354 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro

1,5LEI

Pu]in sensDaniel Cristea-Enache

Matei Vi[niec este genul de artist mereuocupat. ~mp\r]it `ntre poezie [i roman,teatru scris [i teatru jucat, jurnalismf\cut cu profesionalism [i „exploatat” `nregim fic]ional, el are anumite ritmuride evolu]ie [i sedimentare `n interiorulfiec\rui gen.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC|DE CARTE

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

ANUL VIII » NR. 354 » 5 – 11 mai 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Festivalul „SergiuCelibidache” –edi]ia Centenarului

Victor Eskenasy

Ce se poate dori mai mult dec`t`mplinirea acestor vise [ipermanentizarea Festivalului „SergiuCelibidache”, la ora aceasta `nc\ `ndiscu]ie, dat\ fiind op]iunea spre carepar s\ `ncline oficialit\]ile culturale, dea alterna Festivalul „Enescu” [i unFestival al Orchestrelor Radio.

~N » PAGINA 13

La fiesta!Olti]a C`ntec

Ce pot face dou\ piane [i patru m`ini,`ntr-o sal\ (a Teatrului „Luceaf\rul”)arhiplin\? Minuni, c`nd la clape seinstaleaz\, fa]\ `n fa]\, Harry Tavitian[i Ion Baciu Jr. Re`nt`lnireamuzicienilor `ntr-o formul\ patentat\la Viena, `n 2007, s-a petrecut `ntr-unconcert original, Romanian-ArmenianPiano Jazz Summit, care a lansatoficial Asocia]ia „Ia[i, capital\cultural\ european\”.

~N » PAGINA 3

PAMUK {I-A MAI ~NDEPLINIT UN VIS, LA ISTANBUL

Muzeul Inocen]ei: 50 de ani de istorie cotidian\`ntr-o capsul\ a timpului

Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur\, a inaugurat la Istanbul,s`mb\t\, 28 aprilie, Muzeul Inocen]ei. Muzeul g\zduie[te obiecte pe care Pamuk le-a adunat de-alungul mai multor decenii. Ideea de a deschide un asemenea muzeu, care s\ povesteasc\ despre„realit\]ile trecutului”, i-a venit scriitorului `n urm\ cu peste 15 ani. Dup\ aceasta, Pamuk a avut ideeascrierii unui roman intitulat Muzeul Inocen]ei.

www.suplimentuldecultura.ro» Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\

Citi]i un text de Bogdan-Alexandru St\nescu ~N » PAGINILE 8-9

Lucian Dan Teodorovici: „~n momentul anun]\rii oric\rui nouguvern, am avut naivitatea s\-mi `nchipui c\ m\car de data astalucrurile se vor face mai «cu perdea», c\ presiunile din afar\ sevor vedea mai greu“.

MAI „CU PERDEA“editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 354 » 5-11 mai 2012

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

Aproape toat\ lumea consider\ c\spamul venit prin e-mmail este opacoste. S`nt [i eu de acord (am [ipovestit `n DEX-ul [i sexul primul meucontact cu faimoasele „scrisori nige-riene”), dar am [i unele amendamen-te. Vrem, nu vrem, spamul face partedin realitatea `n care tr\im [i o reflect\cu mult\ acurate]e. E un subiect caremerit\ aprofundat. {i, cu ideea asta `nminte, deschid adesea e-mailuri ajunse`n fi[ierul de spam, cu condi]ia s\ `mist`rneasc\ interesul prin absurditate,comic sau inedit.

A[a st`nd lucrurile, nu puteam s\ignor un mesaj spam primit recent,care m\ avertiza asupra unei `nfior\-toare inova]ii, n\scute de capitalismulrapace. E-mailul se numea „Oribil,fra]ilor!” [i fusese expediat de unpreot, pe a c\rui list\ de adrese – nu[tiu cum [i de ce – m\ aflam [i eu. Erap\cat s\ scap ocazia de a citi cevaoribil trimis de un preot, a[a c\ amdeschis mesajul [i l-am citit cu aten]ie[i amuzament.

Textul `ncepea cu un titlu scris culitere mari, foarte mari, mult mai marica aici: „Compania PEPSI a declarat c\folose[te celulele COPIILOR AVORTA}I

pentru b\uturile produse”. ~ntr-adev\r,oribil, fra]ilor! Be]i Pepsi, be]i celule decopii avorta]i! Iar explica]iile [i deta-liile nu `nt`rziau: „Compania Pepsi,care va lansa un nou produs numitPepsi Next `n urm\toarele s\pt\m`ni, adeclarat c\ folose[te fetu[i avorta]ipentru a `nt\ri savoarea [i aromab\uturilor sale”. Mai mult ([i maigrav), „Comisia preziden]ial\ pentruSecuritate [i Schimb a declarat c\aceast\ politic\ este fireasc\ [i faceparte din «afacerile normale» (ordinarybusiness)”.

Cam `n asta consta ideea principal\.~n rest textul relata [i comenta diversereac]ii ale unor asocia]ii [i organiza]ii`ngrozite, oripilate, revoltate. O fi ade-v\rat, n-o fi? Cine [tie? Dar, trebuie s\recunoa[tem, un asemenea mesaj te`nfioar\ pu]in [i, chiar dac\ ai unele`ndoieli, tot te scoate din rutina coti-dian\, `n care bei lichide banale, ex-trase din fructe, orz, boabe de cafeasau de struguri. S\ bei celule de fetu[iavorta]i – asta da senza]ie tare!

Textul mesajului con]inea la finalindica]ia c\ fusese tradus [i adaptat deun preot ortodox – altul dec`t cel care`l disemina. Nu era clar de unde a fostpreluat [i tradus [i nici c`t a fost deadaptat, dar povestea circul\ pe inter-net [i a fost preluat\ la un moment

dat chiar de un ziar tot mai dornic desenza]ii tari: „Evenimentul zilei“. Totu[iparc\ nu po]i s\ nu te `ntrebi de ce ofi declarat compania Pepsi a[a ceva?Poate c\ a[a s-o fi g`ndit PR-ul com-paniei, c\ astfel va reu[i s\ atrag\ onou\ [i numeroas\ categorie de clien]ide ni[\: canibalii. Afaceri normale,vorba e-mailului. Mai revolt\tor parefaptul c\ o comisie preziden]ial\pentru securitate din Statele Unite zicec\ a[a ceva este firesc. Dar de laantihri[tii capitali[ti te po]i a[tepta laorice.

Dac\ stai s\ studiezi pu]in povestea,ce aduce a legend\ urban\, descoperic\, a[a cum spune `n]elepciunea po-pular\, nu po]i face foc f\r\ s\ ias\fum. Exist\ `n ea un strop de adev\r.Dar acel strop de adev\r nu transfor-m\ povestea `ntr-una adev\rat\, ci –tot conform `n]elepciunii populare –face din ]`n]ar arm\sar. CompaniaSenomyx, una din companiile produ-c\toare de arome [i `ndulcitori arti-ficiali cu care colaboreaz\ cei de laPepsi, folose[te culturi de celulecultivate `n laborator, iar aceste celuleau fost prelevate c`ndva de la un fetus.~n plus, celulele acelea nu se pun de-loc `n b\uturi, ci s`nt doar folosite careceptori artificiali de gust, a[a cum arputea fi folosite [i celulele recoltate dela un om viu. Cineva s\-l lini[teasc\ pedom’ p\rinte: slabe [anse ca `n viitorulapropiat s\ bem Pepsi de fetu[i. Darpovestea a fost reu[it\. Mai trimite]i,vorba po[tei redac]iei.

Lucian Dan Teodorovici

O schimbare de putere e momen-tul perfect pentru a ne da seama,brusc, c\ unele lucruri cu carene-aam obi[nuit p`n\ acum, de-venind aproape insensibili laele tocmai din pricina uzurii `ncare am intrat, au un grad preamare de penibil pentru a puteafi tolerate cu u[urin]\ `n conti-nuare. Ne spunem asta `n aces-te momente, apoi obi[nuin]a neface s\ uit\m din nou, s\ le de-p\[im cu tot mai mult\ senin\-tate. Pentru c\ ne afl\m `ns\ la„grani]a“ dintre dou\ puteri, g\-sesc c\ e necesar m\car s\ le mar-chez printr-un text, dac\ tot amavut ocazia s\ le con[tientiz\m.

Ipocrizia nesim]it\ a politi-cienilor. Ar fi multe de semna-lat aici, dar, n lipsa unui spa]iufoarte generos, o s\ subliniez fa-riseismul (ce risc\ s\ ne provoa-ce o criz\ biliar\) pe care-l afi[ea-z\ (`nc\) actuala putere. Dup\ ceau ezitat s\ vorbeasc\ pe [leaudespre „re`ntregirea“ salariilor,las`nd impresia clar\ c\ accep-t\ discu]ia doar din dorin]a dea le ar\ta oamenilor c\ ar fi pre-ocupa]i de a[a ceva, `ns\ nus`nt bani, de c`teva zile auzimdoar c\ ar exista mun]i [i m\ride bani disponibili, numai bunide v\rsat n buzunarele noastre,ale tuturor. Sigur, nu mai trebu-ie ei s\ ni-i dea, ci noul Guvern,deci e mult mai u[or de vorbit.Am zice, din pricina rezisten]ei

noastre la mizerie moral\, c\a[a e-n politic\. Da, a[a e. Te fo-lose[ti de orice mijloc pentru a-ida, electoral, un cap `n gur\ ce-luilalt – oric`t de ur`t ar suna as-ta. Dar pentru noi, votan]ii, em\car greu s\-i vezi ([i s\-i su-por]i) pe exact aceia[i oameni,care aproape ne pl`ngeau p`n\de cur`nd din televizoare c\ nu-sbani, spun`ndu-ne azi, cu un z`m-bet t`mp `n col] de gur\, c\ defapt au l\sat saci imen[i cu baniactualei guvern\ri. De-ar fi avutm\car bunul-sim] de a ne l\sac`teva s\pt\m`ni la dispozi]ies\(-i) uit\m...

Indecen]a unor institu]ii depres\. Crin Antonescu, am scrischiar [i-aici pe aceast\ idee, areo toleran]\ la pres\ exact la felde mare ca a lui Traian B\sescu.A[a `nc`t, mai ales de-acum `n-colo, m\ a[tept ca domnia sa s\nu-[i refuze ie[iri stupide la adre-sa mass mediei, de[i orice con-silier cu minime strategii n min-te i-ar putea spune c\ aversiunea

aceasta at`t de nest\p`nit\ `i fa-ce r\u. La conferin]a de pres\`n care Victor Ponta a anun]atlista mini[trilor propu[i, CrinAntonescu a aruncat c`teva i-ronii ieftine la adresa unuiziar. Ce a urmat `ns\ nu-]i poa-te provoca dec`t dezgustul decititor. Cotidianul cu pricina as\rit ca ars, cer`nd sprijinul „so-ciet\]ii civile“, adic\ al unor nu-me apropiate de Traian B\sescu,pentru a-l `nfiera pe liderul P.N.L.[i pentru a-[i clama dreptul laliber\ exprimare, de parc\ ni[tebiete ironii nereu[ite i l-ar fi re-fuzat. Mai r\u, ziarul pare a sem`ndri cu lupta aprig\ pe care apurtat-o de-a lungul vremii pen-tru a deconspira „tic\lo[iile“ ace-luia[i personaj politic. Numai c\,`nainte de un oftat de admira]ie,tu, cititor, realizezi brusc c\ res-pectivul cotidian va putea s\ vor-beasc\ eventual despre o „lup-t\ pentru adev\r“ de-acum `n-colo, de c`nd Crin Antonescu ar`ncepe s\ aib\ niscai leg\turi

cu puterea. C\ci, altfel, s\ te ba]icu pumnii `n piept pentru a ar\-ta cum ai luptat tu ani la r`nd a-l\turi de putere pentru a demas-ca opozi]ia... Parc\ ar fi necesarun strop de decen]\. Sau maimulte ape prin care s\ treci.

Incapacitatea eliber\rii, fie [iformale, de sub influen]a diver-selor grupuri de interese. ~n mo-mentul anun]\rii oric\rui nouguvern, am avut naivitatea s\-mi`nchipui c\ m\car de data astalucrurile se vor face mai „cu per-dea“, c\ presiunile din afar\ sevor vedea mai greu. Era o mini-m\ cerin]\ de cet\]ean, care-[idorea ca m\car s\ fie p\c\lit, m\-car s\ nu i se arunce n fa]\ incapa-citatea dea te elibera tu, prim-mi-nistru, de aceste ingerin]e. ~n tim-pul guvern\rilor P.D.L., nu a fostdeloc cazul. Iat\ `ns\ c\ aceea[iconstatare se poate face [i-acum,de[i U.S.L. ar fi avut [ansa ca, fi-ind vorba de doar [ase luni, s\ne fure ochii cu un Guvern formatdin oameni unul [i unul. Unele

apari]ii ns\, precum Andrei Margala Externe, pentru c\ la ~nv\]\m`nttrebuia s\ fie altcineva, sau TitusCorl\]ean la Justi]ie, pentru c\Andrei Marga nu putea fi pusdec`t la Externe, las\ mai mult de-c t un gust amar. Ne las\ cu o mare`ntrebare: cum va ar\ta oare Gu-vernul format de U.S.L. dup\ ale-geri, de vreme ce [i `n acesta pre-siunile [i-au spus deja, `ntr-unmod at`t de evident, cuv`ntul?

Ar mai fi de semnalat multealte lucruri care se v\d cel maibine n etapa asta de tranzi]ie n-tre puteri. Sigur c\ nu pot aici, n-tr-un singur text, s\ le punctez petoate. Fiecare dintre noi `ns\ arepropriile observa]ii. Iar lucrul celmai de dorit, n opinia mea, ar fis\ p\str\m aceste observa]ii `n-tr-un col] de memorie [i s\ le re-activ\m atunci c`nd va fi cazul.C\ci doar apelul la propria me-morie ne poate salva de uria[elemecanisme de manipulare pre-zente la toate nivelurile lumiidin jur.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Pepsi de fetu[i

~ntre puteri...

Harry Tavitian c`nt\ emo]ional, recurg`nd frecvent la filonuloriginilor sale armene[ti, distil`ndu-le `n formule de jazz libercare-]i alint\ sufletul. Ion Baciu Jr. e mai... apusean, `]i merge lasuflet, dar o face pe calea cerebralit\]ii.

TAVITIAN {I BACIU JR.

3 «

ordinea de zi


Olti]a C`ntec

Despre Harry, }un]u Baciu spune c\ „eun bun balcanic!“. Harry zice despre}un]u c\ „e un maestru al armoniei“. PeTavitian, `l leag\ de Ia[i comunitateaarmenilor [i c\ldura cu care e primit defiecare dat\ de fani. Pe }un]u, `l atragaici cele mai puternice fire, acelea alelocului c\derii n lume [i g\sirii drumu-lui `n via]\. Stabilit de ceva vreme `nSuedia, revine la chem\rile ora[ului deba[tin\. Mai ales c`nd e vorba de jazz.„Jazzul a fost cel care m-a ajutat `n ce-le mai dificile momente ale mele [i totlui `i datorez integrarea `n lumea nordi-c\. Unde acest gen muzical are extremde mul]i adep]i [i unde am fost acceptatrapid gra]ie talentului meu muzical“,mi-a declarat cu vreo c`]iva ani n urm\.

~nt`lnirea a dou\temperamente diferite

Cei care le cunosc stilurile, sus]in c\ eumitor cum dou\ personalit\]i artisti-ce at`t de diferite reu[esc s\ se armo-nizeze `n extraordinare momente decreativitate. Stimul`ndu-se reciproc, `nduete [i solouri de o elegan]\ estetic\rar `nt`lnit\, prelu`nd [i oferindu-[i u-nul altuia teme, fragmente din compo-zi]ii clasice ori proprii. Acum, n premie-r\, Tavitian a c`ntat Bill Evans, „teritoriul“

lui Baciu, iar `n replic\ acesta a inter-pretat blues. Harry recunoa[te c\ „noidoi avem stiluri pianistice complet dife-rite – eu, pe linia lui Thelonious Monk,Ion Baciu jr., pe linia lui Bill Evans. Amavut curaj s\ pornim acest proiect, daruite ce lucru bun a ie[it, o `nt`lnire acontrastelor“. ~nt`lnirea a dou\ tem-peramente diferite, `n care mari temeclasice ale jazzului au fost reinterpre-tate, destructurate [i ref\cute live, sub

ochii, pardon, urechile publicului. Ta-vitian c`nt\ emo]ional, recurg`nd frec-vent la filonul originilor sale armene[ti,distil`ndu-le `n formule de jazz liber ca-re-]i alint\ sufletul. Ion Baciu Jr. e mai...apusean, `]i merge la suflet, dar o fa-ce pe calea cerebralit\]ii. {i unul, [i ce-l\lalt arat\ pl\cerea improviza]iei, ajocului creativ, fiind ludici `n egal\m\sur\. De aceea, concertele lor s`ntapropiate de spectacol, de show, au o

cursivitate ce pare c\ vine dintr-unscenariu pus `n scen\ de doi histrioni,care pe ici pe colo strecoar\ mici poan-te, interac]ioneaz\ cu publicul. Le-amurm\rit cu aten]ie dialogul nonver-bal din timpul reprezenta]iei. ~[i „vor-beau“ cu ochii, cu buricele degetelorating`nd clapele, cu mijloacele aceleanev\zute, tainice care ]in de inspira]ie,de bun\voin]a muzelor. La unele con-certe, po]i cobor` pleoapele, l\s`nd totul

pe seama auzului. Ascultarea e sufi-cient\ pentru pornirea imagina]iei [icrearea propriilor lumi interioare n\s-cute din sunete. La acesta, acustica afost completat\ de corporalitatea so-li[tilor, de mecanica degetelor, de facies,de z`mbetul ori `ncruntarea de momenta spr`ncenelor. Dinamica ritmic\, ru-perile de tempo, slalomul printre regi-stre [i tonalit\]i, printre culturi ale so-norului [i figuri legendare ale genuluiau servit publicului o or\ de show decea mai bun\ calitate.

