374 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · suplimentul de cultur| » anul viii » nr. 374 » 10 – 16...

$: 374 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 374 » 10 – 16 noiembrie 2012 2 » actualitate PE SCURT O fereastr\ `ntunecat\de Florin Irimia$
AndreiGruzsniczkifilmeaz\Evadarea, unlungmetrajdespre iubire [itr\dare `ncomunism

Iulia Blaga

Duminic\, 4 noiembrie, ora 11.30.~nt`lnire cu Florentina Ciuverc\[i Gloria Sauciuc de la Cinemagia`n fa]a Ateneului Român. Florinu a venit `n calitate de jurnalist,ci de ofi]er de pres\ al filmuluiEvadarea, regizat de AndreiGruzsniczki.

» pag. 2-3

ANUL VIII » NR. 374 » 10 – 16 noiembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

CRONIC| DE CARTE

NNuu ddooaarrbbeessttsseelllleerr

Daniel Cristea-Enache

Trei romane publicate`n patru ani [i form`nd,aparent, o „trilogie orien-

tal\“ au f\-cut din Da-niela Zecaun autorromân demare succes.

» pag. 11

Citi]i un interviu de George Onofrei `n paginile 8-9

Asia XXXDumitru Ungureanu

Cine cunoa[te c`t de c`t istoriarockului, `n contin(g)entele prin-cipale, [tie c\ [irul de semne XXX,folosit de Asia pe noul album, tri-mite la cei 30 de ani de la primulLP, nu la domeniul porno.

» pag. 6

Andrei {erban, unul dintre cei mai importan]i regizori de teatru [i oper\ din lume, monteaz\ `n aceast\perioad\, la Opera Na]ional\ Român\ din Ia[i, dou\ produc]ii: spectacolul de oper\-balet Indiile galante[i Troienele, parte din celebra Trilogie Antic\. Les Indes galantes de Jean-Philippe Rameau va fi pus `nscen\ la Ia[i dup\ tiparul pe care regizorul Andrei {erban l-a montat, `n 2003, la Opera Garnier dinParis [i va avea premiera pe 15 noiembrie 2012.

Rockin’ by myself

Avanpremier\

Actualitate

Corina Sab\u –Dragostea,chiar ea

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Dragostea, chiar ea de Co-rina Sab\u, care va ap\rea ̀ n cur`ndla Editura Polirom, ̀ n colec]ia Ego.Proz\ , [i va fi disponibil [i `n for-mat electronic.

» pag. 12-13

Andrei {erban:

De multe ori eu `nsumi merg la teatru [i a[ vrea s\ spun:„Opri]i-v\! Ceea ce face]i pescen\ este absolut o gogom\nie“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 374 » 10 – 16 noiembrie 2012

2 » actualitate

PPEE SSCCUURRTTO feereeastr\ `̀ntuneecat\ de Florin Irimiala Teatru’ Fix din Ia[i

Miercuri, 14 noiembrie, la ora 18.00, la Teatru Fix din Ia[i (str.Cuza Vod\ nr. 10, subsol) va avea loc lansarea romanului O fereas-tr\ `ntunecat\ de Florin Irimia, ap\rut de cur`nd `n colec]ia Ego.Proz\ a Editurii Polirom, volum disponibil [i `n edi]ie digital\.Al\turi de autor vor fi prezen]i `n calitate de invita]i AdrianCioflânc\, Bogdan Cre]u, Lucian Dan Teodorovici. De asemenea,participan]ii la `nt`lnire vor avea ocazia s\ asculte un fragment dinroman `n lectura actorului Mihai Pintilei.

~n roman, Mircea B\trânu, un scriitor ratat, ce tr\ie[te `ntr-unBucure[ti apocaliptic, distrus de un Mare Cutremur [i populat defiin]e monstruoase, este protagonistul acestui roman straniu, sum-bru, al c\rui fantastic are `n special rolul de a poten]a evenimen-tele istorice descrise. ~nt`lnirea lui Mircea cu Edi Florian, un detec-tiv particular evreu din interbelic, care, printr-un neobi[nuit con-curs de `mprejur\ri, este numit Pre[edinte al Consiliului de Mi-ni[tri, prilejuie[te intrarea `n istoria c\r]ii, dar [i `n istoria mare.

Florin Irimia (n. 1976, Ia[i) este asistent doctor la Facultatea deLitere a Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza din Ia[i. Semneaz\cronici literare `ncep`nd cu anul 2001 `n calitate de colaborator alrevistelor Observator Cultural , Noua literatur\ , Dilemateca ,

România literar\ , Timpul [i Suplimentul de cultur\ , undeactualmente de]ine o rubric\ permanent\, iar `n 2011 public\ ro-manul de debut, Defekt, la Editura Brumar.

Mihaela Miroiu aduce Ideeologgiileepoliticee actualee `n dezbatere la Ia[i

Vineri, 16 noiembrie, la ora 12.00, `n Sala Senat a Universit\]iiAlexandru Ioan Cuza din Ia[i va avea loc o dezbatere pornind de

la volumul Ideologii politice actuale. Semnifica]ii, evolu]ii [i im-pact, coordonat de Mihaela Miroiu [i ap\rut recent la Editura Poli-rom. Vor participa, al\turi de coordonatoarea volumului, AntonCarpinschi, Mihai Dinu Gheorghiu, Bogdan Constantin Mih\iles-cu [i Adrian {erban, Nicu Gavrilu]\ asum`ndu-[i rolul de amfitri-on. Evenimentul este organizat `n cadrul proiectului Civil Societyand the State. Analyzing Public Debates on Gender and Environ-mental Issues in Post-Communist Romania , finan]at prin progra-mul CNCSIS Idei, PN-II-ID-PCE-2011-3.

Ideologii politice actuale. Semnifica]ii, evolu]ii [i impact, volumap\rut `n colec]ia Collegium. {tiin]e politice , disponibil [i `n edi-]ie digital\, reprezint\ o remarcabil\ analiz\ sistematic\ a ideolo-giilor politice vehiculate `n prezent [i a modului `n care configu-reaz\ acestea e[ichierul politic. Lucrarea prezint\ fiecare ideologie`n parte dup\ o prim\ abordare global\ din perspectiv\ etic\ [i s`nttrecute `n revist\ semnifica]iile, originile [i istoria ideologiilor,evolu]ia lor dup\ 1989, precum [i mi[c\rile [i politicile pe care le-augenerat.

Radu F. Alexandru lanseaz\ `n premier\ volumul Teeatru 7la Teatrul Odeon

Vineri, 16 noiembrie, la ora 17.30, `n Foaierul Teatrului Odeon dinBucure[ti (Calea Victoriei nr. 40-42) va avea loc lansarea celui mainou volum de teatru semnat de Radu F. Alexandru, Teatru 7, ap\-rut recent la Editura Cartea Româneasc\. Vor lua cuv`ntul, al\turide autor, actri]a Dorina Laz\r, criticul de film Manuela Cernat,criticul literar Alex. {tef\nescu, regizorul Gelu Colceag [i criticulde teatru Marian Popescu. Volumul reune[te piese precum Labirint(Love s stories), desemnat\ Cea mai bun\ pies\ a anului 2010 laConcursul UNITER. Despre aceasta, criticul de teatru Maria Sârbunota: La premier\, am sim]it cum emo]ia inund\ sala. Dar nu numaiemo]ia, ci [i dorin]a de aplecare spre sine, spre cei din jur. Dorin]ade evadare din Labirint .

Printre volumele de teatru semnate de Radu F. Alexandru se nu-m\r\ Buna zi de mìne (1981), Mla[tina (1992), Nimic despre Hamlet(1995), Poveste despre tat\l meu (2006), Tsunami (2008). Scenarii defilm: La cap\tul liniei (1981), Punct. {i de la cap\t (1986), Omul zilei(1997), Damen-Tango (2004), Second Hand (2005), {arada (2012).

Andrei Gruzsniczki filmeaz\Evadarea, un lungmetraj despreiubire [i tr\dare `n comunism

Iulia Blaga

Echipa filmului Evadarea [i-a sta-bilit cartierul general `n parcareadin st`nga Ateneului. C`teva rulote[i un cort verde (bufetul), decupatede restul lumii de o band\ alb-ro[u[i p\zite de un paznic. Undeva pedreapta Ateneului e loca]ia de azi o cofet\rie amenajat\ `ntr-un spa-]iu gol, unde se filmeaz\ dou\ `nt`l-niri: Florin Piersic, Jr. [i MedeeaMarinescu / Florin Piersic, Jr. [iOfelia Popii.

Trei personaje-cheie [itrei pove[ti

Nu e fiecare actor cu rulota lui, cala Hollywood. ~ntr-una stau actri-]ele, `n alta actorii. ~n alta s`nt cos-tumele, alta e un fel de spa]iu de`nt`lnire al celor de la produc]ie acolo am aflat [i noi primele detaliidespre cel de-al doilea lungmetrajal lui Andrei Gruzsniczki, dup\

Cealalt\ Irina. Filmul are trei perso-naje-cheie [i trei pove[ti care con-verg. Primul personaj e un matema-tician, Sorin P`rvu (interpretat deSorin Leoveanu), care ̀ n anul de gra-]ie 1984 vrea s\ publice o lucrare de[tiin]\ `ntr-o revist\ din str\in\tate,cu ajutorul altui personaj-cheie,Elena Buciuman (Ofelia Popii), fos-ta lui iubit\ care vrea s\ plece `nFran]a la so]ul r\mas acolo. Al trei-lea personaj principal e ofi]erul deSecuritate Alecu Voican (Florin Pier-sic, Jr.), care `ncepe s-o urm\reas-c\ pe Elena, un tip meticulos, con-vins de rostul s\u pe lume, dar ca-re are probleme cu propria so]ie(Medeea Marinescu). Dup\ cum ex-plic\ Paolo Lagana (italian prip\[itpe aici [i intrat `n lumea filmuluiromânesc a avut un roli[or `n ul-timul film al lui Jude, a f\cut partedin echipa de la Despre oameni [imelci), fiecare personaj `ncearc\s\ se descurce `n limitele propriu-lui egoism . Nici un personaj nu

e cu totul bun sau cu totul r\u, fie-care tr\deaz\ [i e tr\dat. Roluri se-cundare sau de mai mic\ `ntindereau Virgil Og\[anu (tat\l Elenei),Marc Titieni (copilul Elenei), Me-deea Marinescu (so]ia lui Voican),Ada Zamfira (cea mai bun\ priete-n\ a Elenei), Paul Ipate (t`n\r se-curist), Lucian Ifrim (securist cumusta]\), precum [i Alina Berzun-]eanu, Dorian Bogu]\, Mihai C\lin,Dan Tudor, Adina Cristescu, AnaPopescu [i Andreea Vasile. Sceno-grafia e realizat\ de Cristian Nicu-lescu, iar costumele de SvetlanaMih\ilescu.

Loca]ii multe [i deloc ieftine

Turnajul a `nceput `n 15 octombrie[i se va ̀ ncheia, dup\ un periplu bu-cure[tean, `n 21 noiembrie. MartaMarinescu, asistent produc\tor,spune c\ dup\-amiaz\ se filmeaz\`n Poligonul Dinamo, iar de mìne,timp de trei zile, `n casa lui Sorindin strada Sp\tarului. S-a mai fil-mat `n interioare `n spatele blocu-lui-turn de la Pia]a Unirii (casa Ele-nei), la Facultatea de Biologie ([coa-la unde ̀ nva]\ copilul Elenei), la Po-litehnic\ (Centrul de Calcul undelucreaz\ Elena), la sediul Politeh-nicii de la Polizu (birourile securi[-tilor). Cu exterioarele a fost mai greupentru c\ [i la Poenaru Bordea, [ila Ateneul Român produc]ia a tre-buit s\ `nchirieze parc\rile, s\ pl\-teasc\ taxe ([i n-a fost ieftin).

Duminic\, 4 noiembrie, ora 11.30. ~nt`lnire cuFlorentina Ciuverc\ [i Gloria Sauciuc de la Cinemagia `nfa]a Ateneului Român. Flori nu a venit `n calitate dejurnalist, ci de ofi]er de pres\ al filmului Evadarea,regizat de Andrei Gruzsniczki [i produs de VelvetMoraru prin Icon Production. Tocmai m\ `nt`lnisem cuPaolo Lagana, care e din echipa de la regie [i aflasem c\Sorin Leoveanu, unul dintre interpre]ii principali, aanun]at c\ nu mai ajunge. Era ziua lui liber\ [ir\gu[eala ì luase vocea, iar seara avea spectacol lateatru. („La cinci zile dup\ ce am intrat `n film\ri, ne-aluat pe r`nd o grip\ groaznic\. Ce e mi[to e c\ a fostadus\ din echipa lui Vali Hotea, care a turnat recentRoxeanne“, avea s\ explice Andrei Gruzsniczki modulcum comunic\ cinemaul românesc.)

Andrei Gruzsniczki despre alegerea protagoni[tilor

Ofelia cred c\ e perfect\ pentru rol. Are dramatism `n ea f\r\ s\joace. Mi se pare foarte bun\ ca figur\, ca semn dramatic. Plus c\`[i `ncarc\ foarte bine personajul [i, dac\ e bine dozat\, `l ducefoarte bine, f\r\ dificultate. Ce `mi place foarte mult e c\, asum`n-du-[i personajul, [i l-a g`ndit cap-coad\, [i atunci, `n alte momente,aproape c\ aflu de la ea mai multe despre secven]a respectiv\ dec`tvoiam eu s\-i spun.

Alegerea lui Florin a fost oarecum nea[teptat\ pentru c\ ini]ial`l doream pe Adrian Titieni. ~ntr-un fel, cred c\ ar fi fost o alegerela prima m`n\. Mi s-a sugerat la un moment dat Florin [i, dup\vreo dou\ `nt`lniri, am `ncercat s\ mi-l imaginez cu musta]\. Eraamuzant pentru c\ spunea: «Poate `mi la[i doar un pic de b\rbi]\».Cred c\ mi-a pl\cut la el r\ceala pe care `ncerc s-o ob]in, un fel dearogan]\ neasumat\ din gesturi [i din cum se poart\.

Sorin a fost alegerea fireasc\ `n clipa c`nd am ales-o pe Ofelia.C`nd a venit Ofelia, varianta pe care o aveam ini]ial pentru per-sonajul Sorin nu se lipea de nici o culoare, [i primul care mi-avenit `n minte `n secunda doi a fost el. L-am sunat, l-am chemat,am dat prob\ cu ei, mi s-a p\rut c\ se lipesc foarte bine [i am b\tutimediat palma.

» „Acum 28 de ani eramstudent la Electronic\.Am terminat-o `n 1986,am f\cut [i stagiatura,iar `n 1990 erampreg\tit s\ dau laRegie. Schimb`ndu-secalimera, am [i intrat.“ –Andrei Gruzsniczki

E un film foarte greu ca produc-]ie , spune produc\torul Velvet Mo-raru, cred c\ `n afar\ de Restul et\cere, e filmul românesc cu cel maimare buget de scen\. Scenografiaf\r\ chiria pentru spa]ii, oameni [ima[ini de cadru cost\ peste 70.000de euro, adic\ 10% din buget. Darcred c\ iese bine . Produc\torul emul]umit c\ lucrurile au decursp`n\ acum conform planului. DejaDana Bunescu s-a apucat de un pre-montaj, de[i face acela[i lucruconcomitent [i la noul film al luiCorneliu Porumboiu. Filmul e tur-nat pe pelicul\ ORWO alb-negru,care se va procesa la Budapesta. Escump [i greu , recunoa[te VelvetMoraru, dar necesar pentru a capta

toate nuan]ele de gri ale acelorvremuri , plus c\ va m\rturisi re-gizorul mai t`rziu directorul deimagine Vivi Dr\gan Vasile dorea demult\ vreme s\ mai fac\ un film `nalb-negru.

Ca trei filme diferite careconverg

Dup\ Examen [i Autobiografia luiNicolae Ceau[escu, Velvet Morarue la al treilea lungmetraj despre co-munism pe care `l produce [i, dac\se declar\ autoironic optzecist\[i nostalgic\ , e pentru c\ anii 80s`nt anii tinere]ii mele, deci cei maifrumo[i. Anii tinere]ii s`nt cei maifrumo[i oriunde ai tr\i, `n orice re-gim . Lucrurile s-au petrecut `nfelul urm\tor: Andrei Gruzsniczkia contactat-o pe Velvet Moraru cuo poveste pe care au prelucrat-o ̀ m-preun\ pentru c\ ini]ial trebuiafilmat\ `n str\in\tate, pe urm\ auob]inut un grant de dezvoltare de laCNC, dar au c`[tigat un grant de pro-duc]ie de-abia la a doua `ncercare.

Andrei Gruzsniczki detaliaz\:Am plecat de la povestea unui unchi

de-al meu, arhitect, care `n 1987 amers la un congres `n str\in\tate,a r\mas, a depus actele [i a[a a `n-ceput toat\ tevatura. So]iei [i copii-lor nu li s-a dat drumul din ]ar\ unan de zile, timp `n care nu se `nt`m-pla nimic. Ini]ial, povestea se con-centra pe drama lui de a-[i aducefamilia, dar ne-am dat seama c\nu se putea filma afar\ din multepuncte de vedere. S\ refaci anul 1984

ar fi fost scump, plus c\ trebuia s\lucrezi cu echipe de acolo, [i atuncim-am repliat pe povestea de acas\[i am ajuns p`n\ la urm\ la o po-veste despre iubire [i tr\dare .

Structura destul de dificil\ a sce-nariului, cu trei pove[ti ca trei fil-me diferite care converg, a venit dela sine: N-am [tiut de la `nceput c\voi avea trei pove[ti concentrate petrei personaje, dar c`nd am mutatpovestea `n ]ar\, mi-a r\mas ruptu-ra familiei [i a trebuit s\ dezvolt `njurul nevestei ni[te situa]ii [i ni[tepersonaje. Am ̀ ncercat s\ g`ndescpu]in destructurat, pe felii. Sigur c\am o mare team\ [i o mare curiozi-tate dac\, puse cap la cap, ele vorda unitatea pe care mi-o doresc ,recunoa[te regizorul.

Acesta declar\ c\ [i-a propus odram\ psihologic\ accesibil\ spec-tatorilor de oriunde, pentru c\ ma-nipularea a existat, exist\ [i vaexista , dar, ca s\ contureze un ta-blou veridic al epocii, s-a `nt`lnit cufo[ti ofi]eri de Securitate. Ace[tian-au prea dorit s\ vorbeasc\ [i auspus mai mult lucruri de suprafa]\( unul singur a fost mai deschis,dar nu-mi dau seama p`n\ unde ),dar au fost de folos pentru dateletehnice pe care le-au dat despresistemul lor [i despre modul lorde a fi . Ce am remarcat la to]i e oconstruc]ie identic\ `n modul dea fi pe care `ncerc s\ o transpun`n personajul lui Voican , spuneGruzsniczki.

„A fost o `nt`mplare fericit\“

Securi[tii cu care s-a ̀ nt`lnit regizo-rul s`nt, confirm\ Florin Piersic, Jr.,

foarte aluneco[i [i cu schimb\ribru[te de comportament, de la dr\-gu] la t\ios . Acest lucru e mai di-ficil de ob]inut ̀ n cinema. {i perso-najul meu are chestii abrupte, [i deasta se mai trage o dubl\ [i ̀ nc\ una,pentru c\ accidentele astea trebuies\ fie subtile, dar nu at`t de subtile`nc`t spectatorul s\ nu le remarce.

