist\ oo pproblem\ aa ppoliticiiromâne[ti ccare ppare ss\­i ddoar\tare dde ttot ppe tto]i jjurnali[tii [[ipoliticienii nno[tri. ~i doare at`t detare, `nc`t o pun pe tapet ori dec`te ori au ocazia. Ea se poaterezuma `ns\ la o `ntrebare simpl\:Este sau ar putea deveni pre[edin­tele B\sescu un dictator [i­un ti­ran? ~ntrebarea asta nu s­a maipus cu at`ta seriozitate nici m\car`n anii de pre[edin]ie ai b\tr`nuluicomunist Iliescu. De altfel, eapropune o fals\ problem\: `ncadrele legale ale Constitu]ieiactuale a României, TraianB\sescu nu are cum s\ devin\ undictator. Nici dac\ ar vrea, nu arputea s­o fac\.

Dar mass media autohtone parmai degrab\ `nclinate spre co­mentarii de ber\rie dec`t spre po­lemici ra]ionale [i nici politicieniinu s`nt `n stare de mai mult (fi­indc\ dac\­l declari pur [i simplupe Traian B\sescu t\tar [i alogencare manipuleaz\ suferin]ele po­porului român nu dai dovad\ deprea mult spirit argumentativ –sau spirit `n general). Prin urmare,propun [i eu o direc]ie de discu­]ie mai pe m\sura vremurilor [imoravurilor, pornind de la apu­c\turile omului B\sescu [i nu dela ac]iunile pre[edintelui `nfunc]ie al României.

A[adar, cum e `n via]a privat\liderul B\sescu, autodeclaratul„pre[edinte juc\tor“, cel care asedus o mare parte din popula]iaRomâniei? P\i, a[a, jurnalisticspus, `i plac femeile frumoase. E [icam petrec\re]. Mai bea c`te unamic\... sau mai multe. ~i place s\danseze [i s\ se distreze. E camneserios pentru un pre[edinte,dar dac\ a[a a vrut poporul...Adic\ dac\ nu l­a vrut pe AdrianN\stase, care s­a dovedit multmai serios.

Asta se spune ori de c`te ori evorba de via]a particular\ a luiTraian B\sescu, sugestia implicit\fiind aceea c\ imensa responsabi­litate a conducerii unui stat nupoate fi l\sat\ cu at`ta u[urin]\ peumerii unui om at`t de superficial.Toat\ lumea [tie, de exemplu, depovestea cu Elena Udrea, fostaconsilier\ preziden]ial\, supranu­mit\ „blonda de la Cotroceni“.Ce [tie de fapt toat\ lumea e maipu]in clar. S­a speculat, s­a suge­rat, s­a f\cut cu ochiul complice,ehe, las’ c\ [tim noi... Un

pre[edinte, o blond\ apetisant\al\turi... Pentru o b`rf\ mic\ nu­inevoie de mai multe dovezi.

De fapt ar cam fi. Dar asta ealt\ problem\. Eu m\ `ntreb carear fi leg\tura `ntre personalitateaindividului [i calit\]ile sale delider – dac\ exist\ vreuna. Sau,mai simplu, dac\ datele personaleale lui Traian B\sescu se potrivesccu cele ale unui poten]ial dicta­tor. De [tiut nu putem [ti nicio­dat\ sigur. Putem `ns\ face apella istorie, ca s\ compar\m [i s\facem o induc]ie logic\.

De exemplu, `n istoria recent\a Statelor Unite pre[edin]i maijuc\u[i [i mai atra[i de farmeculfemeilor din jur au fost John F.Kennedy [i Bill Clinton. Dar n­aufost cei mai slabi pre[edin]i aiS.U.A. [i `n nici un caz nu pot fiacuza]i de apuc\turi dictatoriale.~n perioada mandatelor lor, at`tc`t au ]inut, Statele Unite audus­o destul de bine, democra]ian­a avut de suferit, iar imagineaextern\ a Americii n­a fost chiarproast\. Cel pu]in prin compa­ra]ie – adic\ dac\ ne g`ndim, deexemplu, la pre[edin]i mult maiserio[i [i mai lipsi]i de vicii, cumar fi Richard Nixon sau George W.Bush. Ce­i drept, nici unii, nicial]ii n­au ajuns dictatori, dar ima­ginea extern\ a Statelor Unite `ntimpul mandatului lui Bush jr. (cas\ lu\m doar exemplul moralistu­lui antialcoolic) e una dezastruoa­s\, `n vreme ce Bill Clinton, cusaxofonul lui [i cu sexul oral `nBiroul Oval, `[i p\streaz\ [i azi ocot\ de popularitate ridicat\, maiales `n Europa. Poate pentru c\pare mai uman?

Nu [tiu. Mai discut\ms\pt\m`na viitoare...

Pre[edintele juc\u[ (I)

» Cum e `n via]a privat\liderul B\sescu,autodeclaratul„pre[edinte juc\tor“,cel care a sedus o mareparte din popula]iaRomâniei? P\i, a[a,jurnalistic spus, `i placfemeile frumoase. E [icam petrec\re]. Maibea c`te una mic\... saumai multe. ~i place s\danseze [i s\ sedistreze.

Chin [i `n\l]are

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007

Dans, filme, discu]ii

Programul festivalului a cuprins cir­ca dou\zeci de spectacole de danscontemporan, opt seri de filme,dou\ ateliere de dans [i o mas\ ro­tund\ interna]ional\. Au participatpeste cincizeci de arti[ti dansatori[i coregrafi din Austria, Belgia,Elve]ia, Estonia, Fran]a, Grecia,Italia, Luxemburg, Marea Britanie,Olanda, Suedia, Statele Unite aleAmericii [i România. Programul ainclus [i filme despre dans, proiec­tate la Studioul Astra Film, cu in­trarea gratuit\. Organizator al festi­valului a fost Funda]ia Cultural\PROIECT DCM.

DENSITATE

FOTO

:Ele

na KK

anak

i

Manu Babescu

Cianur\ Free Zone

Haos ttotal. Corturi `mpr\[tiate, scenedispersate, coline umblate, pl\cu]e cuGoa (uai! Goa din India?), punkeriat`rn`nd, ecologi[ti hipio]i, c\]\r\tori pepl\ci, `not\tori `n t\uri, motoare de en-duro cu noroi, mountainbike-uri chinu-ite, lume str\in\ ars\ de soare [i un ra-dio care emite reportaje ecologiste ciu-date. FânFest doi (http://www.fanfest.ro/2k7/). {tiam c\ se str`nge multpopor. De peste tot din lume, de toatefelurile, de toate culorile, cu preocup\ridiferite. {i anul \sta ca anul trecut, fa]asup\rat\ de pe site-ul oficial [i verde teanun]\ c\ urmeaz\ trei zile de distrac]iecu scop. De data asta `ns\ cu tax\ decampare, for]at\ de Prim\ria Ro[iaMontan\. Iar corup]ie, iar cump\ra-re/v`nzare de sentimente. Motiv `n plusca s\ [tim bine de ce ne afl\m de faptacolo. G`ndim `n perspectiv\, `n]e-legem c\ exist\ valori mai presusde aurul \la care pentru mul]ilocuitori a devenit un bles-tem. Inscrip]ia cu „Ana areaur. Gabriel, nu“ e pe bune,iar cianura e un pericol alnaibii de real. Nu po]icump\ra orice.

Banii nu s`nt totul.Nu po]i muta oseminte,d\r`ma biserici, distrugevestigii istorice unice `nlume doar de dragul pro-fitului. Sau? Sau da: cianurii,polu\rii, tehnologiei avansate [i is-terice, profi]i de trei lei. Apoi abia temiri de ce e[ti inundat, tr\snit, infectat.Bine c\ se spune c\ România nu gust\cianura. Sper.

Noul Eldorado, vis canadian

De aceea salut ini]iativa,mai ales c\ toate pres-ta]iile arti[tilor s`ntbenevole, iar festivaluleste non-profit. Poate artrebui `ns\ pus accentul mai mult pe

partea ecologic\ pentru a se pricepe maiclar c\ FânFest nu este doar un festivalde muzic\ [i pe l`ng\ asta, ca anex\, [i unprotest ecologic ini]iat de ni[te tineri dela Greenpeace. Cu toate astea `ns\, recu-nosc c\ m-am destins total mai ales lacortul Goa unde nu mi-a venit s\ cred c`tde autentic ar\ta. Chiar ca-n India, doarc\, ̀ n loc de ocean, aveai ̀ n fundal un dealexploatat. Peisaj selenar, muzic\ de ex-tratere[tri, neoane, desene psihedelice, jon-glerii cu foc, OM pictat, DJ de Goa-trance.Nemaiv\z`nd fenomene din astea la noi,m-am emo]ionat. La fel [i la cortul deteatru [i electro unde-mi aplaudam trupade timi[oreni [i Dj-i anonimi sau la sce-na mare unde `mi pl\ceau Sensor. Darreu[esc s\ m\ scot din film la un momentdat ca s\ v\d de fapt ce trebuia s\ v\d de-mult: documentarul maghiar Ùj Eldora-do (Noul Eldorado). Oameni care nu vor

s\-[i p\r\seasc\ locurile natale, oamenicare zic c\ nu au ce face cu o sum\ marede bani, dar vor s\-[i p\streze mormin-tele celor dragi, care nu `[i las\ bisericilede izbeli[te, care mai cred [i `n altcevadec`t `n puterea banului, care afirm\ c\pentru ei aurul e blestemat. {i iar oa-meni: pleca]i cu banii pe case `n buzu-nar, bucuro[i c\ vin canadienii s\ inves-teasc\ cu cianur\ `n Apuseni, m`ndri c\[i-au ajutat copiii cu un leu. Dup\ ei,potopul. „Unde s\ m\ mai duc acuma?La dracu!“, despre corpora]ii de aur [idezastre ecologice cu cianur\ de acumnumai [apte ani, despre istorie cump\-rat\ cu dolari, despre corup]ie [i s\r\cie,despre ochiul dracului [i natur\, desprevia]\ [i moarte. A lor, a ta [i a p\m`ntului.Pentru c\ „Mun]ii no[tri aur poart\...“.{i a[a se de[teapt\ con[tiin]a. ~]i trebuieo coard\ care s\ vibreze la aceea[i rezo-nan]\ [i e[ti ori pierdut, ori salvat. Tre-mur `ns\. Da, exist\ lucruri pe lumea as-

ta de care vreau s\ ]in cont, [tiu c\ potface un gest m\runt ca s\ schimbcursul istoriei, c\, uite, conteaz\ [i

pot opri un dezastru. Idealisme,Finding Neverland? Pentru c\`]i d\ prin cap: tu ai venit ladistrac]ie, cu ma[ini puter-nice, cu bani de spart, `ntimp ce oamenii din Ro[iaMontan\ `[i a[teapt\ de-

ciderea sor]ii, `mp\r]i]i `ntabere, `n s\r\cie [i dezori-

entare. Da investi]iei, nu cianu-rii, da locurilor de munc\, nu dis-

trugerii naturii. Poate de data asta chiarse `nt`mpl\ ceva. Film responsabil.Start.

Poate ar trebui pus accentul mai mult pe partea ecologic\ aevenimentului pentru a se pricepe mai clar c\ FânFest nu estedoar un festival de muzic\ [i, pe l`ng\ asta, ca anex\, un protestecologic ini]iat de ni[te tineri de la Greenpeace.

NU DOARMUZIC|

» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

S\pt\m`na ttrecut\, GGigi BBecali.Ast\zi, Marian Iancu. Nu mi-ampropus s\ iau la r`nd toateciud\]eniile mediatice, care selipesc, precum zbur\toarele denoapte, pe tubul catodic. Daraceste dou\ personaje par a facecu schimbul `ntr-un [ir alreprezenta]iilor publice ridicole.

Un fotbalist cu problemecomportamentale a luat de g`t unarbitru. Gestul gol\nesc a fosttaxat de o gr\mad\ de persoanepublice, revoltate, pe bun\dreptate, de momentul respectiv.Domnul Iancu, patronul echipeiunde joac\ Ionel Ganea, a ]inuts\-[i apere angajatul. Dar nu a`ncercat s\ fac\ lucrul \stapornind de la eviden]a faptelor –surprinse, la o or\ de prime-time,de c`teva camere de luat vederi –ci s-a str\duit, din r\sputeri, s\acuze r`ul, ramul, neamul [i, `ngeneral, orice vertebrat\ dinmediul `nconjur\tor. Nu are rosts\ insist asupra logicii „de fier“ aacestui om: dac\ discursul s\u s-ar aplica `n via]a de zi cu zi, ar`nsemna, de exemplu, c\ oricesp\rg\tor de locuin]e ar fiabsolvit de vin\; asta pentru c\acesta ar fi fost, evident,provocat de nesim]ireaproprietarului de a-[i pune laferestre termopanele care i-auluat ochii atacatorului.

Marian Iancu pozeaz\ `nemblema Timi[oarei. El se vreaperceput drept simbolul luptei cu

„miticii“ din Capital\. MarianIancu nu este `ns\ dec`t un tipfoarte geluit, ajuns din Bucure[ti`n Banat, care a l\sat `n urma saunele semne de `ntrebare. Cualte cuvinte, tot un „mitic“. Cemi se pare de-a dreptul ciudat,ca s\ nu zic revolt\tor, esolidaritatea multor timi[oreni cuacest om [i cu ac]iunile sale.C`nd un `ntreg stadion, dat ca„exemplu de civiliza]ie“ cu at`tea[i at`tea ocazii, aplaud\ gestulm`rl\nesc al fotbalistului IonelGanea, `nseamn\ c\ acestag`nde[te ca patronul echipei.

Ca [i al]i [efi de „ceva“-uri dinRomânia, care apar prin diversemedia, domnul Iancu vrea s\-[iconstruiasc\ o imagine f\r\leg\tur\ cu apuc\turile sale.~ncearc\ s\ vorbeasc\ române[tec`t mai corect cu putin]\, de[igrosimea vocabularului de baz\ `ltr\deaz\ `n multe situa]ii. Sestr\duie[te s\ adopte un discurscalm, conciliant, chiar dac\ `iscap\, aproape cu fiecare ocazie`n care i se d\ microfonul,amenin]\ri la adresa presei saujigniri `ndreptate `nspre adversari.Ziarele i-au zis, acum c`]iva ani,c`nd acest om a desc\lecat `nBanat, „Iancu de Timi[oara“. Iat\un oximoron perfect! Nici s\ aicea mai bogat\ imagina]ie dinlume [i nu cred c\ ]i-l po]i`nf\]i[a mental pe Marian Iancu`n postura de nobil suit pe un calsur.

PUBLICITATE

Mariean deTimi[oara

Nu Cianur\, Da FânFestAm fost la FânFest. A doua oar\ eu, a patra edi]ie ei. De data asta am `n]eles un pic mai mult dinmanifesta]ia de la Ro[ia Montan\. ~n afar\ deelectro, goa trance, d’n’b, rock greu, graffiti-uri,s\rit `n f`n [i dat cu trotinetele la vale, anul \sta amv\zut un documentar care `mi sc\pase ini]ial. NoulEldorado: luminat, marcat, mi[cat. Salva]i Ro[iaMontan\, nu v\ l\sa]i cump\ra]i, spune]i verde, nucorup]iei, nu cianurii, nu polu\rii. C\ despre asta era vorba de fapt.

Vasile Ernu

~ns\ pproblema nnu sst\ aat`t `̀n ffaptul cc\volumul mm\ ttrimite lla ttot ssoiul dde cc\r]icitite, eeroi llivre[ti ssau mmai [[tiu cce ffilme SSFcare ccolc\ie `̀n ccapul mmeu dde-aa vvalma, cc`tmai aales `̀n ffaptul cc\ „„s`nul lliterar“ fface oostranie cconexiune ccu „„s`nii rreali“ ccare sstau„la ggr\mad\“ aaranja]i dde-aa llungul pplajei.Plaja este spa]iul cu cei mai mul]i s`ni pemetru p\trat [i, cum ]in ̀ n m`n\ cartea luiRoth cu titlul S`nul, este aproape imposi-bil s\ nu faci aceast\ leg\tur\. Fiecare s`nde pe plaj\ face trimitere la eroul lui Roth,David Kepesh, [i mintea `ncepe s\-]i fa-buleze. Deci recomand, ca un om p\]it: anu se lectura pe plaj\ un astfel de volum.

Note pe slip

Dar oare ce e de citit pe plaj\? Iat\ `ntre-barea: un fel de „to be or not to be“ devacan]\. La fiecare `nceput de var\r\spundem la acelea[i `ntreb\ri idioate,cu tent\ jurnalistic\, ce se `nv`rt `n jurultemei contraf\cute a turismului cultural,numit\ „lecturi de vacan]\“. Ei bine, eucred c\ tocmai `n vacan]\ trebuie cititecele mai bune, obsedante, dificile, nebu-ne c\r]i. Nu prea cred `n „lecturi sifon“de var\. Sifonul livresc poate fi lecturatoric`nd [i mai degrab\ dup\ toropealamuncii dec`t la adierea brizei dediminea]\. Eu asociez vacan]a cu cele maifrumoase lecturi. Pot s\-mi amintesc, deexemplu, cu mai mult\ u[urin]\ de lec-tura din vara lui 1988 – lectura cu vocetare f\cut\ [i pentru amicii mei dintrenul Chi[in\u-Yalta – dec`t de locurilepe care le-am vizitat atunci. Nu-mi maiaduc aminte aproape nimic din cumarat\ Yalta [i nici m\car faimosul palatdin Levadia l`ng\ care am stat, `ns\ `miaduc aminte perfect fraze [i pasaje dinBulgakov (proza scurt\) pe care-l desco-perisem `n acea var\. Acest lucru mi se`nt`mpl\ aproape `n fiecare vacan]\ devar\, cu condi]ia s\ am cel pu]in cincic\r]i cu mine, dar nu orice c\r]i, fire[te.

Revenind la profesorul de literatur\comparat\, David Kepesh, pe care Roth ̀ ltransform\ `n s`n [i prin care ne spune opoveste fascinant\, el are perfect\ drep-tate c`nd b\nuie[te c\ de la literatur\ i

(ni) se trage. „Am luat-o din literatur\“ –zise David `n sinea sa, dup\ ce `[i reamin-ti c\ predase ani de zile literatur\ euro-pean\ [i `n mod special Nasul lui Gogol[i Metamorfoza lui Kafka. S\ predai anide zile aceste volume [i s\ le iei prea `nserios poate avea urm\ri grave sau tepoate transforma `n mai [tiu eu ce fiin]\.