Ciocolat\ cu condimente

Spontaneitatea tandemului a f\cut [ideliciul Romanian-Armenian Piano JazzSummit. A fost ca o tablet\ din at`t deprovocatoarea ciocolat\ cu condimen-te – nu m\ pot hot\r` cine e ciocolata[i cine condimentele –, ori ca deser-tul acela de pr\jitur\ fierbinte cu cio-colat\, servit\ obligatoriu cu o cup\de `nghe]at\ deasupra. La final, dup\o `nfocat\ Fiesta (pe care Chick Corea`nsu[i ar asculta-o cu uimire [i, cred,`nc`ntare), Harry a pledat pentru ide-ea de Ia[i, candidat la statutul de vi-itoare capital\ cultural\ european\,subliniind c\ ora[ul are argumente,dar [i multe de f\cut; iar }un]u nu s-amai sim]it st`njenit de accentul mol-dovenesc, care de regul\ `l re]ine dela minidiscursuri, fiind european la elacas\.

La fiesta!Ce pot face dou\ piane [i patru m`ini, `ntr-o sal\ (a Teatrului „Luceaf\rul“)arhiplin\? Minuni, c`nd la clape se instaleaz\, fa]\ `n fa]\, Harry Tavitian [i IonBaciu Jr. Re`nt`lnirea muzicienilor `ntr-o formul\ patentat\ la Viena, `n 2007, s-apetrecut `ntr-un concert original, Romanian-Armenian Piano Jazz Summit, care alansat oficial Asocia]ia „Ia[i, capital\ cultural\ european\“. Lume mult\, divers\,bun\, de la liceeni [i studen]i la persoane cu t`mple grizonate, indic`nd realitatea,pl\cut\, c\ un gen cvasielitist, jazzul, are adep]i `n toate genera]iile.

„}\]ismul” [i prost-ggustulac]ioneaz\ ca ni[te viru[i cese camufleaz\ `n jurnalism.Nu [tiu c`]i dintre dumnea-voastr\ au avut vreodat\ r\b-darea de a urm\ri emisiunilede televiziune de tip tabloid.Tabloid este ([i b\nuiesc c\-mida]i dreptate, dac\ [ti]i la cem\ refer) un superb eufemismpentru ceea ce se `nt`mpl\ `nacel peisaj grotesc:

– doamne de vai,Doamne! ajung s\ citeze din„Ple[u [i Liiceanu”, cu

inten]ia v\dit\ de a p\reamai de[tepte, atunci c`nd„fac m\rturisiri” desprerela]ia cu un fost so]; a[a s-a`nt`mplat cu o cucoan\actri]\ din Bucure[ti, care afost, zilele trecute, invitat\ s\ofere „dezv\luiri despreprietenia, dragostea [idivor]ul” (am `ncheiatcitatul) de Victor Socaciu;

– femeiu[ti isterice apar„`n platou”, f\c`nd circ [iarunc`nd amenin]\ri fo[tilorlor so]i; Oana Z\voranu – e

imposibil s\ n-o cunoa[te]i,e la fel de celebr\ ca DanDiaconescu – a ap\rut laemisiunea „Acces direct” dela Antena 1, unde a aruncat –cum zic domnii tabloizi –„bomba”: „Pepe a `n[elat-ope Raluca cu o blond\celebr\”;

– o domni[oar\ numit\Pastram\ a fost testat\ cudetectorul de minciuni; nuam avut r\bdarea saucuriozitatea de a urm\riproba de gimnastic\ a

sincerit\]ii, drept urmare, nupot spune pentru ce anumea fost m\surat\ cucoana;

– un domn, C\t\linCri[an, a intrat `n direct cas\ spun\ c\ are dureri `nzona g`tului, dup\ ce a fostvictima unui accident;

– un altul, Mihai Tr\istariu(al c\rui nume de familie epronun]at, evident, cuaccentul pus aiurea) estefilmat `n timp ce „trece cuma[ina peste un om”; omul`n cauz\ era un cascador,`ns\ titlul afi[at la `nceputulemisiunii f\cea parte dincategoria celor care iautelespectatorii drept idio]i.

Toate lucrurile astea se`nt`mpl\ cinci zile pe s\pt\-

m`n\, dup\-amiaza, la An-tena 1. Dac\ vreau s\ facmìne un sondaj printre stu-den]ii de la Jurnalism, dincare s\ aflu care s`nt jurna-li[tii pe care ì cunosc, s`ntaproape convins c-o s\ amsurpriza s\ dau peste rezul-tate aiuritoare. De exemplu,s-ar putea s\ aflu c\ SimonaGherghe este gazetar cu acte`n regul\. Cei care fac confu-zia elementar\ dintrejurnalism [i show de

televiziune (asta, ca s\ nu-ispun circ\real\) nu au nici ovin\: dac\ a]i v\zut vreodat\felul `n care s`nt prezentate„subiectele zilei” de la „Ac-ces direct”, ve]i fi fost, proba-bil, printre victimele sigure.Toate „dezv\luirile” gonflatedespre Pepe, Pastram\, Cri-[an, Z\voranu [i tot neamullor cel televizat s`nt constru-ite ca [i cum ar face partedintr-un foarte serios jurnalde [tiri. „{tiri” despre nimic.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 354 » 5-11 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Alex Savitescu: „Toate «dezv\luirile» gonflate despre Pepe,Pastram\, Cri[an, Z\voranu [i tot neamul lor cel televizat s`ntconstruite ca [i cum ar face parte dintr-un foarte serios jurnalde [tiri. «{tiri» despre nimic“.

DESPRE NIMIC» 4

dosar

DE LA PEPE LA PASTRAM|, NU-I DEC~T O „DRAM|”

Abces direct

Drago[ Cojocaru

R\zbunn\torrii se anun]\ deja marelesucces de box office al verii: cu o s\p-t\m`n\ `nainte de lansarea oficial\ `nSUA, filmul a str`ns deja 218 milioanede dolari, cu [anse mari de a atinge su-ma de 600 de milioane `n momentul`n care citi]i aceste r`nduri. Este cea maibun\ veste pentru Marvel Comics ca-re, cu aceast\ poveste care combin\ ceamai spectaculoas\ echip\ de supereroi ci-nematografici (Iron Man, Captain Ame-rica, Thor, Hulk etc.), a `ncercat unuldintre cele mai mari [i mai periculoasepariuri hollywoodiene de la Avatar `n-coace, acela de a transpune la cinemauria[ul Univers Marvel, o adev\rat\mitologie modern\ `n benzi desenate.Este [i un imens pariu financiar: insuc-cesul acestui film nu ar `nsemna nu-mai pierderea unui buget consistent,ci ar `ngropa probabil [i planurile dehegemonie ale celor de la Marvel.

Lumea are nevoie de eroi

Povestea imperiului Marvel `ncepe `n1939, `n plin\ Er\ de Aur a comics-uri-lor [i n ajunul unui nou r\zboi mondial,

c`nd un anume Martin Goodman, edi-tor de publica]ii pulp-fiction, s-a prinsc\ lumea se d\ `n v`nt dup\ nou ap\-rutele personaje cu superputeri.

Este era `n care Superman zboar\pentru prima oar\ prin grija lui JerrySiegel [i Jerome Shuster, urm\rit cu a-dora]ie de sute de mii de cititori. Dareste [i perioada tensionat\ `n care Ger-mania nazist\ [i ncepe mar[ul distruc-tiv asupra Europei, iar americanii, de[ineutri, simt cum nori negri se adun\ laorizont. Este o perioad\ `n care publi-cul are nevoie tot mai mult de eroi.

Goodman decide c\ e oportun s\ selanseze pe noua pia]\ a comic-book-uri-lor, construind ntì Editura Funnies Inc.,transformat\ imediat `n Timely Comics.A fost prima `ncarnare a ceea ce aveas\ fie, ani mai t`rziu, Marvel Comics.

~n octombrie 1939, Goodman scoa-te pe pia]\ prima sa revist\ de benzi

desenate, „Marvel Comics“, nr. 1, care sedistribuie `n 80.000 de exemplare; aldoilea num\r, `n noiembrie, se vinde`ntr-un tiraj impresionant: 800.000 decopii! „Timely Comics“ intr\ `n busi-ness cu dreptul!

~n 1941, apare cel de al treilea ma-re personaj din menajeria „Timely“,celebrul Captain America. Succesul,`n plin r\zboi mondial, este uluitor [ieste datorat primului redactor-[ef alrevistei, Joe Simon, [i legendarului de-senator Jack Kirby. Printre al]i anga-ja]i apare, din 1939, [i un anume Stan-ley Lieber, v\rul nevestei lui Goodman([i fiul unor emigran]i din România!)care, dup\ ce Simon se retrage, n 1941,ajunge [ef al „diviziei“ de comics [i scriescenarii sub pseudonimul Stan Lee.

Munca `n echip\

~n urm\torii ani, noua editur\ avea s\reziste r\zboiului, c\derii bru[te a in-teresului publicului pentru supereroi,isteriei anti-comics a anilor ’50 (ce a-vea s\ duc\, `n final, la impunerea u-nui cod de produc]ie similar CoduluiHays care cenzura Hollywood-ul) [ischimb\rii numelui `n Atlas Comics.Istoria Marvel era `nc\ la `nceput.

Legenda oficial\ spune c\ MarvelComics s-a n\scut `n 1961, pe un terende golf. Martin Goodman juca o parti-d\ cu un director executiv de la distribu-itorii de comics Independent News [i

Vara anului 2012 reprezint\ cu siguran]\ apogeulerei supereroilor la cinema. {i c`nd Batman-ul luiChris Nolan se preg\te[te de cel de al treilea [iultim capitol al `ntunecatei sale saga, iar Spider-Manre`nvie `ntr-un reboot al francizei, faimoasa editur\Marvel Comics aduce pe ecrane superbomba TheAvengers/R\zbun\torii a c\rei detonare va consfin]icu adev\rat instaurarea domniei Marvel asuprauniversului pop-cultural.

R\zbun\torii: Construindimperiul Marvel

Istoria Marvel a `nceput `n octombrie1939 cu aceast\ revist\

» „~n societatea noastr\ tot mai secular\, cu at`t demul]i zei dispara]i [i credin]e diferite, filmele cusupereroi reprezint\ o p`nz\ pe care speran]ele, visele[i co[marurile noastre apocaliptice pot fi proiectate [ijucate.“ – Tom Hiddleston, interpretul lui Loki

Drago[ Cojocaru: „Cu o s\pt\m`n\ `nainte de lansarea oficial\ `nSUA, The Avengers a str`ns deja 218 milioane de dolari, cu [ansemari de a atinge suma de 600 de milioane `n momentul `n careciti]i aceste r`nduri“.

THE AVENGERS5 «

dosar

afl\ de la acesta c\ rivalii s\i, temu]ii DCComics, nregistrau v`nz\ri uria[e cu re-vista „Justice League of America“, un titlucare aduna ntre coper]i oechip\ de super-eroi condus\ de Batman [i Superman.

Pe loc, Goodman i-a dat sarcin\ luiStanLee s\ creeze o versiune rival\, iar aces-ta, mpreun\ cu Jack Kirby, avea s\ cre-eze prima echip\ de supereroi Marvel:Cei 4 Fantastici. Acesta a fost adev\ra-tul `nceput al fenomenului Marvel.

Au urmat c`]iva ani incredibil de fruc-tuo[i pentru Marvel Comics, c`nd StanLee avea s\ creeze cea mai fascinant\ me-najerie de supereroi din istorie: X-Menii,Incredibilul Hulk, Thor, R\zbun\torii,Iron Man, Silver Surfer [i, mai ales, peSpider-Man. ~mpotriva acestora lupt\ olegiune de antieroi de neuitat: Doc Octo-pus, Doctor Doom, Magneto, Galactus etc.

Astfel, `n anii ’60, supereroii devindin nou vedete, iar re]eta de pove[ti alui Stan Lee cunoa[te un succes de po-veste. Pu[tii [i smulg revistele din m`n\,solda]ii americani `n Vietnam citesc a-venturile mutan]ilor X-Men, eroii ame-ricani devin vedete mondiale.

Mitologie modern\

Treptat, panteonul Marvel se `mbog\-]e[te cu noi [i noi eroi ale c\ror aven-turi ]es n timp o uria[\ [i complicat\ mi-tologie. Echipe se formeaz\ [i se desfac,eroi apar, mor sau s`nt nlocui]i – Marveldevine, al\turi de DC Comics, principa-lul fabricant de mituri moderne.

Marvel [i DC Comics construiesc mi-tul modern al supereroilor [i stabilescbazele unei industrii cu un impact majorasupra popculturii americane ([i mon-diale) – dar personajele inventate deStan Lee au un li-pici special lapublic.

Ace[ti eroi umani duc Marvel Comicsdin succes n succes. Editura rezist\ vre-mii [i ncerc\rilor, chiar trece cu bine pel`ng\ un faliment la `nceputul anilor ’90.Ce nu a reu[it `ns\ aceast\ editur\ `nprimele decenii de existen]\ a fost s\dea lovitura la Hollywood.

Ast\zi, s`ntem obi[nui]i ca cele maimari blockbustere s\ fie filme cu super-eroi, dar aceast\ mod\ este doar de dat\recent\. Eroii n costume colante au tre-cut grani]a spre marele [i micul ecran n-c\ din anii ’40, ns\ au avut nevoie de de-cenii pentru a da cu adev\rat lovitura.

La `nceput, doar DC Comics a reu[its\ `[i impun\ principalii ambasadori cafenomene de box office: pe Superman (`n1978, `n filmul cu Christopher Reeves)[i pe Batman (1989, n regia lui Tim Bur-ton). Marvel `ns\ r\m`ne pe bar\. Vin-de drepturile de adaptare mai multorstudiouri, dar nu rezult\ dec`t rateuriprecum The Punisher (1989), CaptainAmerica (1990), trimis direct pe video,[i seriale de anima]ie TV.

Trepte spre Olimpulhollywoodian

Totul avea s\ se schimbe n 1998 c`nd unerou pe care nimeni nu d\dea prea mul]ibani, Blade, avea s\ fie un succes de ca-s\ surpriz\. To]i, inclusiv cei de la Mar-vel, r\m`n cu gura c\scat\. „Personajulera aproape necunoscut, ap\ruse doardin c`nd `n c`nd `n paginile revistei «Tombof Dracula»“, poveste[te Avi Arad, fostulCEO de la Marvel. „Dar seria de filme cuel avea s\produc\ venituri de 1 miliard dedolari [i s\ deschid\ drumul pentru X-Men.

Primul X-Men, regizat n 2000 de Bry-an Singer, avea s\ fie [i el un imens suc-ces, iar Marvel Comics au devenit brusc opoten]ial\ uzin\ de hit-uri pentru Holly-

wood. {i, cu asemenea catalog de per-sonaje `n m`n\, mi[carea logic\ afost nfiin]area Studiourilor Marvel.

„Aveam pe perete, `n birou, unposter cu `ntreg Universul Mar-vel, cu toate personajele noastre“,spune Avi Arad. „Spuneam c\,

dac\ a[ arunca o s\geat\, oricepersonaj a[ nimeri acesta ar fi un

subiect perfect pentru un film desucces sub brandul Marvel.“

Ini]ial, Marvel Studios gestioneaz\filmele bazate pe francize

Marvel date marilor studiouri, `ncerc`nds\ controleze partea de preproduc]ie [i,de fapt, s\ aib\ un control mult mai ma-re. „Un studio“, explic\ Arad, gestioneaz\cam 500 de proiecte de filme, e u[or s\ tepierzi printre ele. Noi nu vrem a[a ceva.“

Dup\ ce seriile Blade, X-Men [i Spi-der-Man aduc tone de bani studiourilorFox, Avi Arad (care este [i produc\tor e-xecutiv pentru toate aceste produc]ii)`[i d\ seama c\ Marvel trebuie s\ mearg\mai departe [i s\ finan]eze singuri filme-le. Marea bomb\ vine `n septembrie2004 c`nd cei de la Marvel bat palma cuParamount Pictures pentru dezvoltareaa zece filme `n opt ani, bazate pe eroiiAnt-Man, The Avengers, Black Panther,Captain America, Cloak & Dagger, Doc-tor Strange, Hawkeye, Nick Fury, PowerPack, Shang-Chi. Marvel prime[te peste500 de milioane de dolari pentru acesturia[ proiect, pun`nd prima dal\ pedrumul spre The Avengers.

Drumul spre Avengers

Acordul f\cut cu Paramount este punc-tul de plecare al acestei mega-invazii aeroilor Marvel pe marile ecrane. ~n 2005,Avi Arad anun]a c\ Marvel inten]ioneaz\s\ realizeze o adaptare cinematografic\a seriei The Avengers. Dar, cum un ase-menea film ar fi fost o adev\rat\ super-produc]ie chiar dup\ standardele actualeale blockbusterelor ([i, prin urmare, unpariu foarte riscant), publicul trebuia`n prealabil preg\tit pentru a[a ceva.

Cum? Simplu: Marvel va crea c`te unfilm despre fiecare supererou din echip\`n parte pe care le va lansa r`nd pe r`nd,stabilind identitatea fiec\ruia [i prezen-t`ndu-i publicului de cinema care, posibil,nu era nc\ familiarizat cu ace[tia. Fieca-re film avea s\ fie o pies\ dintr-un puzzlecare va culmina n cele din urm\ cu TheAvengers, produc]ie ce va reuni subacela[i generic to]i ace[ti supereroi.

Aceste filme, `mpreun\, transcriu pemarile ecrane mitologia inventat\ vre-me de decenii `n paginile revistelor debenzi desenate, form`nd „Universul Ci-nematografic Marvel“, a[a cum a fost eldenumit public `n 2009 de c\tre KevinFeige, pre[edintele studiourilor Marvel.