Dup\ ce [i-a schimbat hainele pen-tru o nou\ scen\, Florin Piersic, Jr.ne prime[te ̀ n rulota b\ie]ilor cuo glum\ a[ijderea ( Dezbr\ca]i-v\ ),ocazionat\ de dogoarea care vinedintr-o aeroterm\ ro[ie. R\m`nemsobre [i declan[\m reportofoanele.Actorul n-arat\ r\u cu musta]a deFranco Nero, dar o ur\[te [i abia a[-teapt\ s-o dea jos. La `ntrebarea dece te vedem at`t de rar `n filme?r\spunde franc: Pentru c\ n-amocazia sau nu s`nt at`t de des chematla castinguri. ~n cazul de fa]\, afost o `nt`mplare fericit\, pentru c\am dat probe pentru dou\ roluri matematicianul [i securistul. An-drei era la un moment dat indecis,credea c\ Sorin Leoveanu [i cu mi-ne putem face rocada . P`n\ la urm\s-a ales cu rolul care ì pl\cea celmai mult, pentru c\ e mai complex .Acest lucru ̀ i confirm\ o maturiza-re a[teptat\. Aveam nevoie de unastfel de rol pentru c\ la 20 de ani,`n teatru sau `n scurtmetraje, eram`ntotdeauna t`n\rul `ndr\gostit.

Acum m\ intereseaz\ mult mai tareroluri de genul \sta. ~n plus, ì era[i dor s\ mai joace `ntr-un film. N-amai ajuns pe un platou de [apte luni,unde a filmat pentru o zi o scen\ cuShia LaBeouf `n The NecessaryDeath of Charlie Countryman ( dac\r\m`n 30 de secunde din acel minut,s`nt fericit ), [i se `mparte acum `n-tre film [i teatru, de[i `l g`dil\ dege-tele s\ continue s\ scrie. ~n 17 noiem-brie are premiera cu un spectacolde teatru pe care ̀ l regizeaz\ (Colibride Garret Jon Groenveld, cu DanielPopa [i Lauren]iu B\nescu, la Go-dot Café Teatru), dar alt proiect caactor `n cinema nu are deocamdat\.

La Evadarea ì plac mult [i oa-menii din echip\. Nu e flaterie, erealitate. S`nt oameni foarte s\ri-tori. Am cerut azi un pahar cu ap\[i au venit doi oameni s\ ̀ mi aduc\,`n acela[i timp [i din direc]ii di-ferite. Func]ionez mai bine c`nd m\simt bine cu cei de pe platou. Proba-bil c\ spun o t`mpenie, dar mi s-a`nt`mplat s\-mi dau seama `n timpc\ au c\zut ni[te proiecte tocmaidin pricin\ c\ nu reu[eam s\ legpun]i reale cu oamenii aceia, nureu[eam s\ comunic cu ei.

„M\ simt un pic pe unteren nesigur“

Ofelia Popii e `mbr\cat\ `ntr-unsarafan de l`n\ pe care pot jura c\l-am v\zut acum aproape 30 de ani`n paginile de mod\ din almanahulFemeia. Dup\ ce ì explic\ lui PaoloLagana ceva legat de o replic\ dinscenariu, se a[az\ la col]arul dinrulot\ [i admite c\ personajul ei egreu] , dar c\ ̀ i place foarte tare . E

o tip\ inteligent\, o matematician\

care a r\mas singur\ cu copilul [icare se lupt\ pentru ob]inereapa[aportului ca s\ ajung\ la so]ulei, `n Fran]a. E o tip\ onest\ careajunge s\ fac\ lucruri condamna-bile, [i asta e interesant de urm\-rit. T`n\ra actri]\ e deja un nu-me `n teatru, dar `n film face `nc\primii pa[i, recunosc`nd c\ ( na! )are emo]ii. Mi-e foarte greu s\ `midau seama deja cum e filmul, pen-tru c\ n-am filmat `n continuitateascenariului, lucru dificil pentrumine `n m\sura `n care, de obicei,la teatru se repet\ `n ordinea ac-]iunii din pies\. Filmul difer\ camijloace de teatru [i m\ simt un picpe un teren nesigur , recunoa[te ea.

{i continu\: ~mi lipse[te s\ facmai mult cinema. Mijloacele in-terioare s`nt acelea[i e[ti tot tucu emo]ia [i cu `n]elegerea ta, darca expresie [i form\ e diferit. Pui ac-centele un pic diferit. ~n teatru tejoci mai mult cu nuan]ele, ̀ ]i permi]is\ sco]i `n eviden]\ mai multe, pec`nd ̀ n film totul trebuie s\ r\m`n\mai misterios. M\ refer [i la nivelde text, de rostire, dar [i la expre-sie. ~n teatru dai mai mult, c\ tre-buie s\ ajung\ [i la cel din spate,dar mie `mi e mai greu s\ fac cine-ma pentru c\ `mi e mai greu s\ m\reprim. Dac\ a[ fi jucat mai mult`n film, a[ fi `n]eles mai repede .

Scenariul i se pare bine scris ,urm\rind un traseu psihologiccare ajunge de multe ori la limit\ .Ca [i Florin Piersic, Jr. sau SorinLeoveanu, munca Ofeliei Popii lafilmul lui Andrei Gruzsniczki se`mplete[te cu teatrul. ~nainte derepeti]iile la Platonov (de Cehov,regia Alexandru Dabija, la TeatrulNa]ional Radu Stanca din Sibiu)

a avut dou\ s\pt\m`ni de repeti]iicu interpre]ii personajelor celor maiimportante din film, dup\ care,`nainte de film\ri, a f\cut o pauz\de 10 zile pentru c\ avea premierala teatru. Pe urm\, pentru c\ `nce-peau film\rile, a trebuit s\ r\reas-c\ din spectacole.

Asemeni regizorului, [i OfeliaPopii e de p\rere c\ Evadarea nu econstruit `n jurul unei problematiciata[ate comunismului: Sper caoamenii s\ descopere c\ po]i facelucruri nasoale r\u, chiar dac\ e[tibun. Lucruri din acestea se `nt`m-pl\ [i acum, nu doar `n comunism.{i acum e[ti presat cu u[a [i ajungi`ntr-un stadiu `n care, oric`t ai fi dera]ional [i de echilibrat, ajungidoar s\ vrei s\ `]i scapi pielea tasau pe cea a cuiva drag, fiind obli-gat s\-]i calci pe suflet, pe principii,pe orice .

Evadarea va fi terminat, cel maiprobabil, `n prim\vara lui 2013.


actualitate « 3

Una dintre primele scene filmate pentru Evadarea de Andrei Gruzsniczki

» „Acum 28 de ani aveam 6ani [i `ncepusem de olun\ [coala. M\ trezeamfoarte devreme [imergeam `n tramvaielealea foarte `nghesuite`mpreun\ cu fratele meu,care era cu 6 ani maimare [i care se `mpingeacu toat\ for]a `n oamenica s\ nu m\ strop[easc\.Eram destul de abulic\,deoarece la [coal\ eraudestul de multecoridoare, multe clase [inu [tiam exact care era amea.“ – Ofelia Popii

Florin Piersic are `n Evadarea luiGruzsniczki rolul securistului

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 374 » 10 – 16 noiembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Domnul regizor Liviu Cris-tian nu este Henry Miller.Foarte probabil, nici piesapus\ de d`nsul `n scen\ Nir-vana nu are valoarea Tropi-cului Cancerului. Nici de-spre actorul Doru Aftanasiunu cred c\ ar fi drept s\spun c\ a f\cut, p`n\ acum,gaur\ `n cer prin rolurilejucate. Pe domnul profesor Si-tea de la Colegiul Eminescudin Ia[i nu-l b\nuiesc, nicim\car pentru o frac]iune desecund\, c\ ar fi un meseria[cu har. {i `mi permit s\-l ju-dec pe puristul dasc\l de isto-rie tocmai pentru c\ [tiu ce`nseamn\ s\ stai `n fa]a unor

oameni pe care trebuie s\-i`nve]i, `nainte de toate, zi dezi, s\ judece `naripat.

Exist\ o sumedenie de cre-atori (oameni din teatru, filmsau din literatur\) care credc\ `njur\tura sau nuditateapot avea un efect de Viagra a-supra operelor construite ded`n[ii; c\ valoarea se confun-d\ cu controversa. Foarte pu-]ini s`nt cei care reu[esc s\produc\, folosind [i mijloacede genul acesta, crea]ii valo-roase. Nu am v\zut spectaco-lul de la Teatrul Na]ional dinIa[i; drept urmare, nu pot s\m\ pronun] `n nici un fel asu-pra valorii sale. Ceea ce pot

spune este c\ institu]ia tea-trului seam\n\ izbitor cu unaacademic\: este un spa]iu alg`ndirii libere, al creativit\-]ii [i spre dezam\girea uno-ra al experimentelor (bunesau proaste).

~ns\, `nainte de toate, tea-trul produce emo]ie. Emo]ieestetic\. Pe aceasta, puri[tiio confund\ `ntotdeauna cupropriile lor frustr\ri. Ace[-tia fac parte din categoriadomnului Ovary : sintagma

ì apar]ine lui Cristian TudorPopescu; ̀ n urm\ cu ani buni,domnia sa a scris un text des-pre un asemenea om; un in-telectual dominat de propri-ile angoase, c\rora le g\sea duios de-a dreptul adver-sari imaginari; pe scurt, unom inteligent profesional,

`ns\ cu de[tept\ciunea socia-l\ expiat\. Profesorul din Ia[icare a oprit piesa jucat\ la

Na]ional se `nscrie f\r\ du-biu `n categoria asta. Omene[-te, po]i s\-i `n]elegi dispera-rea: adusese elevii, `mpreun\cu p\rin]ii, la o pies\ de tea-tru despre care nu [tia c\ are[i replici licen]ioase ; sim-]indu-se, probabil, cu muscape c\ciul\, av`nd `n fa]a ochi-lor spectrul negru al p\rin]i-lor ce vor face t\r\boi, a vruts\ ì scoat\ din sal\. Altfel,felul `n care a f\cut-o este in-calificabil. Am citit, ulterior,mesajele de pe forumurile zia-relor care au tratat scanda-lul : ]i se face m\ciuc\ [i p\-rul din nas parcurg`ndu-le.Specimenele din subspeciaOvary nu au nici un fel de

emo]ie estetic\: ar accepta,bucuroase, o societate conven-]ional\ `n care toat\ lumea s\g`ndeasc\ precum paramecii[i care s\ semene cu o tabl\de [ah, pe care piesele se mi[-c\ numai `nainte [i `napoi.

An de an, primele secunde`n care m\ v\d cu bobociide la Cuza `mi recreeaz\ unpsoriazis emo]ional, pe carenumai c`]iva profesori `ngu[tidin gimnaziu sau din liceu aumai reu[it s\ mi-l mai provoa-ce. De fiecare dat\, un grup deoameni se ridic\ milit\re[tedin b\nci, st`nd drep]i `n fa-

]a profesorului, ca ̀ n fa]a plu-tonului de execu]ie. E cel maiur`t sentiment pe care `l poa-te tr\i un profesor care [tiec\ trebuie s\-i conving\ peoamenii din fa]a lui c\ nu s`nto ras\ de androizi conecta]ila un singur creier, c\ au mi-nimul drept de a g`ndi cu pro-priile lor min]i [i c\, `n fond,celui din fa]a lor nu-i face de-fel pl\cere s\ se simt\ un feld-mare[al. Cred c\, atunci c`ndm\ v\d prima dat\ cu bobo-cii , am s\ le recomand s\citeasc\ Henry Miller [i, poa-te, Emil Brumaru.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Domnul Ovary

4 » actualitate

Scriitorul Lucian DanTeodorovici a c`[tigat, miercurisear\, Premiul „AugustinFr\]il\“, `n valoare de 10.000de euro, acordat pentru celmai recent volum al s\u,Matei Brunul.

Cele cinci romane finaliste ale con-cursului au fost FEM de MagdaCârneci (Cartea Româneasc\, 2011),Via]a lui Kostas Venetis de Octa-vian Soviany (Cartea Româneasc\,2011), Emo]ia de Mirela St\nciules-cu (Humanitas, 2011), Matei Brunulde Lucian Dan Teodorovici (Poli-rom, 2011) [i Ploile amare de Ale-xandru Vlad (Charmides, 2011).

Acestea au fost selectate de ju-riul de specialitate format din cri-ticii literari Alex {tef\nescu, DanC. Mih\ilescu [i Daniel Cristea-Ena-che din cele 59 de romane `nscrise

`n competi]ia pentru premiul ̀ n va-loare de 10.000 de euro. Romanelefinaliste au intrat apoi `n etapa adoua de jurizare, care a avut loc `n-tre 10 octombrie [i 2 noiembrie.

20 de bloggeri au ales astfel c`[-tig\torul premiului, acord`nd punc-te de la 1 la 5 fiec\rui roman fina-list. Autorul al c\rui roman a primitcel mai mare punctaj a fost r\spl\-tit cu Premiul literar AugustinFr\]il\ , aflat la prima edi]ie.

Ceremonia de acordare a premiu-lui a avut loc la Hotel InterConti-nental din Bucure[ti. ~n cadrul a-celeia[i ceremonii a fost acordat unpremiu de popularitate, decis deascult\torii postului Europa FM.Premiul, `n valoare de 2.000 de eu-ro, i-a revenit Mirelei St\nciulescu,pentru volumul Emo]ia. Cele cinciromane finaliste vor fi promovate

`n libr\riile partenere din Bucure[ti[i din ]ar\.

Augustin Fr\]il\ (1953-2010),scriitor [i cantautor, a fost un a-propiat al lui Nichita St\nescu [imembru al Cenaclului de Luni. Apublicat `n cele mai importantereviste culturale, iar `ntre 1995 [i2010 a fost redactor-[ef al EdituriiALLFA, departamentul de litera-tur\ al Grupului Editorial ALL.Premiul Augustin Fr\]il\ , aflatla prima edi]ie, este creat de Aso-cia]ia Casa de Cultur\.

La primirea premiului, LucianDan Teodorovici a ]inut s\ ì mul-]umeasc\ `n primul r`nd so]iei sale,inclusiv pentru faptul c\ se afla `nsal\. Cred c\ [tim cine este cea maiemo]ionat\ persoan\ din sal\... esteso]ia mea , a glumit autorul, carea m\rturisit c\ ì datoreaz\ aces-teia foarte multe, inclusiv faptul

c\ se afl\ la Bucure[ti, deoarece elnu are carnet de [ofer [i cea carea condus a fost so]ia. Autorul s-areferit [i la cei cu care a concuratpentru acest premiu. Este o onoa-re pentru mine. S`nt `n aceast\ fi-nal\ cu ni[te scriitori pe care ì ad-mir foarte mult , a spus acesta.S`nt bucuros [i pentru c\ premiul

se nume[te «Augustin Fr\]il\» , aad\ugat el.

Romanul lui Lucian Dan Teodo-rovici nu este doar una dintre celemai premiate c\r]i române[ti aleanului, dar are [i o carier\ interna-]ional\.

Volumul va fi tradus `n cur`nd `nlimba francez\, de Laure Hinckel,[i va ap\rea la Gaïa Editions la `n-ceputul anului 2014. Romanul sem-nat de Lucian Dan Teodorovici vaap\rea `n cur`nd [i `n Ungaria [iBulgaria.

Versiunea maghiar\ va fi publi-cat\ la editura Libri, `n 2013, iarcea bulgar\, la editura Paradox,`n acela[i an. Matei Brunul a ob]i-nut Premiul pentru proz\ al revis-tei Observator Cultural , Premiulna]ional pentru proz\ al Ziaruluide Ia[i , a fost desemnat\ carteaanului 2011 de c\tre revista Con-trafort [i nominalizat\ la premiileUniunii Scriitorilor din România.De asemenea, a ob]inut Premiulspecial al publicului la prima edi-]ie a Galei Industriei de Carte dinRomânia 2012.

Lucian Dan Teodorovici propu-ne o ampl\ nara]iune despre spa]iulconcentra]ionar comunist, desprevictime [i tor]ionari, despre destin[i `nsingurare ca mijloc de autoa-p\rare `n fa]a adversit\]ilor unei

societ\]i poli]iene[ti care domin\individul [i ì supravegheaz\ fie-care clip\ a vie]ii.

Dup\ ce va fi cunoscut ororile ̀ n-chisorilor [i lag\rele de munc\,Matei Brunul pare s\ fi uitat desine `nsu[i pentru a se dedica ma-rionetelor, duc`nd un trai anonim[i anodin, `ntr-o lume cenu[ie [iprimejdioas\. ~mpreun\ cu tova-r\[ul Bojin [i cu Eliza, dou\ perso-naje care-l `nso]esc permanent,misterul din via]a lui trecut\ se`mplete[te cu un altul, nou, a c\ruirezolvare ì va schimba perspecti-va asupra istoriei sale personale.Lucian Dan Teodorovici este unuldintre cei mai aprecia]i scriitoridin noua genera]ie.

C\r]ile sale s`nt traduse `n lim-bile italian\, englez\, german\, ma-ghiar\, spaniol\. Textele sale aufost publicate ̀ n numeroase reviste[i antologii din România, Ungaria,Polonia, Croa]ia, Fran]a, Germania,Marea Britanie, SUA etc. Cea mairecent\ apari]ie, `n Best EuropeanFiction 2011 (SUA), a atras semna-l\ri elogioase `n publica]ii impor-tante precum The New York Times[i The Guardian . A reprezentatRomânia la Festivalul de literatu-r\ al Sardiniei (iulie 2011) [i a fostinvitat la prestigioasele festivaluride literatur\ de la Edinburgh (au-gust 2011) [i Mantova (septembrie2011). La Editura Polirom i-au maiap\rut: Circul nostru v\ prezint\:(ed. I, 2002; ed. a II-a, 2007), Cu pu]intimp `naintea cobor`rii extratere[-trilor printre noi (ed. a II-a, 2005);Atunci i-am ars dou\ palme (po-vestiri, 2004), Celelalte pove[ti dedragoste (povestiri, 2009).

» C\r]ile sale s`nt traduse`n limbile italian\, engle-z\, german\, maghiar\,spaniol\. Textele sale aufost publicate `n nume-roase reviste [i antologiidin România, Ungaria,Polonia, Croa]ia, Fran]a,Germania, MareaBritanie, SUA etc. Ceamai recent\ apari]ie, `nBest European Fiction2011 (SUA), a atrassemnal\ri elogioase `npublica]ii importanteprecum „The New YorkTimes“ [i „TheGuardian“.

Cel mai consistent premiu literarromânesc, c`[tigat de Lucian DanTeodorovici cu romanul Matei Brunul


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

De cur`nd, pe scena Teatrului Na-]ional din Ia[i a avut loc un micscandal... `mi vine s\-i zic metadra-matic sau interactiv, fiindc\ l-aavut drept protagonist pe unul din-tre spectatori. Spectatorul `n cauz\,profesor la unul din liceele ora[u-lui, venit `mpreun\ cu un grup deelevi, a fost at`t de oripilat de lim-bajul vulgar al spectacolului, `n-c`t a urcat pe scen\ [i l-a `ntrerupt,protest`nd `mpotriva obscenit\]i-lor rostite `n fa]a copiilor. Dup\aceea a plecat din sal\, `mpreun\cu elevii agresa]i la urechi [i labunul-sim].

Spontaneitatea clocotitoare adomnului profesor face parte dinspiritul locului, care d\, `n nenu-m\rate forme, farmecul at`t de a-parte al Ia[ului. Dar revolta Dom-niei Sale face parte din tot mainumeroasele reac]ii publice `mpo-triva obscenit\]ii sau vulgarit\]iimanifeste `n arta contemporan\,care n-ar fi rele `n sine dac\ ar de-clan[a o discu]ie despre utilitateasau finalitatea utiliz\rii lor. Nu-mai c\ respingerea ]intit\ a unorelemente percepute drept obsce-ne , rupte dintr-un context, nu fo-lose[te nim\nui. O astfel de revol-t\ ar fi, poate, mai util\ `n lumeareal\, c\reia arta ̀ i este adesea doaro oglind\.