Acum, c\ soarele `ncepe s\ ard\ maitare, `mi vin `n cap alte g`nduri: la cebun s\ pierzi timpul cu literatura, nu-mit\ de prea multe ori „inutil\“, c`nd„marile probleme ale omenirii“ trec pel`ng\ noi. ~n loc s\ fim obseda]i de `nc\l-zirea global\ sau de clonarea animalelor,de noua constitu]ie a ]\ri[oarei noastresau de condamnarea comunismului, noine pierdem timpul cu Gogol, Joyce saumai [tiu eu ce scriitori, care oricum n-au schimbat [i salvat omenirea. Statulare nevoie de osta[i, poli]i[ti, preo]i, avo-ca]i, bancheri, ingineri [i oameni de [ti-in]\, nu de scriitori. Cam asta este indi-rect [i concluzia tat\lui eroului DavidKepesh din S`nul. „Av`nd `n vedere c\tata habar n-are despre c\r]i, i-am po-vestit cum se treze[te Gregor Samsa `nnuvela lui Kafka, descoperind c\ s-atransformat `ntr-un g`ndac uria[; i-amrezumat apoi Nasul, povestindu-i cumeroul lui Gogol se treze[te `ntr-o dimi-nea]\ f\r\ nas, cum se porne[te s\-l ca-ute prin St. Petersburg, cum d\ un a-nun] `n ziar `n care-i cere s\ se `ntoarc\[i cum `l vede plimb`ndu-se pe strad\;`nt`lniri ridicole, una dup\ alta, p`n\c`nd, `n cele din urm\, nasul ajunge dinnou pe chipul lui, f\r\ vreun motiv maitemeinic dec`t cel din care disp\ruse.(Mi-l imaginam pe tata g`ndindu-se:«Pred\ chestiile astea la facultate?»).“

Culmea e faptul c\ ace[ti scriitori ca-re au scris volume cu „subiect catastro-fal“, vorba eroului lui Roth, au r\mas to-tu[i mai cunoscu]i [i mult mai iubi]i de-c`t hoardele de ingineri, juri[ti, osta[i vi-teji, poli]i[ti vigilen]i etc. (cu tot respec-tul pe care-l avem [i fa]\ de ace[tia). Ce-va molipsitor vine dinspre ace[ti scrii-tori. A[a c\ „pericolul“ lecturii e prezentnu numai pe plaj\, ci oriunde [i oric`nd.E timpul s\ scriem [i pe c\r]i la fel ca pepachetele de ]ig\ri, e timpul s\ aten]io-n\m cititorul asupra riscurilor la care se

expune. {i la c`te riscuri se expune, ma-m\\\! Cei care au boala lecturii [tiu preabine despre ce vorbesc. A[a c\, dac\ seabate vreo n\past\ asupra noastr\ (voas-tr\), dac\ cumva `ncepem s\ ne trans-form\m `n mai [tiu eu ce fiin]\ stranie,putem da vina f\r\ probleme pe litera-tur\, asemenea lui David Kepesh-S`nul:„Am luat-o din literatur\“. Deci una din-tre lec]iile simple pe care ni le d\ PhilipRoth e faptul c\ literatura e un virus care„se ia“, e ceva contagios. El, care produceastfel de „marf\“, are bunul-sim] s\ nepre`nt`mpine, `ns\ are [i neobr\zarea s\ne ispiteasc\ iar [i iar cu noi „produse“tentante.

Iat\ `nc\ o faz\ tare la care „acest“Philip Roth m\ trimite [i care `mi treze[-te amintirea [i imagina]ia f\r\ scrupule.„Iar eu voi delira de fericire. Vi-l amin-ti]i pe Gulliver `n Brobdingnag? Cumslujnicele `l puneau s\ se plimbe pesf`rcurile lor ca s\ se distreze?“ Darnoroc c\ volumul S`nul e tare mic [i secite[te `n c`teva ore, iar dac\ nu ai chefs\ zburzi prea mult cu fantezia, treci laurm\torul volum. Eu, dup\ ce am f\cutc`teva `nsemn\ri, am trecut la Patauman\, care e deja alt\ poveste [i `ncare, recunosc, m\ simt mult mai `napele mele.

P.S.: AAm ff\cut [[i eeu rrost dde HHaaddjjii MMuurraatt al llui LLevNicolaevici TTolstoi, ddar `̀nc\ nnu aam aapucat ss\-llcitesc. AAm rrecitit rrecent, ddup\ ttare mmul]i aani,MMooaarrtteeaa lluuii IIvvaann IIlliiccii (tradus eexcelent dde JJaninaIano[i), ccu ccare mm-aau cchinuit `̀n [[coala ggeneral\.S`nt cc`teva cc\r]i rruse[ti ccare mmi-aau rr\mas ppe ccreier[i ppe ccare nn-aam mmai rreu[it nniciodat\ ss\ lle rrecitesc,iar uuna ddintre eele eeste aacest ttext eexcep]ional. EEunul ddintre ccele mmai bbune ttexte sscurte ccitite ddemine. SSe ppare cc\ llectura oobligatorie dd\uneaz\grav ccititorilor.

P.P.S.: SSpuneam cc\ SStatul aare nnevoie ddoar dde oos-ta[i, ppoli]i[ti, ppreo]i, aavoca]i, bbancheri, iingineri,oameni dde [[tiin]\ eetc., nnu dde sscriitori. RRectific:Statul aare mmare nnevoie dde sscriitori, `̀ns\ nnu ddenebuni dde-aalde GGogol, PProust, SSwift, TTolstoi, KKafka,Joyce, BBulgakov, TTh. MMann, NNabokov, BBukowskisau RRoth, cci dde sscriitori dde ccurte, ccare ddedic\ ooderegilor [[i ppre[edin]ilor, `̀i aap\r\ [[i-ii pprotejeaz\ ccu„operele“ llor „„pe aale[ii llui DDumnezeu ssau aaipoporului“. EEu zzic ss\ ll\s\m ddeocamdat\ „„marileprobleme“ ppe sseama sscriitorilor dde ccurte, iiar nnois\ rr\m`nem lla nnebunii nno[tri.

Balcik, 8 august 2007

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Eu cred c\ tocmai `n vacan]\ trebuie citite cele mai bune,obsedante, dificile [i nebune c\r]i. Nu prea cred `n „lecturi sifon“ de var\.

„LECTURISIFON“

SALUT|RI DE LA PETRILA DE ION BARBU

5 «

special

CEEA CE NEDESPARTE

Epistolarulde la Hanu lui Manuc

Lec]ii de literatur\pe plaj\Drag\ Bogdane,Stau cu fundul `n nisip [i-l citesc pe unul dintre ul-timii mei prefera]i, Philip Roth. Naiba m-a pus s\-miiau pe plaj\ povestea lui S`nul – care, imediat ce am`nceput s-o citesc, m-a trimis direct la Nasul luiGogol. Mi-a p\rut imediat r\u c\ nu am luat [iGogol cu mine, ca spre jum\tatea c\r]ii s\ aflu de lanarator, profesor de literatur\, metamorfozat `ntr-unditamai s`n, c\ el `nsu[i se `nscrie `n descenden]a luiSwift [i, `n mod special, `n cea a lui Gogol (Nasul) [iKafka (Metamorfoza).

PUBLICITATE

Mihaela Michailov

UUnn ssppaa]]iiuu ccaarree oo iiaa `̀nncceett,, `̀nncceett `̀nnaaiinntteeaacceelloorr ccaarree `̀ll llooccuuiieesscc.. Aici se desf\[oar\programul de art\ comunitar\ Constru-ie[te-]i comunitatea, ini]iat de OfensivaGenerozit\]ii [i finan]at de Administra]iaFondului Cultural Na]ional. Partenerii

acestui proiect s`nt Centrul Interna]io-nal pentru Art\ Contemporan\, DCCommunication, Institutul de Cercetarea Calit\]ii Vie]ii, Agen]ia de Monitoriza-re a Presei [i Societatea de ConcerteBistri]a. Ofensiva Generozit\]ii a fost ini-]iat\ de Bogdan Georgescu, Vera Ion,Maria Dr\ghici, David Schwartz, Miruna

Dinu, Ioana P\un [i Irina Gâdiu]\, c\ro-ra li s-au al\turat, pe parcursul desf\[u-r\rii proiectelor, coregrafi, dramaturgi,actori, arti[ti vizuali, regizori [i arhitec]i.

Programul s-a concentrat pe elabo-rarea conceptului de comunitate, v\zutdin mai multe perspective, lucr`ndu-se`n final cu urm\toarele comunit\]i: lo-catarii apartamentelor din blocurile aco-perite de mash-uri, chiria[ii din caselena]ionalizate, donatorii de s`nge, ado-lescen]ii din Complexul de servicii pen-tru copilul delincvent Titan, Bucure[ti.Spectacolele care vor avea la baz\ acestepatru comunit\]i (vor fi jucate la sf`r[itullunii) s`nt urmate de un al cincilea, axatpe o experien]\ comunitar\ direct\.

Construie[te-]i comunitatea cuprin-de un atelier de crea]ie destinat copiilordin Rahova-Uranus, un atelier de dra-maturgie bazat pe pove[tile comuni-t\]ilor documentate, dezbateri publice,arhiva vizual\ a comunit\]ii Rahova-Uranus, spectacole de teatru comuni-tar.

Cu ce se m\n`nc\ teatrul comunitar?Cu docu-dramatizarea link-urilor in-terne [i externe care fac ca un grup deoameni, interese, valori, interdepen-den]e, reprezent\ri etc. s\ poat\ struc-tura tipologia unei comunit\]i. Cu acelesitua]ii-limit\, reflectate echilibrat `n a[afel `nc`t s\ nu existe un singur unghi depercep]ie care s\ influen]eze manipu-lant [i s\ altereze receptarea.

Obiectivitatea jurnalistic\ [i distan]a-rea programatic\ devin, din acest punctde vedere, un instrument de lucru ex-trem de important, care ]ine sub controltendin]a [i tenta]ia de a empatiza cugrupul-]int\, de a-i supralicita nevoile [ia[a existente.

Arti[tii devin actan]isocio-culturali

Teatrul comunitar este un teatru de in-terven]ie care ac]ioneaz\ [i reac]ioneaz\`n func]ie de problemele comunit\]ii,

implicate la r`ndul ei c`t mai puternic `nfacerea spectacolului. Este un teatru te-ritorial, de urgen]\ implicativ\, de alert\[i responsabilizare civic\, a[a cum [i-ldorea Augusto Boal, teoreticianulteatrului oprima]ilor.

Arti[tii devin actan]i socio-culturali,care mediaz\ rela]ia dintre autorit\]i [icei care formeaz\ [i formateaz\ comuni-tatea.

~n Construie[te-]i comunitatea nu e`ns\ vorba doar de o suit\ de spectacole,ci de un lan] de ac]iuni cu o cu totul alt\miz\. ~n primul r`nd, te fac s\ `n]elegi ce`nseamn\ [i care s`nt etapele unui pro-gram comunitar ce `[i propune s\ laseurme `n mentalitate, de unde `ncepe,prin ce trece [i cu ce se finalizeaz\. Cumacoper\ un areal de necesit\]i [i interese`mp\rt\[ite, cum dezvolt\ capacitateade asimilare a unui concept-cheie pen-tru arta comunitar\ – cel de aparte-nen]\.

Sensul unei asemenea ini]iative esteimplementarea unei con[tiin]e reactivede lung\ durat\, care s\ se antrenezeconstant. Pe aceast\ strategie de posibilesolu]ion\ri `n timp, de cunoa[tere exac-t\ a polilor unei probleme ca s\ o po]irezolva [i pe rela]ia socio-cultural\ cau-z\-efect se fundamenteaz\ proiectul.

Spectacolul e, de fapt, veriga ultim\`ntr-un c`mp al demersurilor simultane,determinate de complexul de realit\]i `ncriz\. Esen]ial e ca o comunitate s\ [tieprin ce e o comunitate. C`te bile albe [ic`te bile negre pune la b\taie.

De ce sim]im nevoia s\ aducemcon]inutul realit\]ii imediat localizate`ntr-un proiect artistic care `nseamn\mult mai mult dec`t ceea ce s`ntemobi[nui]i s\ vedem: spectacolul caatare?

Pentru c\ aceast\ realitate are un po-ten]ial conflictual puternic care, odat\integrat artistic, poate fi mult mai vizibil[i poate schimba raportarea la resor-turile problemelor, la, mai simplu spus,ce se poate face concret.

Pe de o parte, cei direct viza]i `n]elegc`t e de important s\-[i con[tientizezeapartenen]a la spiritul comunit\]ii, iar,pe de alt\ parte, autorit\]ile devin (sauar trebui s\ devin\) mult mai responsa-bile de centralizarea unei comunit\]i deinterese.

Arta contemporan\ – unproiect de asumat\ link-uire comunitar\

Pa[ii intermediari la vedere s`nt la fel deimportan]i ca actul finalizat – specta-colul ca atare – deoarece fac posibilestimularea procesual\ [i determinareade a participa a celor pentru care eg`ndit spectacolul.

Comunitatea nu e materialul folositdoar ca s\ livreze un tip de informa]ieutil\, ci e, dimpotriv\, motivat\ s\-[ipun\ `n discu]ie necesit\]ile, drepturile,obliga]iile, a[tept\rile pentru a le proce-sa mai clar [i pentru a le facilita `n]e-legerea. Practic, arta construie[te, `n in-teriorul comunit\]ii, o comunitate `nstare s\ [tie pe ce se poate baza ca s\ [tiece r\spuns s\ dea.

Ca s\ fie la curent cu felul `n care `[ipoate detecta scopurile comune [i cu ceinstrumente poate influen]a ce i se `n-t`mpl\. Pe l`ng\ rolul creativ, arti[tii `lactiveaz\ pe cel de mobilizare a psiho-determin\rii colective. Adic\ to]i mem-brii comunit\]ii trebuie s\-[i dea seamade sensul [i for]a pe care o au dac\ s`nto comunitate activ\.

Teatrul comunitar e un fel de com-mon needs theatre, de theatre of con-cern, un teatru al preocup\rii pentru ce-va, care, la r`ndul lui, s\-i preocupe [is\-i priveasc\ frontal pe cei cu care intr\`n leg\tur\.

Dac\ cei care fac teatru uit\ c\ au ce-va profund problematic de `mp\rt\[it,dac\ nu se g`ndesc nici o secund\ c\acest ceva trebuie s\ se adreseze unuipublic co-interesat [i motivat s\ aib\ oreac]ie spontan\, atunci modelul comu-nic\rii vii, la fa]a locului, este alterat [iinutil.

Arta contemporan\ devine din ce `nce mai mult un proiect de asumat\ link-uire comunitar\ `n care spectatorul e uninterceptor provocat s\ dea drumul laminge exact `n momentul `n care oprime[te, care refuz\ s\ mai stea pe tu[aprivirii [i constat\rii, pentru ca, lasf`r[it, s\ se ridice [i s\ plece acas\ exacta[a cum a venit.

De la bun `nceput, cu acest ac]ionarmobil, actor social cu pondere la fel demare ca orice performer din fa]a lui, seconstruie[te spectacolul. Numai c\ elnu e chemat la final s\ asiste la ceva decare are pu]in sau deloc habar. E parteconstitutiv\ a unei crea]ii care `i docu-menteaz\ lumea.

Arta comunitar\ construie[te [i d\toate [ansele de maxim\ operativitateunui nou pattern al rolurilor care, deobicei, e destul de rigid. Ea se face `nmijlocul comunit\]ii, cu actan]ii ei, [i nudoar pentru ei.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

THEATRE OF CONCERN

» 6

teatru

Teatrul comunitar e un fel de common needs theatre, de theatre of concern, un teatru al preocup\rii pentru ceva,care, la r`ndul lui, s\-i preocupe [i s\-i priveasc\ frontal pe cei cu care intr\ `n leg\tur\.

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

Ce este arta comunitar\?Arta comunitar\ e o art\de training teritorial.Formeaz\ con[tiin]acomunitar\ [i sensibili-zeaz\ receptarea civic\.De trei luni merg s\pt\-m`nal `n zona Rahova-Uranus, un spa]iufascinant de hibrid – cucl\diri abandonate,ciuruite, zb`rcite saurenovate de cur`nd –,care se schimb\ at`t derepede `nc`t, `n scurttimp, cu greu va maiputea fi recunoscut `nforma lui actual\. SSppeeccttaaccoolleellee-lleeccttuurr\\ ddiinn ccaaddrruull pprrooiieeccttuulluuii vvoorr aavveeaa lloocc ppee 33 sseepptteemmbbrriiee

56

Chiar dac\ timpul trecea greu, p`n\ la sf`r[itul [co-lii nu mai era mult. C`nd se g`ndea c\ `ncepe va-can]a [i va merge la iaz, p\rea c\ mai este foartemult [i c\ timpul trece greu. Dar c`nd se g`ndea c\se termin\ anul [i trebuia s\ duc\ manualele, tim-pul trecea repede. Pentru c\ trebuia s\ le lipeasc\unde erau rupte [i avea [i o pagin\ lips\ `n carteade citire, unde ar fi trebuit s\ fie o poezie pe caren-a `nv\]at-o, iar Nadejda Petrovna l-a prins c\ arupt-o [i c\ nu era rupt\ de mai `nainte. {i nu-[ig\sea nici cartea de [tiin]ele naturii, pe care spuneade fiecare dat\ c\ a uitat-o acas\ [i lua `ntotdeaunab\taie pentru c\ n-o `mprumuta de la clasa de-al\turi, c\ci nu [tia pe nimeni, [i-i scria `n zilnic. {inici nu [tia pe unde s-o caute.

~nc\ mai avea `n Patria Noastr\ 1 un Lenin cuochelari [i cu musta]\ r\sucit\ ca a baronuluiMünchhausen, care se trage singur de p\r. Degea-ba `i spunea Nadejdei Petrovna c\ nu el i-a f\cutmusta]\ [i ochelari lui Lenin, c\ nu-l credea. Leninera bun [i nimeni nu trebuia s\-i fac\ ochelari. Tre-buia s\-i fac\ ochelari `nv\]\toarei, care era dese-nat\ l`ng\ tabl\, cum explic\ la copii. Dar nu luiLenin. Lenin [i-a[a are musta]\ [i barb\.

Tata i-a zis c\ pe Lenin n-are voie s\-l desenezenimeni, numai pictorii mari, dac\ li se d\ voie. Peceilal]i `i bag\-n pu[c\rie dac\ nu seam\n\. El aremusta]\ frumoas\ [i ochii bl`nzi, nu r\sucit\, ca abaronului Münchhausen. Numai un prost puteas\-l m`zg\leasc\ pe Lenin. Lenin era at`t de bun, af\cut Revolu]ia [i `i ajuta pe copii.

Lui Sa[a `i era tare ciud\ pe cel care i-a f\cutmusta]\ r\sucit\ lui Lenin. Era c`te unul, ca Cior-n`i, care nu [tia s\ citeasc\. El nici nu [tie cine-iLenin. Tata i-a zis c\ \[tia se cheam\ copii debili,iar mama [i tat\l lor s`nt be]ivi. {i de aceea ei s`ntpro[ti [i au ochii tulburi. Dac\-ar [ti el cine esteLenin, cred c\ i-ar p\rea foarte r\u. Sa[a l-ar omor`.

Dac\ leag\ str`ns cu a]\ toate c\r]ile, n-ar maiputea nimeni s\ le dezlege [i doar le-ar num\ra.Dar poate el s\ le lege oric`t de str`ns, pentru c\ pe-ale lui tot le dezleag\ [i se uit\ prin ele. Ba, s-arputea s\ primeasc\ [i vreo dou\ peste cap pentruc\ le-a legat at`t de str`ns. Dac\ nu s-ar fi inventatp\tr\]ica cu linii de la sf`r[itul c\r]ii, unde erasemn\tura, ar fi furat de la cineva cartea [i-ar fipus-o pe-a lui `n loc. Dar a[a, toate c\r]ile erauisc\lite. Te punea Nadejda Petrovna s-o semnezi.