1. Irronn Mann (2008)/Irronn Mann 2(2010). Proiectul unui film cu Iron Man,un personaj Marvel mult mai pu]inpopular dec`t Omul-P\ianjen, a trecut,din 1990 `ncoace, de la un studio laaltul, de el interes`ndu-se mai multenume celebre de la Hollywood prin-tre care Nicolas Cage, Tom Cruise [iQuentin Tarantino. ~n cele din urm\,

Marvel au recuperat drepturile [i au de-cis ca Iron Man s\ fie primul lor filmindependent, cu Jon Favreau pe post deregizor. Avea s\ se dovedeasc\ un imenssucces de box office, primit c\lduros decritici [i fani, gra]ie unei interpret\ri deneuitat din partea lui Robert Downey Jr.(`ntr-un rol care, la prima vedere, nu is-ar fi potrivit) [i unor scene trepidantede ac]iune, foarte bine ]inute `n fr`u.

2. Hulk (2008). Pe c`t de popular estefuriosul uria[ verde n paginile comics-urilor, pe at`t de ghinionist s-a doveditpe marile ecrane. ~n afar\ de o mul]imede seriale animate, el a fost `nt i vedeta u-nui serial TV. ~n 2003, reputatul Ang Lee(Oscar pentru Tigru [i dragon [i Broke-back Mountain) dirijeaz\ o nou\ adapta-re, o poveste a originii personajului, cuproasp\t descoperitul australian Eric Ba-na`n rolul savantului care se transform\`n Hulk. Creatura este generat\ completpe calculator, dar, cum tehnologia nu echiar bine pus\ la punct, rezultatul aducecam prea mult cu Shrek. Filmul, multprea ambi]ios, nu este un succes.

Marvel reiau proiectul, deci[i s\ ig-nore ceea ce a f\cut Lee [i s\ rescrie „pecurat“, cu inten]ia declarat\ de „a da cuadev\rat startul unei francize Hulk mar-ca Marvel“. Edward Norton i ia locul luiEric Bana, francezul Louis Letterier (~n-cle[tarea Titanilor) este desemnat regi-zor, scenariul rescrie povestea pentru a sepotrivi mai mult cu planul pentru Aven-gers. Lansat `n 2008 cu titlul The Incre-dible Hulk, acest al doilea capitol alUniversului Cinematic Marvel este pri-mit cu mai mult\ c\ldur\ [i are un suc-ces consistent la `ncas\ri.

3. Thorr (2011). Al treilea membru alechipei R\zbun\torilor este Zeul Tune-tului din mitologia scandinav\, adus peecrane anul trecut `n primul film cu su-pereroi al „shakespearianului“ KennethBrannagh. Interpretat de alt „nou-venit“din Australia, Chris Hemsworth, Thor `[iprezint\ publicului povestea originii sale:zeu expulzat din Asgard n urma ma[ina-]iunilor fratelui s\u malefic, Loki (TomHiddleston), exilat pe P\m`nt unde estecapturat de SHIELD [i unde `[i g\se[tealeasa inimii, pe astrofiziciana Jane Foster(Natalie Portman). Un mare succes decritic\ [i public.

4. Captainn Ammerrica (2011). Ultima eta-p\ din drumul spre Avengers a fost pre-zentarea primului mare supererou Mar-vel, Captain America, adus pe ecrane lanumai o lun\ dup\ premiera lui Thor.A fost dat pe m`inile capabile ale lui JoeJohnston (Jumanji, Jurassic Park 3, TheRocketeer), iar de sarcina interpret\riicredibile a rolului principal se achit\str\lucit Chris Evans, „veteran“ al pro-duc]iilor Marvel, care a interpretat rolulTor]ei Umane `n cele dou\ serii dinCei 4 fantastici.

Viitorul: Deja R\zbun\torii s-au dove-dit un mare succes financiar, deci studio-urile Marvel `[i pot vedea lini[tite detreab\. ~n scurt\ vreme vor ncepe film\-rile la Iron Man 3, urmat de episoadelesecunde din Thor [i Captain America,dup\ care un nou The Avengers va fi lan-sat pe ecrane. De asemenea, Marvel facplanurile pentru noi filme bazate pe e-roii lor, posibil [i un alt Hulk. R\m`nedoar de v\zut c`t\ vreme publicul seva dovedi interesat de aceste pove[ticu zei moderni [i supereroi umani.

Stan Lee nu obose[te niciodat\ s\ sublinieze faptul c\, `nciuda puterilor lor supranaturale, eroii s\i s`nt `n primul r`nd

oameni, cu fobiile, necazurile [i ne`mplinirile lor. C`nd nuse joac\ de-a Spider-Man, Peter Parker este un

adolescent care greu reu[e[te s\ scoat\ o fat\ `n ora[;`n ciuda averii [i a puterii sale, Iron Man trece la un

moment dat printr-o faz\ de tragic alcoolism... Al]ieroi nu au trup de zei: s`nt mon[tri, s`nt desfigura]isau au probleme de adaptare social\.

„Am `ncercat s\ creez eroi autentici f\c`ndu-i c`tmai reali posibil“, spune Lee. „Cunoa[te]i pecineva cu o via]\ cu adev\rat perfect\? Pe vremea

c`nd scriam primele dintre aceste reviste, Kennedyp\rea a tr\i via]a perfect\, dar a sf`r[it asasinat...

Toat\ lumea are probleme [i toat\ lumea are suferin]esecrete.“

B\ie]i iste]i, Stan Lee [i desenatorii s\i (Kirby, Steve Diktos.a.) au ideea de a plasa aventurile delirante ale eroilorcostuma]i `n „lumea real\“, rescriind legile comics-urilorpentru a reflecta mai bine spiritul epocii. Marvel nu s-a temutniciodat\ s\ prezinte evenimentele din realitate `n benziledesenate. ~n anii ‘40, Tor]a [i Captain America luptau cunazi[tii, `n anii ‘60, Thor [i Iron Man se `nfruntau cu for]elecomuniste.

„Dintr-odat\, la `nceputul anilor ‘60, Superman [i DCp\reau mai plictico[i dec`t un c`ntec de Pat Boone, `n vreme ceMarvel erau la fel de incitan]i precum Beatles [i invazia rockbritanic\“, remarc\ scriitorul Geoff Boucher.

De-a lungul vremii, Marvel au respectat aceast\ re]et\: `nseptembrie 2001, Spider-Man contempl\ terifiat ruinelefumeg`nde de la World Trade Center, mai recent pre[edinteleObama `[i face [i el apari]ia `ntr-o revist\ cu Omul P\ianjen.

CARE ESTE SECRETUL SUCCESULUI MARVEL?

www.suplimentuldecultura.ro

Un Homer modern: StanLee, p\rintele eroilor

cu superputeri [iprobleme omene[ti

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 354 » 5-11 mai 2012

OPTZECIST» 6

avanpremier\Gheorghe Cr\ciun a fost prozator, eseist, traduc\tor [i editor,unul dintre reprezentan]ii de seam\ ai curentului optzecist `nliteratura român\.

– Fragment –

{i iat-o deodat\ `n fa]a mea pe NicoleKidman. Cu p\rul ei cel blond, aproa-pe c`nepiu, ondulat [i rebel, cu g`tul eisub]ire [i puternic, pe care pot distin-ge nervura groas\ a arterei jugulare.Iat-o aici pe vulpi]a asta cu nas obraz-nic care prive[te `ntr-o parte, pe l`ng\trunchiul unui copac, `mbr\cat\ `ntr-orochie care-i sub]iaz\ ame]itor talia, a-bia l\s`nd s\ se ghiceasc\ forma s`nilor.Iat\ privirea ei aruncat\ pe sub gene,spr`ncenele ei pronun]ate, deschise cani[te aripi de fluture, fa]a ei plin\,buza de jos r\sfr`nt\, nasul obraznic,p\rul zburlit de v`nt, [uvi]a sub]ire depe frunte, p\rul ei str`ns `ntr-o coad\groas\ care-i acoper\ ceafa, [i urecheaei dreapt\, dezgolit\, lipit\ de ncheie-tura maxilarului, urechea ei de care a-t`rn\ m\nunchiul lung de fire al unuicercel de aur.

Am pus ziarul `ntr-un dosar [i l-amaruncat pe etajer\. E prea mult, nu maivreau. Tremur cu din]ii str`n[i, deschidaparatul de radio [i `ncerc s\ fac pe in-diferentul. Ce caraghios! Ada Comen-schi n-a r\mas `n România. Ada e pestetot [i m\ urm\re[te nev\zut\ din aer.Mirosul am\rui al trupului ei `mi `m-p`nze[te mintea. Vocea ei mi s-a impreg-nat `n memorie ca fumul `n haine. {iobiceiul acela al ei de a-[i strecura dinc`nd `n c`nd o m`n\ `n p\r [i de a m\privi resemnat\, `ntreb\toare, cu o-chii fic[i. Ce voia de la mine?

Am `ncercat s-o uit [i nu pot. E oprostie, nu s`nt `n stare. La `nceput tr\-iam un fel de muzic\. Fusese o victo-rie rapid\, nea[teptat\, de care nu pu-team s\ nu m\ bucur. Ada era a mea [imie prea pu]in mi p\sa de sufletul ei. O`nvinsesem [i gata. Eram nedumerit. Lav`rsta mea pasiunile ncep s\-mi par\ ri-dicole. Dar e [i nespus de greu s\ afli cevor cu adev\rat femeile. Sentimentelelor `[i bat joc de cuno[tin]ele noastre.Psihologii fac pe de[tep]ii degeaba. Euunul nu i-am crezut niciodat\.

~mi plac b\rba]ii `n v`rst\ care se`ndr\gostesc de femei tinere. {tiu c\asta nu ]ine nici de voin]\, nici de cu-raj. Dar ei `mi plac tocmai prin puterealor de a nu se l\sa `ngropa]i `n zgur\, `npleav\, `n praful cenu[iu, unsuros, m\-runt ca o m\trea]\, al v`rstei. E adev\-rat c\ unii fac pe grozavii [i se dau `nstamb\ pe unde apuc\. Pun laba pe c`-te o pipi]\ pimpant\, cu frustr\ri de co-pil nefericit care [i-a g\sit, `n sf`r[it, o`mplinire de moment, [i se afi[eaz\ cuea peste tot, pe la teatre, pe la restau-rante, pe la prietenii burlaci, p`n\ [i pela sus]ineri de doctorate.

Tipii \[tia mi se par cu totul neinte-resan]i, ba chiar `mi inspir\ un fel demil\, pentru c\ nu-[i dau seama c`t s`ntde stupizi. Mie `mi plac b\rba]ii dis-cre]i, c\run]ii cu fe]e de sfinx, fiziono-miile ridate asociate cu tunsori b\ie]e[ti,b\rba]ii de v`rsta a doua cu preferin]epentru c\m\[ile scumpe, `n culori pas-tel, c\lcate impecabil, cu dung\ pe m`-neci. Poart\ `n ei o resemnare de o]el,dincolo de care n-ar trebui s\ se afle de-c`t concentratul pur al unei experien]eintelectuale curate ca aerul rarefiat.Te privesc de la o distan]\ astronomi-c\, cu `ng\duin]\ [i r\ceal\, iau act defaptul c\, la r`ndul t\u, e[ti un b\rbatca [i ei, chiar dac\ mai pu]in dezabuzat[i vindecat de toate.

~ns\ asta e tot, aceast\ privire `ng\-duitoare, aceast\ r\ceal\ penetrant\ caun frig de decembrie f\r\ z\pad\. N-aunevoie de admira]ia sau devo]iunea ta.Nu mai au timp pentru asta. S`ngele lefierbe `nc\ `n vene, e aproape incandes-cent, [i b\tr`ne]ea se apropie de ei cupa[i repezi de gum\. Nu mai au vanit\]i,nu mai vor s\ c`[tige r\zboaie. Privirealor, care a sf\r`mat de mult toate apa-ren]ele [i a patinat destul\ vreme pecoaja sub]ire a lucrurilor, [tie acum s\se odihneasc\ pe formele exterioaref\r\ s\ dea nimic de b\nuit. Ei au v\zut[i au spus, ei s-au `ntors `napoi `n lu-mea noastr\ profan\ [i pot fi oric`nd`ntreba]i. S`nt ni[te filosofi ai profe-siei lor, ceea ce-i absolv\ de toate.

Unul dintre ace[ti indivizi este Tea-cher, decanul cabinetului nostru deavocatur\. ~nalt, sub]ire, t\cut, imper-turbabil, distant, cu p\rul blond aran-jat `ntr-o parte p`n\ la ultimul fir, pro-fesorul e un ochelarist rasat, care nupoart\ verighet\, `n ciuda evidenteiarmonii care domne[te `ntre el [i vi-foroasa-i so]ie de origine transilvan\.A[a mi-l amintesc chiar de la prima noa-str\ `nt`lnire, de[i de atunci au trecutaproape dou\zeci de ani. {i-a p\stratelasticitatea mersului, ]inuta dreapt\ a

umerilor, aura de elegan]\ tinereasc\ aoric\rui gest. E n continuare un englez.Se poart\ ca un englez supermanierat.E drept, nu mai are p\rul la fel de bogat,pe pielea g`tului i-au ap\rut zb`rcituri,`ns\ fularele lui de m\tase purtate pesub gulerul c\m\[ii nu par deloc ni[tesubterfugii ale b\tr`ne]ii. Le arboreaz\cu non[alan]\, ca pe ni[te semne aleaderen]ei sale la noua libertate vesti-mentar\ de dup\ c\derea comunismu-lui. Pare s\ fi decis `n sf`r[it s\ se lase `nvoia unor mai vechi `nclina]ii boeme.P`n\ [i culorile sacourilor lui schimba-te zilnic au devenit mai vesele. De mul-te ori vestimenta]ia lui te las\ perplex.Nu at`t prin aspect, c`t prin inten]iav\dit\ de a masca esen]a unei v`rsteprin accesoriile alteia.

Da, iubitul meu Roland, Teacher \s-ta chiar e un tip. Imposibil s\ nu-]i atra-g\ aten]ia, imposibil s\ nu cazi `n admi-ra]ia lui. Ada Comenschi, cel pu]in, n-arezistat. La `nceput, c`nd se afla foarteaproape de el, `ncerca s\-[i ]in\ respi-ra]ia, pentru a nu-i sim]i parfumul detabac al hainelor [i r\coarea mentola-t\ ce p\rea s\ emane din p\rul lui at`t deexact piept\nat. Evita s\-l priveasc\ [iprefera s\-l asculte. Vocea lui granula-t\ `i `nfiora pielea. Respira]ia ei cu lungi`ntreruperi o d\dea de gol. Teacher seoprea din vorbit [i o privea lung, in-sistent, p`n\ c`nd ea nu mai avea ceface [i-[i ridica pleoapele.

„~ncercam s\-i `nfrunt str\lucirea iri-[ilor [i sim]eam c\ le[in. Nu [tia c\ maiam pu]in [i le[in, de aceea m\ fixa in-sistent. Eram de fiecare dat\ singuri a-colo, la el `n birou, cu transperanteletrase. {tii, el sufer\ de o mic\ fotofo-bie...“ Dar aceasta e o m\rturisire pe ca-re Ada mi-a f\cut-o mult mai t`rziu, `ndup\-amiezele noastre de pur amor se-xual, st`nd unul l`ng\ altul cu fa]a `nsus, pr\bu[i]i `n pat, epuiza]i de `ncle[-tare [i de c\ldura torid\ a bine-cunos-cutei veri bucure[tene. Vezi, Roland,n-am nici un interes s\ prezint lucruri-le ntr-o lumin\ defavorabil\. Defavora-bil\ cui, la urma urmelor? Care e roluljucat de mine `n aceast\ poveste? {i dece a[ fi eu neap\rat personajul cel bun?

~ntr-o s`mb\t\ diminea]a, c`nd prac-tic la cabinet nu se lucreaz\, Teacher aap\rut ca din senin, mai destins dec`tde obicei, `ns\ foarte gr\bit, `mbr\cat`ntr-un superb costum de blugi. Pleca`ntr-o excursie `mpreun\ cu o delega-]ie de str\ini veni]i `n România la nu[tiu ce simpozion. Eram `n fa]a calcu-latorului [i „f\ceam cur\]enie“ prin do-cumente [i foldere. M\ delectam cusound-urile unei vechi forma]ii de rock,

Uriah Heep. Muzicieni nervo[i[i sensibili, mai ales organistul [isolistul vocal. Le [tiu pe din afar\ mu-zica mai bine dec`t `mi [tiu studen]ia,o perioad\ a vie]ii mele aproape deneimaginat f\r\ feeling-ul [i ritmurileacestor b\ie]i de isprav\. Muzica lorcurat\, impetuoas\, bine f\cut\, f\r\obi[nuitele explozii de visceralitatezgomotoas\ ale trupelor hard, era toc-mai potrivit\ pentru ceea ce f\ceam.{tergeam [i rearanjam documente, lemutam dintr-o arhiv\ `ntr-alta, eramhot\r`t s\ termin c`t mai repede aceaopera]ie igienic\ [i a[a prea multam`nat\.

I-am v\zut costumul de blugi [i m-amenervat imediat. Prea i d\dea un aer ti-neresc [i aproape distrat. Prea m\ sim-]eam anulat de lipsa lui de griji. Trecu-se doar ca s\-[i vad\ mesajele e-mail,a[tepta un r\spuns important, n-a statdec`t cinci-[ase minute, dar el pleca [ieu r\m`neam.

M\ uitam cu invidie la costumul ca-re-i venea ca turnat [i m\ `ntrebam deunde naiba [i l-o fi adus, din Germa-nia sau din Elve]ia, din Fran]a sau dinItalia? N-avea deloc culoarea obi[nui-t\ a costumului clasic, de fermier ade-v\rat. Nici culoarea [i nici t\ietura. Ma-terialul p\rea mai pufos [i mai moale.Cus\turile nu erau marcate cu tradi]io-nala a]\ galben\, buzunarele pantalo-nilor erau altfel rotunjite, geaca avearevere scurte [i `nguste, numai bunepentru a pune `n eviden]\ o cravat\sub]ire de piele neagr\, exact cravatape care el o purta atunci la g`t.