~mi imaginez, de exemplu, o sce-n\ de pe o strad\ obi[nuit\, din-tr-un ora[ obi[nuit al acestei ]\riat`t de obi[nuite. Dou\ ma[ini se

ciocnesc u[or la ie[irea dintr-o ben-zin\rie, din graba unui [ofer [idin neaten]ia celuilalt. Din primasare un b\rbat sp\tos, ras `n cap,`mbr\cat `ntr-un maiou mulat pemu[chi [i cu ochi alba[tri [i r\i,iar din cealalt\ din care se aude`nc\ o voce de pe CD-player ce a-nun]\ c\ are prieteni [i du[mani ]`[ne[te un tuciuriu `ndesat, cuceaf\ lat\ [i bra]e groase c`t grin-zile, care poart\ la g`t un lan]gros de aur.

Blondul sp\tos, pe care `l vomnumi Raketul Sup\rat, se pro]\-pe[te `n drum [i zice:

B\ga-te-a[ `n pizda m\-tii de]igan bo...

M\ scuza]i, nu asta era ideea.Revenim.

Blondul sp\tos, pe care `l vomnumi Raketul Sup\rat, se pro]\pe[-te `n drum [i zice:

Stimate domn, s-ar putea s\nu fi observat, dar v-a]i ciocnit ma-[ina de autovehiculul meu. S\ nuv\ fie cu sup\rare, dar v-a[ ruga s\`ncheiem un proces-verbal de con-statare, iar data viitoare v-a[ re-comanda s\ fi]i pu]in mai atent.

Tuciuriul `ndesat, pe care `l vomnumi Manelistul cu Lan] de Aur,ì r\spunde:

Stimate domn, departe de mi-ne g`ndul s\ te `nvinov\]esc pen-tru eroarea dumitale. Probabil c\ai avut o zi grea, fiindc\ altfel nuai fi fr`nat intempestiv c`nd eutocmai m\ `ncadrasem `n spatele

dumitale. Dar nu-]i caut pricin\din asta. S\ chem\m organele `ndrept [i s\-i l\s\m pe domnii po-li]i[ti s\ decid\ d`n[ii.

U[or deranjat c\ preopinentuli s-a adresat cu familiarul dumi-tale , Raketul Sup\rat r\spunde:

Domnia Ta se vede c\ nu do-re[ti s\ `]i recuno[ti gre[eala. Credc\ [i un orb ar putea s\ `[i deaseama de eroare. Presupun c\ nue[ti orb. Sau m\ `n[el?

S\-mi fie cu iertare, stimatedomn, spune Manelistul cu Lan] deAur, sc\rpin`ndu-se la subsuoaratranspirat\, dar pari s\ ai proble-me cu elementarul bun-sim].

Aaah! exclam\ [ocat RaketulSup\rat, acum sup\rat de-a binelea.Domnule! Domnule, nu-]i permit!

Nu cred c\ am avut vreodat\nevoie de permisiunea dumitale,r\spunde arogant Manelistul cuLan] de Aur.

Aaa... icne[te Raketul Sup\rat.Domnule... e[ti un... e[ti un gujat!

Manelistul cu Lan] de Aur pri-me[te ultimul cuv`nt ca pe o lovi-tur\ `n piept. Se d\ un pas `n spate,se `nvine]e[te u[or, apoi se `ntoar-ce repede pe c\lcìe [i se duce lama[in\. Caut\ `n torpedo, scoateceva [i se apropie iar, cu pa[i re-pezi, de Raketul Sup\rat.

Poftim! ì `ntinde el un car-tona[ alb. Aceasta e cartea mea devizit\.

Da, [i? se sume]e[te RaketulSup\rat.

Domnule, te provoc la duel!Dac\ e[ti cu adev\rat un om deonoare, sun\-m\ azi, ca s\ punemla punct detaliile.

Adic\? r`nje[te politicos Ra-ketul Sup\rat. Cum? Cu b`te debaseball, cu boxuri, cu gloan]e decauciuc sau...?

Secondan]ii mei v\ vor co-munica detaliile la timpul potrivit,r\spunde demn Manelistul cu Lan]de Aur [i se `ntoarce pe c\lcìe.

Iat\ cum `mi imaginez eu reali-tatea româneasc\ ̀ n care, de[i leg\-tura pare foarte fragil\, nu se `nju-r\ pe scena teatrelor [i nici `n c\r-]ile cu personaje contemporane.Doar c\ a[a ceva n-o s\ auzim preades `n peisajul cotidian românesc.

Se zice c\ st\ `n puterea oameni-lor s\ schimbe o societate. Româniiau abdicat de la acest rol. ~n schimb,de o vreme ̀ ncoace, prefer\ s\ ̀ ncer-ce s\ schimbe arta, convin[i c\ \s-ta e lucrul cel mai important, fiind-c\ au ajuns s\ cread\ c\ imagineae mai important\ dec`t realitatea.Dar nu e, b\ga-mi-a[... voiam s\ zicparole d honneur, stima]i domni.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Revolta deraiat\a bunului-sim]

» Numai c\ respingerea]intit\ a unor elementepercepute drept „obsce-ne“, rupte dintr-un con-text, nu folose[te nim\-nui. O astfel de revolt\ar fi, poate, mai util\ `nlumea real\, c\reia artaì este adesea doar ooglind\.


6 » muzic\

Florica Musicescu:„Un om rar printreoamenii rari“

~nt`mplarea face s\-mi fi c\zut ochiipe acest gen nociv de publicitate e-xact ̀ n momentul ̀ n care citeam in-teresanta [i, `n multe privin]e, sti-mulanta carte a pianistei [i pro-fesoarei Marta Paladi, O istorie apedagogiei pianistice `n Româniasecolului XX. Florica Musicescu, `n-temeietor de [coal\, ap\rut\ recentla Bucure[ti. Dup\ o monografie con-sacrat\ deja, `n 1977, Floric\i Mu-sicescu, probabil cel mai importantpedagog al pianului pe care l-a avutRomânia, Marta Paladi revine as-t\zi cu o lucrare ̀ n care ̀ ncearc\ s\aduc\ la zi informa]ia [i, `n acela[itimp, s\ scrie mai aproape de gus-tul unei genera]ii pentru care carteaa devenit o preocupare secundar\,`n urma [i `n umbra Internetului.~ntr-o cultur\ din care lipsesc at`tlucr\rile fundamentale, c`t [i, celmai adesea, rigoarea cercet\rii des-pre literatura pianului [i protago-ni[tii s\i din România, demersulpoate ap\rea discutabil.

Marta Paladi nu este, ̀ ns\, nici pedeparte o novice `n ale cercet\rii [icu at`t mai pu]in dintre acei istorio-grafi ai muzicii pe care falsul pa-triotism `i d\ afar\ din cas\. Esteu[or de citit printre r`nduri regre-tul autoarei c\ românii nu ̀ [i cunoscpiani[tii remarcabili din secolul tre-cut, ca [i acela c\ ̀ n prezent nu se facepractic nimic pentru a-i recupera[i a se crea o leg\tur\ spiritual\cu o mo[tenire artistic\ valabil\.

Elev\ a Mariei Fotino, ea ̀ ns\[iuna din marile reu[ite ale [coliiMusicescu, Marta Paladi observ\`n treac\t c\, de[i solist\ a Ra-diodifuziunii Române [i av`nd la

activ 15 discuri, arta pianistei Fo-tino nu mai este ast\zi, practic, ac-cesibil\, `nregistr\rile ei fiind, dinp\cate, majoritatea r\mase doar ̀ nfonoteca Radio ... O fonotec\ `n ca-re mor multe alte ̀ nregistr\ri [i nu-me de piani[ti de referin]\, români[i str\ini, a c\ror cunoa[tere, poa-te, ar relativiza ast\zi gloria, une-ori friz`nd impostura, a unor pia-ni[ti de circumstan]\, `n vog\ pescena româneasc\ [i promova]i f\r\rezerve de actuala radiodifuziune.

Cartea Martei Paladi este util deparcurs pentru a cunoa[te o isto-rie prea pu]in [tiut\ a raporturilordintre [coala de pian german\ de laLeipzig [i piani[tii [i pedagogii demarc\ ai României interbelice [ipostbelice, ̀ ntre care, al\turi de Flo-rica Musicescu, s-au aflat personali-t\]i cum au fost Constan]a Erbicea-nu, Aurelia Cionca, Mihai Jora etc.

Evident, `ntreaga materie a c\r-]ii sluje[te punerii `n eviden]\ apersonalit\]ii excep]ionale, din toa-te punctele de vedere, a Floric\i Mu-sicescu [i a principiilor ei pedago-gice riguroase [i severe, f\r\ rabatfa]\ de mioriticele tendin]e dejudecat\ relativist\ balcanice....ceea ce urm\rim noi este ca, din

nota]iile mai mult sau mai pu]in mi-nu]ioase ale compozitorului, s\ pu-tem reda g`ndirea muzical\ [subl.mea], esen]a a ceea ce dorea s\ co-munice un compozitor; a[a c\ tra-ducerea `n sunete, via]a pe care ovom reda semnelor, este de esen]aartei muzicale. {i, vorbind despreimportan]a cultiv\rii lecturii la pri-ma vedere, Domni[oara ad\uga:

Crede]i c\ un actor ar putea s\ pun\un coleg s\-i citeasc\ rolul lui Ham-let, din cauz\ c\ el cite[te anevoie? .

Unul din elevii ei cunoscu]i, Cor-neliu Gheorghiu, ̀ i aducea un oma-giu implicit `ntr-un portret f\cutlui M`ndru Katz, unicul discipol, de-venit personalitate mondial\, for-mat exclusiv la [coala pianistei. M`n-dru Katz te frapa prin libertatea [isuple]ea nu numai a bra]elor, dar[i a ̀ ntregului corp, ceea ce ̀ i ofereao sonoritate plin\ [i rotund\, emble-ma [colii Domni[oarei. El ilustra [io alt\ caracteristic\ a acestei [coli,o viziune sobr\ [i re]inut\ a auto-rilor pe care-i interpreta, chiar [i

a romanticilor . Pentru cei care nu[tiu, la [coala Floric\i Musicescu[i-au f\cut ucenicia muzicieni al c\-ror nume a intrat ̀ n istorie, de la Di-nu Lipatti la Constantin Silvestri, dela M`ndru Katz [i Marius Constantla Julien Musafia [i Lorry Walfisch.

Marta Paladi reune[te at`t spu-sele profesoarei, c`t [i ale elevilor ei,[i nu pu]ine dintre ele r\m`n de ma-re actualitate. Despre rostul peda-gogului, de exemplu: Esen]ial estes\-l ̀ nve]i pe pianist cum s\ studie-ze, nu cum s\ c`nte perfect . Saudespre idealul de interpret, cu exi-gen]e adesea uitate sau relativizate`ntr-o lume `n care pseudocultura,chiar plagiatul au ajuns `n vog\,al\turi de exacerbarea virtuozit\]iigoale: Muzica fiind prin excelen]\un mijloc de exprimare a sentimen-telor umane, de redare a vie]ii, spi-ritul rafinat al interpretului, per-sonalitatea lui artistic\ trebuie s\se impun\ `n redarea specificuluicrea]iei unui compozitor, al uneiepoci. ~n cazul `n care interpretuleste lipsit de cultur\, mesajul artis-tic, chiar dac\ este prezentat perfect,va r\m`ne neconving\tor, va p\reaconven]ional [i inutil [subl. mea] .

O carte mai mult dec`t meritorie,repet, pe care nu pot dec`t s\ v\invit s\ o citi]i.

Marta Paladi, O istorie a peddagogieipianistice `n Româânia secolului XX.Florica Musicescu, `ntemeietor dde[coal\\, Editura Didactic\ [i Pedagogic\,R.A., Bucure[ti, 2012, 135 p. (Colec]iaMuzica Viva 17).

Citesc pe pagina web a „Zile-lor Lipatti“ despre un anun-]at „maraton“ pianistic lacare ar urma s\ participe, laAteneu, „patru piani[ti de topai artei interpretative mon-diale“. De Nikolai Lugansky,un specialist `n Rahmaninov,mapamondul a bine auzit. Lafel [i despre chilianul AlfredoPerl, care s-a distins printr-ointegral\ a sonatelor deBeethoven `nregistrat\ decasa Arte Nova. Cei doi ti-neri români `ns\, `ncep\tori`n ale pianului, s`nt impu[imai cur`nd – [i nu e vina lor –la categoria publicitar\„afar\ e vopsit gardu’...“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Cine cunoa[te c`t de c`t istoriarockului, `n contin(g)entele prin-cipale, [tie c\ [irul de semne XXX,folosit de Asia pe noul album, tri-mite la cei 30 de ani de la primulLP, nu la domeniul porno. GeoffDownes, Steve Howe, Carl Pal-mer & John Wetton nu erau ni[tedebutan]i. Dimpotriv\! Fiecareavea la activ cel pu]in un grup demare audien]\ [i multe discuri.Downes venea de la Buggles, `n-cununat de hitul Video Killed theRadio Star. Howe ducea povaracontribu]iei la Yes, o grupare deavangard\ a c\rei importan]\ eazi subiect de studii comparate.Palmer fusese declarat cel mai va-loros baterist al vremii [i reperal stilului abia numit simfonic-rock. Wetton, basist la King Crim-son `n umbra altora mai celebri,p\rea c\ se folose[te de voce sprea compensa lipsa apetitului pen-tru exhibi]ii solo, marca voca-li[tilor de senza]ie dintotdeau-na. Rezultatul asocierii lor sem\-na a recrea]ie dup\ activitatea `ntrupele de origine, care `ncheia-ser\ c`te un capitol din existen]\.Era atunci un soi de mod\ a des-fiin]\rilor. Rockeri prieteni p`n\mai ieri se certau, b\teau c`mpiicu declara]ii halucinante, schim-bau neveste, practicau sporturicostisitoare sau, pur [i simplu,disp\reau `n anonimat. C`]i din-tre noi, ascult\torii de dincoacede Cortina de Fier, n-am jelit des-p\r]irea unor Beatles, Deep Pur-ple, Led Zeppelin? (Nu pomenescde pl`nsul la Ultimul vals, filmuldespre The Band era de bucu-rie!) M\ `nt`lnesc uneori cu unamic picat la neagr\ sup\raredup\ ce auzise la Europa Liber\poate ultimul album Pink Floyd.

~i amintesc faptul doar ca s\-i ad-mir tres\rirea fericit\, aceea[i defiecare dat\, cu care a `nt`mpinatbanda de magnetofon pe care copi-asem A Momentary Lapse of Rea-son. La viteza 19, discul umpluse

o fa]\ [i ceva de pe revers, sprenedumerirea am`ndurora, fiind-c\ habar nu aveam de extindereaduratei standard a LP-urilor: noi[tiam c\ dureaz\ circa 40 de mi-nute, nu peste 50...

A[a m\ bucur azi de Heat of theMoment, dar mai ales de OnlyTime Will Tell, una din pieselepe care le prime[ti `n plin [i greule po]i uita. Asia ob]inea cu pri-mul single un hit de Top 10, nea[-teptat pentru o trup\ `nchegat\cu ideea unei distrac]ii de con-cediu. {i nu mi-am pierdut naivi-tatea de-acum trei decenii, c`ndm\ contraria componen]a echipei,asocierea celor patru persona-lit\]i diverse, pe care nu le-a[ fiv\zut vreodat\ `mpreun\. Evi-dent, habar n-aveam de profesio-nalismul muzicienilor cu [coa-l\, de afinit\]ile lor ne[tiute depublic, de c\utarea permanent\,de specificul naturilor creatoa-re, de sim]ul comercial pe carecei patru `l aveau, dovada fiindgenul de rock abordat. Sau de ces\ nu recunosc: habar n-aveamde interesele & subtilit\]ile show-bizului, cele care dictaser\ stra-tegia (re)grup\rii! (A se vedea so-licitarea lui Roger Dean pentrudesenul copertei, logo [i ilustra-]iile de interior, `n filia]ia gra-ficii f\cute pentru Yes.)

Seriozitatea [i competen]ameseria[ilor din Asia (sau dinjurul ei) au contat `ns\ prea pu-]in pentru public. Fanii devota]itrupelor sparte anterior n-auiertat dezertarea `mpricina]i-lor, de parc\ la mijloc era vreunr\zboi. Pu[timea anilor 80 aveaal]i idoli [i alte curiozit\]i. Iar

b\tr`nii zgubilitici nu se tre-ziser\ `nc\ din be]ia tinere]ii, cas\ prizeze cu resemnare curen-tul numit deja Adult OrientedRock.

De patru ani `ncoace, Asiascoate c`te un album de aceea[ifactur\, `n componen]a ini]ial\.

Asia XXX

E o muzic\ de-acum obi[-nuit\ `n peisajul audio,nu sperie, nu `nc`nt\ pes-te m\sur\.

Muzicienii au apeten-]a nestins\ pentru com-pozi]ii echilibrate, dina-mice [i scurte, cu versurilipsite de mister, dar pli-ne de pasiune. Se obser-v\ un crescendo al per-forman]ei strict tehnice.Asta genereaz\ b\nuialaajutorului soft, postpro-cesare. Bine-venit.

XXX (2012, Frontiers Re-cords) nu rupe; convinge!

www.suplimentuldecultura.ro

La unul dintre aceste divane, nu-mit Tinerii [i cel\lalt teatru , l-amdescoperit pe Bobi Pricop. Auzi-sem de spectacolul lui de licen]\,Jocuri `n curtea din spate de Ed-na Mazya, preluat de Teatrul Act,selectat [i premiat de mai multefestivaluri. Dar nu acest mini-CVmi-a atras neap\rat aten]ia, cifelul `n care la divanul cu pricinat`n\rul absolvent de Actorie la Hy-perion [i de Regie la UNATC vor-bea despre munca sa, despre dru-mul artistic pe care a apucat-o.

O f\cea cu sinceritate, f\r\ teri-bilisme, recunosc`nd c\ se afl\ `nfaza c\ut\rilor. La `ntreb\rile cu-rio[ilor afla]i de fa]\ a r\spuns o-nest c\ nu poate defini `nc\ o po-etic\ personal\, c\ e ̀ n c\utare, darc\ `l intereseaz\ teatrul adev\rat,puternic. Afirma]iile lui m-audeterminat s\ merg s\-i v\d spec-tacolul. {i s\ m\ bucur ulteriorc\ am f\cut-o.

Bobi Pricop ofer\ une[antion de teatrudocumentar autentic

Am vizionat o produc]ie conving\-toare, intens\, bine structurat\regizoral, cu cinci tineri actori

(Ioana Manciu, Pavel Ulici, FlorinHri]cu, Cezar Grum\zescu, VladPavel) remarcabili. Textul israeli-encei Edna Mazya documenteaz\un caz real: violarea unei adoles-cente de c\tre patru b\ie]i doarcu c`]iva ani mai mari dec`t ea.Utiliz`nd mijloace moderne descriitur\ dramaturgic\, piesa refu-z\ sentin]ele, proced`nd, ca oricee[antion de teatru documentar au-tentic, doar la `nf\]i[area faptelor,la eviden]ierea opiniilor tuturorcelor implica]i. Bobi Pricop a avutla dispozi]ie un buget... minimal,aproape de zero, interpre]ii evo-lu`nd `n ]inute de strad\, f\r\ de-cor, dar a compensat prin imagi-na]ie regizoral\, iar distribu]ia,printr-un joc energic, potent artis-tic. Evident talenta]i, tinerii ac-tori au reu[it s\ redea o extraordi-nar\ bog\]ie de nuan]e, model`n-du-[i personajele cu o abilitate sce-nic\ adesea absent\ la colegi debreasl\ mult mai experimenta]i.Performan]a le e cu at`t mai apre-ciabil\ cu c`t nu au avut la dispo-zi]ie dec`t energia [i pofta de joc acelor care `ncep cu credin]\ o pro-fesiune. F\r\ s\ se pl`ng\ c\ nu auposibilit\]i materiale, c\ teatreleprofesioniste nu-i iau `n seam\, c\

cel\lalt teatru e osificat [i trebuieincendiat, arti[tii din Jocuri...ne-au oferit o veritabil\ mostr\de teatru autentic. Ioana Manciu aavut un ceva `n plus, o sclipire carei-a [i adus o pre]ioas\ distinc]iedin partea AICT, Premiul T`n\r\speran]\ . Trec`nd u[or, rapid, fi-resc de la adolescenta care bravea-z\ `ntr-un flirt ini]ial nevinovat,copil\resc, cu b\ie]ii mai mari dincurtea blocului, la procuroarea ma-tur\ [i glacial\ care trebuie s\c`nt\reasc\ juridic faptele, IoanaManciu a str\lucit `n dou\ roluricomplexe.