{tie el foarte bine cum `l cheam\ pe cel care i-af\cut must\]i [i ochelari lui Lenin. ~l cheam\ sauGrigorenko Vladimir, sau Jmurkin Alexandr, sauEvseeva Natalia, sau Baltuhin Vasili. Pentru c\ eraupatru. Oricum, Sa[a era ultimul din p\tr\]ic\, [i du-p\ asta cartea nu mai era bun\, pentru c\ p\tr\]ica s-a umplut. Dar parc\ vede c\ va lua b\taie.

A v\zut el c\r]i isc\lite [i mai jos de p\tr\]ic\.Pui numai num\rul 6 [i te isc\le[ti. Are [i el una.Dar nu cred c\ fata a m`zg\lit cartea, pentru c\ scriefrumos. ~nseamn\ c\ vreunul dintre b\ie]i. Dar maiputea s\ i-o m`zg\leasc\ [i colegul de banc\, atuncic`nd nu se uita, ca s\ vad\ mai pe urm\ `nv\]\-toarea [i s\-i trag\ o mam\ de b\taie.

Leg\ sacul [i se a[ez\ pe el. ~ncepeau s\ se r\-reasc\ brebeneii. R\m`neau numai frunzele, pentru

c\ florile se scuturau. ~n cur`nd trebuiau s\ `nflo-reasc\ l\cr\mioarele. Iarba pe care a g\sit-o `n po-iana cu tufe de aluni era bun\, dar prea pu]in\ [i s-a terminat. Frunzele erau multe [i mari, [i porcii lem`ncau [i f\r\ flori.

Dintre toate florile, numai l\cr\mioarele nu sed\deau la porc. Ele nici nu erau at`t de multe ca

viorelele [i brebeneii, nici nu erau at`t de mari [ierau trecute `n Cartea Ro[ie. Miroseau frumos, ca[i cravata dup\ ce i-a legat-o Sonia. Poate c\ dac\[i brebeneii ar fi fost mai pu]ini, nici pe ei nu i-arfi dat la porc [i i-ar fi trecut `n Cartea Ro[ie. S-ar fig\sit alt fel de buruian\. Dac\ ar fi fost prea multel\cr\mioare, nu cred c\ s-ar fi dat l\cr\mioarele la

porc. Ele erau albe [i mici [i, c`nd puneai m`na, eraureci. Pentru c\ ele cresc numai la umbr\. {i nimeninu le-ar fi dat la porc.

Trebuia s\ se g`ndeasc\ ce va face `n vacan]\, cas\ spun\ la [coal\; a[a, ca [i `n clasele I [i a II-a. Daratunci a spus c\ st\ acas\ [i `i ajut\ pe p\rin]i. {i `iera ru[ine. Cei mai mul]i se duceau `n tab\r\, iarcei care-nv\]au bine, `n excursii. Dar el avea tab\ra`n sat [i oricum mergea pe-acolo [i se uita cum sejoac\ fotbal.

Ceilal]i spuneau c\ se duc la ]ar\, la bunica, darel nu putea s\ se mai duc\ `nc\ o dat\ la ]ar\, dac\tr\ia la ]ar\. {i `i era ru[ine. Poate dac\ ar fi tr\it laora[ [i s-ar fi dus la ]ar\, nu i-ar fi fost deloc ru[ine,a[a cum nu-i era nici Katerevei, care a zis c\ `n ul-tima lun\ se duce la ]ar\, la bunica. Ce vacan]\-iasta s\ te duci la ]ar\? ~nseamn\ c\ el tot timpu-i `nvacan]\? Dar nu era el `n vacan]\, pentru c\ toat\lumea r`dea de el. Dac\ e[ti `n vacan]\, nu r`de ni-meni de tine. N-are de ce.

Dup\ ̀ nc\ o noapte f\r\ rezultat, Alexandr Timo-feevici se `ntoarse acas\. Cu fiecare zi, nehot\r`rease `ntip\rea tot mai mult pe fa]a acestui om [i ochiilui, care pierduser\ orice urm\ de ciud\, [i mersulcl\tinat aproape c\ nu mai motivau toate acelenop]i pe care le petrecuse `n spatele cisternei, iarde dou\ zile, dup\ c\su]e, sus de tot, pe iarb\. Certera c\ ciuda lui Alexandr Timofeevici disp\ruse [inu-l mai `nvinuia pe Vasili Gavrilovici de cele s\-v`r[ite. Poate c\, `n locul lui, Alexandr Timofeeviciar fi procedat la fel.

Alexandr Timofeevici [i-a ocupat locul cu cinste[i m`ndrie, prin for]e proprii, d`nd dovad\ deh\rnicie [i bun\ purtare `n brigada `n care lucrasemai `nainte. Pe deasupra, era un bun tovar\[ [i n-a recurs niciodat\ la [iretlicuri. Chiar dac\ a furatlighenele [i f\ina, Alexandr Timofeevici r\m`nea,pentru cei care l-au cunoscut, un om drept.

{i totu[i, ce l-a determinat pe Alexandr Timo-feevici s\-l urm\reasc\ cu at`ta ardoare pe VasiliGavrilovici? Desigur, la `nceput, fapta acestuia,murdar\ de altfel, `n urma c\reia Alexandr Timo-feevici a r\mas f\r\ post, dou\ posturi de fapt, cas\ nu mai vorbim [i de reputa]ie.

La `nceput, ciuda l-a `mpins pe Alexandr Timo-feevici, setea de r\zbunare. Dar ce-l mai determinape Alexandr Timofeevici, cel de acum, s\ nu re-nun]e la urm\ririle sale? Aceste g`nduri se `ncurcau`n capul fostului [ef de gospod\rie, din ce `n ce maimoi din cauza c\ldurii soarelui. Poate c\ tot dincauza acestei c\lduri, p\tura pe care o ]inea `ntorb\, pe um\r, `i p\rea grea [i inutil\. ~naintea sa,la vreo cincizeci de pa[i, mergea Nichifor. Dup\mers, putea s\ fie beat. Nichifor mergea repede,dar de c`teva ori p\ru c\ se opre[te, pe urm\ `[icontinu\ drumul la fel de repede. Asta `nsemna c\Nichifor se certa cu cineva `n mintea lui, [i-atuncic`nd se oprea, explica probabil ceva mai greu de`n]eles. Alexandr Timofeevici b\g\ m`na `n torb\ [irupse o bucat\ din p`inea care-i r\m\sese de ast\-noapte.

— Bun\ ziua.— Bun\ ziua.Pe drum trecu o biciclet\, care veni cu mare

vitez\ din deal, [i-l salut\ pe fostul [ef degospod\rie. {i paznic.

www.supliment.polirom.ro

„Tata i-a zis c\ pe Lenin n-are voie s\-l deseneze nimeni, numai pictoriimari, dac\ li se d\ voie. Pe ceilal]i `i bag\-n pu[c\rie dac\ nu seam\n\.El are musta]\ frumoas\ [i ochii bl`nzi, nu r\sucit\, ca a baronuluiMünchhausen. Numai un prost putea s\-l m`zg\leasc\ pe Lenin.“

7 «

specialLENIN

{TEFAN BA{TOVOI

Iepurii nu mor „Suplimentul de cultur\“ public\ un fragment din edi]ia a doua rev\zut\ a romanului Iepurii nu mor, de{tefan Ba[tovoi, care va ap\rea `n cur`nd la Editura Polirom, [i un interviu cu autorul, realizat de {erban Axinte.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007

„Eu am fost `ntotdeauna `mpotriva subiectelor fabricate, `mpotrivapref\c\toriei [i a epigonismului. N-am `nghi]it revistele depropagand\ ce servesc teme [i maniere de a scrie. Am consideratc\ am tr\it `ntr-un Imperiu despre care se pot scrie romane...“

INTERVIU CU {TEFANBA{TOVOI

» 8

interviu

Interviu realizat de{erban Axinte

Pe la mijlocul anilor ‘90 ai publicat unexcelent volum de versuri, intitulatElefantul promis, urmat, nu dup\mult\ vreme, de un altul, Cartea r\z-boiului. Formula ta poetic\ p\rea binedefinit\ de la bun `nceput. Cum seface c\ ai abandonat poezia (cel pu]inpentru o perioad\) [i te-ai apucat descris proz\. Mai precis, prin 1996aveai deja schi]at romanul Sophie,ap\rut ulterior sub titlul Iepurii numor. Te `ntreb asta deoarece majori-tatea scriitorilor care nu s`nt de la bun`nceput romancieri sau nuveli[ti, cicreatori lirici se apuc\ de proz\ abiadup\ ce simt c\ au dat totul `n poezie.~n cazul t\u cum a fost?

Pe atunci (`n 1996, mai exact) eram stu-dent la Timi[oara. M\ vedeam absorbit`ntr-o lume care mie `ncepea s\-mi dis-plac\. M\ refer la obsesia aproape pros-teasc\ pe care românii [i-o f\ceau din „in-trarea `n Europa“. Eram s\tul s\ tot audc`t de bun\ este Uniunea European\ [i c`tde rea, s\rac\ [i [tears\ este România. F\-r\ s\ vreau, am `nceput s\ am repulsie fa-]\ de tot ce era str\in, m\ refer la nivelulacesta vulgar: hamburgheri, discoteci,baruri. Vreau s\ m\ `n]elegi corect, lumeaspre care mergeam sem\na tot mai multcu Uniunea Sovietic\, nu neap\rat ca at-mosfer\, ci ca model. Entuziasmul omu-lui de r`nd, dar mai ales al studen]imii, alintelectualilor mi se p\rea nepotrivit. Erarezultatul unei manipul\ri pe care eu, caom sovietic, o sim]eam p`n\ la oase.Atunci am vrut s\ scriu o carte despre o

lume pe care to]i am uitat-o prea repede:Uniunea Sovietic\. Este o carte despre olume f\cut\ din lozinci, lozinci ce ajun-seser\ s\ fie respirate, m`ncate, b\ute,dormite. Disiden]ii au prezentat Occi-dentului o Uniune Sovietic\ st\p`nit\ deteroare. Eu fac parte dintr-o genera]ie neopri-mat\, nedus\ `n lag\re. Genera]ia mea erarezultatul unei puternice [i nemaipome-nite manipul\ri. Personajul meu nu esteun disident, el crede `n Uniunea Sovieti-c\ [i `l iube[te pe Lenin, iar atunci c`ndnu `n]elege ceva, se `ndoie[te de sine, nude sistem. De fapt, acest roman este o`ncercare de a surprinde sentimentul so-vietic. Trebuie s\ recunosc c\ aceast\carte s-a scris la sugestia unui sociolog.Este vorba de Dan Lungu, de care eramapropiat [i care, `n lungile noastre dis-cu]ii, mi-a sugerat c\ ar fi extraordinar s\scriu un roman despre Imperiul Sovieticv\zut cu ochiul copilului. Desigur, eu nuam luat aceasta `n serios, pentru c\ numai scrisesem niciodat\ nimic `n afar\ depoezie. Peste c`]iva ani `ns\, ajung`nd laTimi[oara, `n acea atmosfer\ despre caream vorbit, am scris acest roman ca reac]ie`n fa]a unei lumi cu care eu nu eram deacord. O carte despre oameni care se bu-cur\ atunci c`nd s`nt `ndobitoci]i.

Pentru c\ ai amintit de Dan Lungu,vorbe[te-mi, te rog, despre perioadata ie[ean\. Un scurt istoric al acesteietape ar fi binevenit.

Despre perioada mea ie[ean\ se cuvine s\scriu un roman `ntreg sau s\ torn un se-rial melodramatic. Dincolo de glum\, unastfel de roman (nu memorialistic, c\ nu-s cronicar) va ap\rea c`ndva, pentru c\

este pe jum\tate scris. A fost o perioad\vie, o `ntreag\ via]\ cu tot ce prezint\adolescen]a unui artist care se credea ge-niu. Din nefericire, eu s`nt personajul vie]iimele [i nu pot s\ nu m\ citesc deta[at, cape o carte. De multe ori m-am `ntrebat,ca [i Marquez, dac\ nu cumva `mi tr\iescvia]a pentru a o scrie. Acum poate nu,dar pe atunci cu siguran]\. Ce vrei de laun elev la Liceul de Art\, proasp\t ie[itdin Uniunea Sovietic\, aruncat `ntr-o lu-me unde totul `i p\rea str\in, str`mt, f\r\culoare. B\ie]ii se `njurau [i se scuipauf\r\ se se bat\! Lucru nemaipomenit! Nu[tiam bine române[te, aveam c`te cinci-[ase corigen]e pe semestru [i eram `n per-manen]\ amenin]at cu exmatricularea.Dumnezeu a trimis-o la Liceul de Art\ peDoamna C\t\lina Frâncu, profa deromân\ care mi-a „rezolvat“ corigen]ele [ia f\cut totul pentru ca eu s\ nu fiu exma-triculat. Tot ea m-a instruit `n cele ale li-teraturii, mult peste programa [colar\,pun`ndu-mi la dispozi]ie biblioteca per-sonal\. De la ea am aflat de marii poe]imoderni, citindu-i cu mult nesa] [i, de-sigur, imit`ndu-i. Cu aceste `ncerc\ri alemele am ajuns la Junimea, unde am fostprimit cu mult\ c\ldur\ chiar de la `nce-put. Au urmat c`teva premii ale revistelorie[ene: „Convorbiri Literare“, „Timpul“,„Dacia Literar\“. A[a a `nceput Ia[ul s\-mi fie ca o cas\, cu mul]i prieteni fa]\ decare am [i ast\zi toat\ recuno[tin]a. Poatedac\ nu ar fi fost ace[ti oameni, n-ar fi ex-istat nici c\r]ile pe care le-ai pomenit la`nceput.

Putem g\si c`teva similitudini `ntreIepurii nu mor [i S`nt o bab\ comu-nist\!. Ambele romane restituie citi-torilor un anumit timp, o perioad\istoric\ pe care o sper\m dep\[it\.Dac\ Dan Lungu propune oobiectivare prin multiplicarea na-ratorului, prin distribuirea su-biectivit\]ii pe mai multe pa-liere, tu procedezi altfel. Cumanume, a[ vrea s\ aflu chiar dela tine. C`t\ subiectivitate, c`t\nostalgie st\ la baza romanu-lui t\u?

Romanul `ncearc\ s\ fie c`tmai obiectiv `n ceea ce-[ipropune. Eu nu am scris ocarte istoric\ despre UniuneaSovietic\, ci am vrut s\ sur-prind c`t mai viu sentimen-tul sovietic. Adic\ la minenu g\se[ti personaje reale,pre[edin]i, tirani, ci pro-totipuri. ~ns\ atmosferaeste real\. Am fostcorect, mai `nt`i fa]\ demine `nsumi, atuncic`nd am scris. De[i este un

roman modern, cu mai multe planuri na-rative, cu pasaje care te pot duce cu g`n-dul la Eugen Ionescu uneori, `n care Vla-dimir Ilici discut\ cu Felix Edmundovicisau cu p\durarul, `n `ntregime, carteapune la dispozi]ie o realitate. Toate lozin-cile s`nt reale. La un moment dat, direc-torul [colii scoate din buzunar o foaie`mp\turit\ [i le cite[te copiilor un dis-curs despre folosul plant\rii copaci-lor. Am tradus acest pasaj din revista„T`n\rul naturalist“. Vreme de unan am discutat despre Uniunea So-vietic\ cu tineri basarabeni de v`r-sta mea care mi-au `mp\rt\[it ob-sesiile lor. S-a dovedit c\ p`n\ [ifantasmele noastre erau identice.A[a c\ cititorul are un mozaic deg`nduri, obsesii [i `ndeletniciri aleomului sovietic. Farmecul acesteic\r]i, din punctul meu de vede-re, este c\ personajul meunu cre[te mare, el

nu devine „de[tept“. Cartea se termin\`nainte ca Sa[a, personajul principal, s\ des-copere c\ tr\ie[te `ntr-o mare minciun\.

Lumea din ro-man este lu-

mea luiS a [ a ,

„Am vrut s\ surpriviu sentimentul sov

» Perspectiva din care este relatat\ povestea din Iepuriinu mor `i apar]ine unui copil, [colar `n clasa a treia,pionier `n R.S.S. Moldoveneasc\. Micul Sa[a Vakulovskie ceva mai introvertit dec`t media [i pare a fipersecutat pe nedrept de c\tre `nv\]\toare, ceea ce `lostracizeaz\ `n fundul clasei, de unde va aspiraluciferic la premianta din prima banc\, devenit\inaccesibil\.

» Povestea cu iepurii, la care titlul face aluzie, esteconstruit\ `n paralel, pe mai multe planuri. Ea este oparabol\ a libert\]ii `nc\tu[ate, spun`nd pe calealuziv\ ceea ce se spune pe fa]\ `n carte: c\ via]a `ncomunism este o via]\ `ncarcerat\, c\ educa]ia prinsloganuri a copiilor este o crim\, c\ autoritatea [ichiar violen]a `nv\]\toarei fa]\ de copiii recalcitran]idevin odioase atunci c`nd se suprapun celor alepartidului fa]\ de membrii clasei muncitoare.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007

„M\ bucur c\ lumea se `ntoarce la literatur\, dup\ entuziasmulidiot pe care l-a trezit instaurarea televiziunii prin cablu. La sf`r[itulanilor ’90 p\rea c\ literatura [i-a tr\it traiul, [i-a m`ncat m\laiul.Acum lumea se `ntoarce la roman, redescoper\ gustul lecturii.“

9 «

interviu ~NTOARCERE LA LITERATUR|

www.supliment.polirom.ro

~ntr-o alt\ discu]ie `mi m\rturiseai c\ pentru tine importante nu s`nt doarmesajele pe care vrei s\ le transmi]i cititorilor, ci [i mesajele venite de la cititorispre tine. Cum anume ]ii cont de ele? ~n ce const\ acest feedback?

Mai `nt`i, eu dau manuscrisul spre lectur\ prietenilor [i cunoscu]ilor. Preferoamenii care nu scriu [i nici nu [tiu prea multe despre literatur\. M\ intere-seaz\, `n primul r`nd, dac\ reu[esc s\ transmit o atmosfer\, emo]iile. ~miplace s\ fiu de fa]\ c`nd cineva `mi cite[te manuscrisul, s\ v\d dac\ z`mbe[teacolo unde este o scen\ cu haz sau dac\ se emo]ioneaz\ acolo unde este oscen\ sensibil\. Aceasta mi se pare esen]ial la un scriitor: s\ te poat\ face s\r`zi [i s\ pl`ngi, restul se `nva]\. Pe l`ng\ aceasta, au fost c`]iva ani `n care amstat pe Internet, intr`nd `n leg\tur\ cu români din lumea `ntreag\ [i primindcam c`te o sut\ de scrisori pe s\pt\m`n\. Am primit multe remarci [i sugestiide care am ]inut cont. A[a am aflat ce vor oamenii s\ aud\, ce `i fr\m`nt\ [icare este metoda cea mai accesibil\ de a m\ face `n]eles. Pentru c\ eu vreaus\ m\ fac `n]eles. Citesc criticile care mi se aduc pe forumuri [i ]in cont deele. Consider c\ dac\ am putut fi criticat sau luat peste picior, `nseamn\ c\am exagerat undeva. Nu `n ultimul r`nd, o reac]ie din partea cititorului este[i num\rul v`nz\rilor. Nebunul, de exemplu, este la a doua edi]ie `ntr-un an,cu un tiraj total de 7.000 de exemplare, epuizat. Scriu despre ce-mi place,dar `mi place ca ceea ce scriu s\ plac\ [i altora.