A z\bovit o vreme `n hol pentru a-[ixeroxa ni[te foi. U[a de la biroul meu

r\m\sesedeschis\ [i culoarea hainelorlui mi se scurgea `n col]ul ochiului vie[i catifelat\ ca flac\ra de la aragaz. Unalbastru pe care mi-l aminteam dinunele picturi ale lui Van Gogh. A[a c\minutele treceau [i eu m\ enervam [imai tare. Mai bine spus, n-aveam nici unmotiv s\ iau `n serios leg\tura dintrepictorul meu preferat [i costumul luide blugi. Dar `n momentul `n care el a`nchis u[a, am dat muzica la maximum[i m-am tr`ntit ca un bolovan pe cana-pea. Nu mai aveam chef de nimic, nicim\car s\ beau o bere pe terasa restau-rantului de la col]. Nici m\car s\ m\g`ndesc la Ada [i la vestimenta]iile eiaiuritor de rafinate, pe care de cele maimulte ori, la serviciu, `ncercam s\ nule bag n seam\. Mi-am acoperit fa]a cupalmele [i m-am trezit c\ pl`ng. Nu `n-]eleg nici acum de ce.

P`n\ la urm\ n-am mai rezistat [i am`nceput s\-i spun lui Roland c`te cevadespre toat\ povestea asta. Acum stau`n camera mea de sub acoperi[ul In-stitutului [i scriu. ~ndeletnicirea `nce-pe s\-mi plac\. Poate c\ n-am primitchiar degeaba acest stipendiu al statu-lui austriac. Din p\cate, calculatorul pecare mi l-au pus la dispozi]ie gazdelemele n-are [i un program pentru dia-critice. Ceea ce nu m\ deranjeaz\ preatare. Lipsa diacriticelor, vreau s\ spun.

V\d `ns\ c\ pe tastatur\ au fost lipi-te cu scotch buc\]ele de h`rtie cu sem-ne alfabetice cehe[ti. A[a le-am g\sit,a[a le-am l\sat. Nu m-am g`ndit prea


Gheorghe Cr\ciun –Femei albastre

Femei albastre este o cartedespre parcursul ini]iatic alunui b\rbat deja maturizat lamomentul Revolu]iei din1989, scris\ cu frazaimpecabil\ [i cu inteligen]a [ivigoarea caracteristiceprozatorului.

Personajul central alromanului, un individdivor]at, ce schimb\ slujbe,dar [i femei, alearg\ dup\ ohimer\, pe care o vede`ntrupat\ `n f\ptura deceluloid a actri]ei NicoleKidman. Femeile de carne pecare le iube[te senzual nureu[esc s\-l satisfac\ afectiv.

CARTEA„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din roma-nul Femei albastre deGheorghe Cr\ciun, careva ap\rea `n cur`nd, `ncolec]ia „Fiction Ltd.“ aEditurii Polirom.

mult la rostul lor. Adev\rul e c\, de c`-te ori le v\d, literele astea caligrafice,scrise de m`n\ [i acoperind c`teva tas-te periferice, `mi fac bine, mai ales c\apar]in unei fete. Ursula Rukova, o t`-n\r\ absolvent\ de Drept din Cehia,ultimul oaspete al camerei, a stat aicimai bine de o jum\tate de an [i a stu-diat `n arhivele de legi ale Imperiului.Fire din p\rul ei cel blond [i lung `nc\mai apar prin col]urile camerei atuncic`nd fac cur\]enie. Urme ale trecerii eipe aici care m\ fac s\-mi bat\ inima ce-va mai tare, m\ arunc\ `n tot soiul defantezii.

Mi-ar fi pl\cut s-o cunosc. ~n gene-ral, `mi place s\ cunosc c`t mai multefemei [i c`t mai diferite. ~mi plac ciud\-]eniile femeilor, `mi place felul lor dea-[i cro[eta cu discre]ie via]a. Spiritullor de prevedere m\ `nduio[eaz\, de-[i p\rul care le cade la piept\nat le d\de gol. Ursula, de pild\, a plecat de a-cas\ lu`nd cu ea nu doar trusa de igie-n\ intim\, ci [i un soft cu diacritice ce-he[ti. Poate c\ un b\rbat, `n locul ei,nu s-ar fi g`ndit neap\rat la a[a ceva.Mie, de pild\, mi-a lipsit precau]ia de aveni aici `narmat cu stupidele noastrevirgule [i c\ciuli]e. De fapt, abia acumdescop\r c`t s`ntem noi românii de mar-ginali [i de ncuia]i, mbrobodi]i n noap-tea consoanelor [i vocalelor noastre,`n \-urile noastre arhaice, n ]-urile noa-stre stridente [i provinciale.

Noi b`jbìm, [u[otim, ]`]ìm de fric\[i ner\bdare, iar istoria trece pe l`ng\

noi ca o doamn\ elegant\ [i inaccesi-bil\. Din c`te am auzit, românii s-arasem\na cu portughezii, [i ei la fel depr\p\stio[i [i speria]i de lumin\ ca [inoi. Nu [tiu, nu prea m-a interesat pro-blema asta. N-am cunoscut niciodat\un portughez `n carne [i oase. Dar esigur c\ fa]\ de francezi, de exemplu,pe care i-am auzit vorbind la ei acas\,pe strad\, prin metrou [i prin bistro-uri, noi, românii, s`ntem mai guturali,de[i nu exagerat de guturali.

Cu cine s\ ne compar\m, cu nordi-cii? Nu, `ntre daci [i vikingi au existatdiferen]e enorme. Dacii n-au fost ni[-te oameni ai m\rii. Ei nu fumau pip\.Vikingii nu cuno[teau vinul de struguri[i m\m\liga de mei. Ei construiau co-r\bii, b\rci, case de piatr\, tr\iau `n-tr-o lume de fr`nghii, fiorduri, furtuni,palo[e, p`nze, n\voade, nisipuri negre[i neguri albe. Iar romanii n-au deve-nit celebri ca infanteri[ti? Romanii aufost un fel de globe-trotteri bolnavi declaustrofobie, abia tr\g`ndu-[i sufletulde greutatea armelor din dotare. {itunsorile lor Cicero, [i sandalele lor pr\-fuite, de pifani incurabili? Uite c\ [inoi, românii, s`ntem un popor de pi-fani! Batem ca pro[tii drumurile noa-stre deal-vale, deal-vale, `nconjura]ide beh\itul oilor, `nv\lui]i `n colb, l\-tra]i de cìni, rup]i de sete [i limba noa-str\ traforeaz\ peisajul, unduie[te `m-preun\ cu noi. Cu abrazivitatea ei mile-nar\ putem toci [i mun]ii, darmitetrotuarele de lux ale Europei!

Stau aici `ntr-o mansard\ austriac\[i urechile mele romane fac exerci]iide adaptare la mediul teuton. Oriun-de te-ai afla, e[ti tot timpul sc\ldat `n-tr-o melas\ de diferen]e sonore. Acumaparatul de radio este deschis [i aerule inundat de un [uvoi dulceag de cu-vinte ne`n]elese. Un fel de muzic\ vor-bit\, piept\nat\. Ascultat\ la radio, labuletinele de [tiri, austriaca mi se pareo limb\ mai c`ntat\ dec`t germana. Emai sub]ire, mai `nalt\, mai calm\? Ce-va de genul \sta, dar [i un fel de afec-tare, un fel de. Sigur c\ nu-mi pot daseama. Numai via]a de aici m\ va aju-ta s\-mi dau seama.

Via]a? Dar lumea asta pare cu to-tul lipsit\ de via]\. Pe strad\ abia da-c\ z\re[ti vreo siluet\ interesant\, cumìni [i picioare care se mi[c\. Aici nuprea auzi oameni vorbind. Gazdelemele, Melinda, secretara, Kraus, di-rectorul Institutului, [i Andreas, [efulcabinetului de documentare, sporov\-iesc `ntre ei pe nem]e[te, dar de c`teori apar eu, trec pe englez\. E o dova-d\ de bun\ cre[tere, desigur, cum tot odovad\ de bun\ cre[tere e [i s\ salu]iorice persoan\ `nt`lnit\ pe coridoare-le Institutului, z`mbind apoi de c`te orio re`nt`lne[ti. P`n\ te doare gura deat`ta amabilitate. Da, am intrat `ntr-o]ar\ `n care n-am v\zut `nc\ nici o fi-in]\ uman\ cu din]i lips\. Numai dan-turi etan[e, perfecte, televizive. Aicioricine are motive de r`s poate s\ r`d\f\r\ jen\. De[i nimeni n-o face.

Femei albastre este o carte despre parcursul ini]iatic al unuib\rbat deja maturizat la momentul Revolu]iei din 1989, scris\cu fraza impecabil\ [i cu inteligen]a [i vigoarea caracteristiceprozatorului.

UN PARCURSINI}IATIC

7 «

avanpremier\


Gheorghe Cr\ciun (1950-2007),prozator, eseist, traduc\tor [i editor,unul dintre reprezentan]ii de seam\ai curentului optzecist `n literaturaromân\, a absolvit Facultatea deFilologie din Bucure[ti [i a fostconferen]iar la Facultatea de Litere aUniversit\]ii „Transilvania“ din Bra[ov[i director editorial la Paralela 45 dinPite[ti. Este autorul romanelor Acteoriginale/Copii legalizate (1982),Compunere cu paralele inegale(1988), Frumoasa f\r\ corp (1993) [iPupa russa (2004). A publicat maimulte volume de articole [i eseuri,precum [i volumul de proz\ scurt\,desene [i fotografii Mecanicafluidului (2003). C`teva din scrierilesale apar traduse [i `n alte ]\ri. Esteprezent `n numeroase antologii deproz\, cum ar fi Desant ‘83 (1983),The Phantom Church and OthersStories from Romania (University ofPittsburgh Press, 1996), RomanianFiction of the ‘80s and ‘90s (1999).

Printre premiile primite se num\r\premiul de debut al UniuniiScriitorilor din România (1983),Premiul Uniunii Scriitorilor dinRepublica Moldova (1995, 2003),premiul ASPRO pentru cea mai bun\carte de critic\ a anului (1997,2002), premiul „Pierre-FrançoisCaillé“ al Societ\]ii Franceze aTraduc\torilor pentru cea mai bun\traducere a anului 2001 cu romanulComposition aux paralleles inegales,care a fost nominalizat [i la PremiulUniunii Latine.

AUTORUL


C`nd urci etajele casei construite `n 1897, parcurgi 50 de ani deistorie cotidian\: practic, aceast\ capsul\ e cuprins\ `ntre dou\straturi protectoare de fic]iune/realitate, care `nchid [i deschidpovestea de iubire a celor dou\ personaje.

» 8

specialMUZEULINOCEN}EI

Bogdan-Alexandru St\nescu

Cum intri, n dreapta, un ntreg peretealb e mbr\cat de covorul celor 4.213 mu-curi de ]igar\ pe care degetele frumoa-se ale lui Füsun le-aau atins `n timpuliubirii dintre ea [i Kemal. Kemal [i Fü-sun. T`n\rul de familie bun\, b\iatul debani gata, logodit, gata s\ se c\s\toreas-c\ cu Sibel, o fat\ de aceea[i condi]ie,[i Füsun, v`nz\toarea de 18 ani, cea ca-re-l scoate din matca propriei vie]i [i-larunc\, n cele din urm\, ntr-o v`n\toa-re maniacal\ de obiecte care vor sta, `ncele din urm\, la baza unui Muzeu. Mu-zeul Inocen]ei. Da, p`n\ acum totul efic]iune, toate personajele, ac]iunea,chiar obiectele s`nt desprinse din celmai recent roman al lui Orhan Pamuk.Numai c\, iat\, `n 2012 (cam cu doi ani`nt`rziere fa]\ de data ini]ial anun]at\),se deschide `n Istanbul [i un real Muzeual Inocen]ei, unde am putut participa cusprijinul Institutului Cultural Român.

Muzeul poate fi savuratindependent de roman

Pamuk apare cu punctualitate la confe-rin]a de pres\. Poart\ un costum negru,simplu, c\ma[\ alb\, `[i ]ine umerii pu-]in adu[i n fa]\. Are mi[c\ri agitate, chiar[i stilul repezit de a vorbi tr\deaz\ unemotiv `nvins prin educarea voin]ei. }i-ne s\ spun\ de la `nceput (pentru a e-vita `ntrebarea, `n mod evident) c\ `nrela]ia roman-muzeu nu exist\ un prin][i un cer[etor. Nu, nu [tie ce a fost mai`nt`i, avea de mult ideea acestui roman,dar era [i un colec]ionar de obiecte la felde mp\timit, de mai mult timp. Este pri-mul ([i singurul) muzeu din lume bazatpe un roman. {i mai interesant\ e aicirela]ia juc\u[\ pus\ `n scen\ de Pamuk`ntre fic]iune [i realitate, dar [i felul `ncare aceast\ rela]ie [i-a construit de laun punct `ncolo propriul destin. Pamuka cump\rat casa `n care se afl\ acummuzeul c`nd zona respectiv\ era de-parte de elegan]a discret\ din prezent.Odat\ cu muzeul, a evoluat [i Istanbu-lul, iar asta a f\cut ca proiectul ini]ial(p\strat `n ansamblu) s\ capete noi va-len]e [i detalii. Muzeul s-a transformat`ntr-o capsul\ a timpului, c`nd urci eta-jele casei construite `n 1897 parcurgi 50de ani de istorie cotidian\: practic, aceas-t\ capsul\ e cuprins\ `ntre dou\ stra-turi protectoare de fic]iune/realitate,care `nchid [i deschid povestea de iubi-re a celor dou\ personaje: cele 4.213

mucuri de ]igar\ fumate de Füsun, laparter [i, `n pod, patul `n care [i-a tr\itKemal ultimii ani, rumeg`ndu-[i obsesia.

Obiectele colec]ionate de Pamuk s`ntgrupate `n casete, fiecare caset\ av`ndun fundal propriu (fie ziare din anii’50-’60-’70, fie reviste din aceea[i peri-oad\, postere de film), c`t [i o „instala-]ie de sunet“: imaginea alb-negru a am-barca]iunilor de pe Bosfor e `nso]it\ desunetul valurilor, de ]ipetele delfinilor...Lumina care curge, prin pod, p`n\ laparterul cl\dirii, e cea care delimiteaz\realul de povestea de dragoste recon-struit\ de Pamuk prin aceste obiecte.

S`nt 83 de casete, fiecare corespun-z`nd unui capitol din roman. Nu, `[i con-trazice Pamuk `ntreb\torul, `n timpulconferin]ei de pres\: muzeul poate fi sa-vurat independent de roman. „Am vrutdou\ lucruri cu acest muzeu: s\ recreezIstanbulul acelor ani [i s\ ofer perechi-lor de `ndr\gosti]i un loc unde s\ sepoat\ s\ruta.“ Nu pot spune c\ am v\-zut vreun s\rut la inaugurare, `ns\ lu-mina aceea decupa conturul iubirii, is-c`nd un dialog `ntre propria duritate (arealit\]ii) [i acea lumin\, mult mai bl`n-d\, care curgea din spatele obiectelora[ezate `n vitrine. Lumina cea dur\, lu-mina exterioar\, e similar\ narativului,prezentului povestirii, care nu ia `n sea-m\ (pentru c\ e esen]ialmente `nvelit `nignoran]\) esen]ialul: `n debutul ro-manului, Kemal face dragoste cu Fü-sun, o p\trunde pe la spate, o mu[c\

Scriitorul turc Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobelpentru Literatur\, a inaugurat la Istanbul, s`mb\t\, 28aprilie, Muzeul Inocen]ei. Muzeul g\zduie[te obiecte pecare Pamuk le-a adunat de-a lungul mai multor decenii.

Ideea de a deschide un asemenea muzeu, care s\povesteasc\ despre „realit\]ile trecutului“, i-a venit scri-itorului `n urm\ cu peste 15 ani. Dup\ aceasta, Pamuk aavut ideea scrierii unui roman intitulat Muzeul Inocen]ei,care s\ con]in\ pove[ti inspirate din lucrurile cump\rate

`n t`rguri [i talciocuri din Tur-cia, roman care a [i v\zut lu-mina tiparului `n 2008.

Pamuk a precizat c\muzeul s\u nu este unulgrandios – expozi]ia estededicat\ vie]ii de zi cu zi aunor oameni simpli, care autr\it `n perioada 1950-2000.~nainte scriitorul declara c\inten]ioneaz\ s\ expun\ `nmuzeu [i picturi de-ale sale:`n tinere]e Pamuk dorea s\devin\ pictor.

Deschiderea muzeului eraplanificat\ `nc\ din 2008,`ns\ inaugurarea lui a fostmereu am`nat\. ~n ultimii ani,Orhan Pamuk, care `n 2011 afost g\sit vinovat de ofens\adus\ poporului turc (scri-itorul a declarat `ntr-un inter-viu c\ `n Turcia au fost uci[i1 milion de armeni),locuie[te `n Goa.

La proiectul muzeului Pa-muk a lucrat `mpreun\ cu ungrup de arhitec]i, pictori [idesigneri. Nu se [tie exact cesum\ a fost cheltuit\ pentrurealizarea acestui muzeu, `ns\scriitorul a recunoscut c\banii acorda]i pentru PremiulNobel (circa 1 milion de euro) au fost insuficien]i.