Lumini]a }`cu pune `nscen\ neputin]\, durere,fric\ [i tradi]ie

~ntr-un registru similar s-a pla-sat o alt\ produc]ie din aceea[i sec-]iune, Teatrul de mìne , Casa Mde Lumini]a }`cu, Centrul de ArteColiseum Chi[in\u. Tema e violen-]a domestic\, un flagel prezent `n`ntreaga lume, o form\ aparte demanifestare a raporturilor de pu-tere dintre genuri. Piesa e [i ea re-zultatul unei opera]iuni de antro-pologie teatral\, de teatralizare aunor cazuri reale de femei mal-tratate, pentru care nu pare s\ e-xiste solu]ie salvatoare. SnejanaPuic\, Mihaela Str`mbeanu, Ina Sur-du, Irina Vacarciuc joac\ `ntr-unregistru visceral, `ntr-o versiunescenic\ apropiat\ de teatrul s\rac ,`n care ceea ce conteaz\ este re-la]ia dintre interprete [i privitori.

Neputin]\, durere, fric\, tradi]ies`nt st\rile despre care relateaz\ ̀ ntehnica verbatim acest spectacolcutremur\tor prin hiperrealismulcu care `nf\]i[eaz\ `nt`mpl\ri a-dev\rate. Acela[i organism, juriulAICT Interna]ional, i-a acordatCasei M Premiul pentru T`n\r\speran]\ .

Radu Nica [tie s\dezvolte spectacular o poveste

Pe Radu Nica `l urm\resc de c`]ivaani buni. ~ncerc s\ ajung la pre-mierele spectacolelor sale ori, da-c\ nu, s\ le v\d `n festivaluri. Eunul dintre regizorii care a con-vins ̀ nc\ de la debut, cu o Nora pre-miat\ de UNITER. A lucrat apoila Sibiu, printre altele un specta-culos Hamlet, o relectur\ a capo-doperei shakespeariene `n canonulpostmodernismului, o versiunefoarte original\, perfect articu-lat\ regizoral [i scenografic (Dra-go[ Buhagiar). Tot cu Buhagiar alucrat Shaking Shakespeare, la Tea-trul German de Stat din Timi[oara,unde s-a stabilit dup\ etapa Sibiua carierei sale artistice. Acum, laFNT a prezentat CUPLUtoniu Furiile & Marele r\zboi de NeilLaBute, un spectacol conceputpentru spa]iul de bar, jucat la LaScena de pe M`ntuleasa. S`nt treisecven]e despre via]a de cuplu, de-spre ce `nseamn\ o rela]ie afectiv\azi: povestea stranie a doi tinericare relateaz\ o `nt`lnire oarb\

`ntre un criminal `n serie [i o pu[-toaic\ amatoare de neprev\zut;povestea stranie a doi tineri cepun cap\t unei rela]ii `ntr-un modcel pu]in neobi[nuit, `n care esteimplicat\ [i sora t`n\rului, maimult dec`t ar fi cazul; povesteastranie a doi adul]i, p\rin]i, carese detest\, decid s\ divor]eze, darnici unul nu dore[te copiii! NeilLaBute! Hipersaturate de realita-te, textele americanului atrag prinaceast\ calitate a lor, pe care Ra-du Nica a [tiut cum s\ o dezvoltespectacular. Actori [i spectatori,regizorul `nsu[i devin o mini-co-munitate pentru o or\ [i 30 de mi-nute, interval `n care actorii intr\[i ies din personajele `ntrupate, dia-logheaz\ cu privitorii, ì implic\`n mici ac]iuni scenice, ì plimb\dintr-o `nc\pere `n alta, dintr-o is-torie `n alta. ~ntre cele trei secven-]e danseaz\, invit`nd [i spectatoriis\ fac\ la fel, anihil`nd grani]eledintre real [i teatral. Cum `l [tiam,Radu Nica a condus jocurile cu om`n\ regizoral\ ferm\, oferind oproduc]ie pe care-]i face pl\cere s\o urm\re[ti. Actorii de la TGST, pecare i-am admirat `n sezoanele dinurm\ (Olga Török, Daniela Török,Alex Halka, Georg Peetz, Enikö Blé-nessy, Silvia Török), l-au urmat peNica `n acest proiect care merge `nc\utarea publicului [i `l apropiefizic, efectiv de arta teatral\.

C`nt\rind crea]iile c`torva din-tre tinerii selecta]i la FNT 2012,s`nt `ncrez\toare: teatrul de mìnee pe mìni bune.

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

La edi]ia cu num\rul 22 a Festivalului Na]ional deTeatru (FNT), una dintre manifest\rile care aucompletat inspirat sec]iunea de spectacole propriu-zis\ a fost „divanele FNT“. Ini]iate anul trecut de AliceGeorgescu, directorul artistic al evenimentului, ele [i-au propus s\ fie `nt`lniri amicale, mutual profitabile`ntre cei interesa]i – realizatori, critici, pres\, studen]iori simplii spectatori.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 374 » 10 – 16 noiembrie 2012

Teatrul de mìne

Jocuri `n curtea din spate de Bobi Pricop

Casa M de Lumini]a }`cu


Interviu realizat de George Onofrei

Monta]i oper\ `n România dup\o pauz\ destul de mare. De laOedipe nu a]i mai montat ope-r\. Este invita]ia Operei ie[eneuna care v-a atras `n mod deose-bit fa]\ de a celorlalte opere? Afost o propunere singular\ saua]i avut de ales?

Dup\ Oedipe, nimeni nu m-a invi-tat s\ montez oper\ niciodat\ [i esurprinz\tor `ntr-un fel, pentru c\,de[i Oedipe a fost extrem de con-troversat\ au fost mul]i care auavut obiec]ii imense la aceast\ mon-tare foarte contemporan\ a operei,dar [i al]ii care au primit-o cu mul-t\ c\ldur\ [i `n]elegere , invita]i-ile nu au curs dup\ acest spectacol.C`nd a venit la Oper\, primul lucrupe care l-a f\cut Beatrice Rancea afost s\-mi dea un telefon [i s\ m\`ntrebe dac\ vreau s\ vin la Ia[i.Sigur c\ Ia[ul este un loc de mare`nsemn\tate, aici este prima scen\cultural\. Am fost foarte mi[cat c\invita]ia a venit de la Ia[i [i amr\spuns c`t de repede am putut.

Planul dvs. [i al conducerii Ope-rei a fost de la ̀ nceput s\ merge]ipe dou\ mont\ri, pe dou\ specta-cole? Le monta]i aproape simultan.

Da, pentru c\ [ansa a f\cut s\ am unan sabatic la Universitatea Colum-bia, unde s`nt profesor [i unde amcatedra de teatru. I-am spus lui Bea-trice c\ s`nt liber pentru dou\ luni[i ceva, ceea ce este o excep]ie, [i,inteligent\ cum e, a profitat ime-diat de aceast\ ocazie [i mi-a spusc\ `n cazul acesta facem dou\ pro-iecte, c`te unul pe lun\. {i iat\ c\facem aceste Indii galante, care aufost ini]ial concepute pentru OperaGarnier din Paris, iar al doilea spec-

tacol este cu Troienele, care faceparte din Trilogia antic\ pe care euam montat-o cu mul]i ani `n urm\la Teatrul Na]ional, c`nd am fost di-rector, imediat dup\ 89, [i `n careBeatrice `ns\[i a participat ca ac-tri]\ [i dansatoare.

La un moment dat se zvonise c\urmeaz\ s\ remonta]i Trilogiaantic\ `n totalitate.

Da, poate. Oricum, este un specta-col care a marcat ̀ ntr-un fel istoriateatrului, pentru c\ acum a devenitsubiect de [coal\, este `n manual `n[colile de teatru din America, sediscut\ ca un fel de exemplu al avan-gardei secolului XX [i e interesantc\ cei foarte tineri, studen]ii cu caream avut o ̀ nt`lnire chiar aici, la Ia[i,cu ocazia decern\rii titlului de Doc-tor Honoris Causa, erau extrem decurio[i s\ afle cum este aceast\ Tri-logie despre care au citit, dar pe carenu au v\zut-o. Un motiv foarte bunde a reface o parte din Trilogie esteca `n special genera]ia t`n\r\ s\aib\ ocazia acestei experien]e di-recte a spectacolului.

Publicul ie[ean, nu doar de ope-r\, dar [i de teatru, este privitdrept unul extrem de conserva-tor. Este obi[nuit mai degrab\ cumont\ri clasice. Teatrul ie[ean,p`n\ `n urm\ cu c`]iva ani, nuprea a l\sat loc experimentului.Cum crede]i c\ vor fi receptatespectacolele dvs., de o asemeneaamploare [i nu `n nota poate une-ori provincial\ cu care ne-amobi[nuit?

Cred c\ avem obliga]ia, c`nd lucr\m`n orice domeniu al artei, s\ surprin-dem, pentru c\ dac\ nu aduci acestelement de surpriz\, arta st\ pe loc.De fapt merge `napoi, pentru c\ s\refaci `ntr-un mod tradi]ional, curespect pentru tradi]ie, un specta-col care a fost f\cut `ntr-un stil ca-re a fost v\zut `nainte poate fi meri-toriu, poate fi pe gustul unora, darsigur nu asta duce arta `nainte, nuasta face ca arta s\ progreseze [i s\se dezvolte. Tot ce s-a creat `n art\,`n toate epocile, a fost ceea ce a [o-cat, a surprins sau a deranjat. Nuvreau sub nici un motiv s\ deran-jez, pentru c\ tr\im `ntr-o perioad\extrem de tulbure `n lume, `n socie-tate, ̀ n România ̀ n special, plin\ defrustr\ri, de sentimente negative,chiar de ur\ unul fa]\ de altul, a-vem `n jur exemple `n politic\ [ila televizor de momente foarte dez-agreabile [i nu vreau ca nimeni s\vin\ la teatru sau la oper\ [i s\ sesimt\ [i mai frustrat dec`t `n via]\.Deci scopul este, dimpotriv\, s\cre\m o stare de deschidere, o starede bucurie, de armonie, de surpriz\,de pasiune pentru muzic\, pen-tru teatru. E tot ceea ce de fapt ne

`nal]\ spre o alt\ stare, stare pe ca-re via]a, a[a cum e `n toat\ mizeriaei [i `n toat\ frustrarea ei, nu ne-oofer\. Trebuie a[adar s\ mergemla teatru sau la oper\ pentru a in-tra `ntr-un alt curent de energie, uncurent de energie de care ne estefoame, de care ne este sete, dar decare nici nu [tim c\ avem nevoie.C`nd spune]i c\ spectatorii ie[enis`nt conservatori e foarte bine, nuau dec`t s\ fie, dar asta nu ̀ nseamn\c\ ei nu au dreptul s\ se deschid\spre ceva ce nu cunosc. ~i invit s\vin\, nu am nici un fel de team\ c\frun]ile lor nu vor fi relaxate, iarz`mbetul nu va fi pe buzele lor lasf`r[itul spectacolului.

Aveam `n minte [i o `nt`mplareneobi[nuit\ cred c\ [i pentru lu-mea teatrului românesc, cel pu-]in din epoca ̀ n care tr\im, c`ndun profesor de liceu a `ntreruptun spectacol de teatru, s-a urcatpe scen\ [i a invitat elevii `mpre-un\ cu care se afla la spectacols\ ias\ din sal\ dup\ numai do-u\zeci de minute ale reprezenta-]iei, consider`nd c\ textul res-pectiv con]inea trivialit\]i.

{tiu c\ a provocat mult zgomot a-cest incident, dar nu cunosc spec-tacolul, nu cunosc piesa, nu am fostacolo, deci nu am cum s\ spun departea cui este dreptatea. Un sin-gur lucru vreau ̀ ns\ s\ v\ spun: demulte ori eu `nsumi merg la teatru[i de multe ori eu ̀ nsumi a[ vrea s\spun: Opri]i-v\! Ceea ce face]i pescen\ este absolut o gogom\nie . Nuare nici un drept un regizor sau ungrup de actori s\ arate pe scen\

ceva ce ne face s\ ne sim]im maipu]in nobili, mai pu]in demni dec`tne sim]im oricum. Poate c\ acestprofesor s-a gr\bit, a mers prea iu-te pe scen\. ~n general, cred c\ ceeace teatrul ofer\ limbajul [i me-sajul folosite este at`t de trivial,at`t de s\rac, at`t de mediocru, `n-c`t oamenii din sal\ au dreptul s\se scoale [i s\ spun\: Nu, nu vrema[a ceva! .

Dar cum privi]i zona aceasta deteatru social care s-a dezvoltat ̀ nRomânia ultimilor ani? Tineriregizori pun `n scen\, al\turi detineri dramaturgi, spectacole ca-re vorbesc despre mizeria dinmahala, despre via]a dezordona-t\ a tinerilor, despre fenomenuldrogurilor. Limbajul acesta deaici vine, din mahala.

Dar nu numai avangarda despre ca-re vorbi]i, a teatrului, ci [i filmeleromâne[ti, care s`nt extrem de pre-]uite acum `n lume, s`nt la mod\.Filmul românesc este `n momentulde fa]\ foarte hot la New York, laParis, la Cannes. Iar aceste filmeromâne[ti trateaz\ exact subiec-tele pe care le-a]i descris. Este unfapt c\ aceste filme [i piese pe ca-re unii le [tiu, iar al]ii nu le [tiu`ncearc\ s\ arate o imagine carenu este foarte pl\cut\. Este un as-pect al vie]ii care este extrem dedureros, care este frustrant [i caretrebuie ar\tat. S`nt de acord c\ es-te o direc]ie just\. Problema meapersonal\ cu aceste manifest\ri,[i `n filmul românesc, [i `n acestespectacole ale avangardei tinere,este c\ spun ceva despre c`t de

8 » interviu

Andrei {erban:

De multe ori eu `nsumi merg la teatru [i a[ vrea s\ spun: „Opri]i-v\! Ceea ceface]i pe scen\ este absolut o gogom\nie“Andrei {erban, unul dintre cei mai importan]i regizori deteatru [i oper\ din lume, monteaz\ `n aceast\ perioad\, laOpera Na]ional\ Român\ din Ia[i, dou\ produc]ii:spectacolul de oper\-balet Indiile galante [i Troienele,parte din celebra Trilogie Antic\. Les Indes galantes deJean-Philippe Rameau va fi pus `n scen\ la Ia[i dup\tiparul pe care regizorul Andrei {erban l-a montat, `n2003, la Opera „Garnier“ din Paris [i va avea premiera pe15 noiembrie 2012. Pe 16 [i 18 noiembrie vor avea loc altedou\ reprezenta]ii. Vor dirija Adrian Morar (OperaNa]ional\ Român\ din Cluj-Napoca) [i Gabriel Bebe[elea.Din distribu]ie fac parte arti[tii Operei ie[ene [i invita]iisoprana Rodica Vica (Bucure[ti) [i tenorul RadmiloPetrović (Viena). Scenografia spectacolului a fost preluat\de Carmencita Brojboiu (Cluj-Napoca).

FOTO

:Ozo

lin D

u[a

Imagini de la repeti]iile spectacolului deoper\-balet Indiile galante

r\u e, dar nu dau `n nici un fel gus-tul a ceea ce ar putea s\ fie altfel.Deci pentru mine teatrul, muzica,cinemaul ar trebui s\ ne dea un gustdespre o alt\ posibilitate. Iar aceas-t\ stare este starea de metanoia,de transformare, de catharsis, pecare arta din Antichitate o are [icare s-a pierdut azi `n foarte mul-te domenii.

Este poate [i motivul pentru ca-re filmul românesc sau acest tipde teatru underground s`nt celmai pu]in pre]uite la ele acas\?

Da, pentru c\ `ntr-adev\r oameniiau nevoie de altceva. Nu `nseamn\c\ au neap\rat nevoie de un enter-tainment trivial sau ieftin sau despectacole de televiziune foartefrivole, de[i, din p\cate, popula]iaspre asta tinde din lips\ de altce-va, dar cred c\ de fapt arta, ca s\fie cu adev\rat socotit\ cu A , [i nucu a , trebuie s\ cuprind\ zone deinfluen]\ de o calitate alta dec`t ceaa vie]ii obi[nuite, a ur`tului, a mor-bidului, a urii, a negativit\]ii. Toateacestea s`nt valabile, exist\, trebuiear\tate, dar `ntr-un fel trebuie datgustul unei alte realit\]i, pentru c\nu este singura realitate. Aici esteproblema, c\ aceste filme române[tifoarte cotate `n lume, aceste piesede avangard\ despre care vorbi]is`nt foarte necesare, dar ele prezint\o realitate ca [i cum aceasta ar firealitatea total\. Nu este adev\rat,

este o minciun\. ~n oricare dintrenoi exist\ o alt\ realitate, `n oricareom exist\ o alt\ posibilitate ascuns\,secret\, misterioas\. Exist\ ̀ n fieca-re dintre noi o dorin]\ spre altceva,spre o fereastr\ care se deschide`nspre un alt orizont. Aceasta estevibra]ia de speran]\, [i nu o speran-]\ optimist\ de film hollywoodian,ci o speran]\ ad`nc\ ce se apropiede o zon\ spiritual\, care este lafel de real\ ca [i realitatea sumbr\a vie]ii obi[nuite.

Pomenea]i de titlul de DoctorHonoris Causa care v-a fost a-cordat de c\tre Universitatea deArte ie[ean\, de `nt`lnirea cu ti-nerii. ~n aceste spectacole pe carele monta]i lucra]i cu foarte mul]itineri, [i nu e vorba doar de an-gaja]i ai Operei, ci [i de foartemul]i colaboratori care au oca-zia s\ lucreze cu un regizor cadvs. Cum vi s-a p\rut `nt`lnireacu ei [i c`t de bine forma]i ì ve-de]i din [coala de teatru de aici?

Despre forma]ie nu pot s\ `mi dauseama pentru c\ ei aici trebuie s\r\spund\ la ni[te cerin]e foarteconcrete, foarte precise, foarte e-xacte ale formei de teatru-oper\ pecare doresc s\ o cl\desc, dar c\ `miplace s\ lucrez cu tineri, acesta nueste un secret. Toat\ Academia iti-nerant\ care `mi poart\ numele [icare a avut mai multe sesiuni ̀ n dife-rite locuri, printre care [i Ipote[ti

anul trecut, demonstreaz\ dorin]atinerilor de a lucra `ntr-un modcare este cu adev\rat profund, cuadev\rat complex, de a investiga, dea g\si mijloace, de a merge la [coa-l\ `ntr-un alt fel pentru c\ nici o[coal\ nu este suficient\, chiar [colibune nu s`nt suficiente. Ai nevoiede mai mult. Iar [colile pe care lepropun eu, aceste [coli de var\, ìdau de fapt posibilitatea actoruluis\ ̀ [i ̀ mbog\]easc\ nu numai imagi-na]ia, dar [i valen]ele tehnice aletrupului, ale vocii, `ntr-un fel cutotul aparte, ̀ n care nici nu s-a g`n-dit c\ se poate.

A]i v\zut filmul lui Cristian Mungiu,Dup\ dealuri? A]i montat Spove-danie la Tanacu. S`nt sigur c\s`nte]i la curent cu diferendul carea intervenit ̀ ntre Tatiana Nicules-cu Bran, autoarea c\r]ilor, [i regi-zorul Cristian Mungiu. Cum cre-de]i c\ a ap\rut aceast\ ruptur\?