Ce anume po]i promite cititorilor t\i? M\ refer la acel ceva despre care [tii sigurc\ o s\ se `nt`mple sau nu.

Nu-mi place s\ fac promisiuni, deoarece nu s`nt st\p`n pe via]a mea. Am maimulte scrieri `n lucru, am [i o mul]ime de planuri pe care le port `n inima meade ceva ani, dar vremea [i sorocul nu le [tiu. M\ rog ca Dumnezeu s\-mi deazile [i inim\ potrivit\ pentru a putea duce la cap\t ceea ce `mi doresc, dac\ceea ce doresc este bun. Am o bucurie special\ atunci c`nd scriu, pentru c\ otr\iesc ca pe o delectare [i ca pe o s\rb\toare a min]ii, a inimii, a minunii c\s`nt, c\ s`nt a[a cum s`nt [i c\ lumea mi se descoper\ ca o tain\ nesf`r[it\, caun spectacol al m\re]iei lui Dumnezeu [i, de ce nu, a Omului. Uneori m\ temc\ voi pleca din aceast\ lume f\r\ s\ duc la cap\t toate aceste planuri, caremi se par frumoase, dar g`ndul c\ lumea ar r\m`ne la fel de frumoas\ [i f\r\mine, m\ face lini[tit. ~ntotdeauna se va g\si un om care-[i va pune mintea sa`n slujba celorlal]i, care va scrie, va c`nta sau va desena lumea `n mi[carea eicolc\itoare, dar at`t de bine sus]inut\ de ceva [i de Cineva care uneori nescap\, iar alteori ni se dezv\luie. Iat\ de ce nu promit nimic, deoarece s`nt [ieu o parte a acestei lumi `n mi[care, supus\ schimb\rii [i revenirii, de[i s`ntplin de dorin]e, mai ales de dorin]a de a d\rui [i de a m\ d\rui. Iar scrisulpentru mine este un dar, pe care mai `nt`i l-am primit de la Dumnezeu, iaracum simt nevoia s\-l d\ruiesc mai departe, o nevoie c\reia nu pot s\ m\`mpotrivesc, deoarece, s`nt convins, nu trebuie s\ m\ `mpotrivesc.

„CITESC CRITICILE CARE MI SE ADUC PE FORUMURI {I }IN CONT DE ELE“

un copil f\r\ prieteni, care, din cauzatimidit\]ii, `[i explica singur tot ce auzea,citea pe garduri sau `nv\]a la [coal\. Con-cluziile [i medita]iile lui s`nt infantile, darfoarte profunde, spre deosebire de dis-cursurile [i preocup\rile oamenilor mari.~n roman exist\ pu]ini maturi [i s`nt si-tua]i pe un alt plan narativ, a[a `nc`t Sa[anu se `nt`lne[te cu ei, `ns\ to]i maturiis`nt infantili. Singurul personaj lucid esteacest copil care nu vorbe[te cu nimeni.

Cred c\ ai lansat o mod\, cea a amin-tirilor serie despre perioada comu-nist\. Mai mul]i scriitori din Republi-ca Moldova au `nceput `n ace[ti ani s\exploateze un culoar deschis de tine.De pild\, Vasile Ernu are foarte maresucces cu N\scut `n U.R.S.S. IulianCiocan mi-a m\rturisit c\ tocmai a`ncheiat un roman despre perioada luiBrejnev. Am auzit [i unele opinii (ven-ite dinspre scriitori basarabeni deprim\ m\rime) conform c\rora a scrie

necritic despre comunism ar fiun lucru imoral. Tu ce crezi?

Ai comis un act demn deoprobriu public?

Romanul meu a fostscris `n ‘96-’97. ~n ‘98

eu m-am dus la m\-n\stire [i am l\sattotul balt\, inclu-siv acest roman pe

care l-am g`nditmult mai ma-re. Ceea ce a-

pare acumeste doarprima par-te dintr-ot r i l o g i ecare a r\-mas doarla mine `ncap. Desi-gur, fiecare

parte ar fitrebuit s\ poa-

t\ fi citit\ [i sepa-rat, de aceea Iepurii nu mor

este un roman integru. LaChi[in\u se [tia c\ eu scriuun roman despre pionieri,dar nu am avut o lectur\, cala Ia[i, de pild\. Din discu]i-ile particulare, ca „t`n\r pro-zator“, am primit, desigur,sfatul de a-mi alege alte su-biecte cu care s\ „intru `n

Europa“. Eu am fost `ntot-deauna `mpotriva subi-ectelor fabricate, `mpo-triva pref\c\toriei [i aepigonismului. N-am

`nghi]it revistele depropagand\ ce

servesc teme [i maniere de a scrie. Amconsiderat c\ am tr\it `ntr-un Imperiudespre care se pot scrie romane, a[a cumMarquez a scris despre dictatura dinAmerica Latin\. Pe atunci era la mod\ s\scrii despre baruri [i t`rfe. Ei, eu nu vro-iam c\ fiu ca ceilal]i. Acum, trec`nd vre-mea, au crescut [i copiii propagandei oc-cidentale. Oamenii au `n]eles c\ un fran-cez nu vrea s\ citeasc\ un roman fran]u-zesc scris de un basarabean [i au `nceputs\ scrie despre ei `n[i[i. M\ bucur. Nucred c\ autorii cita]i m-au imitat sau ur-mat pe mine. Mai `nt`i pentru c\ Iepuriinu mor are o structur\ de jazz `n ce pri-ve[te compozi]ia, cu mult\ improviza]ie,poezie [i sinceritate care nu se repet\ de laom la om. Pe de alt\ parte, ace[ti oameniau tr\it [i ei `n acela[i Imperiu, deci au cepovesti. Am `n]eles `ns\ c\ ei nu au scrisni[te romane propriu-zise, ci un fel deimpresii, amintiri. Eu am vrut s\ pierdtot ce este foarte personal `ntr-o mare depersonaje, baloane, emo]ii semnate cualte nume.

Iepurii nu mor nu este singura tascriere `n proz\. Recent am citit Ne-bunul, un microroman inspirat, pro-babil, [i de via]a pe care ai ales s\ otr\ie[ti `ncep`nd cu anul 1998. L-aschimbat `n vreun fel c\lug\rul Sa-vatie pe scriitorul Ba[tovoi?

Nebunul este o carte pe care nu a[ fiscris-o niciodat\ dac\ nu m-a[ fi c\lug\-rit. Nu `n sensul c\ nu a[ fi scris ceva cuacest titlu (am fost obsedat de nebuniedintotdeauna), dar nu m-a[ fi g`ndit c\nebunia poate deveni masca unui sf`nt,a[a cum se `nt`mpl\ `n romanul acesta.Personajul principal este un c\lug\r pro-venit dintr-o familie `nst\rit\ care, dup\ce a petrecut treizeci de ani `n pustie, se`ntoarce `n cetate unde tr\ie[te cu t`rfeleieftine [i cer[etorii pref\c`ndu-se nebun.Un astfel de c\lug\r a existat `ntr-adev\r.El este Sf`ntul Simeon cel Nebun pentruHristos, care a vie]uit `n Siria secolului alVI-lea. Am `ncercat s\ v\d lumea prinochii acestui sf`nt care se pref\cea nebun.Desigur, este o mare `ndr\zneal\, dar nueste singura pe care mi-am permis-o `naceast\ via]\, deoarece consider c\ `ns\[ivia]a are nevoie de `ndr\zneal\ pentru aputea fi tr\it\. Nu vreau s\ vorbesc maimult, pentru c\ romanele nu se poves-tesc, ele se citesc. Iar pentru c\ m-ai `n-trebat cum l-a schimbat c\lug\rul Sa-vatie pe scriitorul Ba[tovoi, acest r\spunsse con]ine `n `ns\[i cartea despre carevorbim.

Cum vezi literatura ta `n contextulproduc]iilor literare de azi? At`t `nproz\, c`t [i `n poezie s-au produs

schimb\ri notabile dup\ 2000. Cumresim]i aceste schimb\ri?

Eu m\ bucur c\ lumea se `ntoarce la lite-ratur\, dup\ entuziasmul idiot pe care l-a trezit instaurarea televiziunii prin ca-blu. La sf`r[itul anilor ’90 p\rea c\ liter-atura [i-a tr\it traiul, [i-a m`ncat m\laiul.Acum lumea se `ntoarce la roman, re-descoper\ gustul lecturii. Cititul devine otr\s\tur\ cumva aristocratic\, ceva care tesepar\ de mul]ime. V\d colec]ii de proz\ la mai multe edi-turi, colec]ii de lux, ceea ce m\ face s\cred c\ se [i v`nd, adic\ se [i citesc. Ob-serv totodat\ c\ proza vandabil\ nu esteneap\rat una kitchioas\ [i siropoas\,chiar dac\ unii autori folosesc [abloane [itehnici verificate, scriind cu scopul de avinde [i folosindu-se de metode de pro-movare pe care, personal, nu le accept.Oricum, nu s`nt lipsi]i de talent [i inteli-gen]\. M\ refer la c`teva bestseller-uri ca-re au p\truns pretutindeni. M\ bucur\ c\lumea se `ntoarce la poveste [i c\ o vreac`t mai complex\. Este la mod\ s\ cite[tiun roman a c\rui ac]iune se petrece `ntr-o perioad\ istoric\ `ndep\rtat\, `n care sedescriu obiceiuri [i ritualuri pierdute.Sigur c\ cele mai multe din informa]iilecuprinse `n astfel de romane s`nt dis-cutabile din punct de vedere [tiin]ific, eledevenind, de prea multe ori, singurelesurse pentru majoritate, cum este, depild\, cazul Codului lui Da Vinci. Dar pemine m\ bucur\ `ns\[i nevoia de a iscodilumile trecute, spiritualit\]ile adev\ratesau false, pentru c\ aceast\ scar\ este cuun etaj mai sus dec`t curiozitatea adoles-centin\ de a privi prin gaura cheii `n dor-mitorul Sandrei Brown. ~n aceast\ atmos-fer\ a interesului cresc`nd pentru poves-te, pentru dezgroparea unor lumi [i spiri-tualit\]i necunoscute, m\ simt [i eu maiconfortabil, deoarece a[a este [i proza pecare o scriu. ~n afar\ de Iepurii nu mor, care prezint\o lume disp\rut\, o lume din care am f\-cut parte, am scris [i acest roman desprecare am vorbit, Nebunul, `n care cred c\am reu[it s\ fac dintr-un sf`nt cre[tin unpersonaj modern. Acum lucrez la un altroman a c\rui ac]iune se petrece `n Siriasecolului V, {arpele [i porumbelul, alc\rui personaj principal, o c\lug\ri]\,ajunge prostituat\, iar dup\ aceea revinela via]a de pustie. Este povestea Sf`ntuluiAvraamie [i a nepoatei sale Maria, pome-ni]i `n Sinaxarul ortodox. Cred c\ via]aunor sfin]i cre[tini, scris\ f\r\ dulceg\riadevenit\ tradi]ional\, dar improprie spi-ritului cre[tin, poate fi cel pu]in la fel decaptivant\ pentru cititorul modern ca [iSiddharatha a lui Hesse. S`nt un povesti-tor [i-mi place s\ povestesc despre oa-meni [i `nt`mpl\ri autentice. Prefer s\ de-senez o cas\ cu m`na mea, dec`t s\ fac uncolaj din buc\]i de opere celebre.

rind c`t maiovietic“

» {tefan Ba[tovoi adebutat `n 1996, cuvolumul de poezieElefantul promis, cucare a ob]inut Premiulde debut al UniuniiScriitorilor dinMoldova, PremiulSalonului Na]ional deCarte de la Ia[i [iPremiul Funda]ieiSoros. Au urmat altevolume: R\zboiul c\r]ii(1997), Pe[tele pescuit– o poveste (1998),Casa timpului (1999).Din 1996 este membrual Uniunii Scriitorilordin Moldova. ~n 1999 a fost uns `n monahism,primind numele Savatie. Pe 28 octombrie 2000 afost hirotonit ierodiacon, iar pe 4 august 2002ieromonah. ~n prezent, este ieromonah laM\n\stirea Na[terea Domnului din eparhia Edine] [iBriceni, `n Republica Moldova.

Oberon Zell-Ravenheart, Manual de ini]iere `n vr\jitorie, tradu-cere de Mihaela V`n\toru [i Lucia Dos, colec]ia „Hexagon. La li-mita cunoa[terii”, Editura Polirom, 688 de pagini, 52.95 lei

C`nd Harry Potter s-a urcat `n Expresul de Hogwarts, ]i-ai zis `nciudat c\ arfi trebuit s\ te afli `n locul lui. Acum [tii c\ nu e doar o poveste. Vr\jitoriase `nva]\ dup\ manual [i oricine poate deveni vr\jitor, chiar [i tu. }ii `nm`ini propria Academie de Magie, un grimoar special creat de un maestrual [tiin]elor oculte, din care vei afla cum s\-]i faci un altar [i cum s\-]icroie[ti mantia, care s`nt ierburile de leac [i coresponden]ele `ntre ele-mentele naturii, ce incanta]ii s\ roste[ti pentru a te `mbog\]i [i ce faz\ a lu-nii `]i aduce iubirea aproape. O carte inspirat\ de `nv\]\minte str\vechi [iadev\ruri sacre, la care p`n\ acum doar ai visat.Din cuprins: Cum s\ devii vr\jitor • Fundamentele magiei • ~ntoarcerea lanatur\ • Gr\dina ta magic\ • ~nsemnele vr\jitore[ti • Magia practic\ • De-spre ritualuri • Divina]ia • Alchimia • St\p`nirea animalelor • Cosmologia

E obositor, e de citit din c`nd `n c`nd de dragul scriitorului C\rt\rescu,un tip care [i-a c`[tigat meritul de a-]i putea servi experiment de oricefel, nu e nici marele eveniment anun]at, nici cel mai mare roman dinsecolul XXI, nu e nici cea mai bun\ carte a scriitorului cu pricina.

ORBITOR 3» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

SEMNAL

Ro[ul u[or e rozul iluzor((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuumm\\rruull ttrreeccuutt))

Carmen se uit\ discret la ceas: era t`rziu, aproape miezul nop]ii.Vasile Elisav se ridic\. Ie[i. Intr\ `n camera de baie, a c\rei u[\ o l\s\

`ntredeschis\, deoarece-[i sp\la, acum, numai obrazul, dar cu fervoareaunei sacre ablu]iuni, astfel `nc`t nu deslu[i prea bine apelul telefonuluimobil, l\sat s\ zumz\ie `n gol, f\r\ s\-i pun\ nimeni punct, vreo patru-cinci m\suri din Zauberflöte.

— Ce-i asta, `ntreb\, surprins, dl Vasile Elisav, ie[ind din camera de baie— S`nte]i incorigibil, dom profesor. P\i ce s\ fie, e semnalul telemo-

bilului... — Telemo-ce?— Al telefonului mobil, adic\ unul f\r\ priz\, nici [nur, al unui fost

coleg... — Pe care-l recuno[ti doar dup\ sunet?! Ai, a[adar, un curtezan, se

cam pleo[ti Vasile Elisav.— Ast\zi, se spune un gagiu, ]inu s\-l corecteze Carmen Carpen.— Sau prieten, vru s\ dreag\ busuiocul, f\r\ s\ reu[easc\, Nora

Aron, c\reia drag\ `i era, din [coal\, musafira ei.Vasile se pleo[ti de tot, ca o mimoz\ senzitiv\, c\ci una pudic\ ar fi

fost cazul, poate, s\ se coloroze, de zor, `ntr-un roz rumen, b\t`nd u[or`n ro[u... C\ci eritemulului, adic\-mpurpur\rii incontrolabile [i bru[tela fa]\ a cuiva, tot astfel, anume pudic, i se spune.

— Cum, oare, se ro[esc la fa]\ negrii, `ncerc\ Nora Aron s\ deturne-ze discu]ia-n derizoriu. Aflasem, parc\, dintr-o anecdot\: un banc pecare, din p\cate, l-am uitat.

— Eu, de asemenea, f\cu Vasile Elisav, care oric\rei anamneze `iprefera, `n ocuren]\, amnezia.

— {ti]i, dom profesor, zise Carmen Carpen, cum `[i recruta Caesarcombatan]ii? ~i punea-n situa]ii-limit\...

— Vorba lui Sartre, ad\ug\ Nora Aron.— Iar cei ce se `mpurpurau la fa]\ erau admi[i `n detrimentul celor

ce se `mpalidau.— Eu, `nro[indu-m\ la fa]\, simt, paradoxal, c\ m\ fac palid, palid pe

din\untru, cel pu]in, f\cu Vasile Elisav, cu glasul strangulat, acum, de oemo]ie perceptibil\ cu greu. Ca s\ adauge numaidec`t `n cvasi-[oapt\,ca, mai degrab\, `ntr-un aparté: Pe mine, oare, m-ar fi recrutat, `n pro-pria-i oaste, cuceritorul Galiei, Caesar?

— V-ar fi recrutat, rican\ gazda, mai cur`nd dl general Aupick, de lacare micul Charles aflase c\ „Ceux-là dont les désirs ont la forme denues,/àEt quià ràvent ainsi qu’un conscrit le canon... “

— „Aceia cu dorin]e de forma unui nour,/Vis`nd, precum viseaz\ re-crutul tunul s\u... “, se trezi Vasile Elisav c\ t\lm\ce[te `n român\...Sau, mai inexact, dar mai poetic: „Aceia cu dorin]e ca nourul defum,/Vis`nd, precum viseaz\ recrutu’ tunu’ s\u... “,

— Tutunu’ s\u? f\cu pe surda, Carmen Carpen.— Tutunul e, [i el, un opium, un adjuvant al reveriei, scump\ Car-

men. Unul care, din p\cate, drag\ Nora, av`nd mai toate neajunsurile,scump\ Carpen, ale drogurilor, `ncep`nd cu dependen]a (adic\ adic]ia,cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (s\le zicem astfel) ale lor.

— Ce facem, dom profesor, o lu\m de la-nceput, `ntreb\, blazat\,Carmen Carpen.

— Bis repetita placent, dulce Carmen, conchise ferm Vasile Elisav, `nlimba clar\ a lui Caius Iulius.

((CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn nnuumm\\rruull uurrmm\\ttoorr))

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

C. Rogozanu

SS-aauu ppoommeenniitt,, ddee cc\\ttrree rreecceennzzeenn]]ii aaii ccee-lloorr ttrreeii vvoolluummee,, ddiivveerrssee rreeffeerriinn]]ee oonnoorraann-ttee ccaarree ss\\ jjuussttiiffiiccee iilliizziibbiilliittaatteeaa.. Un criticcomplet confiscat de epifania literar\c\rt\rescian\, cu un discurs haotic [iprevizibil `n acela[i timp ca al unui flu-ture de noapte orbit [i sedus de un becde 50 de wa]i, a amintit chiar de Proust.Au mai fost pomeni]i Borges, Pynchon.M\ mir\ absen]a lui Joyce, m\rturisesc...La mai to]i „ilizibilii“ aminti]i exist\ ofascina]ie a limbajului, a construc]iei du-p\ legi proasp\tinventate.{i, maia l e s ,exist\

o voluptate a sond\rii profunzimilor rar`nt`lnit\. Unele formul\ri stilistice aleunor ipostaze omene[ti `n La umbra fe-telor `n floare sau `n „monologul“ luiMolly Bloom provoac\ implozii de inso-lit, s`nt r`ndurile pentru care „merit\“ totefortul decript\rii. S`nt acele momente`n care autorul rupe proptelele stilisticepentru un plonjon spectaculos `n zonarevela]iei. Nu o s\ citez din Proust acum,dar ne amintim cu to]ii cum, printre[oapte, b`rfe, spionaje, voyeurisme, de-scrieri de vestimenta]ie, `[i fac loc calcu-lat bisturie care taie [i las\ o clip\ sufle-tul sec]ionat la vedere, cu fiecare strat als\u perfect expus, `ntr-o fotografie per-fect\ a ororii amestecate cu `n]elegere de-plin\. ~n Aripa dreapt\ nu am g\sit deloca[a ceva. Este un text complet r\sucit a-supra lui `nsu[i, de un narcisism greusuportabil, un joc al suprafe]elor [i doaral suprafe]elor, cu pu]ine momente deprofunzime. O credin]\ nezdruncinat\de artizan `n mise en ab`me zdruncin\orice cale c\tre exterior.

Nu e o surpriz\ c\ Mircea C\rt\rescunu `[i cultiv\ literar sim]ul „exteri-

orului“. S`nt nenum\rate di-mensiuni pe care le va aborda

mereu dup\ acela[i ritual:c`ndva, `n {tefan cel Mare,

Mirciulic\ se `ndreptac\tre subsolul blocu-

lui... Aripa dreapt\aduce la stadiul deincanta]ie biogra-

fismul s\u at`t decunoscut. Fieca-re confruntare

literar\ cu ritmul sigur [i epic al prozeiduce p`n\ la urm\ la o retragere `n po-zi]ie fetal\ a naratorului. Un episod teri-bil cu un Victor, fratele geam\n pe carepoate vi-l aminti]i din volumul anterior,`ntre]inut la Amsterdam de o prostitua-t\ românc\, r\t\cit prin Africa cu Legiu-nea (`mpreun\ cu Blaise Cendrars, mort`n ’61 – la C\rt\rescu, ac]iunea pare s\se petreac\ `n anii ’70), este urmat firescde o deversare apocaliptic\ de virtuo-zit\]i stilistice `n Casa Poporului care s\cauterizeze rapid rana l\sat\ de relatareapur\, de epic. O alt\ scen\, cu adev\ratplin\ de umor [i de sarcasm, este cea aviolului colectiv suferit de fata de la circprin... somn. Pare a fi prelucrat\ o scen\memorabil\ din Almodovar, C\rt\rescuare o savuroas\ aplecare c\tre mixaj lite-rar, preluarea [i prelucrarea unor ima-gini sau scene consacrate.

Cli[eele, bancurile [i legendele urba-ne s`nt relatate cu o poft\ care m\ las\de prea mult timp rece. Dan Lungu a `n-cercat o esen]ializare rapid\ a acestora`n S`nt o bab\ comunist\!, Corneliu Po-rumboiu, la fel, `n excelentul film A fostsau n-a fost?. Am men]ionat doar v`rfu-rile. ~ncerc\rile de descoperire a laturiiamuzante, tragice, crude a realit\]ii coti-diene comuniste au fost nenum\rate.C\rt\rescu reface o enciclopedie a guriilumii, lumea de la coad\, din Securitatesau din familie. Un tsunami nou de lo-curi comune care se amestec\ p`n\ ladisperarea lectorului cu locurile comu-ne ale propriei opere: fluturii, c\l\toriilesubterane [i celelalte. G\se[ti, evident,[i pasaje amuzante din „lumea ceau[ist\“,

M-a mirat, `nc\ de la nota]iile din Jurnalsau din discursurile de lansare a c\r]iiultime din trilogia Orbitor, epitetul„ilizibil“, repetat `nc\p\]`nat chiar deautor [i de „promoteri“. Cuv`ntul cupricina a fost imediat preluat caargument suprem al fine]ei estetice dec\tre critici literari preg\ti]i de aplauze`nainte s\ fi ap\rut cartea. A fost scris [ispus de autorul `nsu[i. „Ilizibil“ ar\bufnit ca o scuz\ pe care am

psihanalizat-o, `n felul meu brutal,complet lipsit de nuan]\, ca o urmarefireasc\ a succesului comercial din ultimiiani. A fost o ridicare a steagului estetic`n fa]a hoardelor de cititori ai culegeriiDe ce iubim femeile sau ai articolelorpolitice. Nu judec dac\ era sau nunevoie de o asemenea introducere. Dare clar c\ Mircea C\rt\rescu a dorit s\sublinieze c\ `n Orbitor `i g\simadev\rata fa]\ de artist intransigent.

C\t\lin Dorian Florescu, Maseurul orb, edi]ie cartonat\ cu supracopert\, traduce-re din limba german\ de Mariana B\rbulescu, prefa]\ de Robert {erban, colec]ia„Fiction Ltd”, Editura Polirom, 336 de pagini, 29.95 lei

Devenit un om de afaceri de succes, dup\ ce a tr\it peste 20 de ani `n Vest, Teodor revine `n]ara natal\, `n c\utarea unui c\min, a fericirii [i a Valeriei, prima lui dragoste, pe care a p\r\sit-opentru a pleca din România. Odiseea lui, `n timpul c\reia cunoa[te numero[i oameni porni]is\ fac\ avere, dar mai ales pe Ion, maseurul orb ce de]ine o bibliotec\ de 30.000 de volume,`i va schimba radical via]a. O imagine tulbur\toare a Europei de Est, a unei ]\ri ce `ncearc\ dinr\sputeri s\-[i g\seasc\ locul `n Europa [i a unui popor prins `n pr\pastia dintre visele despreOccident [i realitatea lumii estice.„Re`nt`lnirea, `n române[te, cu literatura lui C\t\lin Dorian Florescu va fi, `mi place s\ cred,una de impact [i cu efecte benefice pentru cititori. Maseurul orb nu este doar un roman ali-mentat de «cre[terea» personajelor, de interrela]ionarea [i tensiunea dintre ele, cu un epic dina-mic, fluent, `n care pove[tile se ramific\ [i se completeaz\ una din alta, una cu alta.“ (Robert{erban)

Aripa fr`nt\

Nu pot savura capriciile unui scriitor, oric`t de mare ar fi el. Nu pot s-o fac pe mironosi]a din ordinul sf`nt al filologiei dure[i pure [i s\ afirm sus [i tare c\ a[ citi la nesf`r[it Orbitor. M-a[ fi mul]umit cu primul volum.

DOAR PRIMULVOLUM

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007

SEMNAL

Petru Cimpoe[u, Simion liftnicul. Roman cu `ngeri [i moldoveni, edi]ia a II-a, rev\zut\, colec]ia„Fiction Ltd”, Editura Polirom, 312 pagini, 28.95 lei

Romanul a primit Premiul revistei „Cuv`ntul“ [i Premiul pentru proz\ al Uniunii Scriitorilor din România.A fost tradus `n limba ceh\, fiind declarat cartea anului 2007 `n Cehia [i distins cu Premiul „Magnesia Li-tera“ pentru proz\.„Dezl\n]uit parodic [i deopotriv\ tandru, f\r\ nimic sf`nt, `ns\ mereu `nfiorat de adierea ironic\ a miste-rului divin, romanul Simion liftnicul de Petru Cimpoe[u aduce `n proza româneasc\ de dup\ 1989 oprospe]ime aproape neverosimil\ de ton [i viziune.“ (Mircea Iorgulescu)„Umorul autorului merge m`n\ `n m`n\ cu fine]ea lui psihologic\, Petru Cimpoe[u f\c`nd [i din cele maimici schimburi de replici ori gesturi ale moldovenilor s\i tot at`tea fire [i noduri caracterizante,persistente `n memoria cititorului.“ (Daniel Cristea-Enache)„Simion liftnicul este un fel de reportaj metafizic, incredibil ca formul\ – ascu]it ironic [i cu un umorirezistibil, superior intelectual, a[adar, un arsenal alc\tuit din elemente disparate, contradictorii, greucompatibile, devenit `ns\ sub viziunea original\ a autorului impecabil.“ (Vasile Dan)

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

De obicei, s\lt`nd voios `n v`rsta per-sonal\ ([i la 69 de ani `ndr\znesc s\afirm cu m`na pe ficat c\ b\tr`ne]ea`ncepe s\ devin\, cu adev\rat, unsoi de haine grele, at`rn`nd cam ha-landala pe trupul pu]ind deja a hoitambulant), `naint`nd la pas lejer `nvreme, autorii, c\r]ile `n care ]i-ai fi-xat fericirea teribil\ a lecturii, pagi-nile fermecate, ferecate `n `nsemn\rirapide, indescifrabile, totul `]i procu-r\, la recitire, o bucurie lini[titoare,sedant\, mereu [i mereu ad\ugit\de noi descoperiri, de chichi]e, defleacuri, de bagatele, de cioace, deam\nunte ce te fac s\ exclami cugura p`n\ la urechi, cu urechile p`n\la ceaf\, cu ceafa p`n\ la noada cu-rului etc.: uite, dom’le!, cum de nuam observat p`n\ acum c\ M`[kin,cercet`nd locuin]a din cartierul Iz-mailovski Polk, „v\zu pe m\su]\ ocarte deschis\: era un roman fran-cez, Madame Bovary; `ndoi col]ulpaginii la care r\m\sese deschis\,ceru voie s\-l ia la el [i, cu toate c\ ise atrase aten]ia c\ volumul era `m-prumutat de la biblioteca public\, `lv`r` f\r\ s\ se sinchiseasc\, `n buzu-nar“. Care va s\ zic\, `l [terpele[tedistrat, neuit`nd totu[i s\-nsemne,`n vederea continu\rii delect\riiNastasiei Filipovna, prin „`ndoirea“filei... (detest tipii, de orice calitateintelectual\ ar fi, da, mon[trii cebo]esc astfel, non[alan]i [i bestiali,„obiectul pl\cerii“... M`[kin puteaimproviza un semn, o sforicic\, oa]\, ceva acolo... sau s\ memorezenum\rul... ba nu, exclus!, Idiotul nuprea ]ine minte, avea [i crize epilep-tice, m\ rog... o!, `n nici un caz, m\`nfurii brusc, sc\pat de mila asta li-vresc\ fa]\ de prin]ul neglijent, sa-dic cu h`rtia moale a romanului ce-lebru... molestarea foii e barbar\...sufletul slav!... p\i, mi se rupe-npai[pe de sufletul slav... `ndoireacol]ului r\m`ne, oricum ai lua-o, ot`mpenie... nicidecum tandre]e gri-julie... hm! ca [i cum ai r\suci g`tulunui flutur, l-ai face nod ca s\-]iaminte[ti mai t`rziu, la culcare, dup\ce ai fost ocupat cu alte treburi pringospod\ria vast\ de la ]ar\ – aici s-ar consuma, `n grajduri, [i poseda-rea intempestiv\, cu poalele-n cap,a vreunei servitoare r\t\cite, tr`ntiteviril `n staulul vacilor gestante – cespuneam?... a, da!, ca [i cum ai `n-noda turla unei biserici... ba nu, aunui flutur, da, g`tul unui flutur... `ifaci un nod, ce mare chestie?... ui-te-a[a!... vede]i?... `n doi timpi [itrei mi[c\ri... ca s\-]i reaminte[ti c\trebuie s\-l giugiule[ti, s\-i dai obuc\]ic\ de p`ine, o pic\tur\ de lap-te la culcare, s\-l adapi din pahar [is\-l culci pe pern\, l`ng\ tine, ca s\ai vise afectuoase, cu muieri... ) Di-vaghez!!! ~ns\ \sta-i chiar [pilul re-venirii pe un text b\t\torit de zeci

de ani: se completeaz\, se dezvolt\nota]ii insignifiante. Dilat`ndu-le, ai[ansa s\ scrii tu `nsu]i un roman,pornind de la faptul, de exemplu,c\ Lukian Timofeici Lebedev, perso-naj carnavalesc, „mai mult pl`nge [ine cite[te din Sf`nta Scriptur\... “.Dar nu despre r\sf\]ul `ntru buchisi-rea acelora[i prieteni de h`rtie, p`n\la extaz, hot\r`sem s\ m\ dest\inui,nu! Dimpotriv\!!! Vreau s\ pome-nesc despre spaima feroce produs\de re`nt`lnirea cu d`n[ii! Am tocit, cuo curiozitate cresc`nd\, prin 1992(mai r\sfoisem de c`teva ori poves-tea cu g`ndacul, [i la Dolhasca, [i laIa[i... ), deci prin 1992, m\ `mbiba-sem, timp de un an, non-stop, cuMetamorfoza, doar cu Metamorfozalui Kafka... Deodat\, ca iluminat labil\, ca descurcat la ma]e, m\ izbisesimplitatea, posibilitatea aproape fri-vol\, a[a, de-a futu-i m\-sa, de kiki,de... biliard... m\ n\ucise iminen]a(precum a unui infarct psihic) de-adeveni G~NDACUL, formidabil!... dea-l urma orbe[te pe Kafka, u[urel,pe nesim]ite, `n infernala-i [i morta-la, `n final, aventur\. I-am spus cui-va apropiat: tu nu sim]i nimic? Ce?,bolborosi el... P\i, nu observi c\ eu,Doamne, iart\-m\!... am un aspectsuspect... c\ miros a chitin\... c\-miclef\ie mandibulele... c\ am camprea multe picioru]e c`nd pornescpe trotuare?! C\ s`nt G~NDAC? |la,om citit [i el, cu glagore [i afectpeste limita normal\, s-a binoclatad`nc, cu maxim\ aten]ie, [i m-asf\tuit s\ evit pe c`t se poate, m\carc`teva luni, b\utura! Culmea!, numai beam de vreo 7-8 ani[ori tri[ti...Atunci? Abandoneaz\ bilele, s`rme-le... zise el g`nditor, vis\tor... Mda,era o situa]iune, o dependen]\ `nplus pe l`ng\ tranchilizantele [i cafe-lele alternate aiurea... ba mai se is-case [i patima de-a cump\ra... veio-ze... Numai c\ din basmul de groa-z\ respectiv\, m\rturisesc duios [i`nfr`nt, nu poci s\ m\ hazardez adezerta... Intru `n sevraj [i buim\cescun ora[ `ntreg... Pe urm\, aici e aici,oprindu-m\ pe trotuare diferite (leschimbam ca s\ verific dac\ efectule identic), „restul lumii“, trec\torii,superbele trec\toare (o-ho-ho!), mise v\deau, scuza]i-mi eufemismul,kafkiene... adic\... to]i... ei, ele... setransformaser\ `n uria[i G~NDACI!!!Drept care am c\utat un alibi! {i l-am g\sit `n Eugene Ionesco, `n Con-vorbiri cu Claude Bonnefoy: „– Care au fost scriitorii care au pu-tut s\ v\ lumineze anumite obsesii?– A fost Kafka; mai `nt`i Metamorfo-za, apoi Kafka `n `ntregime“. E r\s-punsul lui Eugàne Ionesco!!! S`ntsalvat de-a binelea, de-adev\rate-lea... G~NDACII FOIESC PRETUTINDENI!

S\lt`nd voios `nvia]a personal\

dar trebuie dus\ o munc\ arheologic\ [itrebuie `nfr`nt\ mult\ frustrare pentrudreapta lor apreciere.

Mirci[or

Mirci[or cel mic [i dr\gu] care tot nu semai satur\ s\ observe pulpele [i coapseleprotectoare ale mamei, care asist\ `n-fiorat la toate treburile casei executatest`ngaci de tat\, care e martorul unui violinfantil descris memorabil `n Nostalgia [imult mai [ters [i mai explicit ̀ n Orbitor 3.Mirci[or e matca inspira]iei, e generato-rul nesf`r[itelor volute stilistice care `ifac pe fanii necondi]iona]i [i pe inter-nau]ii cu prea mult timp liber la dispo-zi]ie s\ exclame „Superb!, Genial“ (astanu `nseamn\ c\-mi plac criticii [i inter-nau]ii care reu[esc cu icnete s\ creezeun verdict precum „Na[pa!“). A[ vrea caacest Mirci[or s\ creasc\, el este miculdemon care a instaurat o dictatur\ a carca-sei estetice preadolescentine `n literaturaromân\ contemporan\. Am mai spus-o,realitatea filtrat\ de ochii naivi, copil\-ro[i, sexualitatea descoperit\ `n cati-feaua naivit\]ii copil\re[ti s`nt deja algo-ritmi osifica]i `n cazul unui noian de e-pigoni c\rt\rescieni, unii cu multe reali-z\ri notabile.

Mirci[or ar merita un Orbitor 4, almaturit\]ii. Este un personaj oglind\ ca-re, `n ciuda obsesiei cufund\rii `n ad`n-curi, `n introspec]ie, `n vis, `n catacom-bele incon[tientului are `ntotdeauna osingur\ revela]ie, ce-l ]ine invariabil lasuprafa]a superficial\: se g\se[te pe sine(sau, m\ rog, `[i g\se[te geam\nul male-fic, Victor). A[ vrea un Mirci[or care s\se loveasc\ de secretele, minunile [iplictiselile vie]ii amoroase mature, depropriii copii, de... Nu e un repro[ se-rios, de critic profesionist, e doar or\bufnire care mi-a urcat `n g`t `nc\ dela al doilea volum: maturizeaz\-te,Mirci[or! Nu exist\ profunzime, nuavem nici m\car de-a face cu vreo para-bol\, cum s-a mai spus. Da, g\sim frac-tali [i oglindiri nem\surate, dar le g\sim`mpotmolite `n manier\ eminescian\. ~nAvatarii Faraonului Tla avem [i o scen\a dublului `n care unul dintre cei doitrebuie s\ moar\, avem [i o teribil\scen\ erotic\, aceea cu Cezar,-a, daravem „avantajul“ indefinitului [i al infi-nitului oferit de statutul de manuscrisneterminat. Cli[eele romantice aflate`ntr-o perpetu\ forfot\ `n algoritmul li-terar eminescian au fost inventariate deexege]i – nimic nu-i apar]inea propriu-zis, totul era preluat din febrilele lecturidin perioada german\ mai ales. Minun\-]ia const\ tocmai `n folosirea lor pentrudefinirea unei entit\]i precum arheul,

c`nd o simpl\ vari-ant\ a metempsiho-zei, c`nd un straniudemon al textuluiscris. Nu insist inutilasupra prozei emi-nesciene. Similitudi-nile s`nt destule, cuo singur\ mare di-feren]\: obsesia ordi-nii [i a finitului laC\rt\rescu. O carte ac\r]ilor, o `ncercareteribil\ de `nglobare[i a Apocalipsei, [i aistoriei unui neamstraniu nu se termi-n\ niciodat\ pentruc\ nu e nevoie, nu arefinal prin defini]ie.{i, pentru c\ am au-zit c\ g\sim `n acestvolum [i cele mai„tari“ scene de sexdin literatura româ-n\, recomand totu[ipasajul amintit maisus din Eminescu.Iar dac\ nu convingpe nimeni, citi]i mul-te alte pasaje din Ar-ghezi, Mateiu Caragiale, Rebreanu, Pre-da, I.L. Caragiale [i, m\ rog, mul]i al]ii.