ORHAN PAMUK A DESCHIS LA ISTANBUL „MUZEUL INOCEN}EI“

„Atunci n-am [tiut c\tr\iesc cea mai fericit\clip\ a vie]ii mele“


ORHAN PAMUK

9 «

special„Am pictat de la 7 la 22 de ani, apoi m-am apucat de literatur\.Muzeul \sta e felul meu de a reveni la artele plastice.“


de lobul urechii st`ngi, f\r\ s\ bage `nseam\ cercelul ei, care cade pe pat. Dinstart, Pamuk schi]eaz\ cele dou\ coor-donate ale romanului: inocen]a celuice-[i tr\ie[te cea mai fericit\ clip\ a vie-]ii, f\r\ s-o [tie, [i inocen]a obiectului,martor mut al acestei clipe. Cele dou\inocen]e se pierd atunci c`nd s`nt murd\-rite de memorie, c`nd devin exponate:amintirea este exponatul memoriei,iar obiectul va deveni un exponat al mu-zeului obsesiei. „S\ fi fost, oare, ceamai fericit\ clip\ din via]a mea? A[ fiputut proteja, oare, fericirea aceea, da-c\ mi-a[ fi dat seama de ea, astfel `nc`tlucrurile s\ urmeze un cu totul alt f\-ga[? Da, dac\ a[ fi reu[it s\ intuiesc c\tr\iam cea mai fericit\ clip\ din via]amea, n-a[ fi pierdut-o niciodat\.“ Sco-pul muzeului lui Kemal e la fel de tra-gic precum finalul pove[tii lui de iubi-re cu Füsun: acela de a reconstitui fe-ricirea prin obiecte. Tocmai de aceea,muzeul [i romanul se completeaz\ mi-nunat: avem o imagine mult mai clar\a obiectelor, `ntotdeauna, iar Pamuk nua ezitat niciodat\ `n carte s\ ofere mar-ca, culoarea, apoi s\ `ncarce obiectulrespectiv cu semnifica]ia simbolic\ lip-s\. De exemplu, celebra po[et\ JennyColon, care atrage cuplul de viitori so]i`n Buticul {anzelize, acolo unde Kemalurma s-o vad\ pe Füsun, ruda lui mait`n\r\ [i s\rac\. A[ezarea obiectelor `nvitrine, pe un anumit fundal, at`t vi-zual, c`t [i sonor, sub privirea sever\ atitlului de capitol, nu face `ns\ altcevadec`t s\ creeze un nou tip de mister,asem\n\tor unuia al cabinetelor de cu-riozit\]i. Un mister al sinesteziei (unuldintre cabinete e dedicat apelor de colo-nie b\rb\te[ti, de unde parfumul str\-bate prin sticl\). Combina]ia dintre ce-le dou\ mistere e una fantastic\: „{i-ascos, dintr-o mi[care, pantoful galbencu toc pe care-l purta `n piciorul st`ng,a p\[it `n vitrin\, l\s`ndu-[i la vedereunghiile vopsite grijuliu cu lac ro[u, [is-a ntins spre manechin. M-am uitat mai`nt`i la pantoful gol, apoi la picioarele

ei lungi [i frumoase. Erau deja arse desoare, de[i nu venise `nc\ luna mai“.Pantoful galben st\ `n cutia lui, `n mu-zeu, iar al\turi se afl\ fusta galben\, `n-florat\, care acoper\ o siluet\ fantoma-tic\. E corpul lui Füsun, lipsit de chip.Asta nu face muzeul: nu pune un chippe siluetele sugerate de obiecte, ci las\un spa]iu ntunecat, care conduce directspre inima romanului. Inima romanu-lui fiind `ns\ una `ntunecat\, o ana-tomie a melancoliei aplicat\ pe actulratat al unei vie]i. Obsesia lui Kemal nue altceva dec`t lupta cu djinnii care l-auposedat, care l-au orbit [i l-au `mpiedi-cat s\ perceap\ acea clip\ de fericireabsolut\ pe care tr\it-o.

~ncercarea artistului de areie[i la suprafa]\

Obiectele muzeului sugereaz\ gesturi,s`nt fantasmatic legate de siluetele ne-v\zute ale celor care le-au st\p`nit. }i-g\rile, omniprezente, paharele de ra-ki, toate presupun m`ini, buze, mi[c\rirepezite, elegante, st\p`nite, `ntrerup-te, acte sexuale, preludii, relax\ri, mo-mente de fericire. Un teatru al umbre-lor: „Füsun obi[nuia s\ `nmoaie ]igara,pres`nd-o `ntre degete, `nainte de-a oaprinde. ~nv\]asem [i eu acest gest dela ea, a[a `nc`t, `nainte de a-mi aprinde]igara, o r\suceam [i-o str`ngeam ma[i-nal `ntre degete, `ntocmai ca ea. Dac\`n acest r\stimp f\cea [i Füsun acela[ilucru, `mi pl\cea nespus de mult s\-i`nt`lnesc privirea“.

De altfel, dup\ cum spune chiar Pa-muk, Muzeul Inocen]ei e `ncercarea ar-tistului din el de a reie[i la suprafa]\.„Am pictat de la 7 la 22 de ani“, spuneel `n timpul conferin]ei de pres\ ([tiamasta din Istanbul), „apoi m-am apucatde literatur\. Muzeul \sta e felul meu dea reveni la artele plastice.“ „{i cam c`ta costat?“ vine `ntrebarea inteligent\din partea presei interna]ionale. „S\ zi-cem c\ pu]in mai mult dec`t am primitodat\ cu Premiul Nobel.“ ~ntr-adev\r,

fotografiile vechi ale casei `]i arat\ c`tde mult s-a muncit la ea. Apoi, revine Pa-muk, „nu doar banii [i munca pur arhi-tectural\ au costat cel mai mult. G`n-di]i-v\ c\ am luat o pauz\ enorm\ dela scris“. Poate nu e at`t de greu s\ g\-se[ti obiecte precum bilete de loto dinanii ’70, `ns\ periu]e de din]i din a-ceea[i perioad\? Se pare c\ problemaperiu]elor a fost rezolvat\ cu ajutorulunor cititori.

Mii [i mii de obiecte, de la be]e de chi-brit, la sticle de raki, m`nere de u[\, toa-te reproduc „ideea“, imaginea descris\`n roman: o subtil\ aluzie a lui Pamuk lape[tera platonician\? Poate merg preadeparte, de[i, `n cazul lui, nu e exclus.Dar, dac\ ar fi a[a, afirma]ia ferm\ c\cele dou\, romanul [i colec]ionarea deobiecte `n vederea construirii muzeu-lui, au fost concomitente, cum s-ar a[e-za `n schem\?

~n pod se afl\ patul unde Kemal [i-apetrecut ultimii ani ai vie]ii, vis`nd laFüsun. De sub pat se ive[te o perechede papuci de cas\, a[eza]i de parc\ st\-p`nul lor tocmai ar fi p\r\sit camera [ii-ar fi aranjat astfel `nc`t s\-i g\seasc\ u-[or la ntoarcere. Pe peretele din dreapta,

`n vitrin\, se afl\ manuscrisul romanu-lui, c`t [i primele planuri schi]ate dePamuk pentru muzeu. E, `ntr-un fel, unsf`r[it, al c\r]ii, al obsesiei lui Kemal [ial c\l\toriei tale prin lumea acestor stri-goi. Cobori cele trei etaje, pe scara delemn care le leag\ [i le lumineaz\ [iie[i, ezitant, `n strad\. C`nd deschizi

u[a, `]i dai seama c\ acest clopo]el, cudou\ cioc\nele, este „chiar“ cel de laintrarea `n Buticul {anzelize, acolo un-de cei doi aman]i se `nt`lnesc pentruprima oar\. ~]i vine s\ `ntorci capul spreclarobscurul muzeului [i s\ cau]i dinprivire picioarele arse de soare ale luiFüsun, pantofii ei galbeni....

Face, practic, din aproape fiecare pagin\ un parcurs meditativ,cu mici rupturi `n cuprinsul versurilor, pentru ca ele s\ se„reg\seasc\“, la final, `ntr-o concluzie nea[teptat\, `ntr-o cheiediferit\ de cea cu care `ncepusem lectura.

MATEI VI{NIEC» 10

printre r`nduri


Marta Petreu, O zi din via]a mea f\r\ durere, colec]ia „Seria de au-tor «Marta Petreu»”, Editura Polirom, 360 de pagini, 29.95 lei

O colec]ie de eseuri, unele inedite, `n care Marta Petreu reia teme ceau preocupat-o dintotdeauna, dar abordeaz\ [i subiecte mai pu]inprezente `n alte scrieri ale sale.

Pe un ton deta[at [i adesea amuzat, Marta Petreu ne vorbe[te de-spre natura timpului [i despre utopia recunoa[terii la Hegel, inter-preteaz\ operele lui Eliade, Preda [i Budai-Deleanu, dar [i destinullui Elias Canetti sau face paralele surprinz\toare, ca aceea `ntreconcep]iile marxismului [i ideile Martei din Noul Testament. Amin-tiri din copil\rie sau experien]e de adult ale autoarei completeaz\acest volum, conferindu-i pe alocuri accente de confesiune.

„Greu de identificat atributele care fac din Marta Petreu unuldintre cei mai importan]i esei[ti ai literaturii române actuale: deten-ta specula]iei (discursul autoarei face slalomuri impresionante `ntrefilosofie [i literatur\), originalitatea decupajelor tematice [i, nu `nultimul r`nd, cruzimea interoga]iei, capacitatea de a pune degetulpe r\ni vechi ale culturii române.“ (Alex Goldi[)

Aurora Liiceanu, R\nile memoriei. Nuc[oara [i rezisten]a din mun]i, colec]ia „Seriade autor «Aurora Liiceanu»“, Editura Polirom, 360 de pagini, 29.95 lei

O nou\ edi]ie a volumului R\nile memoriei, semnat de Aurora Liiceanu, cel maicunoscut psiholog autohton [i una dintre cele mai de succes autoare publicate deEditura Polirom `n ultimii ani.

~ntre 1949 [i 1958, satul Nuc[oara a fost centrul mi[c\rii de rezisten]\ din mun]iconduse de Toma Arn\u]oiu. Grupul Arn\u]oiu nu mai exist\; membrii lui au fostexecuta]i. Exist\ `ns\ supravie]uitorii acelor vremuri [i amintirile lor. Pe baza inter-viurilor cu ace[ti supravie]uitori, Aurora Liiceanu `ncearc\ s\ reconstituie eveni-mentele, s\ determine motiva]iile participan]ilor la rezisten]\, s\ clarifice struc-turile de putere `n grupurile de partizani sau conflictele din cadrul acestora, s\ sta-bileasc\ o tipologie a tr\d\rii sau a r\zbun\rii. Portretele diferitelor personaje nup\streaz\ nimic din aura de legend\ pe care le-au conferit-o pove[tile despre mi[-carea de rezisten]\, dezv\luind oameni obi[nui]i, cu nelini[ti, speran]e [i temeri,oameni care au scris `ns\ o pagin\ de istorie.

Din cuprins: Ast\zi: Nuc[oara • Trecutul recent: rezisten]\ [i sat • Psihologii di-ferite [i moarte controversat\ • Lumea satului • Sf`r[itul: de la [antaj la tr\dare •Contextul: ]\r\nimea • Chiaburimea: „elementul du[man“

Daniel Cristea-Enache

Decantarea experien]ei este vizibil\`n La mmas\ cu Marrx; la fel, omogenita-tea unei v`rste poetice reg\site `ntr-oovoce acoperind mai multe roluri. Ti-tlul e de impact [i sus]inut de o sec]iu-ne mai dinamic\; dar el nu mi se pareilustrativ nici pentru temele abordate`n versuri, nici pentru configura]ia a-cestora. „Specialitatea“ autorului estepoemul foarte bine (pre)lucrat, contro-lat [i regizat, de obicei sub forma uneiparabole destul de transparente, cusensurile la urm\, dar la vedere. Ele-mente simbolice g\sim la tot pasul:de la gara cu sala ei de a[teptare [i untren „neanun]at“, ap\rut pentru o „ul-tim\ c\l\torie“, la cortegiul r\t\cind`n jurul ora[ului [i un circ din care sedesprinde un `nghi]itor de s\bii, singu-rul „martor la nt`mplare“, n pia]a cen-tral\. Scenografia aceasta outdoors secompleteaz\ prin spa]ii comprimate [iesen]ializate, `mprumutate din sferadramaturgic\: anticamera, de pild\,sau cu[ca sufleurului, locuri de unde

se vede lumea ca teatru [i se face tea-trul ca lume. Matei Vi[niec angajeaz\frecvent un dialog (el `nsu[i teatral maimult la propriu dec`t la figurat) cu citi-torul generic, echivalat uneori cu Lumeac\ruia poemul i se adreseaz\. Dar fiind-c\ „Lumea“ nu r\spunde [i cititorul esteimplicat `n procesul reflexiv al poetu-lui, dialogul se transform\ `ntr-unmonolog ce exclude un ascult\tor con-cret (eventual, un personaj individua-lizat, care s\ dea replica), pentru a se`mpr\[tia `n aerul [i auzul tuturor. „Da,domnilor“, „nu, domnilor“, `[i `ncepe [i`[i continu\ monologul protagonistulscenei, dezvolt`nd ceremonios parabo-le `n genul celor din romanele eseisti-ce ale lui Octavian Paler. Discursul esteextrem de coerent, absurdul „lumii“intr`nd `n propria lui demonstra]ie, e-xact\ [i elegant\. „Schemele epice [idramatice pe care le manipuleaz\ ìpermit s\ creeze tabloul unei lumi coe-rente“, scrie Bogdan Cre]u, autorul uneic\r]i despre „optzecistul atipic“ MateiVi[niec. Aici, `ns\, ceea ce se observ\are mai pu]in sens dec`t transcrierea,

con-densat\, a observa]iei mora-le f\cute. Drama, cu toat\ expunereaei liric-dramatic\, va r\m`ne „mut\“,iar ceea ce va rezulta `n urma desf\-[ur\rii poemului „va fi o ve[nic\ ridi-care din umeri“.

Textul evolueaz\ sub ochiicititorului

Comunicarea, imposibil\ la modul ge-neral, se particularizeaz\ monstruos`ntr-un poem st\nescian, dar f\r\ eu-foricul luminos al poetului transparen-]elor. Cuvintele [i expresiile („a dam`na“, „a da totul“...) s`nt luate ad li-tteram, `ntr-o secven]\ de `nt`lnireobi[nuit\ care astfel iese din social [idevine terifiant\: „D`nd m`na cu el/m`na sa mi-a r\mas `n m`n\/ a[a esteel, generos, mi-am spus `n timp ce/`ncercam s\ m\ debarasez de m`na sacald\/ care m\ str`ngea tot mai tare/c`nd m-a b\tut `ns\ pe um\r/ cealalt\m`n\ a sa r\mase lipit\ de um\rul meu/iar c`nd se apropie s\ m\ s\rute/ bu-zele sale r\maser\ ca doi melci lipi]i deobrazul meu/ sternul s\u se desprin-se/ [i r\mase lipit de pieptul meu/

SEMNAL

Matei Vi[niec este genul de artist mereu ocupat.~mp\r]it `ntre poezie [i roman, teatru scris [i teatrujucat, jurnalism f\cut cu profesionalism [i„exploatat“ `n regim fic]ional, el are anumite ritmuride evolu]ie [i sedimentare `n interiorul fiec\rui gen.Ca alt\dat\ „[aizecistul“ Sorescu (scriitor complet,cu care, vom vedea, Vi[niec are [i afinit\]i poetice),autorul „optzecist“ `[i duce proiectele la cap\t f\r\ ale for]a nota. O carte difer\ de un volum [i princeea ce adaug\, din interior, simplei edit\ri: ea`ncheie, rotunje[te o experien]\ creativ\, `ntìtatonat\, apoi parcurs\, la final „epuizat\“ odat\ cuopera. Ritmicitatea industrioas\ ar fi cumva suspect\aici, iar faptul c\ un artist ca Matei Vi[niec a l\sat s\treac\ unsprezece ani `nainte de a scoate un nouvolum de poezie e caracterizant.

Pu]in sens

Evenimentul, organizat de InstitutulCultural Român [i Ambasada Portuga-liei la Bucure[ti, `n cadrul Festivaluluide Film European, va avea loc `n des-chiderea proiec]iei filmului José [i Pilar,regizat de Miguel Goncalves Mendes.

Cain, ultimul roman al lui JoséSaramago ap\rut [i `n edi]ie digi-tal\, reia `ntr-o perspectiv\ modern\povestea biblic\ a lui Cain [i Abel.Dup\ ce `[i ucide fratele`ntr-un moment defrustrare, Cain ajunge lao `n]elegere cu un Dum-nezeu care cap\t\ ociudat\ aparen]\ dicta-torial\ [i scap\ condam-nat la ve[nic\ pribegie,cu un sac de merinde [iav`nd drept tovar\[ unm\gar. Cutreier`nd lu-mea [i timpurile, t`n\rulc\l\tor perturb\ pove[-tile unei `ntregi distri-bu]ii de personaje fami-liare – Noe, Moise, Isaac –, alter`ndpentru totdeauna cursul legendelorde-a lungul drumului. Cu caracteruls\u nevolnic [i cu des\v`r[ire uman,Cain se str\duie[te s\ `n]eleag\ideea credin]ei, socotelile [i fapteleunui Dumnezeu de nep\truns. F\r\s\ renun]e la umor, romanul`ncheie o carier\ scriitoriceasc\ re-marcabil\, ridic`nd o ultim\ `ntre-bare `n privin]a vie]ii.

„La fel ca Faulkner, Saramagoeste un scriitor at`t de `ncrez\tor `nresursele [i finalitatea operei sale,`nc`t poate aduce la via]\ orice im-probabilitate.“ (John Updike)

„Ca [i `n romanul s\u Evangheliadup\ Isus Cristos, Saramago recreeaz\`n Cain pove[ti cunoscute de toat\lumea, dar o face tot timpul atentla puterea lor [i la puterea misteri-oas\ a povestitului. Departe de a ler\st\lm\ci ori de a le trunchia, leschimb\ la nesf`r[it perspectiva, ca`n lumina iluzorie [i tot timpulschimb\toare a unei prisme.“ („The

New York Times“)José Saramago s-a

n\scut la 16 noiembrie1922 `n Azinhaga (Riba-tejo), `ntr-o familie mo-dest\. Destinul s\u scri-itoricesc a avut o traiec-torie uluitoare, culmin`ndcu decernarea PremiuluiNobel pentru Literatur\(1998). Dup\ debutul din1947 cu un roman ulteriorrenegat de scriitor, urmatde o t\cere de aproapedou\ decenii, Saramago a

publicat volume de poeme, cronici li-terare [i politice, nuvele, piese de tea-tru, nenum\rate traduceri, revenind laroman abia `n 1977 cu Manual depictur\ [i caligrafie (Polirom, 2010).Ridicat de la p\m`nt (1980) ì aducerecunoa[terea `n spa]iul lusitan [iimpune fraza [i punctua]ia care vorconstitui de acum `nainte marca in-confundabil\ a stilului s\u.