~mi pare foarte r\u de aceast\ rup-tur\, pentru c\ ̀ i apreciez pe am`n-doi. O apreciez pe Tatiana pentru c\ea a creat acest scenariu de teatrudup\ care noi am f\cut spectacolulcare a fost prezentat la New York,unde Mungiu s-a `nt`mplat s\ fie [iunde a v\zut pentru prima oar\ Ta-nacu. Prima lui impresie despreTanacu a fost prin spectacolul nos-tru [i `ntr-un fel `mi pare bine c\a ajuns s\ fac\ acest film at`t de pre-miat [i at`t de iubit ast\zi, dup\ ce

ini]ial a v\zut ceea ce am f\cut noi.Deci am un mic sentiment de recu-no[tin]\. Dar nu cunosc evident de-taliile despre ceea ce s-a `nt`mplat`ntre ei [i nici nu vreau s\ le cu-nosc, pentru c\ nu `mi plac acestest\ri de tensiune [i de disensiuni,de ne`n]elegere.

E de mirare pentru c\ ̀ ntr-un altinterviu cu Tatiana NiculescuBran, `nainte de a vedea practicrezultatul, spunea c\ a avut ne-num\rate oferte din partea cine-a[tilor pentru scenariul s\u, `n-s\ doar lui Cristian Mungiu aacceptat s\ i-l `ncredin]eze. Mise pare paradoxal ce se `nt`mpl\acum.

Da, [i mie mi se pare paradoxal [i re-almente vreau s\ ne oprim aici cuaceast\ discu]ie, pentru c\ sper c\totu[i o `mp\care va avea loc.

Filmul cum vi s-a p\rut?

Filmul este foarte, foarte interesantpentru c\ este absolut opusul a ceeace am f\cut eu. {i asta evident c\m\ bucur\, pentru c\ din acela[isubiect se pot face lucruri diame-tral opuse. Spectacolul meu, pentrucei care l-au v\zut, era foarte hot,foarte pasional, eram eu ̀ nsumi in-trat emotiv `n acest subiect, parti-cipam eu `nsumi ca regizor `n dra-ma acestei fete, `n toat\ nebuniacare s-a creat `n jurul acestui

subiect [i eram `ntr-un fel la otemperatur\ foarte ̀ nalt\ tot timpulspectacolului, iar spectatorii erau[i ei prin[i `n v`rtej. Filmul te prin-de, dar cu totul altfel. Este foartedistant. Mi s-a p\rut un film `n ca-re regizorul parc\ observ\ din afa-r\, parc\ observ\ ceva f\r\ s\ seimplice. Mungiu nu se implic\ de-loc, iar acesta este marele lui merit,marea lui calitate, c\ parc\ nu arenimic de spus. El nu spune nimic.Prive[te ceva, poveste[te ceva [i ìlas\ pe spectatori s\ `[i fac\ pro-pria lor p\rere, ceea ce este un lu-cru foarte nobil [i frumos, dar di-ametral opus, pentru c\ eu eramextrem de implicat, eram foarte,foarte `n\untru.


interviu « 9


Monta]i `n România `ntr-o perioad\ deagita]ie politic\ maxim\. Vi se pare dintot ceea ce observa]i ̀ n jur c\ vara aceastapolitic\ [i atmosfera aceasta de alegeri`l influen]eaz\ [i pe artist, poate chiar[i pe omul de r`nd, sau s`nt dou\ lumiparalele?

Totul ne influen]eaz\. Nu po]i s\ tr\ie[ti ̀ n-tr-un fel de insul\ a lui Prospero sau `ntr-unfel de ser\ ̀ n care e[ti purificat de groaza dinjur. E[ti `n mijlocul groazei, `n mijlocul te-rorii de tot felul, teroarea televizorului, te-roarea politicii, a demagogiei, a s\r\ciei, apanicii, a agita]iei fiec\ruia care nu [tie cese va `nt`mpla mìne. S`ntem to]i actori `nvia]\. Dificultatea este c\, atunci c`nd `ncer-c\m s\ facem teatru, trebuie s\ vedem cumaducem cu noi bagajul acesta greoi al vie]ii

[i cum `ncerc\m s\-l u[ur\m. Pentru minearta este un fel de act de purificare. Iar da-c\ nu purific\ neghina de s\m`n]a bun\, dac\nu reu[e[te s\ distileze emo]ia greoaie avie]ii [i nu o aduce pe un alt plan al uneifluidit\]i, al unei u[urin]e, al unei st\ri de`mp\care, nu de ̀ mp\care mistic\ sau naiv\,prosteasc\, ci de `mp\care prin `n]elegere,adic\ `n]elegem c\ via]a este grea, c\ tot cese `nt`mpl\ `n jur este extrem de dificil [if\r\ solu]ie, dar `n acela[i timp realiz\m c\`n mijlocul acestui iad care este via]a de[ipoate exagerez, dar c`teodat\ este un iad,c`teodat\ un iad pl\cut, dar totu[i un iad putem s\ g\sim o amintire c\ altceva esteposibil, `ntotdeauna altceva este posibil. ~nmijlocul unei zile `ntunecoase trebuie s\ neuit\m la cer [i s\ vedem c\ norii nu s`nt so-

lu]ia definitiv\, c\ deasupra norilor estesoarele.

Pentru mul]i dintre noi, cei care s`nteminteresa]i de fenomenul cultural, ceea cea realizat Institutul Cultural Român p\-rea de ne`ntors din drum. Urm\rim acumcomunicatele de pres\ ale noii conduceri[i pare c\ ne `ntoarcem la un tip de aconduce cultura prin ucaz. Or, cel pu]inpentru occidentali, cred c\ pare un lucrude ne`nchipuit. Ce fel de reac]ii crede]ic\ vor fi `n final de la partenerii externicu care se f\cuser\ angajamente, av`nd`n vedere toate schimb\rile acestea?

Pot s\ v\ spun doar c\ `n ora[ul `n care lo-cuiesc, sub conducerea lui Patapievici [i aCorinei {uteu la New York, niciodat\ dec`nd eu stau acolo, adic\ de zeci de ani, am-basada cultural\ român\ nu a avut mai mul-t\ atrac]ie, interes [i r\spuns de la ameri-cani ca `n ace[ti ani. Ceea ce a f\cut Corina{uteu este extraordinar. Cei care o critic\[i o `njur\ habar nu au ce a f\cut. A f\cutun lucru imens.

Este ̀ n acela[i timp [i cel mai denigrat in-stitut cultural român de o parte a mediei.

Exact, pentru c\ atunci c`nd ̀ ncerci ceva nou,e[ti `ntotdeauna atacat. Este [i normal, tre-buie s\ `]i asumi acest risc. Dar orice publi-ca]ie important\, de la New York Timesla Time Magazine , toat\ popula]ia cultu-ral\ a New York-ului au vibrat la ceea cearti[tii români invita]i la New York au avut

de spus. Deci ace[tia au fost realmente cre-ma artei române[ti care a fost o ambasadoa-re mult mai eficient\ dec`t politica. Româ-nia a fost cunoscut\ la New York prin art\,prin cultur\, ceea ce este extraordinar. Ceeace se va `nt`mpla acum, asta va disp\rea, dejaa disp\rut. Dintr-odat\ nu se mai scrie despreRomânia, dintr-odat\ tot ceea ce s-a cl\ditse n\ruie. Asta `n afar\. ~n\untru e intere-sant, pentru c\ `n România se `nt`mpl\ unfenomen foarte ciudat. Este, din p\cate tre-buie s\ o spun, manifestarea la[it\]ii, o la[i-tate imens\, pentru c\ cei care erau foarteaproape de Patapievici l-au tr\dat pentru c\vor s\ se pun\ bine cu noua conducere,iar cei care erau ̀ nainte sus pe baricade din-tr-odat\ au disp\rut. {i iat\ c\ acesta va ficomplet dat uit\rii. Sigur c\ ne vom adapta,a[a cum o facem tot timpul. Acesta este `n-tr-un fel caracterul destul de nepl\cut [i dejenant al românismului.

La o scar\ mai mic\, [i odat\ cu dispari-]ia TVR Cultural, s-a `nt`mplat acela[ilucru. Practic o `ntreag\ breasl\ carebeneficiaz\ de pe urma serviciilor deimagine a preferat s\ tac\. C`t de pericu-loas\ este p`n\ la urm\ aceast\ compli-citate? Nu se va r\sfr`nge asupra tu-turor intelectualilor?

Aceasta este problema pe care a avut-o a-ceast\ ]ar\ de mult [i continu\ s\ o aib\.Este un fel de destin `ntunecat al pasivi-t\]ii, al iner]iei, al la[it\]ii, al faptului c\s\-mi fie mie bine, s\ am sarmale de Cr\-ciun, adic\ s\-mi fie mie bine acolo undes`nt, [i `ntr-un fel al lipsei totale de ero-ism [i de curaj.

„Arta româneasc\ a fost o ambasadoare mult mai eficient\ dec`t politica“

FOTO

:Ozo

lin D

u[a

FOTO

:Ozo

lin D

u[a


10 » carte

Florin Irimia

E ca [i cum mu[c`nd dintr-o nemai-pomenit\ pralin\, `n loc s\-i savu-rezi gustul divin, ai dori s\ `n]e-legi cum a fost el ob]inut. Po]i s-ofaci, dar trebuie s\ te na[ti altfel(damnat?) ca s\ ai acces la ce se as-cunde `n spatele straturilor suc-cesive de crem\ [i cacao.

Dup\ o ̀ n[el\toare prim\ pozi]io-nare `n plin secol al XIX-lea, ac]iu-nea revine `n prezentul narativ alanilor 90, imediat dup\ Revolu]ie(la care se va ̀ ntoarce constant), mo-ment `n care Hotelul Universal setransform\ `n c\min studen]esc.Maia, protagonista romanului [istr\-str\-nepoata Radei, o bulg\roai-c\ clarv\z\toare care l-a cunoscut,

f\r\ s\-i fie ibovnic\, pe Vasile Cap-[a, supranumit Buc\tarul, nici b\r-bat, nici femeie [i `nzestrat la r`n-du-i cu un talent aparte `ntru sepa-rarea tuturor gusturilor [i arome-lor, (re)devine chiria[\ `n aceast\arc\ cum ̀ l nume[te ea, sau plut\ aMeduzei, cum l-a[ numi eu, `n ca-re s-a adunat la un loc parc\ `ntrea-ga galerie de personaje a lumii dinCarnivale: afaceri[ti [i profe]i, mis-tici [i lichele, ghicitori `n Tarot [ipu[lamale, vizionari [i carieri[ti,cu to]ii larger than life [i chiria[ifideli ai acestui axis mundi urbancare a cunoscut, de-a lungul timpu-lui, tot felul de `ntrebuin]\ri: han,hotel, bordel proletar, b`rlog de in-terogatorii securiste, c\min [i, nu`n ultimul r`nd, poart\ c\tre o lumede dincolo, perceptibil\ doar la ni-vel extrasenzorial, [i tocmai de ace-ea, imperceptibil\ pentru cei mul]i.Aici, `n acest Macondo de cartier,unde grani]ele dintre posibil [i im-posibil s`nt inexistente, Erosul [iThanatosul par s\-[i dispute ̀ n con-tinuare suprema]ia, f\c`nd victime`n r`ndul muritorilor.

Suspans [i o promisiunepermanent\

O excelent\ creatoare de atmos-fer\, Simona Sora este mai pu]inpreocupat\ de intriga propriu-zis\,c`t de surprinderea unor timpuri([i lumi) [i mitizarea lor concomi-tent\. Totu[i, fiindc\ romanul, ase-menea verilor s\i sud-americani,

vrea s\ spun\ [i o poveste (care seramific\ ame]itor, dar nu mai pu-]in captivant), ea se `nv`rte tocmai`n jurul unei asemenea victime profesorul Pavel Dreptu de la Lite-re (ce c\uta un ditamai profesorul`ntr-un c\min de studen]i ve]i des-coperi singuri) , al vie]ii [i mor]iimisterioase a acesteia, `n urmac\reia c\minul se va `nchide pen-tru totdeauna. {i `nchiz`ndu-se `nrealitate, el se redeschide, aseme-nea Overlook -ului din The Shin-ing, `n spa]iul generos al `nchi-puirii. Ceea ce nu `nseamn\ c\Universalul bucure[tean `mpru-

mut\ foarte mult din atributelefaimosului hotel creat de StephenKing. Ce-i drept, ambele s`nt b`ntu-ite de (un fel de) fantome, ambeleg\zduiesc scriitori mai mult saumai pu]in rata]i, iar Diavolul (sau,hai s\ zicem, Supranaturalul) nue prima dat\ c`nd `[i t`r`ie pa[iipe culoarele lor. Totu[i, nu ingre-dientul horror este cel vizat `n cre-area de atmosfer\, ci suspansul,permanenta promisiune, dac\ vre]i,a acelei clipe c`nd vom `n]elege cuadev\rat ce s-a `nt`mplat `n noap-tea aceea...

Depinde de noi `n ce [ic`t vrem s\ credem

Tributar conven]iilor realist-ma-gice, dar revendic`ndu-se, cel pu]inpar]ial, [i de la un Craii de Curtea-Ve-che, iar venind mai ̀ ncoace chiar dela grandiosul Orbitor c\rt\rescian,

Hotel Universal este `n acela[i timp[i un excelent roman postmodern,`n care reveren]a f\cut\ `nainta[i-lor este par]ial anulat\ ([i v\dit iro-nizat\) de interven]ia doamnei psi-holog din final, care nu doar c\ pu-ne ̀ n perspectiv\ evenimentele des-crise de Maia (chiar [i cele apar]i-n`nd trecutului), dar vine s\ desta-bilizeze ceea ce aceste conven]ii (saucredulitatea noastr\ autoimpus\)transformaser\ `ntr-un adev\racceptabil. Astfel, Simona Sora re-u[e[te performan]a de a-[i captivacititorul nu neap\rat prin accesulpe care i-l ofer\ c\tre o Shambalaautohton\, plasat\ `ntr-un perma-nent prezent magic, ci tocmai blo-c`ndu-i acest acces sau m\car proble-matiz`ndu-l. P`n\ la urm\ depindede noi `n ce [i c`t vrem s\ credem.Un lucru e cert, `ns\, farmecul Bu-cure[tiului nu mai poate fi g\sitdec`t `n trecut, [i numai `n c\r]i,fie c\ le folosim la citit sau laghicit. Ceea ce, uneori, `nseamn\acela[i lucru.

Simona Sora, Hotel Universal, colec]ia„Ego. Proz\“, carte publicat\ [i `n edi]iedigital\, Editura Polirom, 2012, 272 depagini, 27.95 lei

Ce leg\tur\ este `ntre savurarea unei bomboane deciocolat\ [i c\derea `n trans\? Sau `ntre Vasile Cap[a,vestitul cofetar din Bucure[tiul secolului al XIX-lea, [iHotelul Universal din Gabroveni? ~n romanul ei dedebut, Simona Sora ]ese cu migal\ [i m\iestrie o p`nz\narativ\ fascinant\ `n care istoria [i fic]iunea, factualul[i fabulosul, ocultul [i ra]ionalul [i nu mai pu]inprezentul [i trecutul se intersecteaz\ constant,form`nd o hart\ a „texisten]ei“ at`t de complex\, `nc`to eventual\ `ncercare de separare a planurilor [idimensiunilor devine o `ntreprindere nu doarimposibil\, ci [i inutil\.

Iar s`ntem mai cu mo], iarie[im un pas `nainte din plu-ton, cu pieptul bombat, f\-r\ s\ a[tept\m `ns\ vreo me-dalie. La noi, timi[orenii,m\ refer acum, pentru c\ pe15 noiembrie o s\ fie fix unan de c`nd pe Bega s-a lansatceva nemaiv\zut `n Româ-nia: un proiect inimos, des\ltat sufletul [i descre]itfruntea. A]i putut citi des-pre el prin ziare, l-a]i v\zutpe net sau la televizor, iardac\ s`nte]i de prin partealocului, cu pu]in noroc, l-a]iputut sim]i pe propria piele.Adic\? S\ zicem c\ a]i intrat`ntr-o cabin\ telefonic\ [i a]ig\sit o tabl\ de ciocolat\ cu

un bile]el scris de m`n\. Ca-re zicea a[a: Cu mult dragpentru oricine are nevoie.Ajut\ [i tu pe cineva f\r\ s\ceri nimic `n schimb . Saua]i descoperit te miri pe un-de prin ora[, `nso]ite de bi-le]ele asem\n\toare, o cutiede cafea, o umbrel\, o carte,o pereche de cizme noi [i c`-te [i mai c`te. Sau a]i intrat`ntr-o papet\rie, simigerie,cafenea [.a.m.d., a]i vrut s\cump\ra]i o ascu]itoare, uncovrig, un suc, o cafea [i a]iaflat c\ exact ce v\ poftea ini-ma fusese deja pl\tit de ci-neva. Sau v-a]i trezit `mbr\-]i[at din senin de un t`n\rsur`z\tor `n plin\ strad\.

Dar dac\ n-a]i citit, v\zut,sim]it `nc\ toate pove[tileastea de necrezut, v\ spunacum c\ ele se datoreaz\ ce-lor de la Look Inside, aso-cia]ia pornit\ acum un ande 14 tineri din Timi[oara,care pur [i simplu vor s\ leaduc\ oamenilor un mic z`m-bet pe chip [i s\ le dea `ncre-dere c\ binele poate fi f\cut[i prin multe gesturi mici, la`ndem`na oricui. Cum? Pur[i simplu d\ruind ceva, deparc\ lumea ar fi str\b\tut\zilnic numai de mo[cr\ciuni.

Ideea nu-i nou\. A venit depeste Ocean, printr-un film,dup\ care s-a r\sp`ndit [i `nEuropa. Poate a]i v\zut PayIt Forward, povestea cu b\-ie]elul care vrea s\ fac\ lu-mea mai bun\ [i g\se[te osolu]ie n\ucitor de simpl\.Exact ca Amélie, din dulcea-

]a de film fran]uzesc, carevrea [i ea s\ le arate celordin jur c\ `nc\ exist\ grij\,mil\, dragoste. A[a au ap\-rut lan]urile de fapte bunef\cute de oameni ne[tiu]i,care nu vor nimic ̀ n schimb.M\ umflu rapid `n pene [iv\ reamintesc c\ [i la capi-tolul \sta Timi[oara a fostfruntea. {i c\ la ̀ ndemnul ini-mo[ilor no[tri, le-au luat-ope urme voluntari din Arad,Re[i]a, Sighi[oara, Sibiu, Bra-[ov, Bucure[ti, Cluj, Azuga,Tulcea, Bac\u, Constan]a, De-va, ba chiar [i de peste grani-]\, la Chi[in\u. Pentru mine,povestea lor e, oarecum, lafel de important\ ca toatecele aproape 1.000 de prio-rit\]i [i inova]ii ale urbei,`ntre care, dac\ n-a]i aflat ̀ n-c\, [i aceea c\ l-a dat lumiipe Francesco (Ferencz) Illy,

inventatorul espresorului.Dau exemplul \sta, pentruc\ mult zv`c a adus `n inimiun espresso bun. Dar nicicampania de ̀ mbr\]i[\ri gra-tuite nu s-a l\sat mai prejos:`n doar c`teva ore, ea a scosdin amor]eal\ peste 10.000 detimi[oreni.