Scena erotic\ multl\udat\ este cuadev\rat puternic\, scris\ cu verv\. Darintensitatea este diminuat\ tocmai desensurile mult prea alegorice [i metafo-ric ambi]ioase, iar observa]iile erotice laC\rt\rescu s`nt memorabile `n dou\ si-tua]ii mult diferite, prin esen]\ anti-ale-gorice: c`nd construie[te voci narativedure, `n maniera marchizului de Sade,c`nd o simpl\ fraz\ despre fela]ie `]ir\m`ne imprimat\ pe cortex; celelaltereu[ite apar `n cazul `n care violen]a pri-mordial\ a actului nu este amintit\, c`ndtotul e implicit, c`nd paralizia [oculuiprivirii infantile atinge, ca `n Nostalgia,o autenticitate greu de egalat.

Fluturi [i creier

Nu pot savura capriciile unui scriitor,oric`t de mare ar fi el. Nu pot s-o fac pemironosi]a din ordinul sf`nt al filologieidure [i pure [i s\ afirm sus [i tare c\ a[citi la nesf`r[it Orbitor. M-a[ fi mul]umitcu primul volum. ~mi vine s\ iau cele1.000 de pagini [i s\ le aduc la o onora-bil\ jum\tate. O arip\ ar fi fost de ajuns.Dar a ap\rut un corp dezam\gitor [i oarip\ dreapt\ cu pasaje „tari“ cufundate`n redundan]e [i manierisme.

Este un pariu riscant al scriitorilorcare simt tot timpul c\ se dep\rteaz\ de

propria esen]\, acela de a face gestul„necompromisului“. A mai fost `n varaasta [i marea dezam\gire Caius Dobres-cu din a c\rui „tez\ de doctorat“ am ci-tit o sut\ de pagini (iar asta din respectpentru eseistul excelent Caius) [i am de-pus frumos armele. Orbitor 3 e mai lizi-bil, dar [i insuportabil orgolios, insta-ur`nd o omniscien]\ megalomanic\ dejatiranic\. Artizanalul `nvinge de preamulte ori dorin]a de a transmite textul.Ultimul Orbitor are calitatea c\ ofer\ omie de argumente teoretice [i estetice„gata servite“ pentru propria-i adulare.P`n\ aici merge autoreflexivitatea. Eobositor, e de citit din c`nd `n c`nd dedragul scriitorului C\rt\rescu, un tipcare [i-a c`[tigat meritul de a-]i puteaservi experiment de orice fel, nu e nicimarele eveniment anun]at, nici cel maimare roman din secolul XXI, nu e nicicea mai bun\ carte a scriitorului cu pri-cina. O `nscriem `n categoriile straniu,ciudat, prolix, o a[ez\m `n istoriile lite-rare [i a[tept\m s\ vedem ce se va`nt`mpla. Dar nu e cazul nici s\ ne in-flam\m al\turi de doritorii de b\[c\lie,nici s\ mim\m orgasmul dimpreun\ cusufletele prea sensibile la literele fru-moase.

MMiirrcceeaa CC\\rrtt\\rreessccuu,, OOrrbbiittoorr.. AArriippaa ddrreeaapptt\\,, EEddiittuurraa HHuummaanniittaass,, 22000077

Vevey, ora[ pe malulLemanului elve]ian, estemai bine cunoscut care[edin]\ ultim\ a ClareiHaskil sau a lui CharlieChaplin. Dar cel care sebucur\ de o expozi]iepermanent\ este pictorul,poetul [i dramaturgulexpresionist OskarKokoschka. O Funda]iededicat\ memorieipictorului a fostconstituit\ dup\ moarteasa la principalul muzeu alora[ului Vevey, Jenisch.Ea `mparte mo[tenireacunoscutului pictor cuBiblioteca central\ dinZürich, la care se g\sescfonduri con]in`nd mii descrisori [i alte documenteale lui sau legate defamilia lui Kokoschka.Vara aceasta, muzeulJenisch a g\zduit probabilcea mai interesant\expozi]ie muzical\ asezonului, „Kokoschka [imuzica“.

DDee[[ii ssee ccoonnssiiddeerraa ssaauu mmaaii ccuurr`̀nndd aaffiirrmmaaccuu mmooddeessttiiee cc\\ aarr ffii ffoosstt „„pprrooffaann““ `̀nn aalleemmuuzziicciiii,, mmuuzziicciieenniiii ll-aauu ttrraattaatt `̀nnttoott-ddeeaauunnaa ccaa ppee uunnuull ddiinn aaii lloorr.. PianistulRudolf Serkin o spunea explicit `ntr-oscrisoare de mul]umire pentru un desencerut cu ocazia anivers\rii de 20 de ania festivalului de la Marlboro, pe care `lcrease `n Statele Unite `mpreun\ cu A-dolf Busch. Serkin `i scria: „~ndr\znesc(cu inima b\t`ndu-mi) s\ ]i-l cer, fiindc\iube[ti muzica la fel ca [i noi, muzicie-nii, [i fiindc\ faci parte cu adev\rat din-tre ai no[tri“. Kokoschka trimitea o lito-grafie reprezent`nd centaurul Chirond`nd lec]ii de muzic\ lui Hercule.

Serkin se declara deosebit de `nc`ntatde acest „cadou regal... , cu totul bulver-sat de mi[carea [i frumuse]ea tr\s\turii“.{i, suprem elogiu pictorului, ad\uga „~nmuzic\, doar Bach [i Mozart au fost ca-pabili s\ confere improviza]iei aceast\siguran]\ [i caracter definitiv“.

Citatele provin din coresponden]ainedit\ p\strat\ la Zürich [i despre carescrie Ruth Häusler, colaboratoare [tiin-]ific\ a Bibliotecii Centrale din Zürich,`n colaborare cu Régine Bonnefoit, con-servatoarea Funda]iei Oskar Kokoschkade la Muzeul Jenisch Vevey. Cea dinurm\ este, de altfel, comisara expozi]ieide la Vevey [i tot ei `i apar]ine concep]iaexcelentului catalog [i a celor dou\ stu-dii pe care le con]ine*.

Num\rul muzicienilor c\rora Koko-schka le-a fost colaborator sau doarprieten este ne`nchipuit de mare [i `n-cepe cu Arnold Schönberg [i elevii s\i.T`rziu, `n 1949, aflat la Paris, Kokos-chka `i scria prietenului s\u c\, gra]iecvartetului Kolisch, a `n]eles brusc filia-]ia din muzica austriac\ de la Haydn p`-n\ la Schönberg.

„Am fost emo]ionat, asemenea cuivacare vagabondeaz\ prin via]\ [i desco-per\ deodat\ c\ poate da numele de pa-trie unei lumi spirituale.“ Din aceea[i lu-me spiritual\ f\cea parte [i Gustav Ma-hler, a c\rui reprezenta]ie la pupitrul o-perei Tristan [i Isolda avea s\-l marche-ze pentru toat\ via]a.

De numele lui Mahler se leag\, desi-gur, [i rela]ia avut\ dup\ moartea com-pozitorului cu Alma, v\duva acestuia; orela]ie, s-a spus, incandescent\ [i care,pe plan artistic, a l\sat `n urma sa o se-rie de 11 gravuri pe marginea unei can-tate de Bach [i o dram\, Orfeu [i Euridi-ce, compuse ambele `n intervalul 1916-1917. Drama, a c\rei premier\ a avutloc `n 1921, avea s\ fie pus\ pe muzic\de compozitorul Ernst Krenek (c\s\tor-it cu Anna Mahler, fiica lui Gustav [i aAlmei). Opera a fost interpretat\ `n pre-mier\ `n 1926, pe scena teatrului de statdin Cassel.

Poeme [i drame scrise de Kokoschkaaveau s\ fie puse pe muzic\, ulterior, dePaul Hindemith, Wolfram Fürstenau,Gottfried von Einem [i Theodor W.Adorno. Toate s`nt discutate `n studiulplin de informa]ii, din catalogul expo-zi]iei, scris de Régine Bonnefoit.

Expozi]ia include ca principal tabloupe cel intitulat Puterea muzicii, realizat`ntre 1918 [i 1920. Kokoschka avea s\-l explice `n memoriile sale vorbind de„sunetul unei trompete, galben [i deenorma mas\ de culoare iradiant\... ca-re `ncepe s\ tremure asemenea unui or-ganism viu“ , transmi]`ndu-i for]a copi-lului ce se afl\ `n fa]a sufl\torului dintrompet\, prin puterea muzicii. Alte ta-blouri ce marcheaz\ expozi]ia s`nt dou\portrete ale violoncelistului Pablo Ca-sals c`nt`nd, reunite pentru prima dat\.

Casals, [i el `n termeni amicali cuKokoschka, a acceptat s\-i pozeze la`nceputul anilor ’50, pe c`nd violonce-listul d\dea cursuri de m\iestrie la Zer-matt.

Spa]iul nu-mi permite s\ amintescdec`t desenele [i gravurile prietenilormuzicieni ai pictorului, `ntre care Yehu-di Menuhin, Furtwaengler [i SviatoslavRichter [i imaginile decorurilor [i costu-melor realizate pentru Flautul fermecatla Festivalul de la Salzburg sau Balulmascat al lui Verdi, la Floren]a. B\nuiescca nu numai pentru mine, dar [i pentrual]i amatori de muzic\, expozi]ia dedicat\lui Kokoschka [i explica]iile studiiloramintite au fost o surpriz\ [i o `nc`ntare.

** KKookkoosscchhkkaa eett llaa mmuussiiqquuee.. EEddiittiioonnss 55 CCoonnttiinneennttss,,MMuussééee JJeenniisscchh,, VVeevveeyy,, 22000077,, 111199 pp..

Daniel Cristea-Enache: „Nu m\ conving defel loser-ii de lacr`[mele uniunilor de crea]ie sau de pe blogurile slobode, care par s\ nu aib\ alt scop `n via]\ `n afara celui al atacurilor la persoan\, resentimentare“.

LOSER-I» 12

teorie [i practic\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHESCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

Oskar Kokoshca [i muzica

Nu mmi-aau ppl\cut nniciodat\ ooameniicare sstau ppe mmargine [[i bb`rfesc,vorbesc ppe lla sspate oori, `̀n ccel mmaibun ccaz, ddau ssfaturi dde ccare ttepo]i llipsi. E u[or s\ ocupi un loc lapeluz\, s\ scuipi semin]e [i s\ facipraf tactica antrenorului, laolalt\cu presta]ia juc\torilor. Mai greueste s\ joci tu `nsu]i, indiferent `nce domeniu, dup\ regulile specifi-ce, `n condi]iile din teren. Trece-rea de la abstract la concret, de lateorie la practic\, de la gloseleu[urele la derularea unei activit\]ipropriu-zise se dovede[te, adesea,prea dificil\ pentru numeroaselenoastre spirite contemplative. At`tde dificil\, `nc`t nici nu mai merit\`ncercat\. Mai bine st\m la gard,r\sucim o ]igar\ [i-l probozim pevecinul care se chinuie s\ fac\ ce-va. Alt\ treab\ n-are?

~n ce m\ prive[te, cu c`t ammai multe de f\cut, cu at`t m\simt mai bine. Mai motivat [i mai`mplinit. Ar fi culmea ca, la at`]iaani de la Revolu]ie, de la socialis-mul de stat care bloca ori sufocaorice ini]iativ\, s\ am vreo nostal-gie a indiferen]ei, apatiei, lenei deg`ndire impuse neferici]ilor no[tricona]ionali. N-a[ vrea s\ trivializeztema medita]iei [i cogita]iei spiri-tuale, dar nu m\ pot vedea `npostura unui c\lug\r budist, cuat`t mai senin cu c`t se deta[eaz\de cele p\m`nte[ti. Dac\ a[ fi avuto asemenea voca]ie, a[ fi urmat-of\r\ ezitare. Dar, de vreme ce amexact voca]ia contrar\, de ce s\-mifie ru[ine de ea?

Nu s`nt, de altfel, nici primul,nici ultimul intelectual românp`ndit de pericolul mortal al risipi-rii. De la Gheorghe Grigurcu [i Ni-colae Manolescu la Dan C. Mih\i-lescu, Mircea C\rt\rescu, Dan So-ciu ori Lucian Dan Teodorovici,exist\ destui oameni, merit`ndtoat\ stima, care se `mpart `ntrediferite institu]ii, reviste, edituri,

televiziuni, ziare, pentru a l\sa ce-va `n urma lor. Nu m\ conving de-fel loser-ii de la cr`[mele uniunilorde crea]ie sau de pe blogurile slo-bode, care par s\ nu aib\ alt scop`n via]\ `n afara celui al atacurilorla persoan\, resentimentare. {i m\g`ndesc, cu un fior de groaz\, lac`te a putut s\ fac\ un G. C\lines-cu p`n\ la v`rsta de 43 (patruzeci[i trei) de ani, c`nd a publicat Isto-ria literaturii române de la originip`n\ `n prezent. Cred c\ e prefera-bil s\ ai un model `nalt, intangibil,dar care s\ te trag\ `n sus, dec`t„competitori“ execrabili care `]idau sentimentul superiorit\]ii.

M\ voi risipi a[adar `n continua-re, c`t mai mult [i c`t mai spornic.A[tept manuscrisele excep]ionaleale nerisipitorilor, capodoperele deorice gen (poezie, proz\, teatru) [imonumentalele sinteze care vor fifiind scrise `n timpul fizic al con-sum\rii noastre critice [i publicisti-ce. A[tept noua viziune critic\ acelor sc`rbi]i de impresionismul foi-letoni[tilor, m\ g`ndesc, deja, cudelicii la noile grile conceptualepropuse [i impuse de comentato-rii, deocamdat\, transparen]i.

{i mai a[tept un lucru, unul sin-gur. S\-mi arate cineva cu sublini-eri pe text c\, `n urma acesteicombustii publicistice [i editoriale,scrisul meu a dec\zut. C\ scriu, `nmomentul de fa]\, mai prost, maifad, mai neinspirat [i mai agramatdec`t `n urm\ cu un an, doi, cinci,un deceniu...

P`n\ atunci, `i mul]umesc sinceracelei gra]ioase colege „de gene-ra]ie [i idealuri“ care, pun`ndu-miun zid de ranchiun\ [i nesim]ire `nfa]\, m-a f\cut s\ m\ ridic `n v`rfulpicioarelor, pentru a vedea c\ lu-mea e, totu[i, ceva mai larg\. Bi-nele este uneori indirect [i ameste-cat, venind tocmai dintr-o lovitur\pe la spate. N-o voi uita niciodat\.

Risipitorii (II)

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 19.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

PUBLICITATE

EEssttee ppoossiibbiill ccaa oo pprrooaasstt\\ iinnfflluueenn]]\\ ss\\ ffii aa-vvuutt [[ii ffaappttuull cc\\ vv\\zzuusseemm ccuu oo sseeaarr\\ `̀nnaa-iinnttee TThhee PPrreemmoonniittiioonn,, uunn tthhrriilllleerr mmeettaaffii-zziicc ddeepprriimmaanntt `̀nn ccaarree SSaannddrraa BBuulllloocckk ffaa-ccee uunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaii pprrooaassttee rroolluurrii aalleessaallee ddee pp`̀nn\\ aaccuumm.. Niciodat\ nu s-a v\-zut mai evident\ urma lec]iilor de inter-pretare l\sat\ pe tenul ei. Totul era ̀ n ex-terior – grimase, priviri, guri c\scate,mir\ri, dureri –, te `mboln\veai, mai alesc\, dup\ epuizarea unui oarecare ele-ment de interes (un balans bizar `ntre vis[i realitate, de nu [tii care-i una, care-ialta), filmul e[ua lamentabil, cui `i maip\sa, `ntr-o melodram\ cu copil `n burt\[i triluri despre speran]a care r\sare pes-te ruinuri, murind – fire[te – ultima (du-p\ ce tu mureai de plictiseal\).

Deci am intrat la The Grudge 2: Cap-cana cu acest handicap `n cap, motivpentru care nu am putut savura apari]iilefantomei despletite [i m`inile ei albastrecare apucau personaje de g`t sau de bra].Jocul actorilor mi s-a p\rut agasant de labun `nceput. {i mai aveam, normal, im-primat `n cortex acel film de referin]\ alhorror-ului japonez, Honogurai mizu nosoko kara (sau Dark Water de Hideo Na-kata), `n care toat\ groaza venea pe li-ni[te, ca un perete care se `mbib\ progre-siv cu ap\ murdar\ ca s\ te izbeasc\ peurm\ valul de ap\ c`nd deschizi u[a. Fil-

mul lui Takashi Shimizu are c`teva lu-cruri dr\gu]e, tipic japoneze, p\cat c\ in-teresul (sau [tiin]a) regizorului a mersmai mult pe situa]ii dec`t pe interpretare.

Bobby, `n]epenit `n cli[ee

Cu mult, mult mai `n]epenit `n cli[ee [imai nesincer mi se pare Bobby, realizatde Emilio Estevez, care a ajuns `n sf`r[it [ipe ecranele noastre. Emilio Estevez este opersoan\ cunoscut\ la Hollywood, deaceea a convins mul]i actori cu cot\ s\ joa-ce `n aceast\ Corabie a nebunilor care es-te Hotelul Ambassador din Los Angeles`n ziua de 5 iunie 1968, c`nd a fost asa-sinat senatorul Robert F. Kennedy. ~ienum\r pe c`]iva: Anthony Hopkins,Sharon Stone, Helen Hunt, Demi Moo-re, Harry Belafonte, William H. Macy,fire[te Emilio Estevez. Filmului i se ve-de jupa din primele secven]e, dar nu enimic sexy `n asta. Stilul s\u `l copiaz\la modul b\d\ran pe cel din Crash, de-venit, iat\, plac\ turnant\ `n istoria scri-iturii cinematografice. Numai c\ nu ori-cine poate `ntrep\trunde numeroasedestine (22 `n filmul de fa]\), a[a cumface Paul Haggis. Deci nu e suficient s\te nume[ti Emilio Estevez, s\ fii copilulcel mare al lui Martin Sheen, s\ faci rostde bani de la fra]ii Weinstein [i s\ ai

premiera filmului `n competi]ia Festiva-lului de la Vene]ia. Doar c\ toat\ aceast\garnitur\ se `ntoarce `mpotriva filmului.Faptul c\ vezi vedetele p`lcuri, p`lcurijuc`nd c\znit dup\ indica]iile st`ngaceale regizorului, preluate dup\ urechedin succesele momentului nu face dec`ts\ `]i accentueze alergia.