José Saramago [i-a petrecut ultimiiani `n Lanzarote, Insulele Canare,continu`nd s\ scrie [i s\ publice. S-astins din via]\ `n iunie, 2010. ~n2008, la Editura Polirom s-a inaugu-rat seria de autor „José Saramago“.

Cel mai recent romanal lui Saramago selanseaz\ la Bucure[tiMar]i, 8 mai, de la ora 18.00, la Cinema Eforie dinBucure[ti (Str. Eforie, nr. 2) va avea loc lansarea celuimai nou volum semnat de José Saramago, Cain, ap\rutrecent la Editura Polirom, `n seria de autor dedicat\scriitorului portughez recompensat cu Premiul Nobelpentru Literatur\ `n 1998. Vor prezenta CristianTeodorescu [i Bogdan Alexandru-St\nescu.

Studioul teritorial TVR Ia[i a fostnominalizat `n acest an pe listapremiilor acordate de Asocia]iaTeleviziunilor Regionale dinEuropa – CIRCOM. Reporterii TVRIa[i au primit aprecierea juriuluiCIRCOM la categoriile „RisingStar“ [i „Video Jurnalism“. Lafiecare dintre cele zece categoriide concurs, juriul a acordat c`teun premiu al sec]iunii [i c`te unulspecial.

Raluca Aftene a fost desemnat\c`[tig\toarea premiului `ntì lasec]iunea „Rising Star“. Fiecareparticipant la aceast\ categorie a

prezentat o selec]ie de produc]iiTV pe care le-a realizat sau pe carele-a moderat `n ultimul an deactivitate, un Curriculum Vitae [i oserie de recomand\ri din parteaunor profesioni[ti de televiziune.Raluca Aftene este reporter TVRIa[i din 2009 la emisiunea „U-Campus”, a moderat emisiunea„Var\ pentru voi“ [i realizeaz\emisiunea de c\l\torii „DescriptioMoldaviae”. Ea a mai fostpremiat\ pentru reportajele sale lafestivaluri de film documentar din]ar\. Premiul pentru „o stea `ndevenire“ este oferit de TVR

pentru al doilea an consecutiv, `nmemoria Vandei Condurache, fostrealizator [i redactor-[ef alRedac]iei Programe de la TVR Ia[i.

La categoria „Video Jurnalism“R\zvan Cojocariu a primit premiulspecial pentru o suit\ de trei repor-taje din actualitatea regional\. Pre-miul sec]iunii a fost ob]inut de Nico-la Rees de la BBC Yorkshire. R\zvanCojocariu face parte din Redac]ia{tiri a TVR Ia[i din anul 2000. El s-a specializat `n videojurnalismdup\ relat\rile f\cute `n calitate dereporter de r\zboi de pe frontuldin Afganistan.


Inteligen]a [i rigoarea compozi]ional\, subtilitatea [i fine]eaasocierilor [i „t\ieturilor“, lecturile asimilate [i montajulprofesionist al noii „lecturi“ poetice a lumii fac din Vi[niec nuun epigon, dar un concurent redutabil al lui Sorescu.

11 «

printre r`nduriUN CONCURENTREDUTABIL

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei


BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUpentru c\ a[a e el, cu fiecare mbr\]i[a-re d\ totul/iar c`nd te prive[te drept`n ochi/ n clipa urm\toare orbitele sa-le r\m`n goale// e drept c\ fuseser\mfoarte apropia]i/ dar nici nu-mi `nchi-puiam a[a ceva/ s\-l v\d jupuit de pie-le `n fa]a mea/ cu inima rostogolin-du-i-se pe jos la picioarele mele/ numaipentru c\ urma s\ ne lu\m r\mas bun“(Doi melci lipi]i de obrazul meu).

Coeren]a poemului pe scenariu ab-surd este perfect\: expresiile uzuale con-duc gesturile, iar gesturile de familia-ritate (o str`ngere de m`n\, o b\taie peum\r, o `mbr\]i[are) fac personajul bu-c\]i. O excep]ie de la regula destruc-turant\ [i de la tonalitatea grav\ a c\r-]ii este un alt poem pe conturul recog-noscibil al lui Nichita St\nescu, o fru-moas\ [i stenic\ secven]\ de liric\ ero-tic\. Dar [i `n acest caz, versurile s`ntmarcate cu un accent profund existen-]ial: „Fusese ea frumoas\ [i `nainte dea mb\tr`ni/ dar acum adaosul de zile ipria/ [i cu c`t `mb\tr`nea cu at`t deve-nea mai frumoas\/ pielea ei p\rea in-candescent\/ bl`nde]ea i se rev\rsa pefa]\ ca o cascad\/ cuvintele ei erau dince n ce mai rotunde// uluitor de frumoa-s\ era ea `mb\tr`nind/ orice atingerese pref\cea `n sidef/ `n buc\t\rie, c`nd

sp\la vasele/ farfuriile de tabl\ se trans-formau n argint/ iar argint\ria n vese-l\ de aur// frumoas\, frumoas\ era ea`mb\tr`nind/ leoaic\ f\r\ noroc dar fe-ricit\“ (Uluitor de frumoas\ era ea).

Influen]a sorescian\ e mai puterni-c\; [i, `ntr-un fel, este firesc s\ fie a[a.E vorba de evolu]ia pe un acela[i cu-loar, al poeziei con[tiente de ea `ns\[i,de scenariul pe care `l alege, de etape-le textului [i finalul lui bine preg\tit.Un lirism cerebral, intelectualizat [isceptic, o organizare discursiv\ n carepersonajele s`nt simbolice, iar gesturi-le [i vorbele lor, `nc\rcate problematic.Matei Vi[niec face, practic, din aproa-pe fiecare pagin\ un parcurs medita-tiv, cu mici rupturi `n cuprinsul ver-surilor, pentru ca ele s\ se „reg\seasc\“,la final, `ntr-o concluzie nea[teptat\,`ntr-o cheie diferit\ de cea cu care `n-cepusem lectura. Textul evolueaz\ subochii cititorului, iar autorul s\u, apa-rent discret, performeaz\ `n mai multeroluri, orient`ndu-se, pe o ax\ „de sime-trie“, dup\ acelea[i repere. De aici, o-mogenitatea [i egalitatea de umoaredin La mas\ cu Marx, pierdute numai`n paginile `n care poetul se joac\ ne-inspirat cu cuvintele („Du-te p`n\ la ca-p\tul cuv`ntului somn/ intr\ `n\untru/

`n\untrul cuv`ntului somn/ ai s\ g\-se[ti (chircit, z\p\cit) cuv`ntul om“[.a.m.d.).

O carte de maturitateexisten]ial-artistic\

~n rest, inteligen]a [i rigoarea compo-zi]ional\, subtilitatea [i fine]ea asocie-rilor [i „t\ieturilor“, lecturile asimilate[i montajul profesionist al noii „lecturi“poetice a lumii fac din Vi[niec nu unepigon, dar un concurent redutabil allui Sorescu (cel dinaintea ciclului LaLilieci). Dou\ exemple, cu diferen]evizibile `ntre ele, dar constituind unacela[i tip de poezie inteligent\ [i vie:„Nu trebuia s\ aleg drumul cel maiscurt/ de indica]iile localnicilor nu tre-buie s\ ascul]i niciodat\/ fiecare scur-t\tur\ este pres\rat\ cu nisipuri mi[-c\toare/ da, domnule, s`nt pe cale s\m\ scufund/ [i nimeni nu mai poateface nimic pentru mine/ s`nt de pro-fesie filosof, toat\ via]a/ m-am g`nditla esen]\, la sensul na[terii [i/ la alte a-semenea lucruri fundamentale/ v-a[enumera c`teva dintre concluziile me-le/ dac\ ave]i cu ce nota“. (Dac\ ave]icu ce nota); „Ce era s\ fac? l-am luat`n spate [i l-am trecut apa/ era un co-pil ca oricare altul/ cu picioarele mur-dare cu scaie]i `n p\r/ ì curgeau mucii[i vorbea pu]in g`fìt/ alergase toat\ziua prin p\dure dup\ iepuri/ se juca-se cu un arici/ i se lipiser\ de talp\ ogr\mad\ de frunze uscate/ l-am trecutapa `ntruc`t s`nt un om bun/nu [tiamc\ ]`ncul acela urma s\ fie crucificat/[i c\ mai t`rziu urma s\ ne rug\m lael“ (Prin p\dure, dup\ iepuri).

Discursul este „insipid [i demonstra-tiv“, de[i, uneori, „ticluit `n progresie“,iar Vi[niec ar fi, aici, un „epigon defazatcu naivit\]i de `ncep\tor“, scria de-spre volumul de fa]\ Paul Cernat ntr-ocronic\ din „Observator Cultural“. Dinnou `n dezacord cu colegul meu (dealtfel, critica de poezie nu e chiar pun-ctul s\u tare...), s\ amendez aceste gr\-bite [i nedrepte calificative. La mas\ cuMarx e o carte de maturitate existen-]ial-artistic\; [i unul dintre volumeleremarcabile ale anului poeticesc 2011.

Matei Vi[niec, La mas\ cu Marx, colec]ia„Poezie“, Editura Cartea Româneasc\, 2011

TVR Ia[i a ob]inut dou\distinc]ii europene importante

Aurora Liiceanuconferen]iaz\ la Ia[iEditura Polirom [iUniversitatea „AlexandruIoan Cuza“ din Ia[i v\invit\ luni, 7 mai, de laora 12.00, `n AulaMagna „MihaiEminescu“, la o `nt`lnirecu Aurora Liiceanu, celmai cunoscut psihologautohton [i una dintrecele mai de succesautoare publicate deEditura Polirom, care vasus]ine o conferin]\ petema „Lumea caspectacol – `ngrijor\rile

unora [i nep\sareamultora“.

Cu acest prilej va filansat cel mai nou volumsemnat de AuroraLiiceanu, Cuvinte`ncruci[ate, ap\rut decur`nd la Polirom [i `nedi]ie digital\, `n seriade autor pe care editurai-a dedicat-o. Vor luacuv`ntul, al\turi deAurora Liiceanu, prof.univ. dr. Adrian Neculau[i Adrian {erban,director editorial

Cunoscut\ publicului englez mai cu seam\ pentru biografiile [i c\r]ileei de istorie, Kate Williams este o adev\rat\ autoritate `n perioadavictorian\, ceea ce `nseamn\ c\ atmosfera Londrei anilor 1840 [imentalit\]ile vremurilor s`nt recreate p`n\ `n cele mai mici am\nunte.

AUTORITATE» 12

printre r`nduri


Londra, iulie 1840. ReginaVictoria, de cur`nd urcat\pe tron, tocmai s-a m\ritatcu v\rul ei primar, prin]ulAlbert, st`rnind indignareamultor capete luminate [imai pu]in luminate aleImperiului. Economiamerge prost, unii zic c\tot din cauza Reginei.„America ne-o va lua`nainte“, titreaz\ „Times“.„Imperiul britanic sestinge `n focul mocnit alpropriei puteri.“

Florin Irimia

Nu la fel de (ne)popular\ ca Regina, darde-oo v`rst\ cu ea, Catherine Sorgeiul,s-aa re`ntors de cur`nd de la spitalul deboli nervoase din Lavenderfields, pen-tru a locui n casa din Princes Street m-preun\ cu unchiul ei, un b\rbat trecut deprima tinere]e, r\mas nec\s\torit, `n-tr-oo zon\ nu tocmai de invidiat din nutocmai de invidiatul est londonez. Aicidelincven]a e tot timpul `n floare, darmai nou au avut loc [i o serie de crime ori-bile, mai multe fete de condi]ie modest\(dintre care m\car una era prostituat\) sf r-[ind n condi]ii groaznice. Presa n-a stat de-geaba [i deja i-a dat criminalului un nu-me: b\rbatul-corb, c\ci victimele s`ntg\site desfigurate, ciop`r]ite, ca [i cumdin trupurile lor s-ar fi hr\nit corbii.

~nc\ `n convalescen]\ dup\ ceeace intuim c\ a fost o c\dere nervoas\,

Catherine trebuie ferit\ de [tirile zilei,[i at`ta timp c`t nu iese din cas\, ar tre-bui s\ fie `n siguran]\. Doar c\ nici sta-tul `n cas\ nu-i face prea bine, mai alesc`nd casa `n care st\ `i provoac\ teribileamintiri. Ceva r\u, poate la fel de groaz-nic precum crimele b\rbatului-corb, s-a`nt`mplat aici, afect`nd iremediabil echi-librul psihic al `ncercatei domni[oareSorgeiul, dar ce? Tulburat\ de atingeri-le cameristei care-i fac trupul s\ ia foc,incomodat\ de vizitele unor domni[oaremali]ioase [i b`rfitoare, angoasat\ defr`nturi de amintiri ale c\ror veridici-tate nu are cum s-o verifice [i speriat\,dar `n egal\ m\sur\ fascinat\ de odioa-sele crime din Spitalfields, Catherine`ncearc\ s\-[i spun\ povestea, iar po-vestea e una plin\ de mistere.

Se pare c-ar fi avut o copil\rie ferici-t\ sau, mai bine zis, c-ar fi putut avea ocopil\rie fericit\, dac\ mintea nu i-ar

fi jucat feste, dac\ r\utatea ei cro-nic\ n-ar fi `mpins-o s\-[i omoareindirect fratele, d`ndu-l pe m`na u-nor b\rba]i care i-au f\cut felul, [iprin asta declan[`nd un veritabildomino al suferin]ei, c\ci mama eis-a sinucis, iar tat\l, cople[it de du-rere, a plecat pe mare, unde s-a ne-cat, n timp ce ea, r\mas\ orfan\, aajuns `n grija unchiului (fratele ta-t\lui) [i de acolo la spital, unde doc-torii au ncercat s-o pun\ pe picioare.Dar demonii nu pot fi uci[i cu pasti-le [i somn, poate doar redu[i temporarla t\cere, iar acum t\cerea e pe cale s\fie din nou spart\. Demonii, crede Cathe-rine, o `mping s\ capete aceast\ fasci-na]ie fa]\ de crimele b\rbatului-corb [is\ cread\ c\, pun`ndu-se `n locul crimi-nalului, scriind ceea ce simt, at`t el, c`t [ivictimele lui l vor putea opri, altfel spusc\, `nf\ptuind ea crimele pe foaie de h`r-tie, pofta de s`nge a asasinului se va stinge.Efectul nu este cel scontat. Dimpotriv\.Par-c\ st`rnit de imagina]ia tinerei domni[oa-re, poftele b\rbatului-corb se intensific\,ca [i cum cuvintele fetei i-ar dicta crimi-nalului ce s\ fac\, astfel `nc`t, pe m\sur\ce povestirea avanseaz\, spirala psihozeidevine din ce `n ce mai ame]itoare, maihalucinant\ p`n\ c`nd... ei bine, p`n\ c`nd,`ntr-o zi, Catherine se pomene[te singu-r\ n aceea[i nc\pere cu criminalul, doarc\ de data asta nu `n imagina]ia ei, cichiar `n realitate. Evident, nu vom di-vulga aici identitatea lui, evident c\ evorba de un personaj men]ionat `n maimulte r`nduri de-a lungul romanului,dar pe care nu l-am b\gat prea tare n sea-m\, evident c\ nu va fi prins, evident c\naratoarea noastr\ va sc\pa nev\t\ma-t\. Spre final, odat\ cu dezv\luirea iden-tit\]ii asasinului [i a motivului pentrucare omora, alte mistere vor fi [i eleelucidate. Cine este de fapt unchiul na-ratoarei [i de ce se face vinovat, `mpre-un\ cu b\rba]ii cu care formeaz\ oSocietate secret\, ce s-a `nt`mplat cu

fratelemai mic al naratoarei (amurit, ntr-adev\r, dar nu a[a cum credeaCatherine [i nu din vina ei) [i mai alesce vrea s\-nsemne titlul, c\ci `n Londravictorian\ imaginat\ de Williams, pl\-cerile b\rba]ilor `nseamn\ automat su-ferin]a femeilor.

Mintea uman\, cel maimare criminal al tuturortimpurilor

Cunoscut\ publicului englez mai cu sea-m\ pentru biografiile [i c\r]ile ei de is-torie, Kate Williams este o adev\rat\autoritate `n perioada victorian\ (ascris o carte inclusiv despre regina Vic-toria), ceea ce `nseamn\ c\ atmosferaLondrei anilor 1840 [i mentalit\]ile vre-murilor s`nt recreate p`n\ `n cele maimici am\nunte. ~n plus, ca romancier\(aflat\ la debut!), Williams reu[e[te s\imprime romanului propria lui atmosfe-r\, independent de perioada `n care sedesf\[oar\, o atmosfer\ ap\s\toare, te-rifiant\, dat\ de stilul narativ al unuipersonaj `n care nu po]i avea `ncredere,care te induce `n eroare prin perma-nentul sentiment de vinov\]ie care `ldomin\, dar [i prin permanenta sus-ceptibilitate pe care o proiecteaz\ me-reu asupra celor cu care interac]ioneaz\.Altfel spus, un personaj [i o atmosfer\demne de un film de Hitchcock, prin om-niprezentul suspans pe care-l degaj\.P`n\ la urm\, pare s\ spun\ Williams,mintea uman\ este cel mai mare crimi-nal al tuturor timpurilor, ne poate ucidevisele, dorin]ele, aspira]iile, strangulasim]ul realit\]ii, arunca `n abisul tutu-ror spaimelor, temerilor [i incertitudi-nilor. {i pe acest criminal, nimeni, oric`ts-ar str\dui, nu poate s\-l prind\.

Kate Williams, Pl\cerile b\rba]ilor,traducere de Miruna Voiculescu, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, EdituraPolirom, 2012

Un Hitchcockvictorian

» Kate Williams reu[e[tes\ imprime romanuluipropria lui atmosfer\,independent de perioa-da `n care se desf\[oa-r\, o atmosfer\ ap\s\-toare, terifiant\, dat\de stilul narativ al unuipersonaj `n care nupo]i avea `ncredere.