F\r\ s\ fi [tiut de tineriiminuna]i de la Look Inside,de c`]iva ani, ̀ n fiecare toam-n\, obi[nuiesc s\ las din c`nd`n c`nd la vedere, `ntr-o pun-g\ transparent\, c`te un cior-chine mare de struguri. Decele mai multe ori punpunga pe o banc\ din parcsau o at`rn de sp\tarul unui

scaun, pe o teras\. Sau oag\] de balustrada unui pod.{i plec mai departe, f\r\ s\am habar de ce se `nt`mpl\cu strugurele meu. ~l laspur [i simplu acolo, f\r\ bi-le]el l\muritor, cu g`ndul c\o s\-l ia doar cineva care chiarmoare de poft\ dup\ ni[teboabe. Vre]i s\ [ti]i de ce facasta? De ce am ales nu o par\sau un m\r sau o portocal\,ci fix un strugure? {i de ce,c`te toamne oi mai prinde,unde [i cum oi putea, o s\las pentru cineva un strugu-re, [i ̀ nc\ unul, [i ̀ nc\ unul?

(va urma)

Secretul Adrianei

Adriana Babe]iLook inside

O lume disp\rut\


» Nu ingredientul horror este cel vizat `n crearea deatmosfer\, ci suspansul, permanenta promisiune,dac\ vre]i, a acelei clipe c`nd vom `n]elege cuadev\rat ce s-a `nt`mplat `n noaptea aceea...

Daniel Cristea-Enache

~ntr-o cronic\ u[or exaltat\ la De-monii v`ntului, Paul Cernat (remar-c`nd totu[i ruptura `ntre `nc`nt\-torul poem exotic [i romanul re-alist din roman) o ̀ nscria pe Danie-la Zeca `n linia Alecsandri-Mace-donski, clasific`nd-o ca o roman-cier\ estet\, exotizant\ [i calofil\ .Dar, dac\ exoticul e `n func]ie deprivitor [i deci fluid, estetismul

[i calofilia sub`ntind o `ntreag\atitudine cultural\ [i un stil per-fect omogen [i etan[. Calofil poa-te fi numit, din genera]ia nou\ deprozatori, Filip Florian. DanielaZeca se adapteaz\ stilistic la con-textul tematic [i la necesit\]ile com-pozi]ionale ale fiec\rui roman din

trilogie , av`nd cameleonismulunui autor profesionist care poatescrie oricum. Mai degrab\ dec`t `nlinia Alecsandri-Macedonski, oputem vedea `n proximitatea luiDan Lungu, scriitor la fel de inteli-gent, de mobil [i de atent la publi-cul larg.

Un roman „vechi“ [i `nacela[i timp „nou“

Omar cel orb este, practic, ultimasecven]\ din cucerirea acestuipublic, c\ruia i se ofer\ riscurile do-cument\rii (autoarea c\r]ii a fost`n Iranul contemporan), stratifica-re cultural-istoric\ (note de subsoltraduc`nd termeni, sintagme, accep-]ii din epicul propriu-zis), o intrig\palpitant\, bine condus\, rupturide registre [i alunec\ri de planuritemporale; abia la urm\, exotismul`n contextul globaliz\rii. Romanuleste ̀ n acela[i timp vechi [i nou ,dominat de cutume `n Iran [i re-laxat `n spa]iul autohton postre-volu]ionar, pitoresc la modul româ-nesc [i impregnat de aerul tare alunui Orient cu taruf [i Comiteh.

Dac\ România v\zut\ prin o-chii tot mai bolnavi ai exilatuluiOmar ne este familiar\, spa]iul decare protagonistul se desprinde ([icare va fi procesat `n amintiriintense [i `n percep]ii halucinante,la limita fantasticului romanesc)d\ componenta unei culturi sensi-bil diferite. Cititorul e prins, pe deo parte, de modul `n care un str\inca Omar percepe [i define[te Ro-mânia de azi. Interesul e st`rnit, peacest palier, nu de spa]iul românescca atare, ci de reprezentarea luiproasp\t\, inedit\, `n mintea unuioriental. ~n cealalt\ sfer\, dimpo-triv\, accentul cade pe realitateaistoric\ [i geografic\, pe vechea cul-tur\ persan\ [i pe cutuma iranian\,dorite c`t mai pu]in modulatestilistic [i distorsionate epic. Exo-tismul apare, prin urmare, pe ostructur\ realist\ de abordare [i

incizie epic\. Un stil lucrat [i cati-felat, saturat de compara]ii poe-tice , marcheaz\ paginile româ-ne[ti ale lui Omar, cum este [i lo-gic, `n grila compozi]ional\ a Da-nielei Zeca. Stilul este omul, nulumea din care vine; astfel c\ poe-ticul de insolitare al lui Omar celorb va fi dublat de realismul exact[i dur placat pe spa]iul din care afugit. Iat\ o scen\ din spa]iul nos-tru at`t de familiar, dar alcoolizan-t\ [i halucinogen\, `nc\rcat\ ca at-mosfer\ [i manier\: Chelnerul lepusese vinul `n decantor [i l\sasevasul ̀ ntre ei doi, ca pe o bro[\ bom-bat\ [i mare, care trimitea iriz\ride s`nge [i de fruct terciuit, iar cu-lorile `i treceau lui Omar pestechip, f\c`ndu-l s\ par\ [i mai schim-bat. Vinul se dezlega l`ng\ sfe[niculde pe mas\, ̀ n care ardeau dou\ lu-m`n\ri, iar c\ldura lor `nvia tani-nuri de scoic\, de piatr\ [i v`rtejde nisip. Chiar de ai mai b\ut dec`nd e[ti aici, minte-m\ c\ eprimul vin. N-am de ce s\ te mint,e chiar primul. ~l cunosc [i l-amvrut special pentru tine, ai s\-i sim]iimediat duhurile de ap\. Ca [icum ar fi a[teptat replica, acela[igarçon ap\ru de `ndat\ [i le maiturn\ `n pahare. Aerul dintre ei sesatur\ brusc de arome de scoar]\,de pergament [i de crabi usca]i, pluso boare de prun\ coapt\ (p. 93).{i la antipod o scen\ iranian\,`ntr-un stil aproape neutru, expo-zitiv, `n care priza la real se dove-de[te mult mai important\ dec`tculoarea romanului exotic : ~nsf`r[it, `nchisese biroul. Era o t\ce-re ca vinerea, dar nu lu\ `n seam\ecoul sinistru al coridorului. Co-bor`. Ventilatoarele liftului se opri-

ser\ [i c`nd u[ile se deschiseser\`n pasaj, `ntunericul umed [i mi-rosul de igrasie `i ridicar\ un valde grea]\ `n piept. Era [apte [i ju-m\tate, cel mult, dar prea mult\lini[te [i chiar nici un bec. {tia bi-ne drumul, `l f\cea zi de zi, la ie[i-rea din tubul `ntunecos ar fi dat deluminile hangarului de ma[ini. ~[imi[ca picioarele tot mai repede [iaproape se trezi alerg`nd, c`nd o]intui vocea: Unde fugi a[a, c\-]ea a Islamului? Unde fugi, Shirina sminti]ilor [i a leprelor tr\d\toa-re? Stai pe loc, c\ e[ti arestat\! Numai exista `ndoial\: era un pasdaral moralit\]ii [i al legii Coranului,unora ca el le-ar fi recunoscut voceaoriunde i-ar fi `nt`lnit (p. 251). Do-u\ elemente verbale de o inadecvarela realismul cinematografic aproa-pe insesizabil\ ( chiar din chiarnici un bec [i c\ din c\ e[ti ares-tat\ ) vin, simptomatic, din aceea[i ne-cesitate de exactitate a prozatoarei.

Cititorul autohton se vasim]i flatat `n orgoliul s\upatriotic

O alt\ banalitate care s-a tot re-luat `n comentariile dedicate ro-manelor anterioare ale DanieleiZeca se vede infirmat\, `nc\ o dat\,de Omar cel orb. Autoarea nu-[i c`[-tig\ lectorul printr-o specificitateinaccesibil\ majorit\]ii noastre ci-titoare, printr-o lume at`t de veche,de `ndep\rtat\ [i de exotic\ (ter-menul obsedant) pe care o descope-rim `n paginile c\r]ii. Nu doar for-mula, ci [i conceptul romanuluide fa]\ rezid\ `ntr-o ciocnire delumi palpabile [i `ntr-o intersecta-re de timpuri culturale. Globaliza-rea este platforma pe care acesteadevin posibile [i vizibile. DanielaZeca are pe culoarul ei (ca [i DanLungu pe al s\u) r\bdarea de a ur-m\ri [i a exploata implica]iile roma-ne[ti. Un roman centrat pe un iranian

exilat `n România este ceva nudoar nou, `n proza autohton\, dar [ifoarte promi]\tor epic. Perspec-tiva va fi complet diferit\ de cea aproiec]iilor de exil dinainte de 1990,care compuneau infernul meschindin lag\rul socialist `n contrastcu normalitatea democratic\ oc-cidental\: spa]iul nostru de referin-]\ [i compensare imaginar\. Per-spectiva e acum r\sturnat\ specta-culos, iar cursorul se deplaseaz\dinspre Orient `nspre Estul Euro-pei. România devine, a[a zic`nd, Ves-tul lui Omar: [i geografic, [i subraportul unei normalit\]i a vie]ii.Nolens-volens, cititorul autohtonse va sim]i flatat `n orgoliul s\u pa-triotic [i va empatiza, de pe pozi]iaunei p\r]i mai norocoase ̀ n prezen-tul istoric, cu suferin]ele persona-jelor r\mase captive `n Estul Es-tului. El le va raporta la propriaexperien]\ de regim totalitar [i vaputea `n]elege mai bine drama decontext (nu neap\rat de cultur\) apersonajelor feminine condamnatela moarte. Din nou, se poate faceconstatarea c\ nu este nimic exo-tic `n aceast\ raportare.

Daniela Zeca `mi pare unul din-tre cei mai nedrept\]i]i prozatoridin genera]ia `nc\-t`n\r\. Succesulreal la public i-a f\cut mefien]i peunii comentatori ai actualit\]ii li-terare, iar cronici de genul celeimen]ionate la `nceputul acesteianu au prea contribuit la buna re-ceptare a unei autoare originale[i curajoase.

Omar cel orb va fi un bestseller.~ns\ pariul meu critic e altul: autoa-rea lui va fi un nume de prim ordin`n proza româneasc\ postrevolu]io-nar\. Trilogia oriental\ care nu etrilogie [i exotismul care nu esteexotism reprezint\, `n cazul s\u,doar `nceputul.

Daniela Zeca, Omar cel orb, roman, cuun „Cuv`nt `nainte“ al autoarei, disponibil[i `n edi]ie digital\, colec]ia „Ego. Proz\“,Editura Polirom, Ia[i, 2012, 264 p.


carte « 11

Nu doarbestsellerTrei romane publicate `npatru ani [i form`nd,aparent, o „trilogieoriental\“ au f\cut dinDaniela Zeca un autorromân de mare succes.Recentul Omar cel orb vafi, probabil, un bestseller,precum [i celelalte dou\c\r]i, destul de diferite`ntre ele: Istoriaroman]at\ a unui safari(2009) [i – cea mai bun\ –Demonii v`ntului (2010).Prin prisma acesteidiferen]e, romanele pot ficitite pentru ele `nsele,av`nd suficient\autonomie tematic\ [iproblematic\. ~ns\prozatoarea e „compus\“nu doar din subiectelediferite pe care letrateaz\ [i din lumileinvestigate jurnalistic [iexplorate scriitorice[te, ci[i din registrele `n carelucreaz\.

» Un stil lucrat [i catifelat, saturat de compara]ii„poetice“, marcheaz\ paginile „române[ti“ ale lui Omar, cum este [i logic, `n grila compozi]ional\a Danielei Zeca.


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulDragostea, chiar ea deCorina Sab\u, care vaap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia „Ego.Proz\“, [i va fi disponibil[i `n format electronic.

– Fragment –

Chipul s\u cap\t\ o expresie d`r-z\ [i simte cum i se `nc\lzesc obra-jii. ~nchide [i deschide de mai mul-te ori pumnul drept, `[i mai toar-n\ whisky, se a[az\ `n fa]a calcu-latorului [i-i scrie Miei tot ce ìtrece prin minte, f\r\ ezit\ri [i f\-r\ s\ se g`ndeasc\ la consecin]e.

Despre p\rul str\lucind ca o fla-c\r\ `n lumina filtrat\ prin pere-tele verde [i despre bluza ei hippyi-a scris. Totu[i, nici cuv`ntul roman-tism, nici rolul hot\r`tor dup\cum pretindea Teo pe care l-a ju-cat ̀ n achizi]ionarea ma[inii de sp\-lat n-au tulburat-o pe Mia ca pro-

pozi]ia: Doamn\, via]a, `n esen]\, efrumoas\ , afirma]ie `nt\rit\ deceea ce urma: Nu [tiu de ce v\ spunasta, poate e sticla de whisky, dar[tiu sigur c\, `n esen]\, via]a e fru-moas\, acesta e singurul lucru pecare vi-l pot spune acum, da . Iar`ncheierea, `n care se scuza pen-tru tonul intempestiv, a ajutat-ope Mia s\-[i imagineze cum s-a `n-t`mplat, cum Teo, emo]ionat, dardecis s\-[i m\rturiseasc\ senti-mentele, s-a a[ezat `n fa]a calcula-torului [i a scris, deschiz`ndu-[isufletul ca niciodat\, f\r\ s\ seteam\ de ridicol sau de urm\ri.

Cum [i-ar putea imagina Mia,citind, `n biroul ei, la nou\ [i unpic, e-mailul, c\ Teo nici nu-[i maiaminte[te prea bine ce i-a scris [ic\, oricum, `[i regret\ amarnic ges-tul? Acesta este [i motivul pentrucare, imediat ce ajunge la HotelulTristan din Zagreb, ì formeaz\num\rul, cer`ndu-[i scuze pentrur`ndurile respective. Dar ai scrisfoarte frumos! , insist\ ea, nel\-s`ndu-l s\-[i termine fraza, astfelc\ el se simte nevoit s\ ridice tonul[i s\ repete c\ se c\ie[te.

Mia ì accept\ scuzele, dar, ime-diat ce `nchide telefonul, nu `na-inte de a-i ura spor la treab\ [idistrac]ie pl\cut\, se `ntoarce lar`ndurile lui. Le cite[te fredon`ndmelodii roman]ioase, la birou [iacas\, iar c`nd nu le cite[te, le au-de [optite cu vocea lui [i mai alesrefuz\, cu `nc\p\]`nare, s\ le con-sidere, cum el `nsu[i i-a sugerat,rezultatul unei nop]i de be]ie. Cumar putea s\-l ia `n seam\? Din mo-ment ce a venit o zi `n care cine-va i-a scris a[a frumos, `nseamn\c\ via]a ei nu s-a scurs `n zadar.{i, chiar dac\ [i-a promis c\ `nfa]a lui nu va mai face niciodat\aluzie la e-mail, [tie c\ rela]ia lor aintrat pe un nou f\ga[. Altfel n-arfi `ndr\znit ca la finalul conver-sa]iei s\-l `ntrebe: O s\ m\ maisuni, da? .

................

C\ avea s-o revad\ pe Luz, mula-tra informatician\ din Québec,Teo uit\ cu des\v`r[ire. Dup\ ces-a `ntors `n ]ar\, au schimbat c`-teva mesaje, dar, la scurt\ vreme,coresponden]a lor s-a `ncheiat. S-a sf`r[it de la sine, ca orice leg\tu-r\ `ntre oameni afla]i `n col]uridiferite ale lumii, pe care n-au apu-cat s\-i lege prea multe lucruri.Sau, cel pu]in, a[a `[i imagina el.

La sf`r[itul primei zile de con-gres, dup\ cin\, c`nd conversa]i-ile au `nceput s\ l`ncezeasc\ [i oparte dintre cursan]i s\ se retra-g\, Luz i-a [optit `n engleza ei au-toritar\: Te a[tept la noapte. Da-c\ nu vii, vin eu dup\ tine! .

Dac\ n-ar fi fost caza]i la a-cela[i hotel, probabil c\ Teo ar fir\mas `n camer\, invent`nd o scu-z\ pentru a doua zi. Dar, cum ca-mera lui Luz se afla doar dou\etaje mai jos, se poate a[tepta la ovizit\ `n miez de noapte, femeiadoar `l avertizase. Va sta pu]in, varezista farmecelor sale [i, maiales, o va face s\ `n]eleag\ c\ n-arenici un rost, ce po]i face c`nd tedesparte un ocean, a[a pl\nuie[tecobor`nd treptele.

O g\se[te buton`nd telecoman-da, cu un pahar de tequila `n fa]\.L`ng\ pahar, pe o farfurioar\, c`-teva felii de l\mìe. Atitudinea ei`l dezarmeaz\. Mul]umesc c\ aivenit , spune [i se retrage c`]ivapa[i, `mbr\]i[`ndu-l cu privirea.Televizorul [i tequila, ì explic\

z`mbind timid, ridic`ndu-[i g`tul`n direc]ia ecranului, s`nt ca s\-[ipotoleasc\ emo]ia. A `nceput s\regrete c\ l-a invitat `n camera eiimediat dup\ ce i-a vorbit. Sauchiar mai devreme; `n timp ce-ivorbea, era surprins\ c\-l chea-m\ la ea [i [tia c\ face o prostie.S-a g`ndit s\ sune la recep]ie, s\cear\ num\rul lui [i s\-i spun\ c\nu mai are sens s\ vin\, dar n-afost `n stare.

Se opre[te o clip\, c`t s\ dea peg`t paharul de tequila, [i o ia dela cap\t. ~mi d\deam seama c\n-are sens s\ vii [i c\ asta trebuies\ fac, s\ te sun [i s\-]i spun s\ numai vii. Dar eu `mi doream s\ vii,`mi doream s\ te v\d pu]in `ntrepatru ochi [i pe undeva speram,dac\ ai [ti cum speram s\ m\`n[el `n privin]a lipsei de sens.

Teo nu spune nimic, ea `[i maitoarn\ tequila [i `[i `nmoaie bu-zele `n pahar. Am `n]eles , spu-ne el `ntr-un t`rziu, deranjat de li-ni[tea care `ncepe s\ devin\ ap\-s\toare. Ce-ai `n]eles? , `ntreab\ea, ridic`ndu-[i g`tul ca atunci c`nda ar\tat `n direc]ia televizorului.

Am `n]eles , `ncepe destul de eva-ziv Teo, c\ `ntr-un fel ai fi prefe-rat s\ nu vin, dar c\ e[ti mul]umi-t\ c\ s`nt aici . Corect! , aprob\Luz, sorbind lent din pahar. M\bucur c\ s`nt ame]it\, pentru c\a[a voi putea vorbi, chiar dac\ m\fac de r`s... M-a durut c\ nu mi-aimai scris. Face o pauz\ [i se uit\la el. Nu mi-ai mai scris pentruc\ n-ai sim]it nevoia s\-mi scrii,nu? Nu pentru c\ te temeai c\ o s\te `ndr\goste[ti de mine. Trebu-ia s\ fi venit `nainte de tequilaasta , `ncearc\ el s\ glumeasc\,dar Luz, gesticul`nd cu ]igara, ìatrage aten]ia c\ la `ntrebareaasta a[teapt\ un r\spuns serios.Da , `ncuviin]eaz\ el cu jum\tate

de gur\. Da, ce? , se aprind, pen-tru o clip\, ochii ei. Dac\ tu m-aifi chemat, a[ fi l\sat totul [i a[ fivenit imediat `n România.

Cuvintele ei `l tulbur\; femeiaasta n-are dreptul s\-i vorbeasc\a[a, n-are dreptul s\-l fac\ s\ sesimt\ vinovat. Nu g\se[te nimicde spus, dar atitudinea lui n-o des-curajeaz\ pe Luz. O s\ ̀ ncerc s\-]iexplic, de[i [tiu c\ nu e bine s\fac asta, m\car din orgoliu sau dindecen]\ [i tot nu e bine s-o fac,dar acum simt nevoia s\-]i explic,cu toate c\ nu e mare lucru de ex-plicat. Ca orice om `ndr\gostit,

am crezut c\ [i tu e[ti `ndr\gostitde mine. At`t de puternice, senti-mentele mele nu m\ l\sau s\ m\`ndoiesc de asta. Teo o ascult\`ntru c`tva amuzat. Ea credea c\,dac\-l iube[te, [i el trebuie s-oiubeasc\, el b\nuia c\, dac\ n-amai sim]it nevoia s\-i scrie, [i eaa `ncetat s\ se g`ndeasc\ la el.