Hairspray – Intrigi de culise (regiaAdam Shankman) e dr\gu] datorit\ su-biectului creat de John Waters `n filmulcu acela[i titlu din 1988, datorit\ muzi-cii compuse de Marc Shaiman pentrumusicalul realizat dup\ filmul lui Wa-ters `n 2002 [i datorit\ actorilor, maiales John Travolta, Christopher Walken[i Michelle Pfeiffer, care s`nt de luat aca-s\. Altfel, m-a deranjat c\ [i morala e lafel de gr(o)as\ ca anumite personaje, pec`t e de neagr\ la suflet eroina interpre-tat\ de Michelle Pfeiffer. Dar de[i `mple-te[te – un ochi pe fa]\, unul pe dos –problema negrilor [i pe cea a suprapon-deralilor, at`t de [ablonard `nc`t lucrulde m`n\ pare f\cut la ma[in\, Hair-spray-ul 2007 are multe lucruri care s\-lfac\ simpatic. Iar John Travolta [i Chris-topher Walken alc\tuiesc cuplul anului.Nu credeam c\ Travolta `n travesti poa-te fi o femeie foarte dr\gu]\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Este dr\gu] datorit\ subiectului creat de John Waters `n filmulcu acela[i titlu din 1988, datorit\ muzicii compuse de Marc Shaiman pentru musicalul realizat dup\ filmul lui Waters `n 2002 [i datorit\ actorilor.

13 «

teorie [i practic\

HAIRSPRAY –INTRIGI DECULISE

„O fantom\ japonez\ e `ntotdeauna o femeie cu p\rul negru [i lung,`mbr\cat\ `ntr-un kimono alb“, spuneTakashi Shimizu `n caietul de pres\ alcontinu\rii lui The Grudge (2004),remake la r`ndul s\u dup\ Ju-on,

horror-ul realizat de el `n Japonia,`n 2003. Bate]i-m\, omor`]i-m\, n-amv\zut nici unul din aceste dou\ filme,iar la cel nou – ie[it `n America `noctombrie 2006 – n-am rezistat p`n\ la sf`r[it.

Fantome cu p\rlung, f\r\ fixativ

FILM

Iulia BLAGA

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

TThhee GGrruuddggee 22 ((22000044))

Cu Marte la Realitatea TV

SSee nnuummeesscc pp\\cc\\lleellii oonnlliinnee,, ffaarrssee,, mmeessaajjee`̀nn llaann]],, lleeggeennddee uurrbbaannee.. Cu ajutorultehnologiei, zvonistica a ajuns la nivelde art\. Primite mereu de la persoanecunoscute [i `n general demne de `ncre-dere, povestite dintr-o surs\ aproxima-tiv direct\ ([tiu sigur, s-a `nt`mplat uneicuno[tin]e a unei cuno[tin]e) [i `nso]itede multe ori de fotografii a c\ror veridi-citate nu poate fi pus\ la `ndoial\ (amv\zut cu ochii mei!), zvonurile onlinec\l\toresc din utilizator `n utilizator, in-tr`nd `ntr-un fel de con[tiin]\ a mitolo-giei urbane.

Dac\ `n seara de 28 spre 29 augustv-a]i uitat intens la cer, pen-tru c\ a]i aflat c\ planetaMarte va fi cel maiaproape de P\m`nt [ic\ va ap\rea ca o adoua lun\, `n-seamn\ c\ a]i c\-zut victim\ celeimai recente legen-de urbane pro-pagate prin YahooMessenger. Nu enici o ru[ine, a p\-]it-o chiar [i Realita-tea TV, care [i-a infor-mat cititorii site-ului c\ e oocazie unic\, ce se va putea repe-ta abia `n anul 2287.

Dintr-o categorie asem\n\toare facparte [i filmele cu nave extraterestre

v\zute deasupra Republicii Dominicanesau Haiti, care au `nceput s\ circule lamijlocul lunii iunie pe Internet, adu-n`nd peste un milion de vizualiz\ri. Mo-delele de OZN se potrivesc de minune`ntregului nostru bagaj de cuno[tin]edespre navele extraterestre ([tim cu to]iic\ trebuie neap\rat s\ fie rotunde [i s\se plimbe pe cerul nostru ca ni[te lu-mini]e bete) [i apar filmate incredibil deaproape.

Din fericire, farsa a fost repede de-mascat\, dovedindu-se a fi parte a unuiproiect cinematografic.

Un fraier la fiecarenanosecund\

Exist\, bine`n]eles, [i far-sele clasice, care circul\

`n zeci de variante dec`]iva ani, ̀ n ciuda ori-c\rei logici. Unul din-tre cele mai popularemesaje le garanteaz\cititorilor c\ Bill Ga-tes (care, Slav\ Dom-

nului, „este binecu-v`ntat cu destul\ avere“)

este dornic s\ ofere c`te 5dolari pentru fiecare mesaj

trimis mai departe, dup\ cum es-te depistat de sistemul Microsoft deurm\rire a mesajelor. Succesul `nc\ vi-guros al farsei, care circul\ prin emaildin anul 1999, a n\scut [i un nou

proverb urban: „Se na[te c`te un fraier lafiecare nanosecund\“.

Alte mesaje s`nt scrise personal deGideon Arap Moi – fiul fostului pre[e-dinte al Keniei/Aruna Guei, vl\starul re-gretatului [ef militar al Coastei de Filde[sau Sanku Sese-Seko, din dinastia Mo-butu, fost\ conduc\toare a Zairului.To]i ace[ti fii nu cer dec`t o mic\ contri-bu]ie financiar\ pentru a putea deschidepor]ile contului fabulos dintr-o banc\din Elve]ia, r\splata fiind cu adev\ratregeasc\.

Dac\ multe legende din folclorul In-ternetului s`nt inocente, altele provoac\daune serioase unor companii (cum es-te povestea femeii c\reia i s-au erodatpere]ii stomacului de la Coca Cola saupovestea „prietenului unui prieten“ carea b\ut bere direct dintr-o cutie ce fuse-se infestat\ de [obolani) sau chiar pro-teste la nivel na]ional. Poate mai ]ine]iminte pisicu]ele bonsai, crescute `n sti-cle de c`nd s`nt mici, oasele fiind `nc\destul de moi pentru a lua forma reci-pientului. Site-ul, construit ca o fars\ [icare a declan[at `n cele din urm\ o iste-rie na]ional\ [i o investiga]ie FBI, ofereap`n\ [i sfaturi practice de cre[tere a pi-sicilor bonsai.

Uneori `ns\, se mai `nt`mpl\ [i caaceste legende propagate prin Internets\ se adevereasc\: a[a a fost `n cazul v`-n\torului de crocodili Steve Irwin, de-spre a c\rui moarte ap\reau zvonuricam `n fiecare an din 1997 (provocat\de un [arpe/crocodil/p\ianjen/g`ndacotr\vitor `n ureche) p`n\ `n 2006, c`ndau fost din p\cate adev\rate.

Ajuns\ `n acest punct, `mi permit s\v\ v`nd un pont: „Suplimentul de cul-tur\“ testeaz\ un sistem special deurm\rire a utilizatorilor loiali, astfel`nc`t cei care `nainteaz\ link-ul acestuiarticol la cel pu]in alte cinci persoanevor avea [ansa s\ c`[tige un abonamentpe `ntreaga via]\ la site-ul gratuit al re-vistei!

~mi dd\dusem tto]i bbanii, ddarabsolut tto]i bbanii ppe uun ppis-tol ccu bbile dde ssticl\. {i bileleerau de fapt ca ni[te suveni-ruri din alea cu monumente

`n\untru [icu fulgi

dez\pad\careningatunci

c`ndle

scuturi. {i aveam multe,multe bile cu monumen]eledin astea celebre. {i chestiaera c\ atunci c`nd `mpu[campe cineva cu o bil\ din aia,omul nu murea, ci bilu]a `lsugea brusc `n interiorul ei [iomule]ul r\m`nea `nchis acolopentru ve[nicie, s\-l ning\atunci c`nd o fi scuturat. Eramtare m`ndru de pistolul meu,nu mai aveam nici o treab\cu nimeni. {i dup\ astam-am dus s\ m\ `nt`lnesc cu

proprietarul ca s\-mi dea ba-nii de chirie. Nu [tiu cum,dar `n loc s\-i dau eu chiriatrebuia s\ mi-o dea el. {im-am dus acas\ la mine, [iproprietarul era acolo, darde fapt el locuia acolo [i mienu mi s-a p\rut deloc ciudatpe moment, chiar dac\ toatelucrurile de acolo erau alemele [i brusc eu eram `n vi-zit\ la mine.

Dar proprietarul nu voias\-mi dea chiria, nu [tiu de

ce, [i am `nceput s\ necert\m, dar nu de la bani, cide la semnifica]ia cuv`ntuluilandlord. Sus]ineam chestiicomplet diferite, el zicea c\`nseamn\ ceva legat de bani[i eu ziceam c\ se refer\ laonoare. Apoi brusc m-amenervat, am scos pistolul [il-am `mpu[cat cu o bilu]\ cuAngkor Wat. {i dintr-o dat\m-am speriat foarte tarepentru c\, practic, omor`semun om, [i mi-am dat seama

c\ trebuie s\ fug, s\ m\ as-cund. Dar, `n loc s\ fug, amluat ziarul s\ sun la o com-panie de mut\ri ca s\ vin\s\-mi ia mobila din cas\, s\n-o g\seasc\ poli]ia. Trebuias\ las camera goal\, s\ nur\m`n\ nici o urm\. {i m-amapucat s\ sp\l pe jos cu zia-rul, [i, tot frec`nd podeaua,camera r\m\sese goal\. Numai era dec`t bilu]a cu pro-prietarul [i cu Angkor Wat.Apoi a b\tut la u[\ un vecin

care m\ `ntreba dac\ au fostinstalatorii la mine. {i eui-am zis c\ nu m\ mai intere-seaz\, c\ eu m\ mut, plecdin ]ar\, [i i-am dat lui bilu]acu proprietarul [i cu AngkorWat. {i el a luat-o [i a `nce-put s-o scuture [i s\ r`d\, darfoarte, foarte tare, c\ mi-ampus m`inile la urechi s\ numai aud. {i m-am trezit.

Bobo

„Suplimentul de cultur\“ testeaz\ un sistem special de urm\rire autilizatorilor loiali, astfel `nc`t cei care `nainteaz\ link-ul acestuiarticol la cel pu]in alte cinci persoane vor avea [ansa s\ c`[tigeun abonament pe `ntreaga via]\ la site-ul gratuit al revistei!

PONT» 14

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » VISE (II)

P.S.: Gu]\ este `n via]\,Yahoo­ul NU se `nchide

Spre T`rsa, spre T`rsa!Dup\ aat`tea oocoli[uri, ss-o iiau dde-adreptul [[i ss\ vv\ sspun, `̀n ffine, uundene-a ttrimis ttelefonul llui FFilip FFlorian`ntr-o ddiminea]\ dde aaugust. Dac\nu mai [ti]i pe unde am r\t\cit firulepic, vi-l desc`lcesc `n dou\ cuvinte.Cic\ pe o coast\ de munte l`ng\Ha]eg, `ntr-o pensiune boiereasc\,z\ceam eu [i Delia, dobor`te de o`nghe]at\ caramel. Geamurile se`ntindeau pe trei pere]i, soarele scli-pea bl`nd. Doar stomacurile`ntoarse pe dos ne `ntunecau via]a.C`nd, brusc, activat\ din Mun]ii Ba-natului, Nokia d\du glas lui FilipFlorian, aflat cu familia, la `ndemnulmeu, taman pe valea Rud\riei, `nrezerva]ia de mori. Afl`nd c\ s`ntem`n depresiune la poalele Retezatului,Filip ne l\s\ cu limb\ de moarte s\nu rat\m T`rsa. S\ pornim iute spreC\lan, Bo[orod [i s\ nu ne oprim,fie ce-o fi, dec`t pe platoul Luncani-lor, c\ci acolo-i chiar raiul pep\m`nt. Din tot ce a povestit la te-lefon am desprins c\ satul e nespusde frumos [i de vechi, c\ oameniiau un fel incredibil de a tr\i, de aface c\pi]e [i ]uic\, de a-[i `ngropamor]ii `n gr\dini [i de-a picta cruci.Iar pe deasupra, peisajul `]i taier\suflarea.

~n zece minute, gata a]`]ate, am]`[nit din paturi [i ne-am aruncat `nma[in\. De at`ta precipitare, aml\sat balt\ orice mo[mondeal\ [iam uitat la vatr\ cele 10 truse pen-tru situa]ii extreme. Peste trei oream v\zut cu groaz\ c\ `n rucsaculde fi]e, luat `n locul marii rani]e, nuerau dec`t legitima]ia de Blind Per-son, parfumul Pleasures Intense, unpix, biscui]ii Bega [i ni[te [erve]ele.Am trecut val-v`rtej prin Bo[orod [i,`n drum spre Luncani, la o exploa-tare forestier\, am aflat c\ n-avemnici o [ans\ pe-acolo, fiindc\ dru-mul e lung [i prost. Deci s\ ne`ntoarcem [i s-o lu\m de pe [oseala dreapta, pe scurt\tura spre T`rsa.

Ne-am `ntors, am luat-o pe[osea la dreapta [i am v\zut dou\drumuri. Pe care s\-l alegem? Dinnu [tiu ce imbold, am cotit-o spredreapta. {i-am mers tot maipiepti[, tot mai greu, cam o or\,culme dup\ culme, prin p\durica-n romantismul german, f\r\ s\vedem picior de om, roat\ dema[in\ sau de c\ru]\. Doar `ntr-unt`rziu, urme de copite [i c`te o ba-leg\ pe drumul desfundat. Amprins curaj [i am luat-o pe jos. Mais\lt\re], mai t`r[`it, am urcat vreodou\ ore, p`n\ ne-am pr\bu[it deoboseal\. De pe un mic platou, cupiscurile sub noi [i norii negri dea-supra, am zis s\-l `ntreb\m pe Filipunde-i T`rsa. Dar Nokia era mut\.Abia c`nd am v\zut c\ nu-i semnal[i c\ s`ntem Dumnezeu [tie unde,`n creierii mun]ilor, singure cuc,pe-un drum despre care nici m\carnu [tiam dac\-i cel bun, ne-au cu-prins `ndoiala [i un fior de nelini[te.Cu inima c`t un puric, proptite-ntoiag ca dou\ b\bu]e, am mai ur-cat o culme [i iar am ajuns pe-unplatou. Nimic. Nici un sat. Ne-amprivit lung `n ochi [i, f\r\ s\ spu-nem nimic, am f\cut un demi-fond`napoi la ma[in\ [i ne-am `ntorsglon] la Ha]eg.

Seara, `n camera noastr\ ca unfoi[or de sticl\, am aflat la telefonc\ de fapt am fost la doi pa[i de]int\. C\ dup\ `nc\ o culme, la nicizece minute de mers pe jos, ar fir\s\rit T`rsa. Dar ar fi fost periculosdin cauza furtunii. P`n\ noapteat`rziu ne-am oblojit picioarele [ine-am pus comprese, zic`nd c\ at`tne-a fost dat: s\ `ncerc\m. Abia adoua zi, dup\ ce am recapitulat pascu pas ce-am ratat sau, dimpotriv\,ce-am c`[tigat, ne-am dat seama c\toat\ aventura noastr\ spre T`rsa aavut un rost minunat. B\nui]i cene-a dezv\luit ea, f\r\ dulceg\reli [ipatetisme, direct [i limpede, com-primat `n doar [ase ore?

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Utilizatorii ferven]i de Yahoo Messenger au o via]\destul de agitat\: cam `n fiecare zi s`nt avertiza]i deceva catastrofic. S\pt\m`nal, se primesc alerte serioa-se (v\ vorbe[te vicepre[edintele companiei!) [i cumulte semne de exclamare c\ varii servicii Yahoo se`nchid. O dat\ pe lun\ se mai `nregistreaz\ scurgerila Cernob`l, iar autorit\]ile doresc s\ ]in\ secret nive-lul radia]iilor (a[a c\ responsabilitatea informa]iei `]irevine ]ie). Probabil c\ tuturor ne este cel mai mil\de Nicolae Gu]\, a c\rui presupus\ moarte estescoas\ la interval cam `n fiecare an.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

~nc\ mai p\strez `n memorie sunetul sub]ire scos de ciud\]enie.~nc\ n-am uitat figura uimit\ a lui Traian, c`nd m-a v\zut cuchestia ag\]at\ de g`t [i sprijinit\ pe genunchi. ~nc\ mai r`d, el [i Nicu, de mine, amintindu-[i ostromentul.

15 «

fast-foodAMINTIRE

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, {erbanFoar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Ana-Maria Onisei,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, LuizaVasiliu, Constantin Vic\. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu, R\zvan }upa.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vvizuale: Matei Bejenaru.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. Suplimentul se ddistribuiegratuit `̀mpreun\ ccu „„Ziarul dde IIa[i“.

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Or\[elul TTomato ddin SStatele UUniteeste sspa]iul uunde ss`nt aad\postitecele mmai mmulte cchit\ri ppe mmetrup\trat. Dar, vai, s\ nu se cread\c\ toat\ lumea din or\[el are ochitar\ `n m\rime natural\at`rnat\ pe perete. Nicidecum.Pur [i simplu, un John Doe, a[acum exist\ `n fiecare ora[american ([i nu numai) a inventat`ntr-o zi tradi]ia unor chit\riminuscule sculptate din lemn denuc sau din lemn de cire[ [iexpuse `n veranda locuitorilor dinTomato. Dar chitara cu pricina,prima – vreau s\ spun –, nu ar\mas solitar\. De c`te ori cinevase plictisea, sculpta o chitar\pitic\ de at`rnat `n verand\,precum prinz\torii de vis (cupene), acele obiectedreamcatcher care ast\zi se v`ndpeste tot `n lume, oriunde te-aiduce, de parc\ vr\jitorii de b`lciar fi ajuns la apogeul carierei lor.A[a ca `n Tomato, `n loc dedreamcatchers, avem chit\riminuscule. Lucrurile nu ar fi fostcu nimic `n contra realit\]ii ori aplatitudinii ([i plictiselii), dac\ unalt John Doe nu ar fi r`vnitaltceva: anume, un concert alchit\rilor minuscule, m`nuite deto]i locuitorii ora[elului Tomato.A[a se face c\ `n ziua de 17 iunie2002, cu mic cu mare, locuitoriis-au str`ns pe o paji[te de lamarginea ora[ului [i au improvizatun megaconcert cu chit\ri pitice,la care au participat aproape

3.000 dintre locuitorii tomatezisau tomaltezi sau tomatieni (oritomatici – oare cum ar fi cel maicorect s\ le spun?). {i ce-au c`ntatei acolo? P\i `n primul r`nd folkamerican, muzic\ country (cucacofonie cu tot), dar [i JimmyHendrix ori al]i a[i ai chit\rii,chiar dac\ respectivul instrumentera, devenise deja, electric, [i numai era simplu, din lemn de nucori de cire[. Concertul chit\rilorminuscule a intrat, dup\ cumbine presupune oricine, `n CareaRecordurilor.