Dumitru Ungureanu: „Odat\ cu apari]ia calculatorului, a facemuzic\ nu mai e un proces a[a de complicat ca pe vremea celorcinci Beach Boys. Iar internetul asigur\ distribu]ia global\, f\r\intermediari, la costuri minime“.

SCHIMB|RI13 «

muzic\

Timp de opt s\pt\m`ni, pentru a rezu-ma cele mai semnificative puncte aleprogramului, vor avea loc opt concerte,[apte masterclass-uri date de interpre]icunoscu]i, prieteni [i apropia]i ai luiCelibidache (violoni[tii Ida Haendel,Rony Rogoff [i Helmut Nicolai, contra-basistul Dorin Marc, flautistul MichaelMartin Kofler, brassistul Wolfgang Gaag,dirijorul Enrique Garcia Asensio), vor filansate traducerile a dou\ volume dinseria „Celibidachiana“, ap\rute anteriorla München, sub egida Funda]iei con-duse de dirijorul Mark Mast (prezent a-cum la Bucure[ti `n calitate de directorartistic al festivalului), vor avea loc dou\colocvii, dintre care unul cu prezen]aunor speciali[ti de la Universitatea deMuzic\ din Bucure[ti (la care un fost lec-tor al Universit\]ii Emanuel din Oradea,Robert-Daniel R\doia[, a sus]inut anultrecut o tez\ despre via]a [i activitatealui Celibidache), vor fi proiectate trei fil-me despre Maestru (unul realizat deFunda]ia S. Celibidache din Bucure[ti`n colaborare cu Televiziunea Român\), vafi lansat\ o moned\ jubiliar\ de c\treBanca Na]ional\ a României, inauguratun bust `n fa]a casei natale de la Ro-man, iar un concert [i un pelerinaj lamorm`ntul p\rin]ilor lui Celibidachese vor desf\[ura la Ia[i, la 29 iunie.

Poate cea mai meritorie ntreprinde-re pentru tinerii muzicieni români laacest festival, proiectat dup\ tipareleunor manifest\ri similare din Occident,o constituie cele [apte masterclass-uri,ce se vor desf\[ura `ntre 10 [i 29 mai, `nspiritul lui Celibidache, `n mod gratuit[i deschise at`t participan]ilor activi, c`t[i unor simpli melomani. Serge Ioan Ce-libidache, fiul dirijorului, principalulini]iator al festivalului, a insistat la con-ferin]a de pres\ asupra dimensiunii peda-gogice a activit\]ii dirijorului. Celibida-che a fost cunoscut pentru talentul s\u deformator de orchestr\, ca [i pentru con-tribu]ia sa la dezvoltarea [i dezbatereaunor principii de Fenomenologie muzical\[i aplicarea lor n procesul structur\rii, na[-terii [i tr\irii muzicii `n sala de concert.

„Este mai mult dec t un act de comemo-rare dedicat vie]ii sale – declara SergeCelibidache. Este o oportunitate de a des-coperi lumea sa bogat\, de a ap\ra va-lori incontestabile n care el a crezut, dea ilustra fenomenologia muzical\ pen-tru care el s-a luptat `ntreaga via]\...“

Serge Celibidache a f\cut clar c\ orga-nizarea acestui Festival al Centenarului

a fost un parcurs lung [i pres\rat cu di-ficult\]i de tot felul. ~ntre ele, una din-tre cele mai semnificative pentru unele as-pecte aproape mafiote ale vie]ii muzica-le din România o constituie ocolirea,pentru a nu spune direct refuzul, oric\-rei angaj\ri din partea Ministerului Cul-turii [i a fostului s\u titular. N-am v\zut,de altfel, except`ndu-l pe directorul Fi-larmonicii, nici o oficialitate actual\,nici m\car Primarul Capitalei, care a con-tribuit substan]ial la sponsorizarea fes-tivalului. Semn c\ e putred ceva sau c\ponderea anivers\rii lui Celibidache, dinpunct de vedere al capitalului electoral,este socotit\ nesemnificativ\.

Pe planul opus, au fost exprimate mul-]umiri [i eviden]iat\ solicitudinea Tele-viziunii Române [i a canalului TVR1, ca-re vor transmite `n direct concertele [ialte evenimente notabile ale festivalului.

~n acest context, mi se par notabile [imerit`nd a fi citate inten]iile [i obiec-tivele rezumate de Serge Celibidache,

care vorbea despre „o experien]\ me-morabil\ pentru to]i [i `nceputul uneinoi tradi]ii `n România. Sper\m s\ pu-tem veni aici, la fiecare doi ani, alter-n`nd cu Festivalul «George Enescu»...complet`ndu-ne reciproc. ~n timp ceFestivalul «Enescu» aduce lumea muzi-cal\ `n România, noi construim Româ-nia pentru lumea `ntreag\. Pres\r`nd«semin]e» interna]ionale, «semin]e» deCelibidache, ncet, dar sigur vom hr\nisolul fertil pe care `l are România, pen-tru ca `ntr-o bun\ zi s\ `nfloreasc\ [i s\ofere o magnific\ gr\din\ româneasc\...peste tot `n lumea muzical\“.

Ce se poate dori mai mult dec`t `m-plinirea acestor vise [i permanentiza-rea Festivalului „Sergiu Celibidache“,la ora aceasta `nc\ `n discu]ie, dat\fiind op]iunea spre care par s\ `nclineoficialit\]ile culturale, de a alterna Fes-tivalul „Enescu“ [i un Festival al Orche-strelor Radio.

Joi, la Bucure[ti, `n salaAteneului Român s-adesf\[urat conferin]a depres\ inaugural\ aFestivalului CentenaruluiSergiu Celibidache(„Celibidache 100“).

FESTIVALUL „SERGIU CELIBIDACHE“ – EDI}IA CENTENARULUI:

„Noi construim Româniapentru lumea `ntreag\...“


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU


William Wyler, reputatul regizor,lucra la filmul SSoommee LLiikkee IItt HHoott.Vedeta incontestabil\, cu mani-fest\ri de „vedet\“ angoasat\, darinegalabil\ `n jocul actoricesc, eraMarilyn Monroe. Care nu ajungeaniciodat\ pe platoul de filmare laora fixat\ de directorii produc]iei.~nt`rzierile generau cheltuieli supli-mentare, ceea ce provoca discu]iifurtunoase. Se punea chiar proble-ma dac\ nu e mai ieftin\ concedie-rea lui Marilyn, cu desp\gubirile derigoare, [i adus\ o actri]\ con[tiin-cioas\. Tuturor acestor func]ionarice tr\iau, `n fond, pe urma geniu-lui c`torva arti[ti mofturo[i, regizo-rul Wyler le d\dea peste nas f\r\mil\, dar cu elegan]\ [i umor. Unadintre replicile sale favorite suna ast-fel: „Am la Viena o m\tu[\. Estecea mai punctual\ femeie frumoas\pe care o [tiu. Dar la ea nu se uit\nici o sut\ de spectatori, necummilioane, cum se uit\ la Marilyn!“.Cu asta, discu]iile `ncetau pentru ovreme, fiind resuscitate la urm\-toarea criz\...

S\ prive[ti la o actri]\ e una. S\po]i aduce `n sala de concert unpublic divers, e oarecum la fel, da-c\ miza e doar spectacolul, exhibi-]iile mai mult sau mai pu]in inde-cente. S\ vinzi ceea ce produci e odeprindere cu care nu to]i arti[tiis`nt dota]i. De unde agen]ii specia-liza]i, firmele de impresariat, sindi-catele de profil etc. ~n domeniul mu-zicii rock, institu]ia caselor de dis-curi, adev\rate fabrici de vedete ac\ror longevitate ]ine un hit, unalbum, o mod\, a impus nume, [inume f\r\ nume, dar a [i blocattalente ce nu „f\ceau frumos“ lacomanda omului cu bani. C`te trupe„celebre“ au [i azi vizibilitate asigu-rat\ de-o promovare intens\, profe-sional\, riguros controlat\ financiar?C`te merit\ asemenea efort? Istoriarockului are multe obscurit\]i, decare cei implica]i prefer\ s\ uite. Da-c\ pot. {i pot, c`t\ vreme c`[tig\suficient de pe urma altora, nouveni]i `n sistem, proasp\t urca]i `nma[in\, carne t`n\r\ intrat\ `n gu-ra bestiei... C`]i ascult\tori pl\tesc

pentru „vedetele“ favorite? Merit\oare banii cheltui]i [i timpul pier-dut? {i pentru ce?

Pentru distrac]ie, relaxare, deto-xifiere a creierului? Dar astea se potob]ine [i altfel. Odat\ cu apari]ia cal-culatorului, a face muzic\ nu mai eun proces a[a de complicat ca pevremea celor cinci Beach Boys. Iarinternetul asigur\ distribu]ia globa-l\, f\r\ intermediari, la costuri mi-nime. Artistul poate s\ primeasc\instant `n cont plata pentru inspi-ra]ia [i talentul s\u, propor]ional cuv`nz\rile. Sau poate, dac\ vrea, s\ofere gratuit produsul artei sale di-rect ascult\torilor. Nu numai `n zo-na underground se petrec astfel dechestii. Trupe importante au at`tainteligen]\ `nc`t s\ lase la dispozi]iaconsumatorilor dac\ pl\tesc saunu pentru o pies\ muzical\. Iarc`nd un album, s\ zicem, contori-zeaz\ peste 50.000 de prelu\ri, semai poate vorbi de underground?Ei, da, nu toate actri]ele s`nt Mari-lyn, nici toate pipi]ele Madonna.Secolul XXI impune `ns\ alt raport`ntre autor [i receptor.

Peste 5.000.000 (cinci mili-oane!) de albume s-au distribuit,`n zece ani, sub licen]\ CreativeCommons, pe un site specializat `nmuzic\ psytrance, Ektoplazm.com.S\pt\m`nal, aproximativ 15.000de titluri noi s`nt preluate de inter-nau]i, f\r\ ca un singur cent s\ajung\ `n portofelul celor care s-au`nv\]at doar s\ adune. {i care, c\pro[ti nu-s, observ`nd `ncotroevolueaz\ mentalitatea consuma-torului de muzic\, au ini]iat in-famia tradus\ prin ACTA. Dreptullor s\-[i protejeze investi]iile. Dar eoare necesar s\ le consum\m pro-dusele? Nu se bazeaz\ bog\]ia lorpe reflexele noastre binecondi]ionate? Nu-[i permite LadyGaga mofturile fiindc\ noi lea[tept\m?

La Ektoplazm.com artasunetelor e liber\ de ingerin]e. {i-n alte locuri se g\sesc bijuteriimuzicale, pe toate gusturile.C\uta]i, `ncerca]i. {i numai dac\v\ place, cump\ra]i!

O problem\ eternactual\

INSTINCT DEAUTOAP|RARE

La nivelul pove[tii, Sherlock Holmes: Jocul umbrelor nu aduceprea multe, baz`ndu-se pe episoadele de ac]iune pur\ [i dur\ [i,mai ales, pe episoadele `n care Holmes [i Watson `[i dau cuumor replica.

» 14

slow/fast foodAC}IUNE PUR|{I DUR|


Sherlock Holmesse joac\ cuumbrele

Drago[ Cojocaru

Iar Sherlock Holmes a trecut cubine de testul episodului doi...

...fiindc\, `n orice serie, dup\ un primepisod reu[it, al doilea de obicei deza-m\ge[te. Sherlock Holmes, cel resuscitatde Guy Ritchie `n 2009, se dovedea unnea[teptat succes de critic\ [i public. As-ta se datora unei interpret\ri moderneteribil de reu[ite a celebrelor povestiri [ichimiei speciale dintre Robert Downey Jr.(Holmes) [i Jude Law (Watson), fiecare ele-ment al filmului fiind fidel operei luiArthur Conan Doyle.

Odat\ trecut acest prim hop, era evi-dent c\ Warner Bros vor dori un al doileaepisod, urmat de un al treilea, care s\completeze formatul de trilogie at`t dedrag Hollywood-ului. Dup\ ce a fost re-f\cut\ echipa ini]ial\, aproape automatpovestea din acest Sherlock Holmes: Jo-cul umbrelor avea s\ se bazeze pe cele-bra povestire Problema final\, cea `n careConan Doyle, s\tul [i exasperat, `l ucidepe Holmes, `ntr-o confruntare final\ cuNemesis-ul s\u, profesorul Moriarty, Na-poleonul lumii crimei. De ce exact aceas-t\ povestire era cea mai nimerit\? Dato-rit\ calit\]ii sale de „cliffhanger“, de finalcu suspans, urmat\, `ntr-un episod viitor,de resuscitarea eroului principal – Doyle afost silit de public s\ `l re`nvie pe Holmes,`n povestirea Aventura casei goale.

Pornind de la acest material de baz\,Guy Ritchie [i scenari[tii Kieran [i MicheleMulroney construiesc o aventur\ [i mai

frenetic\ dec`t prima, o poveste `n caremitologia Holmesian\ este metamorfoza-t\ `ntr-o combina]ie de buddy-movie [iJames Bond, cu scene de ac]iune care l-auf\cut probabil s\ se `nverzeasc\ de ciud\pe Michael Bay. Formula primului filmeste `ns\ neatins\ [i, la nivelul pove[tii,Jocul umbrelor nu aduce prea multe,baz`ndu-se pe episoadele de ac]iune pur\[i dur\ [i, mai ales, pe episoadele `n careHolmes [i Watson (care e un personaj con-sistent, la egalitate cu Holmes, nu ca `npovestiri) `[i dau cu umor replica.

La capitolul „nout\]i“, Jocul umbrelorrenun]\ la un personaj important (IreneAdler) [i aduce `n loc c`teva fe]e noi: ]i-ganca Simza, jucat\ de suedeza NoomiRapace, pe calea cea bun\ spre Holly-wood dup\ rolul exemplar din seria Mil-lenium, excelentul Stephen Fry `n rolullui Mycroft, fratele mai mare al lui Holmes(destul de diferit de cel al lui ConanDoyle), [i, mai ales, pe profesorul JamesMoriarty. Acesta din urm\, jucat de JaredHarris (fiul regretatului Richard Harris),este amplificat pentru nevoile intrigii, dela statutul de „Napoleon“ genial al pe-grei londoneze la cel de rechin capitalistcapabil s\ st`rneasc\ un r\zboi mondialpentru a se `mbog\]i din v`nz\rile dearme. Dar, dincolo de tunurile sale ger-mane ie[ite parc\ din Stahlstadt-ul luiJules Verne, Moriarty impresioneaz\ maiales `n cele c`teva dueluri verbale ([i nunumai) str\lucitoare cu Holmes, dovedin-du-se cu adev\rat la `n\l]imea rolului deoponent al celui mai mare detectiv dinlume. Folosind cu abilitate c\r]ile dinm`n\, Guy Ritchie reu[e[te s\ fac\ din

Sherlock Holmes: Jocul umbrelor un epi-sod din saga care, din p\cate, nu este maibun, ci aproape la fel de bun ca primul.Lansat acum pe DVD [i Blu-ray, el este`nso]it de c`teva bonusuri interesante,documentarele ~n mintea lui SherlockHolmes, Robert Downey Jr. v\ prezint\filmul, Uneltirile diabolice ale lui Moriartydezl\n]uie iadul [i multe altele.

Dylan Dog: ~n miez de noapte

Tot o apari]ie proasp\t\ pe DVD este [iDylan Dog: ~n miez de noapte, un filmde serie B ce se adreseaz\ celor c\rora le-au pl\cut Ghost Rider sau Constantine.Dylan Dog este un foarte popular perso-naj de comics italian, un detectiv specia-lizat `n confruntarea cu vampiri, v`rcolaci[i alte creaturi supranaturale. Creat deTiziano Sclavi `n anii ‘80, revistele cu Dogse v`nd `n continuare `n tiraje impresio-nante, iar personajul a `nceput s\ fie cu-noscut `n ultimii ani [i peste ocean, `n SUA.Pe marile ecrane `ns\, acest detectiv a datna[tere unui film cu buget mic [i preten-]ii pe m\sur\, cu Brandon Routh (Super-man) `n rolul principal. Mult mai intere-sant\ este comedia romantic\ (!) horrorDellamorte Dellamore (1994), realizat\tot dup\ un roman de Tiziano Sclavi.

Ostatici

Omul care a `ndr\znit s\ pun\ sf`rcuri pecostumul lui Batman, flamboaiantul JoelSchumacher, a realizat anul trecut Tres-pass/Ostatici, un thriller claustrofobic de-spre un cuplu (interpretat de Nicole Kid-man [i Nicolas Cage, acesta fiind la adoua colaborare cu Schumacher dup\ 8mm) luat ostatic de o band\ de [antaji[ti.Nimic special aici, este un thriller pe carecunoscutul regizor `l poate realiza pe pi-lot automat, cu o poveste cam prea ase-m\n\toare cu cea dintr-un film spaniol,un scenariu care nu conteaz\, dar intere-sant vizual [i cu un rol bun f\cut de Ni-cole Kidman. Faptul c\ Ostatici este fil-mul cel mai rapid lansat pe DVD dup\premiera la cinema (29 de zile!) spune,cred, totul despre calitatea lui.

~n teatru lucrurile nu stau ca `n exege-za literar\ unde un interpret al opereicaragiale[ti d\ m\sura propriilor pu-teri teoretice realiz`nd o analiz\ a `n-tregii crea]ii a scriitorului. ~n teatrufiecare creator `ncearc\ s\ g\seasc\ ocheie proprie de lectur\ scenic\ a unuitext ori a altuia, iar repetarea acele-ia[i grile `n mizanscene realizate pediverse piese ar fi considerat\ redun-dant\, dac\ nu chiar o lips\ de inspi-ra]ie. Cum ar putea, de pild\, cinevas\ monteze `n acela[i stil N\pasta [i Oscrisoare pierdut\? Oricum, cel mai a-proape de idealul criticului este proiec-tul lui Alexandru Dabija, care a montatp`n\ acum trei spectacole pe tem\. Dar[i dou\ Creang\, intercalat. Recent, amv\zut O scrisoare pierdut\ montat\ e-xemplar pe scena de la Teatrul de Co-medie Bucure[ti, cu o distribu]ie majo-ritar din trupa gazd\, plus Marcel Iure[de la Act [i Marius Florea Vizante dela Teatrul Na]ional.