N-a[ fi avut cum s\ nu te iu-besc. Nop]ile acelea nu le voi puteauita. Mi-ai d\ruit mult\ dragosteatunci, m-ai f\cut s\ `n]eleg c\a[a a[ fi avut nevoie s\ fiu iubit\de to]i cei la care ]in, de mama, detata, de bunicii, de fra]ii [i de suro-rile mele. Degeaba vii acum [i-mispui c\ nu a fost dragoste. Poaten-a fost, dar eu niciodat\ nu m-amsim]it mai iubit\ ca atunci.

Se odihne[te doar c`teva clipe,apoi continu\: A trecut mult\ vre-me, dup\ ce am ajuns acas\, p`n\mi s-au dezmor]it reflexele. Oa-menii, obiectele, p`n\ [i cuvinte-le sc\pau `n]elegerii mele. Tre-buia s\ fac eforturi ca s\ `n]elegce mi se spune. R\m`neam, f\r\s\ vreau, `n afara tuturor lucru-rilor pe care le f\ceam, iar ceilal]im\ enervau cu neputin]a lor. Leeram recunosc\toare totu[i c\m\ las\ `n pace, c\ m\ las\ s\ fiumai departe cu tine .

Luz vorbe[te f\r\ s\-[i ridiceprivirea, cu ochii fixa]i pe paha-rul de tequila. Aveam nevoie deasta, aveam nevoie s\ r\m`n maideparte cu tine `n `ntunericul ace-lor nop]i, pentru c\ niciodat\ n-amprimit mai mult\ dragoste. C`nd,`n sf`r[it, `[i dezlipe[te privireade pahar, Teo se n\puste[te asupraei [i o tr`nte[te pe pat [i, `n timpce ea `l caut\ cu `nfrigurare, el, cuc`t o str`nge mai tare, cu at`t se de-p\rteaz\ mai mult [i ì e recunos-c\tor c\ prime[te at`ta singur\tate,c\ e at`t de eficient\ `n a-l `ndep\r-ta de tot, sentimentele lui devin u-[oare ca un balon care se `nal]\ pecerul senin.

~mi pare r\u, nu m-am pututab]ine , spune, dezam\git c\ bez-na d\ruit\ de Luz s-a risipit at`tde repede. Mai vorbesc un timp,ca doi vechi prieteni, cu paharelede tequila ̀ n fa]\, despre programulcongresului, despre un `nfumu-rat din Fran]a care d\ mereu cita-te din Sartre [i despre obiectiveleturistice, apoi Teo se `ntoarce `ncamera lui.

CARTEA

~n via]a lor aparedragostea. At`t deputernic\, at`t denea[teptat\, `nc`tì face s\ lasetotul `n urm\. Teouit\ c`t a suferitdup\ desp\r]ireade Lily, fosta luinevast\, Mia nu-[imai pl`ngecondi]ia defunc]ionar\ oa-recare `ntr-un mi-nister pr\fuit. ~[ip\r\se[te so]ul,care se retrage la]ar\ [i se dedic\apiculturii. Av`ndde `nfruntat omul]ime depiedici [i untrecut dureros, ceidoi `[i imagineaz\c\ tr\iesc o iubireeroic\. ~ntre eiintervine `ns\Lily; p\r\sit\ deiubit, femeia `[i vrea `napoi so]ul. Abandonat\, Mia pl\nuie[te,la r`ndul ei, s\ se `ntoarc\ la mai vechea sa iubire. Cum [i-arputea imagina c\ `ntre timp Vlad s-a `ndr\gostit de o femeie pecare a `nt`lnit-o la liturghia de duminic\?

Corina Sab\u –Dragostea, chiar ea


................

Programul congresului fiindfoarte `nc\rcat, exist\ un singurmoment `n care Teo o poate sunape Mia, ̀ n pauza de dup\-amiaz\. Elo `ntreab\ ce face, ea ì r\spunde

Bine, la minister , Totul e `nregul\? , vrea el s\ afle, ea spunec\ da, dup\ care `l roag\ s\-i po-vesteasc\ pe unde a mai umblat[i cum se `n]elege cu colegii, el ìd\ am\nunte [i discu]ia se `n-cheie. O singur\ dat\, `nnebunits\ o mai re]in\ c`teva momente,a `ntrebat-o dac\ dore[te s\-i adu-c\ ceva. A regretat apoi c\ a pusaceast\ `ntrebare, pentru c\ am`n-doi s-au `ncurcat foarte tare. Ea atres\rit entuziasmat\: Mie s\-miaduci ceva? , el a fost nevoit s\-[imai exprime o dat\ inten]ia, Da,]ie... , pentru ca `n final ea s\ spu-n\: Nu [tiu, nu-mi vine nimic `nminte. Adu-mi ce vrei tu! .

~ncerc`nd s\-[i fac\, a[a cum[i-a promis, ordine `n g`nduri, Teop\r\se[te, `ntr-o zi, sala de con-gres. Merge o vreme pe jos p`n\g\se[te, `ntr-un p\rcule], o teras\ferit\ de zgomotul str\zii. La c`]i-va metri `n fa]a lui e un loc de joa-c\ pentru copii [i o feti]\ cu basmacu buline ro[ii se d\ `n c\lu[ei. ~npicioare, cu o m`n\ proptit\ `n [old,bunicul ei n-o pierde din ochi.L`ng\ el, dintr-un c\rucior, iesecapul imens al unui urs de plu[.Teo se uit\ la ceas. Jana [i Mihaidorm la ora asta. {i-i imagineaz\`n paturile lor; Mi]i, acoperit cupledul `n carouri, a insistat, pro-babil, s\ se `mbrace `n pijamauacu [oricei, ocazie pentru Jana dea-l ironiza. Oare despre ce-au vor-bit `nainte de a adormi? Le iube[teat`t de mult c\p[oarele mici, dincare ies g`nduri care-l mi[c\ p`n\la lacrimi, chiar dac\ [tie c\ nus`nt cu nimic mai originale dec`tale altor copii de v`rsta lor.

~i pare a[a de uimitor c\ tim-pul vindec\ totu[i r\nile! ~[i adu-ce aminte cum, `nainte de a se des-p\r]i de Lily, terorizat la g`ndulc\ trebuie s\ se `ntoarc\ acas\, seoprea ̀ n parc cu o carte sau se plimba

p`n\ se l\sa seara, rug`ndu-se s-og\seasc\ `n toane bune. ~[i am-inte[te [i c\, dup\ ce a fost for]ats\ plece de l`ng\ copii, se trezeanoaptea, ner\bd\tor s\ mearg\ `ncamera al\turat\, ca s\ vad\ cefac. Cuprins de panic\, ̀ ncremenea`ntr-o pozi]ie [i era surprinsc`nd, revenindu-[i, putea s\ semi[te iar, [tiind c\ ei s`nt departe.Alteori se plimba prin cas\, aprin-z`ndu-[i ]igar\ dup\ ]igar\, se o-prea la fereastr\ [i, `ntr-un t`rziu,`[i d\dea seama c\ prin fa]\ ìtrec iar castanii, chio[cul de ziare,covrig\ria, dugheana cizmarului,blocurile de zece etaje, cu o far-macie la parter. Era at`t de impre-sionabil ̀ n perioada aceea, ̀ nc`t, da-c\ cineva ì vorbea frumos, f\ceaeforturi s\ nu i se umezeasc\ ochii[i se g`ndea c\ a[a trebuie s\ se sim-t\ un cer[etor primind o pr\ji-tur\ cump\rat\ special pentru el.

~[i aminte[te toate astea urm\-rind-o pe feti]a cu b\sm\lu]\ cubuline ro[ii [i parc\ nu-i vine s\cread\ c\ poate dormi nop]ile f\-r\ tranchilizante [i c\ trupul nu-imai e zguduit de tremur\turi. C\-lu[eii se opresc, b\tr`nul o d\ jospe feti]\, ea se repede la ursule]ul deplu[ [i-i [opte[te ceva la ureche.

Teo se uit\ la ceas [i se simtevinovat, iar [i-a l\sat g`ndurile s-oia razna. Apoi se g`nde[te c\ at`tamerit\ [i el [i c\ poate n-a sosit`nc\ momentul `n care s\-[i pun\via]a `n ordine. ~n zilele urm\toa-re, lucrurile se a[az\ nesperat `nfavoarea lui; Luz ì d\ pace [i secomport\ ca oricare din colegiide congres, r`de la glumele celor-lal]i, laud\ meniul restaurante-lor, compar\ deserturile sau sta]i-ile de autobuz din Zagreb cu celedin Québec, se ofer\ s\ ]in\ geantavreunei colege c`nd aceea mergela toalet\, pozeaz\ mul]imea in-credibil\ de ra]e din Gr\dina Bo-tanic\ sau caut\ suveniruri pen-tru cei de acas\.

N-a existat aluzie sau privirecare s\-l fac\ pe Teo s\ ghiceasc\ mai ales c\ apucaser\ s\-[i ia r\-mas-bun, pup`ndu-se camaradere[-te pe obraz c\ `n ultima noapteLuz o s\ bat\ la u[a lui. {i, cu toa-

te c\ nu s-ar fi considerat a[a slabde `nger, `n fa]a privirii umede [ip\trunz\toare, a mirosului dulcecare ie[ea din pielea [i p\rul ei, afost lovit de o dorin]\ at`t de puter-nic\, `nc`t g`ndul, aproape perma-nent, la Mia s-a stins ca o fl\c\ruie`n b\taia v`ntului. Totu[i, trec`ndu-[i`n revist\ experien]ele erotice,nu regret\ c\ a cedat ispitei: nu-[iaminte[te ca vreo alt\ femeie s\fi scos, `n bra]ele sale, o asemeneavarietate de gemete [i ]ipete.

................

La ora la care se `nt`lnesc, str\ziles`nt pustii. P`n\ [i b\ncile mi-cului scuar s`nt goale, nici m\carliceeni amorezi nu s`nt acolo, s\-[i`mpart\ cuvinte dulci [i m`ngìeri.

Doar trei vr\biu]e ]op\ie pe mar-ginea f`nt`nii arteziene, ceea ce-iface pe Teo [i Mia s\ cread\ c\ iu-birea lor are ceva eroic.

Merg pe str\du]e lini[tite, at`tde lini[tite, c\ par `n afara Bucu-re[tiului, cu c\su]e cu gr\dini pli-ne de flori, mirosind `mb\t\tor`n ar[i]a dup\-amiezii. Din c`nd`n c`nd, `[i [terg broboanele detranspira]ie de pe fa]\. La inter-sec]ia a dou\ str\du]e, vizavi deun schit de c\lug\ri de unde r\-sun\ un dond\nit pl`ng\re], g\-sesc un restaurant acoperit cu obolt\ de vi]\-de-vie.

Chelneri]a le recomand\ ou\ deprepeli]\ [i se `ntoarce f\r\ limo-nada comandat\ de Mia. Se scuz\;`ncearc\ s\ se lase de fumat, deaceea, mai mereu n\uc\, `ncurc\sau chiar uit\ comenzile clien]ilor.

Poate c\ n-a]i g\sit un motiv su-

ficient de puternic , ì arunc\ Teoc`nd aceasta pleac\ dup\ limona-d\. Ca de exemplu? , se opre[tecurioas\ femeia. S\ iubi]i un b\r-bat [i el s\-[i doreasc\ s\ nu v\ maivad\ cu ]igara ̀ n gur\ , spune Teo,`nro[indu-se p`n\ `n v`rful urechi-lor. Apoi, totul se `nt`mpl\ foarterepede, imaginea chelneri]ei leg\-n`ndu-[i [oldurile [i dep\rt`ndu-seg`nditoare, medit`nd poate la ce i-aspus Teo, se `ntunec\ dintr-odat\,nea[teptat [i repede, pentru c\ els-a apropiat de scaunul Miei [i as\rutat-o.

Le `nfloresc `n fa]\ cele mai mi-nunate gr\dini [i p\s\ri de toateculorile scot triluri victorioase.Se privesc ferici]i [i `[i str`ng mì-nile, ca [i c`nd s-ar `ncuraja reci-proc c\ ce a fost mai greu a trecut.Nu-[i retrag mìnile nici c`nd vinechelneri]a, dimpotriv\, degetelelor se `ncle[teaz\ [i mai puternic.

AUTOAREA

CORINA SAB|U s-a n\scut `n1975, la C`mpulung Muscel. Ro-manul ei de debut, Blocul 29,apartamentul 1 (Polirom, 2009),a primit Premiul pentru debut`n roman, `n cadrul ColocviilorRomanului Românesc, Alba Iu-lia, [i a fost nominalizat la Pre-miile Prometheus [i Observa-tor Cultural . Acela[i roman afost selec]ionat la FestivalulPrimului Roman de la Cham-béry (Fran]a). Este coscena-rist\, al\turi de regizorul RaduJude, a filmului Toat\ lumeadin familia noastr\ (Hi FilmProductions), proiectat `n pre-mier\ mondial\ la Festivalulde Film de la Berlin 2012,c`[tig\tor a numeroase premiiinterna]ionale, printre careMarele Premiu al FestivaluluiInterna]ional de la Sarajevo,Marele Premiu al Festivaluluide Film Francofon de la Na-mur, Marele Premiu al Festi-valului CinEast de la Luxem-burg, Marele Premiu al Festi-valului Interna]ional de la Za-greb, Premiul pentru cel maibun film românesc la TIFF.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, colec]ia „Proz\. Seria de autor«Radu Aldulescu»“, Editura Cartea Româneasc\, 320 de pagini, 29.95 lei

Robert Diavolul, `ngerul `nc\lecat, se `ntoarce `n locurile pe care leluase ̀ n st\p`nire `n urm\ cu mai bine de 30 de ani. Vremurile s-auschimbat, oamenii `[i duc traiul mizer de pe o zi pe alta, ap\sa]i despectrul [omajului [i de credite la b\nci; locul colibelor rudarilora fost luat de blocuri famelice din beton, debran[ate de la ap\ [ic\ldur\. Pe dealuri se `ntorc dup\ soare vile luxoase, cu piscine [iterase, cursele burdu[ite cu naveti[ti se intersecteaz\ cu jeepuri [ilimuzine sclipitoare. Nevoit s\ p\r\seasc\ Bucure[tiul `mpreun\cu t`n\ra sa so]ie [i cu fiul lor, b\rbatul de aproape 60 de ani ̀ ncepeo via]\ nou\. ~ntr-un mediu ostil [i corupt, prielnic viciului,Robert, Andreea, Laurian Susanu [i Brându[a un patrulater to-xic intr\ `ntr-un joc diabolic pe via]\ [i pe moarte. Cronicilegenocidului continu\ s\ `nregistreze, spre aducere aminte, pove[tiletimpurilor noi, din v`rtejul c\rora se salveaz\ doar cei puternici.

C\t\lin Dorian Florescu, Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\, traducere [i note de Ma-riana B\rbulescu, colec]ia „Fiction LTD“, Editura Polirom, 352 de pagini, 39.95 lei

O carte despre via]\ [i suferin]\, unde istoria european\ [i pove[tilepersonale se contopesc `ntr-o mare epopee. ~n Banat, un amestec deneamuri format din români, nem]i, francezi, s`rbi, unguri tr\iesc`mpreun\ de secole. Aici s-a inventat sistemul binelui f\cut din iu-bire: ~nc\ nimeni nu refuzase vreodat\ s\ dea ajutor [i nu se `mpo-trivise vreodat\ acelui lucru care definea via]a de aici: `ndatorireabinelui f\cut din iubire. Asta era datoria fa]\ de ceilal]i. Datoria ì]inea pe to]i `mpreun\ . A[adar, [i Jacob iube[te `ns\ [i pentru c\a[a ì st\ `n fire. El `[i iube[te m\runta via]\, mizer\ [i dur\; `nva]\s\-[i iubeasc\ tat\l, care `ns\ `l tr\deaz\ mereu; le iube[te pe Kati-ca, s`rboaica, [i pe Ramina, ]iganca cea gras\, `ns\ una este ucis\ [icealalt\ deportat\. O poveste despre duritate [i s\r\cie, dar [i des-pre sensibilitate [i tandre]e, o poveste emo]ionant\ [i palpitant\ `ncare iubirea devine o art\ a supravie]uirii.

Alan Moore este considerat drept cel mai mare autor deromane grafice `n via]\, cunoscut pe toat\ fa]a planeteipentru albumele Watchmen, From Hell sau V For Ven-detta. Acesta din urm\, prin personajul V, a reu[it s\impun\ masca atentatorului Guy Fawkes ca simbol almi[c\rilor contestatare de tip Occupy.

Moore [i-a cimentat recent sprijinul pentru ideilegrupului Occupy compun`nd [i `nregistr`nd primul c`n-tec din cariera sa, `n folosul ramurii britanice a celebreimi[c\ri.

The Decline of English Murder este o balad\ `ntune-cat\ [i, uneori, opac\ (spune BBC News) `n care autorulpune semnul egal `ntre flagrantele inegalit\]i economicecontestate de Occupy [i opera unui asasin. Balada a fostlansat\ pe pia]\ de Occupy Records, un spin-off muzicalal grupului de protestatari, care a mai lucrat p`n\ acumcu mai mul]i arti[ti, printre care se num\r\ ThomYorke de la Radiohead sau cei de la Massive Attack.

Moore, care a `mplinit 58 de ani, a vorbit anul trecutdespre surpriza [i m`ndria resim]ite c`nd a v\zutm\[tile lui Guy Fawkes concepute de el `mpreun\ cudesenatorul David Lloyd `n 1982, pentru seria V ForVendetta folosite pe str\zi `n timpul demonstra]iilorOccupy. O mod\ care a `nceput `n Anglia [i care, foarterepede, s-a extins `n toat\ lumea.

La `nceput, autorul britanic s-a chinuit s\ `[i men]i-n\ distan]a de mi[carea Occupy, declar`nd c\ activismullui personal se limiteaz\ la morm\ieli la cr`[ma local\ .Cu toate acestea, a vizitat `n repetate r`nduri tab\ra Oc-cupy de l`ng\ Catedrala St. Paul din Londra, iar `n publi-ca]ia Occupy Times a vorbit despre groaza pe care i-oprovoac\ un sistem economic [i politic ce concentreaz\puterea `n m`inile unui grup minuscul de persoane.

Alan Moore c`nt\ pentru Occupy


14 » interna]ional

~n primul r`nd, pre[edinteleSUA este un mare fan StarTrek [i al serialelor SF, ceeace a f\cut presa american\s\ ̀ l considere primul pre[e-dinte geek . De asemenea, luiObama ̀ i place [i Modern Fa-mily, o serie nu ̀ ntotdeauna

corect\ politic, care este [iserialul preferat al liberali-lor americani. Nu este sur-prinz\tor c\ pre[edintelemai urm\re[te [i l\udatulthriller politic Homeland,dar, ̀ n acela[i timp, crede c\The Wire este cel mai bun

show televizat al tuturortimpurilor .

~n ciuda a[tept\rilor, Rom-ney este [i el fan Modern Fa-mily [i, de[i conservator,nu pare deranjat de faptul c\printre personajele princi-pale se num\r\ un cuplu dehomosexuali care adopt\ uncopil. ~[i sus]ine `ns\ ima-ginea de conservator urm\-rind Friday Night Lights, unshow a c\rui ac]iune se pe-trece `n Texasul rural, `n s`-nul americii profunde . Deasemenea, Romney, ca mul]ial]i americani, este fan NCIS.