Ei, bine, ce mi-a trecut mieprin minte, nu [tiu de ce, dup\ ceam citit de p\]ania din or\[elulTomato? Mi-a trecut prin minteun astfel de megaconcert la]ambal sau nai sau acordeon,interpretat de `ntreaga Românie,cu mic, cu mare, at`t c`t ar fiposibil, fire[te (nu vreau s\exagerez, de[i deja exagerez,dup\ cum cititorul [i-a datseama). Cum ar ar\ta unasemenea concert românesc? Cumititei, cu frig\nele, cu pl\cinte,cu bere, cu popcorn neao[românesc, cu tot tac`mul culinar,fumeg\cios, asurzitor ori chiarbubuitor! Ar fi dezastruos,monstruos... dar ar fi, totu[i,omenesc, chiar dac\sub-omenesc. Mon[er, i-ar fi spusEminescu lui Caragiale (ca s\-ifac\ pl\cere), ca la noi lanimenea!

Or\[elul chit\rilor

C`nd v\rul Nicu mi-a inter-zis accesul la chitara lui,am fost extrem de sup\rat:nu mai puteam savura jo-cul cu pietricelele din cutiade rezonan]\. L-am p\c\litpe v\rul Traian s\ m\ lases\ m\ joc o parte din tim-pul cuvenit lui. Ne-a prinsNicu [i ne-a ars c`te-o sca-toalc\. Drept pentru caream refuzat s\ mai fim ad-miratorii & spectatorii s\i.Plec`nd s\-[i sus]in\ cori-jen]a, v\rul a luat [i chitaracu el. N-am mai v\zut-op`n\ la vacan]a urm\toare.

Dumitru Ungureanu

AAmm `̀nncceeppuutt [[ii nnooii [[ccooaallaa.. FFiiiinndd `̀nn ccllaasseeddiiffeerriittee,, eeuu [[ii TTrraaiiaann mmeerrggeeaamm uunnuull ddiimmii-nneeaa]]aa,, aallttuull dduupp\\--aammiiaazzaa,, ss\\ ssoorrbbiimm lluu-mmiinnaa ddiinnttrr--oo [[ccooaall\\ ccuu ll\\mmppii ddee ppeettrrooll,,dduu[[uummeellee cciiuurruuiittee [[ii zziidduurrii ddiinnaaiinnttee ddee11990077.. ~n timpul liber, am`ndoi ne ̀ ntreceamconstruind diferite chestii: tractoare,avioane, sf`rleze... A[a mi-a venit ideea s\fac o chitar\? F\r\ t`njirea dup\ a lui Ni-cu, sigur nu m-a[ fi apucat de lucru. Da-c\ lipsa creeaz\ organul, trecerea chitareiprin m`inile mele poate s\ fi generat

nevoia de-a m`ng`ia rotunjimi feminine,f\r\ s\-mi smulg\ cineva obiectul pl\ce-rii. Cazuistic\ demn\ de-o diserta]ie psi-hanalitic\!

S\-mi fie cump\rat\ o chitar\, a[acum peste ani aveam s\-i cump\r eu(degeaba) fiului meu, era exclus. Tataavea inten]ii educative precise, [i nu ezi-ta s\ le aplice folosind o curea `ngust\,sec]ionat\ dintr-un cauciuc de band\transportoare a pietri[ului `n balastieraunde c`[tiga salariu ca electrician. Amcalculat strategico-economic. Gospod\-ria, cu scule de tot felul, utilaje [i resturide inventar agricol, resurse diferite delemn, metal, chimicale, cereale `mi sta ladispozi]ie. M-am apucat de lucru `ntr-ozi de octombrie, dup\ culesul porumbu-lui. Aveam destule sc`nduri. Pe cele maibune le t\iase bunicul din salc`mii uria[iai gr\dinii din spatele casei. Fusese ne-voit s\-i scoat\, cu r\d\cini cu tot, prin1962-1963, dup\ colectivizare, ca s\m\reasc\ suprafa]a cultivabil\. ~n 1968mai rezista o parcel\ din vechea p\dure.Acolo am petrecut multe zile [i nop]i fru-moase, nu le uit niciodat\.

Am ales o sc`ndur\ potrivit\, cu o fa]\semirotund\. Cu un creion chimic am de-senat forma din memorie. Fiindc\ blananu era foarte lat\, corpul chitarei a ie[itcam alungit. Fier\str\ul folosit era destulde mare, cu din]i z`mba]i; mi-a slujitdoar la decupaj brut. Am `ntrebuin]at o

cu]itoaie, o pil\ cu zim]i numit\ ra[pel,un ciob (sau mai multe) de sticl\ spart\,[mirghel. ~n final, dup\ vreo trei dimi-ne]i de buchiseal\, am finisat ceva ce pu-tea fi utilizat ca... V\ da]i seama, nu potscrie „chitar\“, comit cacofonie [i spun ominciun\! Griful ie[ise cam butuc\nos [ianevoie de cuprins `n m`n\. N-am `ndr\z-nit s\-l mai sub]iez, deoarece se putea ru-pe sau cr\pa. Pentru corzi am folosit s`r-m\ de nichelin\. Ca s\ le `ntind [i s\ leacordez am b\tut cuie „de 6“ drept chei,`ndoite `n a[a fel `nc`t floarea func]ionaca un cle[te fix. Tabulatura am ̀ ncropit-odin cuie de [i]\, ascu]ite la ambele capete.C\lu[ era o ]and\r\ lustruit\, crestat\ pecoam\. S\ stea, am lipit-o cu clei. Doz\electromagnetic\ n-am pus, n-aveam deunde [i nici nu-i descifrasem principiulde func]ionare ca s\ fac una. Nici cutie derezonan]\ n-am ata[at, `n mod progra-matic. Dac\ a[ fi reprodus chitara [tiut\,cum s\-l fac praf pe Traian?

~nc\ mai p\strez `n memorie sunetulsub]ire scos de ciud\]enie. ~nc\ n-am ui-tat figura uimit\ a lui Traian, c`nd m-av\zut cu chestia ag\]at\ de g`t [i sprijinit\pe genunchi. ~nc\ mai r`d, el [i Nicu, demine, amintindu-[i ostromentul. Iar euacum realizez c\, f\c`ndu-mi singur pro-pria chitar\, eram un punker, nu un ro-cker, cum v\ imagina]i...

De ce, dac\ n-a]i ghicit, voi povestialt\dat\.

OstromentulROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

EVENIMENT reSourcing. platform\ critic\

ECUMEST v\ invit\ s\ lua]i parte joi, 6 septembrie, de la ora11.00, la Centrul Na]ional al Dansului Bucure[ti, la o nou\`nt`lnire `n cadrul programului „reSourcing. platform\ critic\“.

Evenimentul propune o serie de prezent\ri [i discu]ii pemarginea cercet\rilor din cadrul programului aflate `ndesf\[urare `n 2007, `n domenii precum dans contemporan,teatru sau cultur\ underground, [i av`nd ca teme de interesrecuperarea, documentarea [i deschiderea c\tre public a unorresurse ale istoriei culturale recente din România.

Printre participan]i se num\r\ Andreea Dumitru (critic deteatru), Manuel Pelmu[ (dansator [i coregraf), Dan Perjovschi

(artist vizual), Lia Perjovschi (artist vizual) [i {tefan Tiron(curator [i teoretician independent).

Invita]i s`nt Janez Janša, dansator [i coregraf stabilit laLjubljana, director al Institutului MASKA, [i GeorgSchöllhammer, scriitor [i curator stabilit la Viena, director alprogramului „documenta 12 magazines“ [i redactor-[ef al re-vistei „Springerin“. Discu]iile vor fi purtate `n limba englez\.

„reSourcing. platform\ critic\“ este un program derulat deAsocia]ia ECUMEST, Bucure[ti (www.ecumest.ro), `n parte-neriat cu Funda]ia ERSTE, Viena (www.erstestiftung.org).

Imaginea care predomin\ (dac\ nu, mai bine spus, domin\) `nOpiniile unui clovn e aceea a unei con[tiin]e `nc\rcate, `n mijlocul haosului generalizat.

OPINIILE UNUI CLOVN

» 16

supliment de lectur\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 143 » 1 – 7 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

Anatomistul[i scriitorulAAnnddrreeaa VVeessaalliiuuss aa ffoosstt mmeeddiiccuull ppeerrssoo-nnaall aall lluuii CCaarrooll QQuuiinnttuull [[ii aauuttoorruull ttrraa-ttaattuulluuii DDee ccoorrppoorriiss hhuummaannii ffaabbrriiccaa lliibbrriisseepptteemm ((11554433)) ((`̀nn ccaarree ppuunnee bbaazzeelleeaannaattoommiieeii mmooddeerrnnee)).. ~n ciudaprotec]iei imperiale, n-a sc\pat de acu-zele Inchizi]iei – se spunea c\ ar fif\cut disec]ii nu numai pe cadavre, ci[i pe oameni vii. Totu[i, `n loc s\ fiears pe rug, a fost trimis `n pelerinaj laIerusalim, de unde nu s-a mai `ntors.Biografia flamandului e `ntunecat\ [iplin\ de semne de `ntrebare, numaibune pentru un scriitor, adic\ pentruPétrus Borel, zis [i „Licantropul“, [efulgrup\rii „micilor romantici“. Borel,specialist `n umor negru [i istorii degroaz\, a scris o povestire despre Vesa-lius – Don Andrea Vesalius, anatomis-tul, `n care `[i `ncearc\ talentul `n crea-rea unui portret monstruos [i a uneiatmosfere citadine de cimitir. La ora`nser\rii, „c`nd toate ora[ele par ni[tenecropole“, doctorul b\tr`n o ia de ne-vast\ pe foarte t`n\ra Maria. Afar\, po-porul revoltat `ncearc\ s\ for]ezepor]ile [i s\-i pedepseasc\ pe eretici(desigur, Vesalius e un vr\jitor, un ne-cromant, un Saturn, un diavol[.a.m.d.). Vacarmul oamenilor e, scrieBorel, „un tunet biciuitor, asurzitor, osimfonie aproape uciga[\“. Scena gro-tesc\ se termin\ cu un asalt al por]ilor[i cu interven]ia g\rzilor regale. P`n\aici, scriitorul francez reu[e[te s\-[i de-monstreze calit\]ile de licantrop `n aleliterelor, pe jum\tate atent la stil, pejum\tate cuprins de `ntunericimeamin]ii [i a sufletelor celor despre carescrie. Dup\ asta `ns\, talentul se camepuizeaz\, `n timp ce ac]iunea se mut\`n casa medicului: prima noapte denunt\ e ne`mplinit\ (de prea mult\ iu-bire, se scuz\ Vesalius, nu deb\tr`ne]e), iar alte nop]i conjugale numai exist\, r\ceala instal`ndu-se `ntrecei doi so]i. Trec patru ani, Maria e pemoarte [i face o m\rturisire: a avut treiaman]i. So]ul `nfuriat o trage de p\rp`n\ `n atelierul lui, unde `i arat\ treischelete perfect conservate – s`nt alecelor trei aman]i. Maria moare, iar tru-pul ei, `n loc s\ fie `ngropat, ajunge totpe masa pasionatului anatomist. Toateacestea au ap\rut `n En]iclopedie doarca ilustrare a straniilor leg\turi pestetimp, dintre un om-lup (chiar dac\ nu-mai dup\ porecl\) de secol 19 [i unmedic bucuros s\ „studieze“ pe viu unasemenea exemplar. Sau poate invers.

Am aflat recent, cu surprin-dere, c\, pe l`ng\ calit\]ilelui din domeniul literaturii,un prieten de-al meu a luatlec]ii de dans [i c\-i expert`n asta. ~l invidiez sincer.Dintotdeauna mi-am dorits\ fiu un bun dansator, dardin p\cate eu am cam`nceput cu st`ngul.

~mi aduc aminte c\ fuse-sem cooptat `n echipa dedansuri pentru serbarea desf`r[itul clasei a doua, undea trebuit s\ m\ prezint `ncostum popular. Mi-a datbunica o pereche de panta-loni de in, care-mi eraucam largi la subsuoar\, unbr`u lung de c`]iva metri, oc\ma[\ care l-ar fi `nc\put

[i pe un lupt\tor de sumo[i o c\ciul\ de oaie, care-mic\dea pe ochi. Opincile –m\rimea 44, cred – le-am`mprumutat de la un vecin.~n ziua marilor emo]ii, am`nceput s\ m\ echipez. Nuputeam t\ia pantalonii, c\se sup\ra bunica. I-am `n-cre]it pe picior [i i-am `nf\-[urat de vreo cinci-[ase oricu br`ul (pe care, iar, n-aveam voie s\-l scurtez).C\ma[a am l\sat-o pestepantaloni, `nc`t p\rea c\purtam rochie. ~n opinciam `ndesat ni[te c`rpe [i le-am legat str`ns. C\ciula n-am vrut s-o port nici `nruptul capului – afar\ erau

peste 30 de grade c\ldur\ –,p`n\ la intrarea pe scen\.

V\ `nchipui]i tensiunea lacare ajunsesem. Trebuia s\dansez pentru prima dat\ `nfa]a unui public numeros,]in`nd o fat\ de m`n\, [iapoi s\ primesc premiu cucoroni]\. Scena deschis\ m\f\cea s\ m\ treac\ toate a-pele. Mi-am potrivit c\ciula,mi-am tras pantalonii pe subrochie, mi-am luat fata dem`n\ [i m-am repezit cu ca-pul `nainte, pe scen\. Dup\c`]iva pa[i, am sim]it bruscc\ m\ scap pe mine. Am]op\it `nainte cu g`ndul c\ os\-mi treac\. M-am `n[elat.Nu v-a]i dorit vreodat\ maimult s\ se termine un dans.

Nici nu mi-am `nchipuit c`tpot s\ `ndur.

Dup\ dans, au urmatminute `ntregi de aplauze [itovar\[ul `nv\]\tor ne-a puss\ repet\m mi[c\rile de fi-nal. La ie[ire, am fost obli-ga]i s\ r\m`nem – s\ ne ad-mire lumea – `n fa]a scenei.La poeziile patriotice am re-zistat cu succes, dar, `n fi-nal, la Corul V`n\torilor,parc\, unde l\l\iau to]i co-piii din [coal\, panica m\luase deja `n st\p`nire.

S-au dat premiile. C`nda ajuns la al meu, domnul`nv\]\tor a g\sit de cu-

viin]\ s\ insiste cu laudeleasupra meritelor mele deo-sebite. ~i sim]eam fiecarecuv`nt ca pe un [ut `n ve-zic\. M-am aruncat `nspreel, i-am smuls diploma,c\r]ile [i coroni]a din m`n\,m-am strecurat prinmul]ime, l\s`nd-o pe ma-ma cu bra]ele deschise, [im-am `ndreptat cu toat\viteza de care eram `n sta-re, spre veceu. Am aruncattot ce aveam `n m`n\ `nni[te tufari [i am intrat.Mi-am ridicat c\ma[a-ro-chie, am desf\[urat de treiori br`ul, apoi s-a-nt`mplat.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Lec]ia de dans

Ana-Maria Onisei

MMeettaaffoorraa cc\\rr]]iiii,, cclloovvnnuull,, eessttee ppaarriiuulluunneeii ccoonn[[ttiiiinn]]ee iinnddiivviidduuaallee,, ddaarr [[ii ppeerr-ssoonniiffiiccaarreeaa aassuummaatt\\ aa uunneeii ccoonn[[ttiiiinn]]eeccoolleeccttiivvee.. Imaginea care predomin\(dac\ nu, mai bine spus, domin\) `nOpiniile unui clovn (Editura Polirom,2007, traducere din limba german\ dePetru Forna) e aceea a unei con[tiin]e`nc\rcate, `n mijlocul haosului genera-lizat.

Dac\ toat\ lumea spune c\ omul es-te poligam, clovnul nostru, HansSchnier, spune c\ tocmai de aceea eleste monogam; dac\ to]i cred `n canoa-nele catolice, dar [i `n r\zbun\ri ide-ologice, el se complace ̀ ntr-o indolen]\aseptic\...; dac\ to]i par a uita, el re-fuz\ s-o fac\, ba chiar le reaminte[te –cum altfel dec`t ca o voce a con[tiin-]ei? – celor din jur c\ n-ar trebui s-ofac\.

Privirea e `ndreptat\spre trecutul plin de r\ni [i fantome

Schnier nu mai are nimic. De pierdutsau de c`[tigat. E un clovn care-[i facemeseria mecanic, repetitiv, la fel cumo na]iune e nevoit\ s\-[i continue cur-sul firesc, f\r\ opriri, f\r\ re`ntoarceriinutile, f\r\ t`nguieli noi.

Schnier bea mult [i se g`nde[te laiubita – o catolic\ practicant\ – care l-

a p\r\sit pentru c\ nu-i `n]elegea„orientarea“, la nazi[ti, la publicul re-prezenta]iilor de circ [i la episoadeleinumane din prezentul imediat. Darniciodat\ la viitor. Privirea lui ma-chiat\ [i aproape goal\ e `n perma-nen]\ `ndreptat\ spre trecutul plin der\ni [i fantome. {i, ca pe orice om cuspirit, nici pe Schnier nu-l p\r\sesc detot puterile, el continu\ s\ se afunde `nironie [i duio[ie de fiecare dat\ c`ndvorbe[te, prive[te [i judec\. ~[i `ntoar-ce propria via]\, dar [i propria ]ar\ petoate fe]ele, o iube[te, o alung\, `i z`m-be[te trist, o ceart\, dar niciodat\ nu op\r\se[te. Iar `n aceast\ rela]ie ab-surd\, via]a `i devine, paradoxal, mailent\, mai interiorizat\ [i mai calm\.Acel calm `n[el\tor care plute[te `n ju-rul tr\irilor zbuciumate, pe care, altfel,n-am avea curajul s\ le exterioriz\mdec`t foarte rar, prin r`sete sau pl`nsete`n hohote.

Heinrich Böll este al doilea scriitor german,dup\ Thomas Mann, care a fost distins cuPremiul Nobel pentru Literatur\, `n 1972. {icare, la fel ca Günter Grass, face din trecutulGermaniei subiectul suprem al operei sale,„decojind“ straturile unei istorii zbuciumate,vinovate [i, mai ales, cumva ne`ncheiate.

Clovnerii despre trecut

» „Am ridicat din umeri [i m-am dus `n hol, i-am luat paltonul [i p\l\ria din cuier.St\tea deja l`ng\ mine; i-am ]inut paltonul, am ridicat m\nu[ile care c\zuser\ dinp\l\rie [i i le-am dat. Era din nou gata s\ pl`ng\, schi]\ c`teva mi[c\ri comice cunasul [i buzele, apoi [opti: Nu po]i s\-mi spui ceva dr\gu]?/Ba da, am r\spuns eu`ncet, a fost dr\gu] din partea ta c\ mi-ai pus m`na pe um\r, atunci c`nd t`mpi]iiaceia m-au judecat – [i a fost foarte dr\gu] c\ i-ai salvat via]a doamnei Wieneken,atunci c`nd idiotul de maior a vrut s\ o `mpu[te./Ah, a spus el, aproape c\ am [iuitat lucrurile astea./E foarte dr\gu] din partea ta c\ le-ai uitat – eu `ns\ nu le potuita.“ – Heinrich Böll, Opiniile unui clovn