Cum fac to]i regizorii de vreo ju-m\tate de veac `ncoace, [i Dabija facemunc\ de reinterpretare creativ\ a u-nui text dramatic, devenind coautor,al\turi de scriitor, `n livrarea operei sa-le teatrale c\tre public. De altfel, teatruleste, [i cred c\ a[a va r\m`ne [i `n vi-itor, cel mai eficient vehicul estetic deducere c\tre public a crea]iei dramati-ce. Teatrul ca literatur\ a r\mas doarpentru speciali[ti, care citesc piese ex-clusiv din interes profesional.

R`zi cu poft\

~n spectacolul s\u de la Comedie, Da-bija nu face neap\rat ceea ce se poate nu-mi o actualizare. Ac]iunea se petrece`ntr-o perioad\ neprecizat\, costumele nuindic\ o datare precis\, pot fi oric`nd dinistoria recent\. Accentele pe care le a[a-z\ `ns\ reatest\ dureroasa valabilitatea personajelor [i situa]iilor dramaticeimaginate `n urm\ cu un veac. Ac]iuneae plasat\ `ntr-un interior insalubru, unsubsol sau o mansard\ cenu[ii, afectate

de umezeal\, un mediu propice muce-gaiului, ciupercilor (transformate `n si-gl\ de partid) ce paraziteaz\. Societa-tea, desigur. Dabija nu intervine `n text,`l respect\, dar umbl\ la personaje, re-model`ndu-le cu sprijinul actorilor, a-daug\ o parte muzical\ (Ada Milea) [iteatralizeaz\ publicul, supliment`ndsursele comicului din textul de originecu mijloace tipice scenei. Trimiterile lasitua]ia politic\ a acestor zile e f\r\ os-tenta]ie, vine practic de la sine: Ca]a-vencu `[i sus]ine discursul l\crim`ndabundent, mai lipsea doar replica b\-sescian\, „Drag\ Stolo“; Zoe e blon-d\, frumoas\ [i superelegant\, ghici,ciuperca cine-i?; Farfuridi [i Brânzo-venescu au la purt\tor boccelu]a, sprea se muta `n orice moment la care par-tid e mai profitabil, tr\darea fiind laordinea zilei; Cet\]eanul turmentatrepet\ obsedant „eu cu cine votez?“,a[a ca noi, cei mul]i, dezam\gi]i de oclas\ politic\ de nivel primitiv, carenu mai [tim pe cine s\ [tampil\m, c\tot aia va fi.

Ca]avencu e reg`ndit fundamental,Dabija utiliz`nd supereficient contre-mploie-ul: `nalt, filiform, `mbr\cat `nnegru, nu are nimic din tic\lo[ia agre-siv\ din textul caragialian. Tic\lo[ia luie umil\, insidioas\, pref\cut\, e ca un[arpe, deci mai periculos. Jocul lui Iu-re[ e re]inut, interiorizat, dar cu at`tmai intens, actorul ad\ug`nd partitu-rii de vorbe o gestic\ mai mult dec`t su-gestiv\, sporind comicul situa]iilor.

Zaharia Trahanache e extraordinar`n interpretarea lui Valentin Teodosiu.Cu o statur\ impun\toare, masiv\, daro vorbire c`ntat\, silabisit\ a ramolis-ment, t`r[`indu-[i papucii, Trahanachee un copil mare, care picote[te, `ndeam-n\ la „pu]intic\ r\bdare“, dar st\p`ne[-te mai bine ca oricine altcineva meca-nismele culiselor politice.

Agamemnon Dandanache (GeorgeMih\it\) e un om `n putere, fluier\ dinr\runchi, petrece cu votan]ii, mai uit\din c`nd `n c`nd, `ncurc`nd oamenii [iidentit\]ile lor, dar [tiind c\ [antajul ecea mai bun\ arm\ politic\.

Cet\]eanul turmentat e, `n travesti,minunata Dorina Chiriac. Mignon\, ex-ploziv\, e bufonul `ntregii `ncurc\turidin preziua alegerilor, paradoxal, uni-cul om onest din aceast\ lume plin\ deinsanit\]i. Publicul nsu[i e transformat`n personaj colectiv, fiind inclus n spec-tacol. Un actor e plasat `n sal\, printreprivitori, intervenind cu reac]ii verbale`n timpul discursurilor din adunareapartidului. Nu e numai un element sur-priz\, e generator de comic.

Lucrarea lui Dabija te face s\ r`zi cupoft\, dar `]i aminte[te prin reflectare c\societatea româneasc\ a prezentului nue n nici un fel diferit\ de cea a lui Cara-giale. Un g`nd ce te `ntristeaz\ brusc!

Eram pe scena unui teatru, repetamla o pies\. Era o repeti]ie general\,un [nur, cu lumini, cu costume, nuse d\dea stop, toat\ lumea era laposturi, ca `n regim de spectacol. {ibrusc, `n timpul scenei, intr\ un ma-[inist pe scen\, cu atitudinea omuluicare nu vrea s\ deranjeze, tiptil, umil,m\ scuza]i c\ v\ `ntrerup, dar, [ti]i,e ziua fiicei mele. {i toat\ lumea din-tr-odat\ a `ntrerupt repeti]ia, s-auaprins luminile, a venit feti]a cu pri-cina [i au `nceput to]i s\ vorbeasc\`ntre ei ca la o petrecere. Treceauchelneri cu platouri pe scen\ printreoameni [i-i `ntrebau pe fiecare dac\doresc s\ serveasc\ una sau alta. Fe-ti]a dansa. Iar eu m-am urcat sus pe o[tang\, deasupra scenei [i m\ uitamla ei de acolo. Apoi a venit o trup\celebr\ de balet [i au dansat cu feti-]a [i oamenii aplaudau ca la teatru. Laun moment dat cineva de jos m-av\zut [i a `nceput s\ m\ arate cu de-getul. {i tot a[a, din om `n om, to]i`ncepeau s\ se uite sus la mine. {i-mispuneau ceva, dar nu `n]elegeam ce,pentru c\ vocile lor sunau ca ni[tetrompete mici. E un instrument mic

de suflat, kazoo, care sun\ de parc\s-ar fi `mperecheat o trompet\ cu oalbin\. A[a vorbeau. {i to]i erau f\-cu]i din s`rm\. Din felurite tipuri des`rme. Unii mai `mpleti]i, al]ii maisimpli. Unii erau rugini]i, al]ii str\lu-ceau, mai argintii, mai ro[covani.Erau foarte dr\gu]i. {i atunci a intratcineva [i s-a r\stit la ei, c\ ce-i cudebandada asta, de ce nu se repet\piesa, de ce au luat pauz\, [i multeasemenea. Cred c\ era regizorul. Chiarm\ miram c\ nu [tiu sigur dac\ el e.P\rea ciudat, fiindc\ repetasem lapies\ `nainte. La mine s-a r\stit celmai tare, c\ ce c\utam acolo sus, dece nu s`nt pe scen\. {i c`nd am co-bor`t, pe scen\ nu mai era nimeni.Gol. Nici decor, nici nimic. {i am`nceput s\ repet a[a, eu cu mine`nsumi. F\ceam toate dialogurile,treceam de la un personaj la altul [if\c`nd asta, am `nceput s\ fim maimul]i. Apoi [i mai mul]i. M\ multipli-casem `ntr-o echip\. ~mi d\deam [ireplicile, eram [i ma[inist, ba chiareram [i `n sal\ [i-mi d\deam indi-ca]ii de regie. {i atunci a intrat unma[inist, care eram tot eu, identic,cu aerul omului care nu vrea s\`ncurce, [i-a zis, `mi cer scuze, dar eziua feti]ei mele. {i m-am trezit.


15 «

slow/fast food

Olti]a C`ntec: „Cum fac to]i regizorii de vreo jum\tate de veac`ncoace, [i Dabija face munc\ de reinterpretare creativ\ a unuitext dramatic, devenind coautor, al\turi de scriitor, `n livrareaoperei sale teatrale c\tre public“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

Vise 8A[teptarea lui Dan C.Mih\ilescu ca unul dintreregizorii no[tri de teatrus\ realizeze o Integral\de mont\ri Caragiale numi se pare realist\.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan Teodorovici Redactor-[[ef:George OnofreiRedactor-[[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

Eu votez cu Dabija!


228800 ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

COAUTOR

e-BOOK-uri POLIROM[i CARTEA ROM+NEASC|

Iulia Blaga: „Nici nu `]i prea vine s\ scrii/vorbe[ti despre Le Havre pentru c\ are o delicate]e greu de redat pe h`rtie [i dec`t s\ o zg`rii cu unghia, mai bine te ab]ii“.

DELICATE}E

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

PannonicaS-a n\scut `n 1913, `n una dintrecele mai `nst\rite familii din lume(servitorii aduceau la mas\ c`te-uncire[ `ntreg, din care invita]ii `[iculegeau singuri cire[ele), a crescutcu rochii apretate [i perspectivaunui viitor de prizonier `ndopat cuperle, a fost botezat\ Pannonicadup\ numele unei specii de fluturide noapte (tat\l, pasionat de en-tomologie, bancher ciclotimic [inefericit, [i-a t\iat g`tul cu uncu]it), s-a c\s\torit cu cine trebuie,a avut cinci copii [i probabil c-ar fidevenit `nc-o baroneas\ putred debogat\ [i de plictisitoare dac\ n-arfi fost ziua aceea a anului 1948,drumul spre aeroportul din NewYork [i prietenul Teddy Wilson,care-a insistat ca Pannonica deKoenigswarter (née Rothschild) s\treac\ pe la el [i s\ asculte o `nre-gistrare excep]ional\. ~nregistrareaera Round Midnight, a lui The-lonious Monk, iar Pannonica aascultat-o de 20 de ori la r`nd, apl`ns [i nu s-a mai dus la aeroport.A r\mas la New York, nu s-a mai`ntors acas\ `n urm\torii 28 de ani[i a devenit, umbl`nd nop]ile `nBentley-ul ei argintiu de la un clubla altul [i deschiz`ndu-[i aparta-mentul pentru jam session-uri [isuflete r\t\cite, „Nica, baroneasajazzului“. L-a cunoscut pe Thelo-nious de-abia `n 1954 („era cel maifrumos b\rbat pe care-l v\zusemvreodat\“) [i i-a r\mas al\turipentru tot restul vie]ii. ~n ciudaso]iei lui Monk, `n ciuda ciud\-]eniilor lui, `n ciuda zvonurilor.

~n fotografiile `n care apar`mpreun\, Nica are o expresie`ngrijorat\ [i etern fascinat\, defemeie care e `n stare s\ ri[te zeceani de `nchisoare [i deportareapentru b\rbatul pe care-l iube[te.Ceea ce a [i f\cut. Charlie Parker amurit la ea `n apartament, avea osut\ [i ceva de pisici, cump\rama[ini [i piane pentru proteja]ii ei,s-a luat la `ntrecere cu Miles Davispe 5th Avenue, era protectoare [igeneroas\, o sister of mercy purs`nge. ~n schimb, a primit duzinede c`ntece scrise special pentru eade Monk, Art Blakey, Sonny Clark,Kenny Drew, [i senza]ia c\ via]a eia avut un rost. Le-a cerut copiilors\-i `mpr\[tie cenu[a deasupra rù-lui Hudson, „‘round midnight“. Iardac\ nimeni n-o s\ fac\ un film de-spre ea, atunci jur c\ Hollywood-ulexist\ degeaba.

Fa]\ de marile acte egotice – crearea[i distrugerea lumii (The Trree of Life[i Melanncholia) –, fa]\ de dramelepseudo-ddocumentariste cu alur\ [inaturale]e de serial TV (Polisse/~nnge-rrii p\zitorri) sau filme de gen cu montu-r\ lucrat\, dar lipsite de originalitate(Drrive/Currsa), cu ce putea s\ impresio-neze filmule]ul lui Aki Kaurismäkijuriul prezidat de impozantul RobertDe Niro? Era, iaca, [i el un film cu c`-teva personaje doar, o poveste simpl\ [iun aer de basm contemporan cu oa-meni care fac fapte bune. Un basmneverosimil a[adar (sic!), dar cum `nfilm un om ajut\ pe un altul f\r\ s\dea impresia c\ face ceva neobi[nuit,nici filmul nu vrea s\ `]i dea cu un par`n cap ca s\ te fac\ s\-l observi. (~nc\un semn c\ nu e bine s\ te iei dup\ pre-mii.) Cu titlul lui simplu, Le Havre egenul de mic film pe care `l po]i `mpa-cheta [i purta n buzunarul de la piept,ca s\-]i ]in\ cald la nevoie. (Ca [i TheWrestler/Lupt\torul). E, probabil, [iunul dintre filmele cele mai umane pecare le-a f\cut finlandezul p`n\ acumpentru c\ totul, inclusiv umorul, e pusaici `n slujba unui sentiment care azinu mai e necesar n CV – bun\tatea. P`-n\ [i personajele negative o au, cumvaascuns\ ntr-o map\ de carton pe care odeschid de-abia lasf`r[it.

O emo]ie particular\

De fapt, nici nu `]i prea vine s\ scrii/vorbe[ti despre Le Havre pentru c\are o delicate]e greu de redat pe h`r-tie [i dec`t s\ o zg`rii cu unghia, maibine te ab]ii. Teatralitatea obi[nuit\ afilmelor lui Kaurismäki, creat\ din de-coruri, din felul personajelor de a-[ispune replica [i din austeritatea asuma-t\ a regiei, se `nc\lze[te [i cap\t\ unsoi de transparen]\. Pare un film f\cut`n stare de gra]ie, cu o mare grij\ [i `ncare umorul sec al regizorului e maipu]in sec fa]\ de cum l [tiam, fiind [i elirizat de o emo]ie ata[at\ `n permanen-]\ la un soi de termostat. Niciodat\ e-mo]ia nu devine groas\, prea evident\,nici o clip\ bunele sentimente nu devindulcege, enervante. Termostatul ar pu-tea fi chiar aerul cool pe care filmelelui Kaurismäki `l au `ntotdeauna, grijade a nu scoate sensibilitatea cu burtape-afar\, preferin]a, `n schimb, pen-tru un umor care numai la el e at`t decasant.

Petrecut\ `ntr-o zon\ s\rac\ din o-ra[ul-port Le Havre, povestea `n careun lustragiu (André Wilms) ajut\ uncopil (Quoc-Dung Nguyen) din Gabons\ plece spre Londra are toat\ sim-plitatea enun]ului. Dar lustragiul areni[te vecini de treab\ – un b\can, o

patroan\ de c`rcium\ [.a. –, are o so]ie pe nume Arletty (interpretat\de actri]a-feti[ a regizorului, Kati Ou-tinen), delicat\ [i suferind\, un cìneumanizat – pe scurt, aceast\ lume aeroului, de[i mic\, dob`nde[te prinochii lui Kaurismäki aerul unei lumiexemplare, suficiente sie[i.

Cui ì place Jacques Tati nu va r\-m`ne rece la Le Havre, c\ci [i tandre-]ea, [i umorul lui Kaurismäki s`nt par-c\ sc\ldate de privirea lui Tati. (Numaiel mai putea s\ numeasc\ un poli]istMonet.) Trimiterile spre cinematogra-ful francez [i Fran]a au, dup\ cum sevede, [i ele stil. Kaurismäki vede Fran-]a prin ochii cuiva care o iube[te, darcare a descoperit-o prin cinema, Le Ha-vre fiind `n acela[i timp un film fin-landez (dup\ buletin), dar [i unul fran-]uzesc (prin adaptarea stilului la tra-di]ia filmelor franceze de odinioar\).Omagiul adus cinemaului francez [iFran]ei nu se reduce doar la Arletty,Monet [i la loca]ie, dar [i la cooptarea`n distribu]ie a lui Pierre Étaix (carea lucrat cu Jacques Tati), Jean-PierreLéaud, Jean-Pierre Daroussin [i a ro-ckerului Little Bob (Roberto Piazza).Le Havre a picat la Cannes nt`mpl\torla pachet cu filmul fra]ilor Dardenne,B\iatul cu bicicleta/Le gamin au vélo.

~n am`ndou\, personajele principaleajut\ ni[te necunoscu]i din pur\ so-lidaritate, f\r\ s\ a[tepte vreo recom-pens\ sau vreun beneficiu. Dar `n vre-me ce la Dardenne-i povestea, oric`t desolar\, nu putea fi decupat\ din con-textul ei social, la Kaurismäki s`ntemde la `nceput [i p`n\ la sf`r[it `ntr-unbasm care s-ar putea nt`mpla [i n ziuade azi, de[i filmele lui par mereu cu unpas `n urma modei/istoriei sau cu to-tul `n afara lor. ~n prezentul etern allui Kaurismäki, existen]ele mici s`ntexemplare. Oameni absolut obi[nui]ipot face ni[te lucruri extraordinare decare nimeni s\ nu [tie, iar faptul c\ LeHavre a trecut aproape neobservat oconfirm\. ~ntr-o lume `n care tot maimul]i oameni vor s\ fie celebri, l\u-da]i, s\ li se confirme unicitatea sau m\-car s\ fie vizibili pe scara lor de blocsau pe internet, acest film are aerulunui meteorit. V\z`ndu-l, poate lungulnasului se mai scurteaz\.

Le Havre, de Aki Kaurismäki. Cu: André Wilms, Kati Outinen,

Jean-Pierre Darroussin, Blondin Miguel,Elina Salo, Evelyne Didi, Jean-PierreLéaud, Pierre Étaix, Roberto Piazza,

Quoc-Dung Nguyen

» 16

slow/fast food

De[i distins cu PremiulFIPRESCI anul trecut la Festivalul de la Cannes(adic\ acordat de juriulcriticii, nu de „juriulmare“), Le Havre a fost cel mai nedrept\]it film din Competi]ia Oficial\.


Le HavreFILM

Iulia BLAGA

354 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro

Documents