~n materie de cinema, Oba-ma este mult mai clasic, ale-g`nd filme apreciate de ma-rea majoritate a americanilor[i care, ̀ n acela[i timp, ̀ i con-fer\ o imagine de cinefil. Fil-mele lui favorite s`nt Na[ul 1[i 2, Casablanca, Lawrence alArabiei [i Zbor deasupra unuicuib de cuci. La acest capitol,Romney ̀ ns\ este mai cool :este mare fan Star Wars [i In-diana Jones, dar iube[te [iHenry V [i O Brother, WhereArt Thou?, filmul fra]ilor Coen.

O mare surpriz\ ̀ n ceea ceprive[te lecturile: Obama

cite[te [i apreciaz\ Biblia,`n vreme ce Mitt Romney,de[i republican, nu plaseaz\Biblia pe lista c\r]ilor luipreferate.

De asemenea, Barack Oba-ma ̀ [i pune la loc de cinste ̀ nbibliotec\ integrala scrieri-lor lui Abraham Lincoln (pecare ̀ l descrie drept o extra-ordinar\ surs\ de inspira-]ie ), eseul Self-Reliance alfilosofului Ralph Waldo Emer-son (ale c\rui ecouri se reg\-sesc ̀ n discursurile preziden-]iale), operele complete alelui Shakespeare [i Parting theWaters a lui Taylor Branch,o istorie a SUA `ntre 1954 [i1963, perioad\ de `nfrunt\ri

pentru drepturile civile.Romney ̀ ns\ este un fan al

romanului La r\s\rit de E-den al lui John Steinbeck, alAventurilor lui HuckleberryFinn de Mark Twain [i, sur-prinz\tor, al lui BattlefieldEarth (roman SF scris de RonHubbard, fondatorul Biseri-cii Scientologice) [i al serieiAmurg (pe care a numit-o,probabil, pentru a atragevoturile celor mai tineri).

La capitolul muzic\, Oba-ma este un mare amator desoul [i un mare fan al lui Ste-vie Wonder. De asemenea,este fan al lui Bob Dylan ( gi-gant al muzicii americane ),c\ruia i-a oferit, `n mai 2012,

cea mai mare distinc]iecivil\ a Statelor Unite. Nu eun secret c\ Obama este [iun mare amator de hip-hop(era oarecum normal, nu?)[i ador\ grupul The Fugees.

Mai ascult\ Miles Davis,John Coltrane, iar `n ce pri-ve[te muzica clasic\, este unmare iubitor al suitelor pen-tru violoncel ale lui Bach.

Bun republican, Mitt Rom-ney nu ̀ mp\rt\[e[te pasiunealui Obama pentru hip-hop [iprefer\ country. Favori]ii luis`nt Johnny Cash, Randy Tra-vis, Clint Black, dar, de ase-menea, `i iube[te pe Roy Or-bison [i pe The Beatles.

Obama – Romney: `nfruntareagusturilor culturale~nainte de a se bate `n programe politice [i z`mbete charismatice,Barack Obama [i Mitt Romney au fost pu[i fa]\ `n fa]\ `n privin]agusturilor lor `n materie de c\r]i, muzic\, film [i TV. Concluzia celorde la „Le Figaro“? Obama prefer\ cultura popular\, iar Romney aregusturi mai clasice.

Harrison Ford se `nc\lze[tepentru noul Star WarsAnun]ul achizi]ion\rii de c\tre Disney a studiourilorLucasfilm, cu tot cu drepturile asupra francizelor R\z-boiul stelelor [i Indiana Jones, `nc\ zguduie lumea di-vertismentului nord-american. {i, cum premiera unuinou episod al seriei Star Wars, al [aptelea, a fost pre-v\zut\ pentru 2015, presa de profil este plin\ p`n\ larefuz de informa]ii [i de zvonuri. O surs\ excelent pla-sat\ a informat revista Entertainment Weekly c\`nsu[i celebrul Harrison Ford nu ar fi `mpotrivaideii de a juca `ntr-un nou R\zboi al stelelor. Este oafirma]ie interesant\, fiindc\ actorul, ast\zi `n v`rst\de 70 de ani, nu [i-a ascuns niciodat\ dispre]ul pentrurolul lui Han Solo, rol care, totu[i, l-a f\cut celebru [ibogat. Nu mi s-a p\rut niciodat\ un personaj intere-sant , declara Ford `ntr-un interviu din 2010 pentrupostul ABC. ~ntre timp, s-a aflat c\, `nainte de a-[i vin-de studioul, regizorul George Lucas a discutat cu cei-lal]i doi protagoni[ti ai primei trilogii Star Wars, ac-torii Mark Hamill [i Carrie Fisher, despre posibilita-tea realiz\rii unui alt episod din serie.

Este un clasament `ntocmit de ro-mancierul [i jurnalistul britanicRobert McCrum pentru The Ob-server , un top de zece c\r]i des-pre care autorul crede c\, dac\ re-u[e[ti s\ le parcurgi, te descurcifoarte bine `n lumea literaturii.

Primul pe lista lui McCrum es-te Umbrella de Will Self un expe-riment literar care a fost foarteaproape s\ c`[tige premiul Booker`n 2012. Cartea este descris\ drepto not\ de subsol foarte inteligen-t\ a modernismului lui JamesJoyce . Pentru Robert McCrum, Um-brella r\m`ne una dintre cele maidificile c\r]i publicate `n ultimii

ani, iar Will Self, un hierofant `ntemplul dificult\]ii, care nu sesfie[te s\ `[i solicite cititorii .

Alphabetical Africa de WalterAbish. Abish este considerat unuldintre cei mai mari autori contem-porani americani, iar cartea defa]\ este un straniu [i solicitantexperiment avangardist , o proz\reglat\ de o regul\ pseudo-alitera-

tiv\: primul capitol con]ine doarcuvinte ce au `n componen]\ litera«a», al doilea numai cuvinte ce aulitera «b» etc. . ~n a doua jum\ta-te, procesul este inversat...

The Unconsoled de Kazuo Ishigu-ro este un roman lung [i hipnotic,o comedie stranie [i trist\ ce abia re-cent a `nceput s\ fie recunoscut\drept o capodoper\ .

Omul f\r\ ̀ nsu[iri de Robert Mu-sil este un roman `n trei volume

cunoscut ca fiind foarte dificil ,spune McCrum, pentru mine, ex-perien]a lecturii s-a situat `ntre jen\[i exasperare. Poate sun\ bine `ngerman\, dar pentru mul]i cititorienglezi Musil `l face pe Proust s\par\ Agatha Christie .

Curcubeul gravita]iei de Tho-mas Pynchon. Pynchon , sus]i-ne McCrum, [i-a f\cut o carier\din dificultate. Este interesat maipu]in de personaj [i mai mult deefectul unor circumstan]e bizareasupra sor]ii omului, favoriz`nd

nara]iuni picare[ti bazate pe c\-ut\ri ciudate .

Alte c\r]i dificil de terminat ,adunate de Robert McCrum `n cla-samentul s\u, s`nt Veghea lui Fin-negan de James Joyce ( ai c\ruicititori [tiu cu cine au de-a face ),Capitalul lui Karl Marx ( ca multealte texte «sacre» este notoriu degreu de parcurs ), Sub vulcande Mal-colm Lowry, The Unfortunates deB.S. Johnson (conceput ca o medi-ta]ie pe tema mor]ii [i a prieteniei,carte pe care cititorii trebuie s\ oasambleze ) [i Etica de BaruchSpinoza.


interna]ional « 15

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

400 de titluridisponibile

Arhivele lui Tarkovski, la licita]ieO colec]ie foarte mare de scrisori, c\r]i, benzi audio [i foto-grafii apar]in`nd reputatului cineast rus Andrei Tarkovski vafi scoas\ la licita]ie de casa Sotheby s din Londra, care sper\s\ ob]in\ o sum\ de aproape 100.000 de lire sterline.

S`nt, probabil, singurele documente apar]in`nd lui Tarkovskice vor ap\rea pe pia]\ `n viitorul apropiat , a explicat StephenRoe, specialistul `n c\r]i [i manuscrise de la Sotheby s. Arhivaeste v`ndut\ de Olga Surkova, eleva [i prietena marelui regizor,coautoare a volumului Sculpting in Time, `n care Tarkovski`[i expune teoriile despre cinema. Documentele se refer\ at`tla opera, c`t [i la via]a lui Andrei Tarkovski. Unul dintre celemai interesante documente este o ciorn\ a unei scrisori pecare cineastul a adresat-o pre[edintelui Leonid Brejnev, `ncare explic\ de ce trebuie s\ i se permit\ s\ lucreze `n UniuneaSovietic\ [i `n care cere ca filmele sale interzise de autorit\]i s\ fie prezentate publicului. Scrisoarea cineastului omul

despre care Ingmar Bergman scria c\ este cel mai mare regi-zor... cel care a inventat un alt limbaj cinematografic nu aavut nici un efect, iar Tarkovski a plecat `n 1984 din Rusia [i amurit, doi ani mai t`rziu, `n exil, la Paris.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Truman Capote, fragment„vintage“ dintr-oocapodoper\ pierdut\~n num\rul din decembrie, ap\rut deja pe pia]\ `nSUA, celebra revist\ Vanity Fair public\ `n pre-mier\ un capitol inedit din Answered Prayers,romanul neterminat al lui Truman Capote.

Manuscrisul a fost descoperit de unul dintrecolaboratorii revistei, Sam Kashner, care l-a g\-sit `n vreme ce se documenta despre acest romanla New York Public Library. Capitolul, care se `n-tinde pe numai [ase pagini, este intitulat Yachtsand Things [i descrie o croazier\ de trei s\pt\-m`ni `n Mediterana a unor personaje bogate [i ce-lebre, pe nava unui alt personaj, decedat.

Este, cu adev\rat, un «vintage Truman» , adeclarat pentru Vanity Fair Gerald Clarke, bio-graful lui Capote, titlul corespunde cu planulromanului, numai c\ acel capitol ar fi trebuit s\fie mai lung de [ase pagini. Nu [tiu de ce nu afost publicat `n versiunea complet\ .

~n romanul Answered Prayers din care aumai fost publicate fragmente `n revista Es-quire , `n 1975 , Truman Capote face un portret

acerb al societ\]ii newyorkeze, dar manuscri-sul complet al c\r]ii, considerat\ capodopera sade c\tre autor, nu a fost g\sit niciodat\. O versiu-ne neterminat\ a c`torva capitole a mai fost publi-cat\ postum, `n 1986.

Topul c\r]ilor pe carenu le pute]i termina

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

James Joyce [i Kazuo Ishiguro, doi autori greu de dus p`n\ la cap\t


Nu pentru maimu]e sau urechi-le lui Spock l-a premiat CIA, cipentru ajutorul dat `n 1981, c`nd[ase membri ai personalului Am-basadei SUA din Teheran au fostsalva]i de agentul CIA Tony Men-dez de sub nasul simpatizan]ilorayatollahului Khomeini, care lu-aser\ ambasada cu asalt, revolta]ic\ statul american acordase refu-giu [ahului Mohammad Reza ShahPahlavi.

Drumul de la un caz realspre thriller

Dac\ `n mitologia greac\ Argo/Ar-gus era corabia cu care Iason [i cei50 de argonau]i au plecat `n c\u-tarea L`nii de Aur, `n noul filmregizat de Ben Affleck, Argo indi-c\ modul `n care cinematografulse insinueaz\ `n realitate. Copro-dus de George Clooney [i GrantHeslov, filmul scris de Chris Teriopleac\ de la un caz real pe care `lrotunje[te dup\ mulajul unui thrill-er american. Avertizarea ini]ial\c\ filmul e bazat pe fapte realene face s\ nu b\nuim procentul defic]iune [i s\ credem c\ tot ce vedems-a petrecut aievea, mai ales c\ ge-nericul de final arat\ grija lui Af-fleck de a reconstitui ̀ n detaliu ca-dre dup\ fotografii de epoc\, plus

grija de a alege & aranja actoriiastfel `nc`t s\ semene uluitor debine cu originalul (ceea ce nu semai verific\ ̀ n cazul lui Tony Men-dez interpretul lui, Ben Affleck,nefiind prea latino).

Nemul]umiri [i ofusc\ridiplomatice

Dar Argo nu e transpunerea mot-à-mot a cazului real deoarecescenariul a renun]at la detaliile

de prisos . De pild\, ni se spunec\ ambasadele Marii Britanii [iNoii Zeelande au refuzat s\-i as-cund\ pe cei [ase americani eva-da]i din ambasada asediat\ [i doarambasadorul Canadei i-a primit,lucru care, imediat dup\ premierafilmului, a st`rnit reac]ii denemul]umire `n Marea Britanie[i Noua Zeeland\. Momentul dela final, c`nd CIA, organizatorulevad\rii, a cedat public meriteleCanadei (ca s\ evite represaliileiranienilor), a fost [i el con-trazis, canadienii spun`nd c\, `nrealitate, meritul se `mparte ladoi evadarea nu a fost exclusivopera CIA. Decolarea avionuluie un moment de maxim\ tensi-une [i e foarte bine realizat! ,dar el nu reflect\ realitatea, pen-tru c\ cei [ase americani [i`nso]itorul lor au trecut ca prinbr`nz\ prin paza aeroportului.

Scenariul este u[orsuferind, dar tot te ]inecu sufletul la gur\

Ce fel de film e Argo dac\ nu res-pect\ realitatea dec`t par]ial?Nu e reconstituire istoric\, cifilm hollywoodian, produs almediului pe care `l ironizeaz\.Cu un a[a subiect gras pretex-tul cu care Mendez i-a scos din]ar\ pe cei [ase a fost un fals filmSF numit Argo, care trebuia s\se toarne `n Iran (fugi]ii d`ndu-semembri ai echipei de filmare) ,Affleck ar fi trebuit s\ fac\ multmai mult. Sau nu Affleck, ci sce-naristul [i produc\torii care arfi trebuit s\ [tie ce s\-i cear\ sce-naristului. Affleck a lucrat cumaterialul clientului [i ceea cese dovedise `n Ora[ul se repet\acum la scar\ mai mare. Poate]ine `n m`n\ secven]e compli-cate, cu mult\ figura]ie [i mult\ac]iune, e ordonat, precis [i aresim]ul ritmului [i, nu `n ultimulr`nd, e foarte atent la jocul acto-rilor. Filmul te ]ine cu sufletul lagur\, te face s\ empatizezi cupersonajele, dar sufer\ la sce-nariu o dat\ pentru c\ urm\-re[te schema clasic\ a genului [itot felul de marote din cinemaulamerican, apoi pentru c\ aremomente c`nd e at`t de demon-strativ (`ntrebare/r\spuns ca s\ne l\mureasc\ diverse detalii),`nc`t ar fi mai cinstit s\ ]i se

ofere aceste informa]ii `ntr-uninsert. P`n\ [i glumele despreHollywood par uneori c\utate sau nu ele, c`t inten]ia dinspatele lor , n-ar mai lipsi mult[i-ai auzi [i r`setele de fond, ca`n seriale. Dar pentru c\ JohnGoodman (John Chambers) [iAlan Arkin (produc\torulLester Siegel) s`nt at`t de sim-patici, ì ier]i filmului tentativaevident\ de a g`dila spectatorul,rat`ndu-i totu[i [ansa de a seamuza p`n\ la cap\t pentru c\[i-ar fi dorit s\ vad\ mai multdespre cum falsul SF se insin-ueaz\ `ntr-o realitate dur\ [i ìduce de nas pe iranienii turba]i.

Dac\ SF-ul Argo, a[a cum ìspune John Chambers unui re-porter, are [i n-are leg\tur\ cumitologia greac\, la fel [i filmullui Ben Affleck e [i nu e un filmdespre evenimente reale. Dar e`n mod cert entertainment, cuac]iunea [i umorul mai impor-tante ca acurate]ea. Dac\ nuaprofundeaz\ rela]ia cinema-re-alitate dincolo de glume de su-prafa]\ despre cum se minte `ncinema, Affleck sugereaz\ de-abia la final c\ realitatea tot fic-]iune ajunge p`n\ la urm\, oric`tne-am opune.

Argo. Regia: Ben Affleck. Cu: BenAffleck, Bryan Cranston, JohnGoodman, Alan Arkin

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Ar fi pututTocmai se `ncheie una dintre celemai bune s\pt\m`ni ale Bucure[tiu-lui din 2012. Sau, cel pu]in, a[a p\rea:Led Zeppelin: A Celebration la ci-nema, `n acela[i timp cu toate cine-maurile din lume, luni cu legendariiTuxedomoon `ntr-un club `n caree foarte simplu s\ stai `n fa]\, s\te-ame]e[ti [i s\-i pupi m`na unuiadintre membrii trupei, vineri cudeschiderea SoNoRo [i cu China-woman ̀ n noul Control, s`mb\t\ cuinstala]ia submersiv\ [i subver-siv\ 1958-1958 , ̀ n care devii specia-list al Comisiei de ~ndreptare Cul-tural\, duminic\ cu Brioc (deocam-dat\, un mister: trimi]i un mail, faciprogramare [i te-a[tep]i s\ ]i se `n-t`mple ceva), joi cu deschiderea uneinoi libr\rii l`ng\ Ci[migiu, mar]i cuDup\ Traian [i Decebal de Michae-la Michailov [i Paul Dunca, o pies\despre istoria homosexualit\]ii `nRomânia. {i chiar ar fi fost cea maibun\ s\pt\m`n\ a Bucure[tiului dinultima vreme, dac\ mar]i sear\,dup\ ce piesa jucat\ la SNSPA s-aterminat, organizatorii [i spectatoriin-ar fi fost ataca]i de un grup de 10tineri. Cu replici de genul Ce, b\,voi s`nte]i gay? , cu pumni, cu tot cetrebuie. Doi dintre cei ataca]i auajuns la Urgen]e. Se b\nuie[te c\ a-tacatorii ar fi studen]i la SNSPA [iar face parte dintr-o ga[c\ de extre-m\ dreapt\. N-am fost mar]i sear\acolo, dar am v\zut fragmente dinpies\ prin iulie, la lansarea Cronici-lor din San Francisco, [i mi s-a p\rutc\ e genul de proiect teatral de careavem mare nevoie, bazat pe docu-mentare intens\ [i m\rturii, [i carepoate scoate la iveal\ ni[te lucruridespre care nu se vorbe[te suficient,ce ̀ nsemna s\ fii homosexual ̀ nain-te de 89, cum te ascundeai de ceilal]i,cum `]i tr\iai povestea, cum c\utaiiubire, cum `n[elai vigilen]a. Numi-a trecut o clip\ prin cap c\, ie-[ind de la Dup\ Traian [i Decebal,a[ putea fi b\tut\. Pentru c\ nu potcrede c\ `ntr-un Bucure[ti din 2012exist\ oameni care vor s\ te pedep-seasc\ , s\ te intimideze, s\ te ame-nin]e, s\ te pocneasc\ din cauz\ c\ai fost spectator sau actor sau autoral unei piese de teatru. Ce s-a `nt`m-plat mar]i, 6 noiembrie 2012, e `n-c\lcarea libert\]ii artistice [i a li-bert\]ii de orice fel, e o agresiunecare ar trebui sanc]ionat\ masiv(exist\ deja un Apel `mpotriva vio-len]ei pe care-l pute]i semna). La fel[i interven]ia profesorului de isto-rie `n timpul unei reprezenta]ii dela Teatrul Na]ional din Ia[i. De[i subforme diferite, vorbim despreacela[i lucru: un extremism de ca-re ar fi trebuit s\ fi sc\pat de mult.

Argo are [i n-are leg\tur\cu mitologia greac\ – a[aspune pe ecran JohnChambers, un cunoscutmake-up artist de laHollywood distins nu doarde AMPAS cu un Oscarpentru Planeta maimu]e-lor (el i-a creat [i urechilelui Leonard Nimoy din StarTrek), dar [i de CIA.

16 » fast food

Fic]iunea bate realitatea


Film

Iulia Blaga

374 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro · suplimentul de cultur| » anul viii » nr. 374 » 10 – 16...

Documents